Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 aprilie 2011
other · adoptat
Valeriu Alecu
Discurs
Valeriu Alecu, PDL.
Declarația politică se intitulează: „Reforma statului are ca priorități reforma administrației, reforma educației și reforma sănătății.”
Pentru a defini reforma în sănătate este bine să ținem cont de principiile europene de respectare a dreptului pacientului și de asigurare a cadrului legislativ coerent pentru toți angajații din sistemul de sănătate. Drepturile omului sunt drepturi fundamentale, inalienabile și imuabile pe care fiecare persoană poate să le exercite. Un astfel de drept este și dreptul la sănătate, pornind de la dreptul la viață și continuând cu standardul de trai adecvat sau cu prohibiția sclaviei, a pedepselor și tratamentelor crude, degradante și inumane. Deși dreptul la sănătate este unul dintre cele mai importante, cu multiple implicații în ceea ce privește starea de bine „fizic, psihic și social”, nu există prevederi privind protecția acestui drept, prevederi legate de rolul, responsabilitatea și implicația statelor cu privire la acest lucru. Aceste drepturi sunt stipulate în Declarația universală, a drepturilor omului fără a fi menționate modalitățile de protecție și nici aportul statelor cu privire la acest lucru.
Este de remarcat exemplul Croației, unde a fost ratificată legislația privind drepturile pacienților, conform Convenției Consiliului Europei, cu privire la garantarea următoarelor drepturi: dreptul de a participa la luarea deciziilor, dreptul de a fi informat, dreptul de a accepta sau refuza proceduri de diagnosticare sau terapii individuale, dreptul la protecție în cazul trialelor clinice, dreptul de a avea acces la documentele medicale, dreptul la confidențialitate, dreptul de a menține contacte personale, dreptul de a părăsi voluntar instituțiile de sănătate, dreptul la intimitate, dreptul la compensații.
Articolul 30 al legii adoptate de Parlamentul croat stipulează obligația înființării unei comisii pentru protejarea drepturilor pacienților la nivelul fiecărei autorități locale. Comisiile sunt formate din 5 membri: pacienți, reprezentanți ai ONG și experți din domeniul protecției drepturilor pacienților. Aceste comisii realizează următoarele activități: monitorizează încălcarea drepturilor pacienților, pe care le raportează imediat către Comisia Ministerului Sănătății și Protecției Sociale.
Având în vedere că, până în prezent, numeroase încălcări ale drepturilor pacienților au fost rezolvate numai după apariția lor în presă, în vreme ce persoane specializate în domeniile respective și de stat au reacționat deseori într-o manieră inadecvată, una dintre explicațiile posibile pentru comportamentul pacienților este lipsa lor de încredere în instituțiile care ar trebui să protejeze drepturile pacienților. Ceea ce se întâmplă în mod frecvent însă este doar o introducere la nivel declarativ a reglementărilor legale, iar implementarea acestora lasă de dorit în multe cazuri.
Paradoxal, o asemenea lege nu este nici măcar în așteptare pentru Parlamentul român, pentru noi stadiul reformelor în sănătate aflându-se la nivelul restructurărilor, comasărilor și reorganizărilor/reprofilărilor. Astfel, un număr de 182 de unități sanitare fac obiectul acestei restructurări/reorganizări/reprofilări cu scopul declarat de a îmbunătăți finanțarea actului medical și de a corecta subfinanțarea cronică a întregului sistem de sănătate.