Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 februarie 2022
Declarații politice · respins
Vasile Nagy
Declarații politice și intervenții ale deputaților:
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 1 · moderat
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată mixtă · poziţional
- Voce
- voce proprie
Discurs
„Vârsta de pensionare concurează speranța de viață”
În ultimele decenii speranța de viață a crescut substanțial. Datorită diverșilor factori ce influențează calitatea vieții noastre, oamenii au început să trăiască din ce în ce mai mult și mai bine. Totuși, deși aceasta este o veste bună pentru fiecare dintre noi, tinerele generații ar putea avea de suferit de pe urma creșterii speranței de viață.
Creșterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat, pe de o parte, de îmbătrânirea populației și, pe de alta, de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice.
Demn de menționat este și că nu doar vârsta de pensionare, ci și vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani față de anul 2000.
Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în câmpul muncii înregistrată de români este de 33,5 ani.
Speranța de viață la naștere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranța de viață a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranța de viață a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE.
Împingerea vârstei de pensionare, la cerere, până la 70 de ani ține de starea precară a finanțelor publice, oricât s-ar încerca deghizarea sa în accesoriu al dreptului la muncă.
Deocamdată, avem de-a face cu o opțiune: cine vrea poate rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, fără a cumula pensia cu salariul la stat, doar în privat ar fi posibil acest lucru, contribuind la ușurarea presiunii pe sistemul public de pensii.
Numai avantaje ar fi din această decizie, pensia de stat ar putea crește, pentru că se acumulează puncte suplimentare (în acest moment ponderea pensiei medii de asigurări sociale la vechime completă raportată la salariul mediu pe economie este puțin peste 50%), pensia privată pilon II ar putea crește la rândul său, pentru că sunt acumulați bani în anii petrecuți suplimentar în câmpul muncii, la fel cea din pilonul III, facultativă, dacă există și o asemenea schemă de cotizare.
În acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani la bărbați și 63 de ani la femei, iar speranța de viață la naștere în România este de 72 de ani pentru bărbați și de 79 de ani pentru femei. Cu vârsta de pensionare împinsă, deocamdată facultativ, până la 70 de ani, aceasta ajunge să concureze speranța de viață, cel puțin în cazul bărbaților fiind cu doar doi ani sub.