Voi Óncerca s„ p„strez aceea∫i modera˛ie Ón atacarea problemelor ∫i s„ m„ orientez ∫i mai atent Ónspre substan˛a propriu-zis„ a vie˛ii sociale ∫i economice din Rom‚nia.
Este evident c„ de mai mult„ vreme, a∫a cum am mai spus Ón acest plen, r„t„cim. R„t„cim Óntr-o politic„ Ón sine care are, fire∫te, regulile ei, grijile ei, victoriile ∫i e∫ecurile ei, dar care nu este, p‚n„ la urm„, respira˛ia fireasc„ ∫i onest„ a poporului nostru ∫i, dup„ cum s-a constatat iar„∫i, ea nici nu-i intereseaz„, majoritar, pe cet„˛eni. Oamenii care ne-au ales au nevoie de noi pentru a legifera ∫i pentru a rosti adev„ruri pe care ei, oamenii, le g‚ndesc, le simt ∫i le consider„ necesare ca s„ tr„iasc„ mai bine, mai mult ∫i mai moral. Am mai vorbit de la acest microfon despre r„t„cirea pe care o presupune considerarea politicii ca fapt Ón sine.
E un moment tensionat, parte din multele momente tensionate din perioada noastr„ istoric„ tensionat„, o clip„ din via˛a Rom‚niei, dar depinde ∫i de noi s„ refacem normalitatea ∫i s„ nu ne mul˛umim cu anormalit„˛ile care o contrazic ∫i, uneori, o umilesc.
Nu poate dec‚t s„ ne pun„ Ón gard„ asupra situa˛iei reale a Rom‚niei acest studiu al B„ncii Europene de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare B.E.R.D. ∫i al B„ncii Mondiale privitor la situa˛ia real„ din Estul Europei. Acest studiu, acest raport spune cu claritate ceea ce ∫i noi am Óncercat s„ spunem, dar am fost eticheta˛i ca nostalgici, ∫i anume c„ Ón Estul Europei, chiar dac„ s-a trecut de la economia planificat„ la economia de pia˛„, nivelul de via˛„ al oamenilor nu s-a Ómbun„t„˛it, din contr„. Dac„ ar fi doar aceast„ sintagm„ ∫i ar fi destul pentru a intra Óntr-o zon„ de nelini∫te ∫i c„utare.
Acest studiu spune, s„ observa˛i termenii: îC„derea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii, corup˛ia este o problem„ grea, o problem„ dificil de gestionat, accesul la servicii ∫i utilit„˛i e complicat, iar oamenii au mai pu˛in„ Óncredere Ón semenii lor ∫i Ón guvernele care conduc ˛„rile lor.“
Acestea sunt concluzii ale studiului îVia˛a Ón tranzi˛ie“. Sondajul se nume∫te chiar a∫a, îVia˛a Ón tranzi˛ie“, ∫i a fost prezentat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute la reuniunea anual„ a B.E.R.D.
Doar 30% din oameni consider„ c„ via˛a lor este mai bun„ ca Ón 1989 ∫i, probabil, via˛a acestor 30% chiar este mai bun„.
Din punct de vedere al diferen˛ei de v‚rst„, rezultatele sondajului arat„ c„ îtinerii tind s„ fie mai mul˛umi˛i dec‚t persoanele Ón v‚rst„“. Faptul confirm„ p„rerile mai vechi potrivit c„rora îc„derea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii obi∫nui˛i cu sus˛inerea puternic„ a statului“.
Corup˛ia a fost considerat„ de c„tre majoritatea reponden˛ilor îo problem„ greu de gestionat“, iar oamenii au mai pu˛in„ Óncredere Ón ei ∫i Ón ceilal˛i, ∫i Ón guvernele lor, a∫a cum mai spuneam. Doar 30% din reponden˛i consider„ c„ via˛a lor particular„ este mai bun„.
Fostele republici iugoslave au fost cele mai afectate de sc„derea drastic„ a nivelului de trai.
Rezultatele acestui studiu arat„ c„ oamenii, cei mai mul˛i dintre ei, nu sunt convin∫i de virtu˛ile pie˛elor ∫i ale democra˛iei. Cred c„ este un lucru grav pe care ar trebui s„-l avem Ón vedere atunci c‚nd legifer„m ∫i atunci c‚nd judec„m situa˛ia real„ din ˛ara noastr„. Se ajunge la situa˛ii grele, la situa˛ii confuze, se ajunge la contram„suri de natur„ economic„, ∫i din ele nu se va alege ceea ce doream cu to˛ii, mai mult„ stabilitate, mai mult„ lini∫te ∫i un nivel de trai mai bun.
Conform Proiectului de strategie energetic„ propus de Ónsu∫i Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor din ˛ara noastr„, rezervele de petrol ∫i gaze naturale ale Rom‚niei se vor reduce semnificativ p‚n„ Ón anul 2025, iar rezervele de uraniu pot asigura necesarul de func˛ionare doar a dou„ reactoare nucleare p‚n„ Ón anul 2017. Aten˛ie, domnilor! Proiectul men˛ioneaz„ c„ Ón condi˛iile diminu„rii resurselor de gaze ∫i de petrol Ón balan˛a energetic„ na˛ional„ va cre∫te rolul c„rbunelui, Ón special al lignitului. Parc„ asasinasem mineritul! Va cre∫te rolul c„rbunelui?!
Vreau s„ v„ reamintesc pledoariile personale vehemente ∫i pledoariile noastre mai moderate de partid pentru p„strarea, m„car Ón _stand-by_ , dac„ nu chiar Ón stare de func˛ionare minim„, a minelor de c„rbune, a minelor de lignit, a minelor din Rom‚nia. V„ aminti˛i? ™i, atunci, de ce a˛i distrus mineritul ∫i i-a˛i demonizat pe mineri?
S-au luat m„suri profund nefericite, unele chiar criminale, Ómpotriva industriei miniere. Au fost arunca˛i din locurile lor de munc„ ∫i, fire∫te, ∫i de via˛„ oamenii care se pricepeau la minerit. O s„-i c„ut„m, am mai spus
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007
asta, o s„-i c„ut„m ∫i n-o s„-i g„sim. Unii dintre ei sunt angaja˛i Ón Ungaria, al˛ii Ón alte mine din Europa, al˛ii pur ∫i simplu s-au Óntors la agricultur„, al˛ii, ∫i mai jos dec‚t agricultura, s-au Óntors Ón morminte, s-au Óntors Ón cimitire. Nu vom avea solu˛ii atunci c‚nd va fi nevoie de acest produs at‚t de contestat Ón epoca noastr„ modern„, c‚nd unii credeau c„ energie Ónseamn„ doar c„ au ei lumin„ Ón becul de deasupra capului. Se vede treaba c„ nu ne prisose∫te sim˛ul dialecticii fire∫ti, ca s„ putem vedea dincolo de efecte, s„ putem constata ∫i rezolva cauzele.
Am atras aten˛ia Guvernului asupra acestor chestiuni Ón mai multe r‚nduri, nu numai anul acesta, Ón 19 martie 2007, de la acest microfon, Ón 22 mai 2006, Ón 13 iunie 2005.
™i ce mai afl„m? Resursele de uraniu asigur„ cererea Centralei Nucleare de la Cernavod„ doar p‚n„ Ón 2017 pentru dou„ reactoare nucleare. Asta spune, repet, acela∫i proiect. Nu este un proiect particular, nu este o nebunie a unui cercet„tor singular, este proiectul Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, parte a acestui guvern.
Rom‚nia inten˛ioneaz„ ca p‚n„ Ón 2015 s„ de˛in„ patru unit„˛i nucleare de producere a electricit„˛ii. Ei bine, Óntreb eu: cu ce le vom alimenta? Produc˛ia de minereu de uraniu este estimat„ s„ creasc„ de patru ori p‚n„ Ón 2015, de la 61.000 tone, Ón 2005, p‚n„ la 244.000 tone. Strategia nu ofer„ o solu˛ie concret„ pentru acoperirea deficitului de uraniu.
Eu atrag aten˛ia asupra acestor lucruri, pentru c„ este firesc s-o fac ∫i este social-democrat s„ o fac, ∫i este patriotic s-o fac. Dac„ desfiin˛„m munca ∫i uit„m dreptatea, nu ne putem a∫tepta la o lene confortabil„, ci la chinuri Óngrozitoare ale ˛„rii ∫i ale oamenilor ei.
Iat„, raportul dintre importuri ∫i produc˛ia intern„ se va inversa p‚n„ Ón 2015, pe fondul epuiz„rii treptate a rezervelor de gaze naturale. Unde vom ajunge?
Toate acestea sunt cuvinte, sunt cifre, dar sub ele clocote∫te un dezastru. Dac„ produc˛ia intern„, acum, asigur„ 70% din consum, Ón 2009 vom importa mai mult dec‚t vom produce. Astfel, la sf‚r∫itul anului 2015, importurile vor acoperi 64% din necesarul de gaze al Rom‚niei. Potrivit Proiectului de strategie energetic„, dup„ 1990 produc˛ia intern„ este Ón declin. Nu ne spune nimic asta? Nu? E Ón declin! Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184 miliarde metri cubi, cantitate care ne-ar asigura produc˛ia, la nivelul actual, p‚n„ Ónc„ 14—15 ani. Produc˛ia de gaze naturale a fost de 12 miliarde metri cubi Ón 2006, dar acoperea numai 60% din consumul na˛ional anual total, importurile au Ónsemnat 5 miliarde 500 milioane metri cubi.
Cu toate acestea, v„ rog s„ asculta˛i vestea: gazele se vor scumpi cu 45% p‚n„ la sf‚r∫itul lui 2008. Vor deveni un lux ∫i mai mare. Toat„ bucuria cet„˛eneasc„, potrivit c„reia, gata, nu mai avem nevoie de c„rbune, nu mai avem nevoie de lemne, avem gaze naturale, se va
termina Óntr-o decep˛ie Óngrozitoare, mai ales c„ la ora de fa˛„ gazele naturale au devenit ∫i un mijloc de presiune politic„, poate nu numai extern„.
Pre˛ul gazelor va cre∫te cu aproape 80 dolari p‚n„ la finele anului viitor. Aceast„ m„rire va corespunde obliga˛iilor asumate Ón negocierile de aderare, de aliniere a pre˛ului gazelor din produc˛ia intern„ la cel al importurilor. Astfel, de la 170 dolari/1.000 metri cubi costul va ajunge la 248 dolari/1.000 metri cubi anul viitor ∫i la 260 dolari/1.000 metri cubi Ón 2009.
Œn acela∫i timp, Óns„, v„ fac iar„∫i o precizare, poate mai tern„, f„r„ str„lucirea unui pamflet de care a∫ fi Ón stare: Rom‚nia are nevoie de sume uria∫e pentru investi˛iile Ón domeniul descoperirii de noi z„c„minte energetice. Avem sumele astea? Nu. Cercetarea geologic„ pe aceast„ tem„ ar necesita p‚n„ Ón 2020 fonduri de 270 milioane de euro, la care se vor ad„uga 160 milioane de euro pentru explorarea ∫i punerea Ón produc˛ie a noilor sonde. Œnmagazinarea subteran„ cost„, de asemenea, circa 237 milioane p‚n„ 2012. Depindem la ora de fa˛„, energetic, de Rusia. Numai energetic?
Œns„ nu numai din acest motiv, ci ∫i din altele, de bun-sim˛ ∫i de vecin„tate lini∫tit„ a noastr„, cei din Republica Moldova ∫i cei de dincoace de Prut, ne trebuie o alt„ politic„ fa˛„ de ˛„rile cu care suntem vecini.
Ultimul am„nunt pe care vi-l dau: suprafa˛a total„ a p„durilor t„iate a fost de cinci ori mai mare dec‚t cea Ómp„durit„ Ón anul 2006. Consum„m tot din ce s-a Ómp„durit Ón anii vechi, consum„m din ceea ce s-a f„cut atunci ∫i, bineÓn˛eles, Ónjur„m, Ón continuare, v‚rtos tot ce s-a f„cut atunci Ón Rom‚nia socialist„. Fondul forestier a crescut cu 0,6%, suprafa˛a t„ierilor a crescut cu 3%, situa˛ia s-a consemnat ∫i Ón 2005, c‚nd 83,5 hectare de p„dure s-au t„iat ∫i s-au Ómp„durit numai 14,3 hectare. Avem ∫i un areal unde nu s-a Ómp„durit nimic fa˛„ de ceea ce s-a desp„durit, municipiul Bucure∫ti, 2.000 de metri cubi. Acestea sunt situa˛iile reale ∫i asupra lor noi trebuie s„ st„ruim, pentru c„ ele reprezint„ p‚n„ la urm„ cadrul material al vie˛ii oamenilor.
Nu mai insist asupra celuilalt cadru, spiritual, pe care avem obliga˛ia de a-l Ómbun„t„˛i, fiindc„ Ón unele locuri tribunalele au luat cu totul locul l„ca∫elor de cultur„.
Exist„ ∫i excep˛ii. Am fost Ón jude˛ul Hunedoara, jude˛ul unde am fost ales senator, ∫i am v„zut c„ se poate ∫i altfel. Œn satul Boholt, comuna ™oimu∫, oamenii politici din zon„, indiferent de partidul de care apar˛ineau sau din care veniser„, au fost martorii unui moment extraordinar, care Óntr-o alt„ epoc„ era banal: deschiderea unui C„min cultural modern de c„tre primarul Lauren˛iu Nistor din ™oimu∫, Ón conlucrare cu consilierii ∫i cu s„tenii. Oamenii se bucurau, oamenii c„utau ∫i g„siser„, Ón fine, un loc unde s„ se Ónt‚lneasc„ ∫i pentru nun˛i ∫i botezuri, dar ∫i pentru eventualitatea rena∫terii culturii dedicate lor. Œn acest sens, a∫ spune c„ nivelul de adresare spiritual„ trebuie acomodat cu nivelul de primire a mesajelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007
™i mai este un cadru la care trebuie s„ ne referim, cadrul moral de comunicare Óntre noi. Poate c„, uneori, tot r„ul este spre bine, poate c„ vom reÓnv„˛a ∫i demnitatea personal„, ∫i solidaritatea de corp legislativ ∫i vom putea ac˛iona Ómpreun„ pentru scoaterea Rom‚niei din toate dezastrele pe care le str„bate f„r„ voia ei, dar, din p„cate, uneori, ∫i f„r„ voia noastr„. Voia noastr„ trebuie s„ fie, Óns„, una puternic„ ∫i incoruptibil„: s„ ie∫im din acest marasm.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.