Dănuț Aelenei

„Viitorul flotei maritime comerciale din țara noastră”

Păstrez mereu amintirea M/N „Iași”, nava cargou pe care am muncit, „prestat”, așa cum spun alții, vreo 5 ani, la începutul carierei mele de navigator, pe mările și oceanele lumii.

Datorită castelului din prova, nava „Iași” era una foarte stabilă și „ținea la bulău”, pe vreme de furtună.

Motorul principal, Sulzer original, auxiliarele Man, pompele și instalațiile aferente erau extrem de fiabile.

Oamenii întâlniți acolo erau din alt aluat, mulți dintre ei, din păcate, „au debarcat” din acest voiaj numit viață, dar le păstrez mereu vie amintirea.

Aduc acum prinosul domnului comandant de cursă lungă Nicolae Coman, secundului Constantinescu Octavian, domnului șef mecanic Mihalcea Vladimir, domnului șef electrician Agrapinei Eugen, lui nea Gică șeful echipajului, nea Gică maistrul lemnar, nea Gică ajmecul și tuturor celor care au navigat pe cargoul „Iași”.

Acum trăiesc printre oameni de nimic, fără de cuvânt, cu politicieni care nici măcar nu sunt în stare să răspundă la un salut12, bună dimineața, bună ziua, bună seara sau la revedere.

Pe nava „Iași” am învățat meserie și pot să afirm că acum, după atâția ani, în imaginația mea cunosc pe de rost această navă cargou de excepție a flotei maritime comerciale românești.

Cât despre voiaje, și acestea erau unele pe măsură. „Dar unde sunt zăpezile de altă dată?” spunea Villon.

Au fost peste 300 de vapoare în flota comercială a României. Toate acestea produceau plusvaloare și locuri de muncă bine plătite, atât pe mare, cât și pe uscat.