Vasile Ghiorghe Gliga

Vineri, 20 mai 2011, s-au împlinit 21 de ani de la primele alegeri cu adevărat libere și pluraliste, după mai bine de o jumătate de secol de regimuri totalitare, alegeri care au marcat începutul democratizării reale a României. Scrutinul de la 20 mai 1990 a consfințit cel mai important deziderat al declarației Consiliului Frontului Salvării Naționale, din iarna Revoluției române, instituirea pluralismului politic și construcția statului de drept, organizarea de alegeri libere, instituirea unui regim al democrației reprezentative, bazat pe valorile și instituțiile lumii libere. Ziua de 20 mai 1990 a rămas în conștiința publică a românilor ca un reper fundamental pentru manifestarea liberă a opțiunilor electorale, pentru însăși revenirea României la valorile Europei contemporane.

Cu o participare la vot extrem de ridicată, de peste 87% din totalul populației cu drept de vot, domnul Ion Iliescu, candidatul Frontului Salvării Naționale, a câștigat alegerile prezidențiale, cu 85,07%, iar FSN pe cele parlamentare, obținând 263 de mandate la Camera Deputaților, respectiv 66,31%, și 91 de mandate la Senat, adică 67,02%.

În pofida dificultăților de ordin economic și social, generate de tranziția la economia de piață, în ciuda instabilității zonei apropiate României, instituțiile și mecanismele democratice, rezultate ca urmare a alegerilor din 20 mai 1990, și-au dovedit viabilitatea și soliditatea. O dovadă o reprezintă alternanța continuă la guvernare, pe parcursul tuturor ciclurilor electorale.

Prin alegerile libere din 20 mai 1990 s-a încheiat perioada organismelor provizorii ale puterii de stat, conducerea țării fiind preluată de instituții legitimate prin mandat popular. Alegerile de la 20 mai 1990 ne-au oferit valorile și instrumentele democrației, de aceea ele au o evidentă însemnătate istorică. Scrutinul de acum 21 de ani a deschis, de fapt, drumul spre crearea întregului sistem al instituțiilor statului de drept.

Chiar dacă această zi a fost doar un început, care avea să fie urmat de opțiuni diferite, aproape după fiecare ciclu electoral, primele alegeri democratice și corecte – în pofida numeroaselor și virulentelor contestații de la vremea respectivă, amintiți-vă doar episodul „Piața Universității” – pe care le-a cunoscut România modernă au însemnat, în primul rând, opțiunea populară pentru democrație. Nu se poate interpreta altfel prezența masivă la vot a românilor la 20 mai 1990. Nici euforia învingătorilor, nici tristețea învinșilor nu au reușit să împiedice decizia liber exprimată a cetățenilor.