Frunda György

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

În sistemele Curții Constituționale comparate din Europa, avem, în principiu, două mari reglementări, două posibilități. Una, cea germanică, atunci când Curtea Constituțională este parte a sistemului judiciar și judecătorii Curții Constituționale îndeplinesc aceleași condiții ca și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, având o plajă de reglementare specială. Este, pe urmă, sistemul francez, un sistem mixt, în care este doar o comisie constituțională, de fapt, dacă aș traduce-o în limba română, fără accesul direct al cetățeanului la Curte, pe speță.

Noi avem un sistem diferit, în care, așa cum arăta domnul secretar de stat, neexistând o limitare constituțională, eu nu pot, prin lege simplă, ordinară sau organică, să introduc limitări constituționale care nu au bază în actul fundamental al țării. Însă, spunând lucrurilor pe nume, cred că acest proiect de lege este inacceptabil din punct de vedere constituțional. Așa este, însă trebuie să ne gândim în viitor la construcția Curții Constituționale. Am discutat acest lucru de mai multe ori. Judecătorii Curții Constituționale activează astăzi, în unele situații, ca a treia Cameră a Parlamentului. Putem adopta legi cu orice fel de majorități, chiar cu vot unanim, și pot veni 5 din 9 judecători ai Curții Constituționale și s-o declare neconstituțională, iar noi nu avem ce face. Și este evident că, în aceste decizii, din nefericire, de multe ori, deciziile Curții Constituționale, ale judecătorilor Curții Constituționale, au mai mult o motivare politică decât o motivare constituțională. Este un element care nu este la numitor comun, care e disonant față de construcția puterilor de stat în România.

De aceea, cred că trebuie să ne gândim în mod foarte serios la o recreionare a Curții Constituționale. Trebuie să modificăm actul fundamental, trebuie să revenim la reglementările dinainte de 2003, ca deciziile Curții Constituționale să poată fi modificate de către Parlament cu o majoritate absolută, de două treimi, și trebuie să vedem, de asemenea, în ce măsură deciziile Curții Constituționale, care sunt pe speță, trebuie să-și aibă aplicabilitate imediată în modificarea legilor.

De aceea, este o temă care trebuie să existe, este o problemă a statului de drept, a funcționării statului de drept în România prin efectul direct pe care Curtea Constituțională îl are asupra unor decizii.

În același timp, este nefericită uneori și provoacă valuri nepopulare, din punctul nostru de vedere, atacarea unor judecători de la Curtea Constituțională, dar, într-adevăr, cred și eu, apropo de ce spunea domnul senator Severin, că poate n-ar trebui să legăm accesul la Curtea Constituțională de trecutul politic al unuia sau al altuia dintre membrii Curții, dar poate ar trebui să avem o reținere față de doamnele blonde care sunt membre ale Curții Constituționale.