Emil Boc

**Domnul Emil Boc** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru, Distinși colegi, Doamnelor și domnilor, Stimați invitați, În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația adresată de a participa la această dezbatere cu privire la proiectul Legii pensiilor.

În al doilea rând, aș vrea să mulțumesc încă de pe acum Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și celorlalte comisii pentru efortul pe care l-au făcut în analizarea și încheierea raportului pe marginea acestei legi și dumneavoastră, evident, să vă mulțumesc anticipat pentru efortul pe care-l veți face, astfel încât acest proiect de lege să fie adoptat în timp de către Senat, în așa fel încât și în Camera Deputaților să fie adoptat până la sfârșitul lunii iunie, pentru a ne putea respecta angajamentele față de români, angajamentele față de organismele internaționale cu care suntem în acest moment în acord.

Suntem în prezența unuia dintre cele mai importante proiecte de lege pe care Guvernul pe care-l reprezint le-a înaintat Parlamentului. Discuția nu este nouă. Ea a avut loc și în toamna anului 2009, acum este reluată dezbaterea pe marginea proiectului Legii pensiilor și este unul atât de important întrucât, prin conținutul lui, afectează viața a milioane de români. De aceea, nu este de mirare interesul public pe care îl are acest proiect de lege în opinia publică românească.

La fel de adevărat însă este următorul lucru: avem o Lege a pensiilor în vigoare și atunci, pe bună dreptate, se pune întrebarea de ce avem nevoie de o nouă lege. Răspunsul îl știm cu toții: actualul sistem al Legii pensiilor nu este sustenabil. Ce înseamnă asta în termeni și mai obișnuiți? Că, așa cum funcționează el astăzi, pensiile în România nu vor putea fi plătite pe termen mediu și lung dacă nu facem corecțiile necesare.

După cum puteți observa, toată Europa își revizuiește sistemele de pensii. În toată Europa s-a ajuns la concluzia că actualele formule nu mai sunt suficiente și poate că această criză economică ne-a arătat acum, încă o dată, vulnerabilitățile sistemului public de salarizare, ale sistemului public de pensii și necesitatea urgentă a reanalizării lor și a asigurării unor mecanisme care să le facă sustenabile, adică

să se poată susține, să se poată plăti pensii în continuare, pe termen mediu și lung.

Acest proiect de lege pe care l-am supus spre adoptare Parlamentului are această menire, să fie unul obiectiv, să țină cont de interesele a 22 de milioane de cetățeni români și să asigure susținerea pe termen mediu și lung a sistemului de pensii din România.

Ce nu a funcționat bine? Știm cu toții tratamentul inegal în cadrul sistemului de pensii al diverselor categorii sociale, iar acest lucru nu mai poate continua, de asemenea, după cum putem observa, datoriile cronice ale bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu anul 2006. Spun iarăși, în termeni foarte simpli, astăzi, ca să se poată plăti pensiile în România trebuie ca din bugetul de stat, adică din impozitele și taxele pe care le plătesc toți cetățenii români, să împrumutăm bugetul de pensii cu 1,7 miliarde de euro în anul 2010. L-am împrumutat cu 1,5 miliarde de euro în anul 2009 pentru a putea funcționa.