Corneliu Mugurel Cozmanciuc

„Valurile de scumpiri din domeniul energiei, neprevăzute în Programul de guvernare 2017–2020”

De la începutul sesiunii parlamentare, suntem martorii unei tragedii puse în scenă de actuala coaliție de guvernare, în care actori principali sunt cetățenii României. Deși Programul de guvernare 2017–2020 nu prevede scumpiri în niciun domeniu de activitate, sectorul energetic este vizat de un val al scumpirilor, cu implicații directe pentru români.

În ședința din data de 26 septembrie 2017, Comitetul de reglementare al ANRE a avizat tarifele de tip componenta de piață concurențială (CPC) aplicabile în trimestrul al patrulea a.c. clienților finali casnici și noncasnici beneficiari ai serviciului universal. Astfel, a rezultat o creștere medie, la nivel național, a tarifelor CPC în domeniul energiei electrice de 0,03 lei/kWh, față de creșterea medie de 0,1 lei/kWh, care ar fi rezultat conform propunerilor furnizorilor de ultimă instanță (FUI).

De asemenea, au fost anunțate majorări la prețul gazelor pentru consumatorii casnici, în medie cu 6%, în al patrulea trimestru al anului. În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanți cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie, urmând ca o creștere similară să aibă loc de la 1 octombrie, așa că ziua de 1 octombrie a venit și cu o nouă scumpire la pompă. Pe data de 15 septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliștii au scumpit carburanții cu 9 bani pe litru, însă prețurile au fost modificate și înainte, și după această dată.

Problema cea mai mare este că aceste produse – energie, gaze și carburanți – sunt folosite într-o gamă mai largă a activităților și a traiului cotidian și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și de comercializare.

Așadar, unde este des menționatul principiu al transparenței din Programul de guvernare 2017–2020? Unde este agenda deschisă și predictibilă a Guvernului? Unde este dezvoltarea durabilă? Unde este cetățeanul român în această ecuație? Sau asistăm la implementarea unei agende pe care nu o cunoaștem...

Nu trebuie neglijat nici contextul extern, vizibil marcat de transformări geopolitice și geostrategice. România este un vector de stabilitate și un furnizor de securitate regională, iar acest lucru ar trebui fructificat. În contextul în care alte țări își protejează resursele, implicit cetățenii, țara noastră ce face? Răspunsul îl cunoașteți.

Modul în care este condusă țara nu reflectă o guvernare în interesul cetățenilor, cu „un sistem politic rațional și orientat spre interesul național, o protecție socială adecvată și motivantă”, așa cum se menționează, cel puțin la nivel teoretic, în Programul de guvernare 2017–2020, la capitolul „Politici în domeniul energiei”.

Din păcate, practica îi contrazice, iar românii vor fi cei care vor suporta scumpirile care nu erau prevăzute.