Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·31 mai 2007
Senatul · MO 74/2007 · 2007-05-31
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: — Adrian P„unescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ situa˛ia energetic„ a Rom‚niei; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie politic„ privind situa˛ia Deltei Dun„rii ∫i a Canalului B‚stroe; — Nicolae Vlad Popa (independent) — declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect rezultatul referendumului pentru demiterea pre∫edintelui ˛„rii; — Norica Nicolai (P.N.L.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ neprezentarea la vot a 54% din persoanele cu drept de vot
Aprobarea solicit„rii Grupului parlamentar al P.N.L. ca domnul senator Ioan Corodan s„ treac„ la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ Ón locul domnului senator Nicolae Paul Anton P„curaru, care va trece la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2007 privind aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul aliment„rii cu ap„, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 24 octombrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 28 noiembrie
· other · respins
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
115 de discursuri
## **Doamna Norica Nicolai:**
## Bun„ ziua!
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
Œntruc‚t domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ este Óntr-o imposibilitate îvesel„“ de a nu participa la ∫edin˛„, o s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ deschid lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, 14 mai 2007, ur‚ndu-v„, Ón numele meu ∫i al conducerii Senatului, tuturor celor care ast„zi serba˛i pe Constantin ∫i Elena îLa mul˛i ani!“, s„n„tate ∫i tot ce v„ dori˛i!
Conform uzan˛elor procedurale, deja, la primul punct din ordinea de zi sunt prev„zute declara˛iile politice.
Dau cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a-∫i prezenta declara˛ia politic„.
V„ rog, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul.
Voi Óncerca s„ p„strez aceea∫i modera˛ie Ón atacarea problemelor ∫i s„ m„ orientez ∫i mai atent Ónspre substan˛a propriu-zis„ a vie˛ii sociale ∫i economice din Rom‚nia.
Este evident c„ de mai mult„ vreme, a∫a cum am mai spus Ón acest plen, r„t„cim. R„t„cim Óntr-o politic„ Ón sine care are, fire∫te, regulile ei, grijile ei, victoriile ∫i e∫ecurile ei, dar care nu este, p‚n„ la urm„, respira˛ia fireasc„ ∫i onest„ a poporului nostru ∫i, dup„ cum s-a constatat iar„∫i, ea nici nu-i intereseaz„, majoritar, pe cet„˛eni. Oamenii care ne-au ales au nevoie de noi pentru a legifera ∫i pentru a rosti adev„ruri pe care ei, oamenii, le g‚ndesc, le simt ∫i le consider„ necesare ca s„ tr„iasc„ mai bine, mai mult ∫i mai moral. Am mai vorbit de la acest microfon despre r„t„cirea pe care o presupune considerarea politicii ca fapt Ón sine.
E un moment tensionat, parte din multele momente tensionate din perioada noastr„ istoric„ tensionat„, o clip„ din via˛a Rom‚niei, dar depinde ∫i de noi s„ refacem normalitatea ∫i s„ nu ne mul˛umim cu anormalit„˛ile care o contrazic ∫i, uneori, o umilesc.
Nu poate dec‚t s„ ne pun„ Ón gard„ asupra situa˛iei reale a Rom‚niei acest studiu al B„ncii Europene de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare B.E.R.D. ∫i al B„ncii Mondiale privitor la situa˛ia real„ din Estul Europei. Acest studiu, acest raport spune cu claritate ceea ce ∫i noi am Óncercat s„ spunem, dar am fost eticheta˛i ca nostalgici, ∫i anume c„ Ón Estul Europei, chiar dac„ s-a trecut de la economia planificat„ la economia de pia˛„, nivelul de via˛„ al oamenilor nu s-a Ómbun„t„˛it, din contr„. Dac„ ar fi doar aceast„ sintagm„ ∫i ar fi destul pentru a intra Óntr-o zon„ de nelini∫te ∫i c„utare.
Acest studiu spune, s„ observa˛i termenii: îC„derea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii, corup˛ia este o problem„ grea, o problem„ dificil de gestionat, accesul la servicii ∫i utilit„˛i e complicat, iar oamenii au mai pu˛in„ Óncredere Ón semenii lor ∫i Ón guvernele care conduc ˛„rile lor.“
Acestea sunt concluzii ale studiului îVia˛a Ón tranzi˛ie“. Sondajul se nume∫te chiar a∫a, îVia˛a Ón tranzi˛ie“, ∫i a fost prezentat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute la reuniunea anual„ a B.E.R.D.
Mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru a-∫i sus˛ine declara˛ia politic„.
Constat c„ domnul senator Iorga nu este.
Domnul senator Ardelean.
V„ rog.
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ prezint situa˛ia alarmant„ Ón care se afl„ Delta Dun„rii, care este Ón pericol dup„ ce o parte a Canalului B‚stroe a fost inaugurat„ recent de Ucraina, conform presei.
Ministrul mediului ∫i dezvolt„rii durabile, domnul Attila Korodi, declara faptul c„, acum, canalul are 5 metri ad‚ncime ∫i navele deja circul„ pe sectorul deschis f„r„ niciun fel de probleme. Inten˛ia Ucrainei este, Óns„, de a ad‚nci canalul la 8,5 metri, cu un metru mai mult dec‚t Canalul Sulina, de exemplu, ceea ce presupune numeroase opera˛iuni tehnologice extrem de negative asupra mediului Ónconjur„tor.
Constat„m, Óns„, faptul c„ pentru Ucraina niciun argument logic legat de protec˛ia mediului Ónconjur„tor nu conteaz„, faptul c„ Ucraina nu ia Ón considerare nicio analiz„ interna˛ional„, niciun semnal din partea autorit„˛ilor rom‚ne referitor la protec˛ia mediului.
Rom‚nia trebuie s„ solicite sprijinul Uniunii Europene pentru a nu permite distrugerea habitatului natural nepre˛uit din Delta Dun„rii.
Dup„ cum se cunoa∫te, Delta Dun„rii este declarat„ rezerva˛ie natural„ a biosferei, recunoscut„ de toate organismele interna˛ionale, patrimoniu natural interna˛ional. Aici exist„ specii din regnul vegetal ∫i animal ocrotite, unicate, cuprinse Ón lista speciilor pe cale de dispari˛ie, aici este refugiul lor, Ón Delta Dun„rii.
Fa˛„ de cele prezentate ∫i av‚nd Ón vedere statutul Deltei, al bra˛ului Chilia, de rezerva˛ie a biosferei, Rezerva˛ia Biosferei îDun„rea“ din Ucraina, statutul Deltei Dun„rii din Rom‚nia, Rezerva˛ia Biosferei Delta Dun„rii este deci o rezerva˛ie comun„, statutul celor dou„ arii protejate vecine Ón cadrul Programului MAB UNESCO, Programul UNESCO îOmul ∫i biosfera“, prevederile normelor interna˛ionale privind organizarea rezerva˛iilor biosferei ∫i ale Strategiei de la Sevilla privind gestionarea
rezerva˛iilor biosferei, experien˛a drag„rii canalelor din Delta Dun„rii Ón ultimele decenii, consider c„ realizarea unui astfel de canal este Ón contradic˛ie cu statutul rezerva˛iei biosferei, care interzice orice ac˛iune uman„ Ón zonele strict protejate.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Nicolae Vlad Popa.
Mul˛umesc foarte mult.
Referendum 2007. Primul referendum pentru demiterea unui pre∫edinte din Rom‚nia a luat sf‚r∫it. Rezultatul Ól ∫ti˛i, desigur: 75% au votat înu“, Ómpotriva demiterii, 25%, îda“, taman invers ca la suspendare, unde au fost 322 pentru, adic„ 75% din Parlament, ∫i 108 Ómpotriv„, adic„ 25% din Parlament. ™i ajung la ceea ce am spus, colegial, la vremea respectiv„, art. 69 spune: îŒn exercitarea mandatului, deputa˛ii ∫i senatorii sunt Ón serviciul poporului“, iar poporul a spus, Ón marea lui majoritate, altfel dec‚t au spus cei 322 de senatori ∫i deputa˛i.
Eu fac un apel la dumneavoastr„, colegial, s„ fim, a∫a cum spune Constitu˛ia, Ón serviciul poporului, pentru c„ vorba rom‚neasc„ spune: îCine seam„n„ v‚nt, culege furtun„“. S-a folosit ∫i o alt„ vorb„ rom‚neasc„ — ∫i Ómi pare r„u c„ nu este domnul Geoan„, c„ pentru d‚nsul voiam s„ spun aceast„ vorb„ —, cine sap„ groapa demiterii, cade singur Ón ea.
Eu apreciez, Ómpreun„ cu speciali∫tii care au sondat opinia public„, c„ cei 25% cu îda“, deci pentru demitere, se compun... Contribu˛ia pe partide este astfel: 13% din cei 25% este contribu˛ia P.S.D.-ului, 5% este contribu˛ia P.R.M., este ceea ce spun sondajele, ∫i o mare parte din P.R.M. a votat pentru domnul B„sescu, 3% este contribu˛ia P.N.L.-ului, peste 60% din oamenii care apar˛in P.N.L.-ului, baza electoral„, au votat Ómpotriva demiterii, 1% a participat la acest capital U.D.M.R.-ul, 1%, Partidul Conservator, 2%, al˛ii.
Trebuie s„ ne dea de g‚ndit ∫i, cred eu, ∫i domnul T„riceanu trebuie s„ se g‚ndeasc„ foarte atent la ce gesturi politice trebuie s„ fac„, pentru c„ trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ cei 60% care au votat pentru Partidul Liberal Democrat au spus înu“.
Mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
™i eu v„ mul˛umesc, stimate coleg.
Da˛i-mi voie s„ am ∫i eu o scurt„ interven˛ie de la tribuna Parlamentului.
N-a∫ fi intervenit dac„ domnul coleg nu ne-ar fi ˛inut o lec˛ie de democra˛ie constitu˛ional„.
F„r„ Óndoial„, Parlamentul este Ón serviciul poporului, ∫i Ón egal„ m„sur„ ∫i celelalte institu˛ii ale statului.
N-a∫ fi vrut s„ vorbesc despre 19 mai, pentru c„ va fi o zi care va face istorie.
Œn opinia mea, va face, Ón timp, o istorie rea pentru aceast„ ˛ar„ ∫i lucrul acesta se va confirma, dar nu pot s„ nu vorbesc despre lec˛ia pe care ar fi trebuit s„ o primim cu to˛ii. Am Ón˛eles c„ fiecare institu˛ie are o regul„ de comportament constitu˛ional ∫i — subliniez, Ónc„ o dat„, de la aceast„ tribun„ — Parlamentul Rom‚niei ∫i-a respectat aceast„ lec˛ie.
F„r„ Óndoial„, ∫i pre∫edintele trebuie s„ fie un beneficiar al votului de la referendum, al votului dat de o parte dintre cet„˛enii cu drept de vot din Rom‚nia, pentru c„ trebuie s„ recunoa∫tem c„ 54% din popula˛ia ˛„rii cu drept de vot nu s-a prezentat la urne. Aceasta este, de fapt, semnifica˛ia esen˛ial„, Ón opinia mea, a zilei de 19 mai.
™i noi, ca Parlament, ∫i Guvernul, ∫i Pre∫edin˛ia trebuie s„ se g‚ndeasc„ de ce 54% din rom‚nii cu drept de vot nu sunt interesa˛i de politic„ ∫i de soarta acestei ˛„ri. La aceast„ Óntrebare trebuie s„ g„sim Ómpreun„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, un r„spuns, dar r„spunsul se g„se∫te nu prin manipulare, nu prin atacuri, nu printr-un limbaj care nu face parte dintr-un limbaj european, ci r„spunsul se g„se∫te prin construc˛ie.
A∫ vrea, de la aceast„ tribun„, ca senator, dar nu Ón ultimul r‚nd ca femeie, s„ spun c„, de fapt, dup„ 19 mai pre∫edintele Traian B„sescu nu a primit nicio lec˛ie, nu a Ón˛eles nicio lec˛ie, iar noi, liberalii, ne-am Ón∫elat c‚nd am spus c„ s-a schimbat. Nu. Pre∫edintele Traian B„sescu a r„mas acela∫i, a r„mas acela∫i om care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 Ónjur„, acela∫i om c„ruia Ói este greu s„ accepte libertatea presei, ∫i cred c„ pre∫edintele Traian B„sescu nu trebuie s„-l Ómputerniceasc„ pe purt„torul de cuv‚nt pentru a-∫i prezenta scuze unei ziariste, ci este bine s„ ias„ Ón public ∫i s„ o fac„ personal.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Urmare a faptului c„ domnul senator Constantin Gheorghe nu mai este membru al Partidului Conservator ∫i Ón baza art. 33 alin. (1) din Regulamentul Senatului, v„ supun aten˛iei s„ aproba˛i nominalizarea domnului senator Gavril„ Vasilescu Ón locul domnului senator Constantin Gheorghe Ón func˛ia de secretar Ón Biroul permanent, func˛ie care, conform algoritmului, revine Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator Mario Oprea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Biroul permanent al Senatului, Ón urma discu˛iilor, a decis c„ propunerea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal de modificare a componen˛ei a dou„ dintre comisiile Senatului poate fi f„cut„ plenului.
Ca atare, noi v„ propunem ca Ón componen˛a Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ s„ intre domnul senator Ioan Corodan, Domnia Sa urmeaz„ s„ nu mai fac„ parte din componen˛a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, urm‚nd ca domnul senator Paul P„curaru s„ aib„ o evolu˛ie Ón oglind„, s„ ias„ din componen˛a Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, continu‚nd s„-∫i desf„∫oare activitatea Ón cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, numai dac„ dumneavoastr„, bineÓn˛eles, ve˛i vota aceste modific„ri.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
La chestiuni organizatorice, dac„ grupurile parlamentare mai au ceva de ad„ugat. Conform procedurii prev„zute...
Domnul senator Iorga, scuza˛i-m„, nu v-am v„zut...
Fac apel la domnii senatori s„ intre Ón sal„. Rog liderii de grup s„ asigure prezen˛a.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Vreau s„ informez plenul Senatului c„ de la Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare nu a plecat nimeni, nu a venit nimeni ∫i nu solicit„m nicio modificare nici Ón comisii, ∫i nici Ón Biroul permanent.
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Mul˛umesc, domnule senator.
Œi rog pe domnii senatori s„-∫i ocupe locurile Ón sal„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Am fost sesiza˛i cu dou„ propuneri care, conform Regulamentului ∫edin˛elor de plen ale Senatului, trebuie supuse votului.
Œi rog pe domnii senatori s„ Ó∫i ocupe locurile Ón sal„. Constat c„ mai sunt colegi care deja intr„ Ón sal„. Œi a∫tept„m ∫i pe Domniile Lor.
Domnule senator Valentin Dinescu, am rug„mintea s„
- v„ ocupa˛i locul Ón sal„, pentru a putea proceda la vot. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Óncep procedura de vot. Œi rog pe colegi s„-∫i ocupe locurile Ón sal„.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: — Adrian P„unescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ situa˛ia energetic„ a Rom‚niei; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie politic„ privind situa˛ia Deltei Dun„rii ∫i a Canalului B‚stroe; — Nicolae Vlad Popa (independent) — declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect rezultatul referendumului pentru demiterea pre∫edintelui ˛„rii; — Norica Nicolai (P.N.L.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ neprezentarea la vot a 54% din persoanele cu drept de vot
Relu„m votul.
V„ rog s„ vota˛i.
- Relu„m votul.
V„ rog s„ vota˛i.
Votul este secret. Oricum, listele nu se vor elibera.
Œi rog pe colegii senatori s„ voteze.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 48 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, domnul senator Gavril„ Vasilescu este membru al Biroului permanent.
Domnul senator Ion Solcanu, v„ rog.
Ion Solcanu
#32797Distins„ doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,
Nu cred c„ putem adopta o asemenea decizie de alegere a unui membru Ón Biroul permanent al Senatului at‚ta vreme c‚t nu avem cvorum, pentru o asemenea decizie trebuie s„ fim cel pu˛in 69 de oameni Ón sal„, ∫i decizia va fi Ón func˛ie de num„rul voturilor. A∫adar, atunci c‚nd vom avea 69 de voturi, putem lua decizia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 |**Doamna Norica Nicolai:**||Fekete Szabó Andras Levente|absent| |---|---|---|---| |Domnule senator,<br>™i eu am constatat, dup„ vot, c„ suntem 62 de<br>atori Ón sal„, Óns„, din p„cate, niciun lider de grup<br>lamentar nu a solicitat s„ facem apelul nominal pentru<br>erifica cvorumul. Un secretar nu-l am...||Filipescu Teodor<br>Florescu Ion<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>Funar Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Deci, dac„ un grup parlamentar solicit„, putem face<br>elul nominal pentru a verifica.<br>Bun. Apel nominal, domnule secretar Mihai Ungheanu.||G„ucan Constantin<br>Geoan„ Mircea Dan<br>Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |**Domnul Mihai Ungheanu:**||Ha∫otti Puiu|prezent| |Lista senatorilor.||Ila∫cu Ilie|prezent| |||Iliescu Ion|absent| |**Doamna Norica Nicolai:**||Ilu∫c„ Daniel|prezent| |Rog colegii senatori s„ intre Ón sal„.||Ion Vasile|prezent| |**Domnul Mihai Ungheanu:**||Iorga Nicolae<br>Iorgovan Antonie|prezent<br>concediu medical| |Apel nominal...||Io˛cu Petru Nicolae|prezent| |||Iv„nescu Paula Maria|prezent„| |Antonie ™tefan Mihail|absent|Jurcan Dorel|prezent| |Apostol Neculai|prezent|Loghin Irina|absent„| |Arca∫ Viorel|prezent|Lupoi Mihail|absent| |Ardelean Aurel|prezent|Mardare Radu C„t„lin|prezent| |Arion Viorel|absent|Marinescu Marius|prezent| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar|Markó Béla|Guvern| |Basgan Ion|prezent|Mele∫canu Teodor Viorel|Guvern| |Berceanu Radu Mircea|absent|Mereu˛„ Mircea|absent| |Blaga Vasile|absent|Mih„escu Eugen|europarlamentar| |Bobe∫ Marin|prezent|Mih„ilescu Petru ™erban|absent| |Cazacu Cornelia|absent„|Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|europarlamentar| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent|Moraru Ion|prezent| |C‚rlan Dan|prezent|Mor˛un Alexandru Ioan|europarlamentar| |Chelaru Ioan|absent|Neagoe Otilian|prezent| |Cintez„ Mircea|absent|Neagu Nicolae|absent| |Ciornei Silvia|europarlamentar|Németh Csaba|prezent| |Cioroianu Adrian Mihai|Guvern|Nicolae ™erban|prezent| |Cismaru Ivan|prezent|Nicolai Norica|prezent„| |Copos Gheorghe|absent|Novolan Traian|prezent| |Corodan Ioan|prezent|Onaca Dorel Constantin|absent| |Cozm‚nc„ Octav|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Cre˛u Corina|europarlamentar|Oprescu Sorin Mircea|prezent| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent|Pascu Corneliu|prezent| |Cucuian Cristian|prezent|P„curaru Paul|Guvern| |Cuta∫ George Sabin|prezent|P„unescu Adrian|prezent| |Daea Petre|prezent|Pere∫ Alexandru|absent| |David Cristian|Guvern|Pete ™tefan|prezent| |David Gheorghe|prezent|Petre Maria|europarlamentar| |Diaconescu Cristian|absent|Petrescu Ilie|prezent| |Dina Carol|prezent|Popa Aron Ioan|prezent| |Dinescu Valentin|prezent|Popa Dan Gabriel|prezent| |DÓncu Vasile|europarlamentar|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Duca Viorel Senior|absent|Popescu Dan Mircea|prezent| |Dumitrescu Ion Mihai|prezent|Popescu Ionel|prezent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent|Popescu Irinel|absent| |Dumitru Constantin|absent|Popescu Mihail|prezent| |Eckstein Kovács Péter|prezent|Prodan Tiberiu Aurelian|prezent|
## **Doamna Norica Nicolai:**
## Stima˛i colegi,
V„ propun ca votul pentru alegerea unui nou membru Ón Biroul permanent s„-l d„m Ón ∫edin˛a de plen de miercuri, nefiind cvorumul de ∫edin˛„ necesar, ∫i este un vot secret.
V„ rog s„ Ón˛elege˛i c„ aceasta este...
Doresc s„ v„ supun la vot acea Ónlocuire de membri, Ón comisii, pe care a propus-o Partidul Na˛ional Liberal.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 45 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, propunerea a fost aprobat„.
Permite˛i-mi s„ dau citire unei note pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarea lege:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2007 privind aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul aliment„rii cu ap„, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la data de 24 octombrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 28 noiembrie 2006.
Stima˛i colegi, suntem 76 de membri ai Senatului prezen˛i, ca atare, cvorumul de ∫edin˛„ este Óndeplinit. Supun la vot ordinea de zi ∫i programul de lucru pentru ∫edin˛a de ast„zi.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
Domnule senator T„n„sescu, domnule senator Dinescu, v„ rog, ocupa˛i-v„ locurile Ón sal„, pentru a supune la vot ordinea de zi a ∫edin˛ei de ast„zi.
Dac„ sunt observa˛ii ∫i propuneri cu privire la ordinea de zi ∫i la programul de lucru? Nu sunt.
Stima˛i colegi, v„ supun la vot ordinea de zi ∫i programul de lucru pentru ∫edin˛a de ast„zi.
- V„ rog s„ vota˛i.
Cu 59 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri,
- ordinea de zi ∫i programul de lucru au fost aprobate. Domnul senator Cuta∫, v„ rog. Microfonul 2.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere c„ a˛i constatat c„ avem cvorum, v-a∫ ruga s„ supune˛i la vot propunerea Partidului Conservator. Este absolut regulamentar ∫i v-a∫ ruga s„ supune˛i la vot.
Mul˛umesc.
Domnul senator T„r„cil„, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
V„ cer scuze pentru Ónt‚rziere. Eram Ón birou Ón momentul Ón care s-a ridicat aceast„ chestiune din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
Sunt convins, cu to˛ii discut„m ∫i aplic„m acela∫i regulament. Solicitarea dumneavoastr„ trebuie s„ fie Ónaintat„ Biroului permanent al Senatului pentru ∫edin˛a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 de m‚ine ∫i, cu siguran˛„, discut‚nd ∫i cu colegul care a fost desemnat, o vom solu˛iona Ón ∫edin˛a de plen de miercuri.
Eu nu cred c„ sunt chestiuni care ar ˛ine de nerespectarea deciziei Partidului Conservator, dar, fiind o chestiune procedural„, urmeaz„ s-o discut„m Ón Biroul permanent de m‚ine.
La punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii Camerei Deputa˛ilor, ca prim„ Camer„ sesizat„, a ini˛iativei legislative privind Ónfiin˛area comunei Toboliu, prin reorganizarea comunei Giri∫u de Cri∫, jude˛ul Bihor.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 58 de voturi pentru ∫i 5 ab˛ineri, s-a aprobat.
La punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul dintre Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federal„ Germania, Irlanda, Republica Italian„, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„ cu privire la aplicarea articolului III alin. 1 ∫i alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (78/164/Euratom), Óncheiat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, cu amendamentele ulterioare, ∫i la Protocolul adi˛ional la Acordul dintre Republica Finlanda, Republica Federal„ Germania, Irlanda, Republica Italian„, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„ cu privire la aplicarea art. III alin. 1 ∫i alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998.
Rog Comisia economic„, industrii ∫i servicii s„ ia loc la tribun„ pentru a prezenta raportul.
Din partea Guvernului este prezent domnul director Coroianu.
V„ rog, domnule director, s„ prezenta˛i ini˛iativa Guvernului.
## **Domnul Anton Iuliu Demetriu Coroianu** — _director_
Dac„-mi permite˛i, sunt director Ón cadrul Comisiei Na˛ionale pentru Controlul Activit„˛ilor Nucleare, care, Ón prezent, conform Legii nr. 111/1996, cu complet„rile ulterioare, este autoritatea na˛ional„ competent„ Ón Rom‚nia Ón domeniul nuclear.
Œn conformitate cu aceast„ lege de acceptare a acestui acord, Rom‚nia va trece la sistemul Euratom, sistemul Comunit„˛ii Europene a Energiei Atomice, de la rela˛ia care a existat p‚n„ acum cu Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„ Ón domeniul controlului garan˛iilor nucleare, respectiv, al Tratatului de neproliferare a
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Claudiu T„n„sescu, pentru a prezenta raportul comisiei.
V„ rog, domnule pre∫edinte. Microfonul 7.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Dup„ ce s-au primit avizele de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, membrii Comisiei economice, industrii ∫i servicii au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil, f„r„ amendamente.
Vreau s„ men˛ionez c„ prin natura reglement„rilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale, stima˛i colegi.
Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? Constat c„ nu sunt interven˛ii la dezbaterile generale.
Declar Ónchise dezbaterile generale.
V„ anun˛ c„ legea are caracter ordinar ∫i v„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Domnule senator Oprescu, ∫i dumneavoastr„ pute˛i vota.
Legea a fost adoptat„ cu 37 voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, 7 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
La punctul 5 de pe ordinea de zi este Ónscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la Bucure∫ti la 27 noiembrie 2006.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor, rog Comisia economic„, industrii ∫i servicii s„ ia loc Ón sal„.
Ini˛iatorii, domnul secretar de stat Barna Tánczos, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta proiectul de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 ## **Domnul Barna Tánczos** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Transporturilor_ **:**
## Mul˛umesc.
Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i B.I.R.D. pentru finan˛area Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la Bucure∫ti la 27 noiembrie 2006. Œmprumutul acordat Rom‚niei este Ón valoare de 180 de milioane USD, urm‚nd a finan˛a activit„˛i de Óntre˛inere ∫i repara˛ii ale infrastructurii rutiere ∫i feroviare. Pachetul de proiecte inclus Ón cadrul proiectului are o valoare total estimat„ de 225 de milioane de USD ∫i acord„ un sprijin pentru sectorul rutier ∫i feroviar pentru implementarea unor programe pentru Óntre˛inerea periodic„ ∫i repara˛iile curente ale drumurilor na˛ionale ∫i ale infrastructurii feroviare.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta raportul.
Da. S„rut m‚na.
Œn urma vizelor primite de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Consiliul Legislativ, membrii Comisiei economice au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil.
Prin natura reglement„rilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camer„ decizional„ este Senatul.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Mul˛umesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dac„ sunt interven˛ii pe acest proiect de lege? Constat c„ nu sunt.
Legea are caracter ordinar.
Supun la vot acest proiect de lege, stima˛i colegi.
V„ rog s„ vota˛i.
Legea a fost adoptat„ cu 43 voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, 6 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
La punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat.
Guvernul solicit„ am‚narea acestui proiect de lege, pentru imposibilitatea de a se prezenta, a punctului 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru abrogarea unor reglement„ri prin care sunt acordate scutiri sau exoner„ri de la plata taxelor vamale pentru unele bunuri, ∫i a punctului 10 de pe ordinea de zi, Propunerea
legislativ„ pentru modificarea alin. (6) al art. 258 din Legea nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal.
V„ anun˛ acum, ca s„ nu reiau acest anun˛ la fiecare prezentare de proiect de lege, fapt pentru care v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere Propunerea legislativ„ privind sprijinul financiar pentru Ón„l˛area de biserici.
Perfect. O s„ supun la vot. Eu speram c„ va veni un secretar de stat p‚n„ la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e, pentru c„ dou„ legi sunt solicitate a fi dezb„tute Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i, normal, ar fi trebuit adoptate Ón aceast„ procedur„.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: — Adrian P„unescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ situa˛ia energetic„ a Rom‚niei; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie politic„ privind situa˛ia Deltei Dun„rii ∫i a Canalului B‚stroe; — Nicolae Vlad Popa (independent) — declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect rezultatul referendumului pentru demiterea pre∫edintelui ˛„rii; — Norica Nicolai (P.N.L.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ neprezentarea la vot a 54% din persoanele cu drept de vot
V„ mul˛umesc.
Lu„m Ón dezbatere punctul 8, Propunerea legislativ„ privind sprijinul financiar pentru Ón„l˛area de biserici.
Ini˛iator, domnul senator Funar.
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, domnul pre∫edinte Ioan Aron Popa.
V„ rog, lua˛i loc.
Domnule senator Funar, v„ dau cuv‚ntul pentru a prezenta ini˛iativa legislativ„.
Microfonul num„rul 8, v„ rog.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ prezent„m Óntr-o alt„ variant„ o propunere legislativ„ care s-a mai aflat Ón aten˛ia dumneavoastr„ Ón urm„ cu mai bine de un an, viza acordarea unui sprijin financiar pentru Ón„l˛area de biserici.
Atunci, propunerea legislativ„ a senatorilor ∫i deputa˛ilor P.R.M. a fost respins„ sub pretextul c„ Guvernul nu are suficien˛i bani pentru a sus˛ine Ón„l˛area de biserici Ón Rom‚nia.
Am ˛inut seama de sugestiile care s-au f„cut at‚t de c„tre senatori ∫i deputa˛i, c‚t ∫i de c„tre reprezentan˛ii Guvernului ∫i venim, de data aceasta, Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o alt„ propunere legislativ„ Ón care am redus substan˛ial sumele pe care le propunem a fi acordate, anual, de c„tre Guvern pentru fiecare biseric„ aflat„ Ón construc˛ie, at‚t Ón parohii, c‚t ∫i Ón filii ∫i, de asemenea, Ón m„n„stiri ∫i schituri. Este vorba de sume cuprinse Óntre 30 mii ∫i 100 mii lei pentru fiecare biseric„, urm‚nd ca acest ajutor financiar s„ fie acordat Óncep‚nd cu anul viitor.
De asemenea, am propus ca Guvernul Rom‚niei s„ sprijine finan˛area lucr„rilor de pictur„ Ón curs de executare pentru fiecare biseric„ care a fost Ón„l˛at„ Óncep‚nd cu anul 1990 ∫i, Ón acest sens, am propus suma de 40 mii lei.
Sper„m, de data aceasta, doamnelor ∫i domnilor senatori, Ómpreun„, s„ facem o fapt„ bun„ ∫i s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 contribuim, Ómpreun„ cu Guvernul Rom‚niei ∫i, mai ales, cu credincio∫ii din toat„ ˛ara, acolo unde sunt Ón construc˛ie biserici, la Ón„l˛area acestora sau la finalizarea construirii bisericilor.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Aron Popa, pentru prezentarea raportului.
V„ rog. Microfonul num„rul 7.
## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, lu‚nd Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„, a hot„r‚t s„ adopte un raport de respingere, av‚nd Ón vedere faptul c„ legisla˛ia Ón vigoare ofer„ baza legal„ pentru construirea l„ca∫elor de cult ∫i sus˛inerea financiar„ a acestora ∫i, de asemenea, propunerea legislativ„ nu instituie procedurile ∫i criteriile potrivit c„rora pot fi alocate sumele de bani Ón perioada de timp pentru care se acord„ sprijinul financiar, astfel Ónc‚t aceasta s„ poat„ fi aplicat„.
Drept pentru care, v„ supunem spre dezbatere raportul de respingere.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Adrian Lemeni.
Microfonul num„rul 10.
Ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Nicolae Adrian Lemeni** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
## Mul˛umesc.
Punctul de vedere al Guvernului este negativ la aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Dezbateri generale.
Rog grupurile parlamentare...
Grupul parlamentar al P.R.M., doamna senator Vedina∫.
V„ rog.
Microfonul num„rul 2.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
™i pentru pl„cerea de a vorbi Ón cadrul acestei ∫edin˛e pe care o conduce˛i Domnia Voastr„, nu pot dec‚t s„ exprim, Ón numele partidului nostru, faptul c„ noi vom
sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ ∫i s„ aduc un punct de vedere distinsului nostru coleg ∫i prieten, de altfel, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, care ∫i-a argumentat raportul negativ pe considerentul c„ legea nu ar reglementa proceduri, perioade ∫i altele asemenea.
Eu cred c„ acesta nu este un temei care s„ determine caracterul negativ al unui raport, Ón contextul Ón care procedurile pot fi dezvoltate printr-o hot„r‚re de guvern, iar alte eventuale, m„ rog, caren˛e care au fost sau care erau apreciate de comisie puteau fi corectate prin eventuale amendamente.
Mi se pare c„ este un mod elegant de a sus˛ine, de fapt, alte motive care determin„, care au determinat, de fapt, comisia s„ resping„ acest proiect de lege, dar noi consider„m c„, dat fiind obiectul lui de reglementare, nu este normal, nu este cre∫tinesc, dac„ vre˛i, s„ respingem o ini˛iativ„ legislativ„ care are o asemenea finalitate.
De asemenea, adresez tuturor colegilor mei rug„mintea de a acorda un vot pozitiv ∫i v„ mul˛umesc anticipat.
Mul˛umesc, doamna senator.
A∫a e, ave˛i dreptate, multe lucruri nu sunt normale, ∫i nici cre∫tine∫ti.
Dezbateri generale, v„ rog.
Domnul senator Ha∫otti.
Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul num„rul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Distin∫i colegi,
Sigur, dincolo de generozitatea acestei idei, nu putem, totu∫i, s„ nu observ„m dou„ chestiuni. Prima, Guvernul nu poate veni la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ cu norme de aplicare. Subsidiar acestei chestiuni, evident, Ónc„ o dat„ spun, ideea este una generoas„, dar, at‚ta vreme c‚t nu avem niciun fel de criterii de atribuire a acestor sume unei biserici sau alteia, cu at‚t mai mult cu c‚t unele dintre ele sunt ∫i pe lista patrimoniului cultural na˛ional, altele nu, este foarte dificil s„ accept„m aceast„ ini˛iativ„ care, Ónc„ o dat„, ca idee, este una generoas„, dar, din punct de vedere al construc˛iei acestei ini˛iative legislative, din p„cate, cel pu˛in din punctul meu de vedere, n-o putem accepta.
V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt interven˛ii pe acest proiect de lege? Domnule senator, dori˛i s„ interveni˛i?
Dac„ nu, declar Ónchise dezbaterile generale ∫i supun la vot ini˛iativa legislativ„.
Guvernul nu sus˛ine raportul pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ rog s„ vota˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007
Din sal„
#54462Ce vot„m?
## **Doamna Norica Nicolai:**
Raportul.
Raportul a fost respins, ob˛in‚nd doar 21 de voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„ ∫i 12 ab˛ineri.
Vot · Respins
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: — Adrian P„unescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ situa˛ia energetic„ a Rom‚niei; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie politic„ privind situa˛ia Deltei Dun„rii ∫i a Canalului B‚stroe; — Nicolae Vlad Popa (independent) — declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect rezultatul referendumului pentru demiterea pre∫edintelui ˛„rii; — Norica Nicolai (P.N.L.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ neprezentarea la vot a 54% din persoanele cu drept de vot
List„ pentru Grupul parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc doamnei vicepre∫edinte Norica Nicolai, pentru c„ a condus ∫edin˛a.
La punctul 9 pe ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ privind Ón„l˛area unor biserici ortodoxe ∫i greco-catolice pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti aflate Ón jurul grani˛elor Rom‚niei.
Domnul secretar de stat Adrian Lemeni este prezent.
Ini˛iatorii sunt prezen˛i.
Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Œl invit pe domnul senator Gheorghe Funar s„ prezinte propunerea legislativ„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
Propunerea noastr„ legislativ„ vizeaz„ acordarea unui sprijin de c„tre Guvernul Rom‚niei pentru Ón„l˛area unor biserici ortodoxe ∫i greco-catolice pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti din jurul grani˛elor Rom‚niei.
Am mai venit Ón fa˛a dumneavoastr„, tot Ón urm„ cu circa un an de zile, Ómpreun„ cu al˛i colegi, senatori ∫i deputa˛i ai Partidului Rom‚nia Mare, cu o propunere care viza Ón„l˛area de biserici ortodoxe pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti din jurul grani˛elor Rom‚niei.
Atunci, punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, obiect‚nd ini˛iatorilor faptul c„ nu am precizat care sunt ˛„rile vecine Rom‚niei. De data aceasta preciz„m acest lucru ∫i sper„m ca Guvernul s„-∫i schimbe radical pozi˛ia.
De asemenea, s-a obiectat ini˛iatorilor, Ón dezbaterile care au avut loc ∫i Ón Senat, ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, faptul c„ ne-am limitat numai la sus˛inerea bisericilor ortodoxe. Am ˛inut seama ∫i de aceste sugestii, ∫i acum, a∫a cum a˛i remarcat, proiectul nostru vizeaz„ sprijinul acordat de statul rom‚n pentru Ón„l˛area unor biserici ortodoxe ∫i greco-catolice pentru comunit„˛ile rom‚ne∫ti aflate Ón ˛„rile din jurul Rom‚niei.
Cunoa∫te˛i cu to˛ii c„, p‚n„ Ón 1990, Ón aceste ˛„ri, la fel ca ∫i Ón Rom‚nia, s-a dus o politic„ de stat Óndreptat„ Ómpotriva bisericii. De data aceasta, Ón noile condi˛ii
istorice, sper„m c„ prin votul dumneavoastr„ ∫i al colegilor din Camera Deputa˛ilor vom reu∫i s„ sprijinim eforturile comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din jurul grani˛elor Rom‚niei Ón direc˛ia Ón„l˛„rii unor biserici, s„ aib„ posibilitatea s„ se Ónt‚lneasc„ Ón aceste l„ca∫uri de cult, iar Ón una din ˛„rile vecine Rom‚niei s„ aib„ posibilitatea s„ vorbeasc„ limba rom‚n„ m„car Ón biseric„.
N„d„jduiesc c„ bunul Dumnezeu v„ va lumina ∫i ve˛i sus˛ine propunerea noastr„ legislativ„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Ioan Aron Popa s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„. Au fost dezbateri destul de aprinse Ón comisie.
Guvernul, prin reprezentantul s„u, nu sus˛ine sau nu a sus˛inut la vremea respectiv„ adoptarea acestei propuneri legislative.
De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ne-a transmis un aviz negativ, drept pentru care ∫i comisia sesizat„ pe fond a Óntocmit un raport de respingere.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œl invit pe domnul secretar de stat Adrian Lemeni s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Punctul de vedere al Guvernului este negativ.
A∫ vrea s„ precizez c„ at‚t la propunerea legislativ„ de la punctul precedent, c‚t ∫i la aceasta exist„ deja un cadru legislativ foarte bine conturat, exist„ posibilitatea construirii ∫i sprijinirii bisericilor de peste hotare. Pe l‚ng„ ceea ce se face prin intermediul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, la Departamentul Rom‚nilor de Pretutindeni, la fel, exist„ posibilitatea acestui sprijin, ∫i Ón punctul de vedere ave˛i mai multe exemple de sprijin acordat.
Œn ceea ce ne prive∫te, vreau s„ spun c„ nu exist„ niciun dosar depus la ora actual„ din partea comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de peste hotare care s„ nu fi fost sprijinit Ón aceast„ problematic„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Domnul senator Puiu Ha∫otti, Grupul P.N.L.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Liderul Grupului P.N.L.
Din sal„
#59302## **Din sal„:**
Œnc„...
Multe lucruri sunt îÓnc„“.
Nu, domnule pre∫edinte. Nimic nu este mai permanent dec‚t provizoriul.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œnainte de toate, a∫ vrea s„ citesc un singur paragraf din r„spunsul Guvernului, care iat„ c„ rezolv„ o mare parte din propunerea legislativ„ a distin∫ilor no∫tri colegi.
Citez: îŒn urma discu˛iilor purtate cu Œnalt Preasfin˛ia Sa Patriarhul Teoctist, Ón anul 2007, se va ini˛ia un proiect de hot„r‚re a Guvernului prin care se va crea o structur„ administrativ„ pentru sprijinirea Mitropoliei Basarabiei Ón proiecte de asisten˛„ social„ ∫i pentru sus˛inerea Óntr-o manier„ coerent„ a parohiilor existente, cu sprijinul financiar al Departamentului Rom‚nilor de Pretutindeni ∫i al Ministerului Culturii ∫i Cultelor.“
™i, acum, o chestiune care ˛ine de structura acestei ini˛iative ∫i de imaginea de ansamblu. Este vorba, cum bine a˛i auzit de la distinsul nostru coleg, domnul senator Funar, despre sprijinirea bisericilor ortodoxe din Ómprejurimile Rom‚niei. Vreau s„ spun c„, din punct de vedere, dac„ vre˛i, geografic, dar ∫i religios, Ómprejurimea Rom‚niei, cel pu˛in, eu o consider fiind ∫i Macedonia, ∫i Grecia, ˛„ri Ón care locuiesc comunit„˛i importante de rom‚ni ∫i unde, bineÓn˛eles, ∫i acolo ar trebui s„ existe... ∫i Albania, de asemenea, conform acestei idei, un sprijin al statului rom‚n.
De asemenea, vreau s„ v„ spun c„ nu mai departe dec‚t Ón sesiunea trecut„ Parlamentul a votat sprijinirea bisericilor de la Muntele Athos.
Prin urmare, intr„ Ón consonan˛„ cu ceea ce v„ spuneam Ónainte, c„ ar trebui s„ fie cuprins„ Grecia, Macedonia, Albania, unde sunt comunit„˛i rom‚ne∫ti ∫i unde, repet, este vorba ∫i despre o vecin„tate geografic„, Balcani, ∫i de ortodoxie Ón acela∫i timp.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Alte interven˛ii?
Domnul senator Ion Solcanu, Grupul P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3.
Ion Solcanu
#61343## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte, Stimate colege, Stima˛i colegi,
Am o pre˛uire deosebit„ pentru semnatarii acestei ini˛iative legislative, doamna senator Verginia Vedina∫, colegul Funar, domnul profesor senator Ardelean, domnul senator Dinescu ∫i a∫a mai departe.
Trebuie s„ recunosc c„ este o propunere legislativ„ destul de delicat„. Dac„ ne-am lua dup„ ceea ce Ónseamn„ efortul pe care l-a f„cut statul rom‚n de-a lungul timpului de a sprijini Biserica Ortodox„ Rom‚n„ din afara grani˛elor, este absolut impresionat, pentru c„, de exemplu, Cuza, la 1860, 1861, 1862, 1863, trimitea sume importante pentru bisericile rom‚ne aflate Ón afara grani˛elor, dar ast„zi lucrurile stau pu˛in altfel.
Fiind de acord cu ideea de a sprijini biserica din afara grani˛elor noastre, eu cred c„ lucrul acesta trebuie f„cut pu˛in altfel, ∫i nu printr-un proiect de lege care ∫i ca formulare r„m‚ne pu˛in cam vag — aceasta este o chestie de tehnic„ legislativ„ care aproape c„ face inoperant„ aplicarea legii —, dar lucrul acesta poate fi rezolvat. Departamentul Cultelor a f„cut-o ∫i Ón timpul Guvernului N„stase, ∫i Ón timpul Guvernului V„c„roiu, ∫i Ón timpul Guvernelor Conven˛iei Democratice — Is„rescu, Radu Vasile ∫i a∫a mai departe —, o face ∫i acum, Ón timpul Guvernului T„riceanu, prin alte mijloace, direct, discut‚nd, aranj‚nd alte lucruri, pentru c„ printr-o lege formulat„ Ón acest fel, stima˛i colegi ini˛iatori, v„ rog s„ crede˛i c„ este dificil, totu∫i, de a statua prin lege un asemenea lucru.
Deci, pronun˛‚ndu-ne ferm pentru a sprijini bisericile ortodoxe din afara grani˛elor Rom‚niei, s„ nu o facem printr-o lege, ci s„ o facem prin p‚rghiile prin care Guvernul, Departamentul Cultelor, care este component al Ministerul Culturii ∫i Cultelor... O putem face foarte bine.
Ion Solcanu
#63161Legea pe care am adoptat-o anul trecut, ∫i anume, sprijinul financiar pe care Ól d„m comunit„˛ii Schitului Prodromul de la Muntele Athos, este cu totul altceva, pentru c„ acolo, de 160 de ani sau mai bine, statul rom‚n se Óngrije∫te de aceast„ biseric„.
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator. Microfonul 1.
Mai dore∫te s„ intervin„ cineva? V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor senatori,
Cunoa∫tem cu to˛ii rolul pe care biserica, Casa Domnului, Ól are Ón orice ˛ar„ Ón agregarea, Ón adunarea, Ón comunicarea care se realizeaz„ la nivelul unei na˛iuni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 Noi, prin acest demers, am dorit s„ venim tocmai Ón sprijinul rom‚nilor, deoarece Biserica Ortodox„ trebuie s„ comunice cu ortodoc∫ii mult mai frecvent dec‚t o face prin s„rb„torile sale Ón prezent.
™i eu a∫ dori s„ aduc un exemplu, s„ vorbesc despre Capela de la Cur˛ile Gojdu, care a fost reparat„, a fost adus„ Óntr-o stare de func˛ionare tot cu sprijinul Departamentului pentru Culte, dar ∫i prin dona˛ii care s-au efectuat ∫i de alte ONG-uri, institu˛ii ∫i a∫a mai departe, unde num„rul credincio∫ilor a crescut de 10 ori fa˛„ de Biserica Episcopal„ de la Gyula.
Este o m„rturie a faptului c„ rom‚nii doresc s„ se Ónt‚lneasc„ Ón biseric„, unde, pe l‚ng„ cuv‚ntul Domnului, pot s„ ∫i comunice asupra diferitelor probleme, tematici care se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ sau Ón ˛ara unde se g„sesc.
De aceea, grupul nostru sprijin„ aceast„ ini˛iativ„ ∫i, c‚nd este vorba de biseric„, ar trebui s„ facem pa∫i numai Ónainte, ∫i nu pa∫i Ónapoi. Nu ar trebui s„ avem fa˛„ de biseric„ ∫i Sf‚nta Cruce niciun fel de incertitudine.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, stima˛i colegi, a˛i ascultat argumentele Ón favoarea propunerii legislative, a˛i ascultat contraargumentele prezentate de colegii no∫tri.
V„ reamintesc c„ a fost Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital un raport de respingere a propunerii legislative care are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este prim„ Camer„ sesizat„.
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: — Adrian P„unescu (P.S.D.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ situa˛ia energetic„ a Rom‚niei; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie politic„ privind situa˛ia Deltei Dun„rii ∫i a Canalului B‚stroe; — Nicolae Vlad Popa (independent) — declara˛ie politic„ av‚nd ca subiect rezultatul referendumului pentru demiterea pre∫edintelui ˛„rii; — Norica Nicolai (P.N.L.) — declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ neprezentarea la vot a 54% din persoanele cu drept de vot
nsamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Proiectul de lege este respins, Óntrunind 9 voturi pentru, 37 Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri.
La punctul 13 avem a doua lege, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 598/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia asupra l„ca∫urilor de cult, cimitirelor ∫i altor bunuri destinate activit„˛ilor cultului mozaic, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 802, din 5 noiembrie 2002.
**Domnul ™erban Nicolae**
**:**
Procedur„!
Da. V„ rog.
Domnul senator ™erban Nicolae.
™i, apoi, cine? Domnul Valentin Dinescu sau domnul Gheorghe Funar?
- V„ rog, domnule senator.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
™i votul precedent, dar ∫i imaginea de ansamblu din sal„ arat„ c„ nu suntem Ón prezen˛a a 69 de senatori, astfel Ónc‚t v„ rog s„ proceda˛i la o verificare prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 intermediul secretarilor ∫i, Ón cazul Ón care nu suntem Ón cvorumul prev„zut de regulament, s„ suspend„m ∫edin˛a.
V„ mul˛umesc.
Sta˛i pu˛in, sunt dou„ chestiuni. Contesta˛i rezultatul votului la propunerea anterioar„? Nu. Dumneavoastr„ mi-a˛i cerut acum s„ verific cvorumul.
V„ reamintesc c„ votul pe propunerea legislativ„ anterioar„ nu a fost contestat.
Domnul senator Eckstein Kovács Péter.
## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pe de o parte, eu cred c„ aceia care pot face aceast„ propunere sunt liderii de grup. Desigur, liderii adjunc˛i de grup pot s„ intervin„ Ón lipsa liderilor.
Œn momentul de fa˛„, domnul lider de grup al P.S.D.-ului este prezent, ca urmare, interven˛ia colegului ∫i prietenului meu nu are o baz„ legal„.
Œn al doilea r‚nd, eu cred c„ nu putem s„ m„sur„m cu dou„ talere. Exist„ o propunere, pe care ∫i dumneavoastr„ a˛i luat-o Ónainte, am respins-o, a fost a unui coleg al nostru, neagreat„ de comisie, ∫i acum se Óncearc„ trecerea unui proiect de lege f„r„ consultarea plenului Senatului.
Protestez fa˛„ de aceast„ procedur„. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul senator ™erban Nicolae.
O foarte scurt„ precizare. Sunt de acord cu interven˛ia antevorbitorului, cu o singur„ observa˛ie. Nici Domnia Sa nu este nici m„car vicelider de grup ∫i, atunci, interven˛ia, Ón numele grupului, este u∫or neavenit„, chiar dac„ este un prieten foarte bun al meu, dar nu cred c„ se pune Ón discu˛ie problema legalit„˛ii solicit„rii mele, ci, eventual, a regularit„˛ii, pentru c„ vorbim de regulament, nu de o lege.
Œn aceste condi˛ii, eu nu f„ceam dec‚t o observa˛ie, nu Ón calitate de vicelider al grupului, v„ rugam s„ observa˛i dac„ mai suntem sau nu Ón cvorum, o chestiune de procedur„ la care colegul ∫i prietenul exagerat de deosebit al meu, domnul Eckstein Péter Kovács, sunt convins c„ nu are obiec˛ii pe fond. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Cred c„ este prea mult s„ Óncepem s„ discut„m de organizarea ∫i func˛ionarea grupurilor parlamentare Ón plen.
Fi˛i convin∫i c„ un lider Ó∫i deleag„ atribu˛iile sau o parte dintre ele c„tre un vicelider. Deci, c‚nd avem o solicitare venit„ din partea unui coleg, ar trebui s-o cenzur„m ∫i s„-l Óntreb„m dac„ are mandat? Sau ce s„-l Óntreb„m?
## V„ rog.
Domnul senator Ungheanu.
Sunt doar c‚teva chestiuni Ón regulament care pot fi solicitate de liderii de grup.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Procedur„.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Interven˛ia viceliderului de la P.S.D. este Óntru totul Óntemeiat„, este regulamentar„, deoarece Ón regulament scrie c„ liderul de grup poate s„ dea misiuni viceliderului, chiar atunci c‚nd este Ón sal„. Este bine s„ fie cunoscut regulamentul ∫i s„ nu se Óncerce devierea de la... Deci este o propunere venit„ de la liderul de grup al P.S.D.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
Trebuie s„ constat c„ toat„ lumea are dreptate, c„ timpul nu a∫teapt„, c„ este ora 18,00, c„ programul legislativ s-a terminat, c„ domnul Iorga a reintrat Ón sal„...
Declar Ónchise dezbaterile legislative ∫i vom continua cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate reprezentan˛ilor Executivului.
V„ not„m, sunte˛i prezent, domnule... Sau deja pot s„ vorbesc la trecut? A˛i fost prezent, domnule senator Iorga.
Stima˛i colegi, peste 5 minute relu„m ultima parte a ∫edin˛ei noastre.
## PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
## Bun„ seara!
Stima˛i colegi, trecem la ultimul punct din ordinea de zi de ast„zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Dau cuv‚ntul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a adresa o Óntrebare Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale.
V„ rog, doamna senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am dou„ Óntreb„ri, ambele adresate domnului ministru Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
Prima Óntrebare.
Domnule ministru,
Odat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, ∫i-a Óncetat aplicabilitatea Ordonan˛a Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pie˛ei produselor agricole ∫i agroalimentare, aprobat„ prin Legea nr. 307/25 octombrie 2005, iar consiliile pe produs, constituite ∫i organizate Ón baza acestui act normativ, nu mai au baza legal„ de func˛ionare.
De∫i am solicitat l„muriri de la fo∫tii mini∫tri ai agriculturii, r„spunsurile au fost nesatisf„c„toare.
Œntruc‚t mecanismele ∫i instrumentele de reglementare a pie˛elor agricole ∫i agroalimentare se adopt„ de c„tre Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, prin colaborarea consiliilor pe produs, v„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd ve˛i Ónainta Parlamentului actele normative de organizare ∫i func˛ionare a organiza˛iilor comune de pia˛„, elaborate Ón conformitate cu reglement„rile europene, ˛in‚nd cot c„ acestea trebuiau s„ func˛ioneze legal Óncep‚nd cu prima lun„ a anului 2007.
Mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## A doua Óntrebare.
Prin Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, s-au prev„zut sume importante pentru finan˛area m„surilor de pia˛„ privind restitu˛ia la export ∫i interven˛ia pe pia˛„ pentru anul 2007, acestea fiind prev„zute Ón bugetul de stat destinat Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Œntruc‚t au trecut patru luni de la data ader„rii, iar unii agricultori reclam„ birocra˛ia excesiv„ a documenta˛iei solicitate de A.P.I.A. pentru restitu˛ia la export, precum ∫i nefinalizarea procedurilor pentru stocarea la interven˛ie, v„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i Ón c‚t timp vor deveni operabile ac˛iunile pentru finan˛area m„surilor de pia˛„ ∫i dac„ s-au acordat sume Ón cadrul acestui capitol pe primele patru luni din acest an.
Mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc ∫i eu, doamna senator.
Dau cuv‚ntul doamnei senator Liliana Lucia Tomoiag„, pentru a adresa o Óntrebare Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor.
Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei ∫i finan˛elor.
Domnule ministru,
Legea nr. 85 din 18 martie 2003, care reglementeaz„ desf„∫urarea activit„˛ilor miniere specifice din Rom‚nia, men˛ioneaz„ la art. 20 alin. 1 c„ recuperarea aurului din aluviuni, realizat„ Ón afara concesiunilor, se face de c„tre persoane fizice Ón baza unui permis de exploatare eliberat de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale.
P‚n„ la Ónchiderea minelor aurifere din Apuseni, autoriza˛iile de exploatare pentru sp„larea manual„ de aluviuni aurifere din haldele de steril erau eliberate de unit„˛ile de exploatare din zon„.
La ora actual„, pentru ob˛inerea permisului de exploatare, mo˛ii, cei pu˛ini care mai cunosc aceast„ meserie practicat„ de mii de ani Ón zon„, sunt nevoi˛i s„ se deplaseze personal la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale din Bucure∫ti. Mul˛i dintre ei sunt pensionari sau persoane cu venituri modeste ∫i nu Ó∫i pot permite s„ suporte costurile acestor deplas„ri.
Fa˛„ de cele men˛ionate mai sus, domnule ministru Varujan Vosganian, v„ rog s„ preciza˛i ce m„suri ve˛i lua pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea dolean˛elor cet„˛enilor din zon„, prin Ónfiin˛area unor structuri apar˛in‚nd autorit„˛ii competente la nivel local sau jude˛ean pentru emiterea acestor autoriza˛ii.
Mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Claudiu T„n„sescu, pentru a adresa dou„ Óntreb„ri Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerului Justi˛iei.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului Decebal Traian Reme∫.
Con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul:
Œn aceast„ perioad„ de secet„ mare, dumneavoastr„ i-a˛i Ón∫tiin˛at pe cei interesa˛i, care au culturi agricole compromise, c„ au obliga˛ia s„ recurg„ la iriga˛ii.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru fiecare jude˛ Ón parte, care este suprafa˛a de teren amenajat„ pentru iriga˛ii Ón acest an ∫i c‚t din aceast„ suprafa˛„ a fost sau poate fi irigat„, efectiv, Ón luna mai ∫i Ón lunile secetoase care urmeaz„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ ministrului justi˛iei, domnul Tudor Chiuariu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 Con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul:
Presa din s„pt„m‚na trecut„ a reluat tema privind managementul ineficient de la nivelul majorit„˛ii parchetelor. S-a ajuns la performan˛a ca mul˛i procurori s„ nu finalizeze Óntr-un an de zile niciun dosar penal prin Óntocmirea rechizitoriului ∫i trimiterea Ón judecat„.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, cu referire la toate parchetele din ˛ar„, o situa˛ie cu num„rul procurorilor care Ón anul 2006 nu au finalizat niciun dosar penal, respectiv, num„rul celor care au Óncheiat rechizitorii pentru unul, dou„, trei, patru, cinci, ∫ase, ∫apte, opt, nou„, zece sau mai multe dosare penale. V„ mul˛umesc.
Doresc r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Domnule senator Adrian P„unescu, ave˛i cuv‚ntul.
Œnainte de a rosti cele pe care le am de rostit, a∫ vrea s„-i rog Ónc„ o dat„, de data aceasta chiar ultimativ, pe membrii Guvernului s„ vin„ la dialogul nostru ∫i s„ r„spund„ ei, direct, la interpel„ri ∫i Óntreb„ri, ∫i asta nu pentru c„ ar fi un orgoliu al nostru s„ fie prezen˛i, aici, mini∫trii plini, ci pentru c„ ei Ó∫i pot asuma r„spunderea Ón tot ceea ce spun, atunci c‚nd Óntreb„rile ∫i interpel„rile o cer. Altfel, se ajunge la situa˛ii paradoxale Ón care se Óntreab„ una ∫i se r„spunde alta sau nu se r„spunde.
Iat„, am adresat domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, Ón data de 16 aprilie 2007, o interpelare Ón care atr„geam aten˛ia asupra dezinteresului total cu care sunt tratate siturile arheologice din zona cet„˛ilor dacice din Mun˛ii Or„∫tiei. Vorbeam despre urgen˛a cu care trebuie s„ ac˛ion„m, pentru c„ nu se mai poate tolera distrugerea acestor situri, jefuirea lor, batjocorirea trecutului acestei ˛„ri.
Sigur c„ pentru cineva care e n„scut Ón Cotroceni sau Ón Ferentari, sau chiar la mine, la B‚rca, Ón aparen˛„, nu e at‚t de important ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Mun˛ii Or„∫tiei, ∫i anume, deteriorarea, distrugerea, pierderea acestei avu˛ii absolut inestimabile pe care o reprezint„ cet„˛ile dacice, dar pentru cineva care ∫tie c‚t de c‚t ce Ónseamn„ trecutul Ón toate, inclusiv Ón discu˛iile, chiar ∫i Ón cele politice, ca s„ nu mai vorbesc de cele istorice, ceea ce se Ónt‚mpl„ cu cet„˛ile dacice este inadmisibil.
Ei bine, ministrul culturii ∫i cultelor mi-a r„spuns, mi-a dat ni∫te informa˛ii, am primit o scrisoare ∫i de la ministrul transporturilor, c„ sunt ni∫te drumuri pe-acolo, unele jude˛ene, altele comunale, c„ finan˛area ∫i bugetul Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i, de fapt, ∫i al Ministerului Transporturilor nu pot asigura... Eu nu asta am Óntrebat. Eu am Óntrebat ∫i Óntreb: ce e de f„cut, domnule prim-ministru? ™i de ce nu v„ implica˛i? Nu mai l„sa˛i pe un ministru sau pe altul, asuma˛i-v„ acest trecut, care e al nostru, al tuturor, ∫i nu avem dreptul s„-l batjocorim.
Ne putem batjocori noi, pe noi, Óntre noi, ca prezent, dar nu avem dreptul s„ distrugem trecutul nostru, s„ fim indiferen˛i c‚nd e amenin˛at s„ se piard„ acest trecut. Nu se mai poate tolera aceast„ situa˛ie, crede˛i-m„, domnule premier.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Mai ave˛i Óntreb„ri?
Doamn„, mai am ∫i le ∫i pun aceluia∫i domn premier. Am vorbit, mereu, despre abandonarea nedreapt„ a activit„˛ii de extragere a c„rbunelui, mai ales Ón zona V„ii Jiului. Am vorbit despre descurajarea mineritului. Am Óntrebat aici, mereu, mereu, plicticos, obositor, nebune∫te, de ce distruge˛i minerii, de ce-i risipi˛i, unde vre˛i s„ ajungem? Uite c„ dup„ at‚tea minciuni, falsuri ∫i sfid„ri ne afl„m tot acolo de unde pornisem, e nevoie de mineri. S„-i c„ut„m?! Ei bine, toate proiectele de strategie energetic„ propuse de Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor de ast„zi men˛ioneaz„ clar c„, Ón condi˛iile diminu„rii resurselor de gaze ∫i petrol Ón balan˛a energetic„ na˛ional„, e un citat, îva cre∫te rolul c„rbunelui, Ón special, al lignitului“.
Vreau s„ fac precizarea c„ nici c„rbunele, ∫i nici alte produse ale p„m‚ntului nu se extrag singure ∫i nu ridic„ ele m‚na s„ zic„: Extrage˛i-m„, vin eu la extrac˛ie, g„si˛i-mi o solu˛ie, vreau s„ v„ fiu de folos! Trebuie oameni care s„ le extrag„ ∫i trebuie s„ fim preg„ti˛i pentru ceea ce urmeaz„. Noi p„rem preg„ti˛i pentru trecut, dar nici pentru acela bine. Via˛a ne ia prin surprindere.
Domnule prim-ministru, v„ cer cavalere∫te s„ recunoa∫te˛i deschis importan˛a extrac˛iei c„rbunelui ∫i s„-i repune˛i Ón drepturile lor pe mineri, acum, c‚nd nu este foarte t‚rziu. Deja este, totu∫i, 12 f„r„ un minut. Ceasul al 12-lea va bate Ón cur‚nd.
™i ultima problem„: p„durile. Vorbim de importan˛a lor, ne d„m seama Ón ce dezastru tr„im, cu Ónc„lzirea global„, cu poluarea dement„ ∫i cu toate, dar contribuim din plin la dezechilibrul naturii. P„durile sunt distruse. Nu exist„ grij„ pentru reechilibrarea naturii. Se taie mult mai mult, de ∫ase ori mai mult dec‚t se reÓmp„dure∫te.
De aceea, domnule prim-ministru, v„ rog s„ veni˛i s„ ne spune˛i, aici, Ón Senat, ce anume ave˛i de g‚nd Ón leg„tur„ cu prevenirea defri∫„rilor abuzive pentru p„strarea ∫i l„rgirea suprafe˛elor de p„dure.
Nu sunt chestiuni de partid, sunt chestiuni na˛ionale ∫i parte din marile dezastre universale ale momentului. ™i a∫a e foarte t‚rziu.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3, v„ rog.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru al agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Traian Decebal Reme∫.
Œn Delta Dun„rii, pescuitul este ocupa˛ia de baz„ pentru locuitori, cu efecte benefice asupra popula˛iei din Delta Dun„rii, c‚t ∫i asupra popula˛iei din Rom‚nia. Uneltele de pescuit tradi˛ionale folosite de pescari, precum ∫i temperaturile ridicate duc, de multe ori, la moartea pe∫tilor Ón aceste unelte de pescuit.
Conform Legii nr. 192/2001 ∫i ordinului de prohibi˛ie, pe∫tele mort trebuie eliberat Ón mediul natural, Ón lacurile ∫i b„l˛ile unde a fost pescuit.
BineÓn˛eles, cantit„˛ile mici ∫i speciile de mici dimensiuni nu reprezint„ un pericol pentru mediul Ónconjur„tor, respectiv, pentru ecosistemul acvatic de unde provin, dar sunt specii de dimensiuni mari, precum morunul, care ajunge la 200 kilograme, ∫i recent a fost capturat un asemenea exemplar, ∫i pe acestea trebuie s„ le eliber„m Ón mediul natural, ∫i vreau s„ v„ spun c„ reprezint„ un pericol, totu∫i, pentru via˛a acvatic„ din ecosistemul respectiv.
Cred c„, ∫i Ól Óntreb Ón acest sens pe domnul ministru, dac„ prin organismele pe care le are Ón subordine are Ón vedere emiterea unui ordin prin care s„ se colecteze aceste cantit„˛i ∫i s„ se trateze Ón mod corespunz„tor, astfel Ónc‚t ele s„ nu constituie un pericol pentru mediul acvatic.
Œi solicit domnului ministru un r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, pentru a adresa o Óntrebare domnului prim-ministru.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Presa din 15 mai 2007 a prezentat detalii despre modul Ón care ginerele ex-Regelui Mihai a cheltuit peste jum„tate de milion de euro din bugetul statului rom‚n pentru c„l„torii pe patru continente, ca reprezentant oficial al Guvernului Rom‚niei pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care au fost ra˛iunile care v-au determinat s„ accepta˛i ca actorului Radu Duda s„ i se dea circa 30 miliarde de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 lei din banii contribuabililor rom‚ni pentru a-i cheltui dup„ bunul plac ∫i care este eficien˛a cheltuirii acestor bani.
A doua Óntrebare este adresat„ tot domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Ca urmare a secetei uria∫e Óncepute Ón prim„vara anului 2007, ministrul economiei ∫i finan˛elor Ói preg„te∫te moral pe rom‚ni, Ón∫tiin˛‚ndu-i despre majorarea substan˛ial„ a costului curentului electric din cauza producerii lui Ón termocentrale.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care sunt motivele pentru care nu se ac˛ioneaz„ pentru finalizarea Óntr-un timp c‚t mai scurt a investi˛iilor de la Reactorul II de la Centrala Nuclear„ de la Cernavod„ ∫i, pe cale de consecin˛„, s„ se produc„ mai mult curent ieftin, iar cet„˛enii rom‚ni s„ pl„teasc„, Ón continuare, la acela∫i tarif consumul de energie electric„.
Solicit r„spunsul scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ion Florescu, pentru a adresa o Óntrebare Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 4, v„ rog.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor.
Con˛inutul Óntreb„rii:
Referitor la schimbarea actelor doveditoare ale calit„˛ii de urma∫ a unor eroi martiri ai revolu˛iei din 1989, am primit memorii cu privire la Ónt‚rzierea primirii actelor preschimbate.
De exemplu, domnul Constantin Meri∫escu, urma∫ al eroului martir Valentin Meri∫escu, de∫i a depus documentele doveditoare din noiembrie 2004, nu a primit nici p‚n„ acum actele preschimbate. Este vorba de p„rin˛ii eroului martir Valentin Meri∫escu, cu domiciliul Ón T‚rgu Jiu, jude˛ul Gorj.
V„ solicit, domnule secretar de stat, s„ urgenta˛i rezolvarea situa˛iilor de acest gen, cea semnalat„ mai sus nefiind singura.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Senator P.S.D. de Gorj, Florescu Ion.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, pentru a adresa dou„ Óntreb„ri.
Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, domnului ministru Varujan Vosganian.
Œn cadrul Companiei Na˛ionale a Lignitului îOltenia“ func˛ioneaz„ unit„˛ile E. M. Mehedin˛i, cu o unitate de subteran, mina Zegujani, E. M. Berbe∫ti, care e Ón subordinea unit„˛ii de subteran, iar, Ón schimb, la Motru, se afl„ dou„ unit„˛i, una de suprafa˛„ ∫i alta de subteran, de∫i exist„ o hot„r‚re de guvern, din 1997, ca Ón Motru s„ existe o singur„ unitate.
V„ solicit, domnule ministru, pentru a salva unit„˛ile din subteran, ca mina Plo∫tina ∫i mina Lupoaia s„ fie transformate Ón sectoare subordonate Carierei Ro∫iu˛a ∫i Carierei Lupoaia. Astfel se vor diminua cheltuielile ∫i salv„m locurile de munc„ ale celor dou„ unit„˛i de subteran, deoarece Ón Motru ∫omajul a dep„∫it 40%.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Mai am o Óntrebare adresat„ Ministerului Justi˛iei, domnului ministru Tudor Alexandru Chiuariu.
Œn data de 12.06.2006, am adresat Ministerului Finan˛elor Publice o interpelarea referitoare la S.C. îReut“ — S.A. Craiova.
Am revenit cu o interpelare pe acela∫i subiect Ón data de 23.10.2006.
S.C. îReut“ — S.A. Craiova este unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat, av‚nd, la data de 25.05.2005, datorii Ón sum„ de 116 miliarde lei.
Pe aceast„ cale, m„ adresez ∫i popula˛iei, c„ci Pre∫edintele Rom‚niei, c‚nd au fost mitingurile, se lupta cu corup˛ia...
Uita˛i-v„, domnule pre∫edinte Traian B„sescu, ce datorii are o societate, ea fur„ din patrimoniul Rom‚niei 116 miliarde lei, iar persoana care are S.C. îReut“ Craiova face parte din grupurile de interese ale Partidului Democrat.
Solicitam Ón interpelare s„ se dispun„ efectuarea unei anchete fa˛„ de modul de desf„∫urare a licita˛iei care a avut loc, prin Ónl„turarea societ„˛ilor doritoare de a participa la licita˛ie, Ón beneficiul debitorului.
Ancheta f„cut„ a fost superficial„, f„r„ a se lua m„suri ∫i f„r„ a sesiza organele Ón drept, respectiv DNA-ul, deoarece Ón astfel de cazuri, c‚nd bugetul statului este prejudiciat de r„u-platnici cu sute de miliarde de lei, este cazul de fa˛„, se impun a fi luate toate m„surile legale, iar DNA-ul ar trebui s„ se autosesizeze din oficiu.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Ardelean, pentru a adresa o Óntrebare.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.
Conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 816 din 7 decembrie 1991 privind acordarea garan˛iei guvernamentale pentru creditul extern Ón favoarea Societ„˛ii Comerciale ARCASROM — S.A., Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor a garantat pentru suma de 37 milioane dolari, sum„ care urmeaz„ s„ fie primit„ de S.C. ARCASROM — S.A. Bucure∫ti de la Banca Popular„ din Londra, Ón vederea achizi˛ion„rii utilajelor ∫i instala˛iilor necesare construirii unui complex industrial pentru producerea Ón Rom‚nia a acelor ∫i seringilor medicale cu o singur„ utilizare.
Domnule prim-ministru,
V„ rog s„-mi comunica˛i dac„ suma men˛ionat„ Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 816/1991 a fost primit„ de c„tre S.C. ARCASROM — S.A. Bucure∫ti ∫i rambursat„ la termen c„tre creditor sau aceast„ sarcin„ a revenit Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, Ón calitate de garant.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar, pentru a adresa dou„ Óntreb„ri Ministerului Afacerilor Externe ∫i Ministerului Justi˛iei.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare, a∫a cum spunea˛i, este adresat„ ministrului afacerilor externe, domnul Adrian Cioroianu.
Se ∫tie c„ unii ambasadori ai Rom‚niei Ón str„in„tate nu au asigurat„ cazarea Ón sediul misiunilor diplomatice ∫i sunt caza˛i Ón vile Ónchiriate sau Ón hoteluri. Mass-media a f„cut referire la chirii lunare de 10.000 p‚n„ la 25.000 euro pentru aceste caz„ri.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi prezenta˛i lista cu ambasadorii Rom‚niei care sunt caza˛i Ón vile ∫i apartamente Ónchiriate sau hoteluri, precum ∫i chiria lunar„ pl„tit„ de c„tre contribuabilii rom‚ni.
Ce de-a doua Óntrebare este adresat„ domnului Tudor Chiuariu, ministrul justi˛iei.
Probabil, cunoa∫te˛i, domnule ministru, c„ subordonatul dumneavoastr„, domnul Daniel Morar, procurorul-∫ef al DNA are la activ mai multe cercet„ri ∫i arest„ri abuzive, Ón urma c„rora statul rom‚n a fost condamnat la C.E.D.O. s„ pl„teasc„ mai multe miliarde de lei vechi unor persoane v„t„mate, Ón Óntrebare am precizat ∫i c‚teva cazuri.
Œntre cei recomanda˛i politic, apoi, de c„tre domnul Daniel Morar pentru a ajunge ∫i a lucra Ón conducerea DNA-ului se afl„ domnul procuror adjunct Ioan Mircea Z„rie, cel care a blocat îDosarul Flota“, ∫i procurorul Maghiar, cumnat al pre∫edintelui P.D. Cluj, deputatul Daniel Buda, implicat Ón celebrul îDosar Gazeta“.
Am prezentat Ón aceast„ Óntrebare o mul˛ime de detalii Ón leg„tur„ cu acest îDosar Gazeta“ ∫i, Ón final, permite˛i-mi, doamna pre∫edinte, s„ fac referire doar la c‚teva Óntreb„ri pe care le-am men˛ionat pentru domnul ministru al justi˛iei.
Prima dintre ele: cum se face c„ DNA, Ón loc s„-l ancheteze pe domnul procuror Maghiar, Ól promoveaz„ la sec˛ia din Cluj a DNA-ului?
Cea de-a doua Óntrebare: ce rol a avut Ón acest transfer domnul deputat Buda Daniel, cumnat al procurorului Maghiar?
™i ultima Óntrebare: c‚t de independent este ∫i mai ales c‚t va fi de independent domnul procuror Maghiar, Ón calitate de procuror al DNA, implicat Ón îDosarul Gazeta“, pe care trebuie s„-l solu˛ioneze tot d‚nsul? Mul˛umesc.
Eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ion Florescu, pentru a adresa interpelarea prim-ministrului.
V„ rog, domnule senator. Microfonul 4.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
De fapt, interpelarea este adresat„ domnului Paul P„curaru, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale.
Obiectivul ∫i motivarea interpel„rii:
Œn ultima perioad„, am primit mai multe sesiz„ri privind modul de calcul al pensiei, mai ales Ón perioada precedent„ penultimei denomin„ri din 1952.
Depun anexat la acest formular de interpelare ∫i un memoriu Ón acest sens, venit din partea unuia dintre cei care sesizeaz„.
V„ rog, domnule ministru, s„ dispune˛i verificarea celor semnalate.
Solicit r„spuns concret, dac„ peti˛ionarul are sau nu dreptate Ón ceea ce solicit„, iar, dac„ are, rog s„ fie rezolvat„ cererea f„r„ s„ mai fie plimbat dintr-o parte Ón cealalt„, ca p‚n„ acum, f„r„ a i se rezolva problema ∫i, de asemenea, f„r„ a i se da un r„spuns clar, precis ∫i c‚t mai concis posibil.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 Rog, de asemenea, s„ fie informat peti˛ionarul asupra modului cum se rezolv„.
Mie nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ v„ mul˛umesc, solicit‚ndu-v„, Ón final, un r„spuns scris ∫i altul oral. Mul˛umesc frumos.
™i eu v„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar, pentru a adresa o interpelare prim-ministrului.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 2.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Aceast„ interpelare este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, prim-ministrul Rom‚niei.
La sf‚r∫itul anului 2005, Banca Comercial„ Rom‚n„, cea mai mare banc„ rom‚neasc„, a fost preluat„ de c„tre mica banc„ austriac„ Erste Bank, pentru suma de numai 2,25 miliarde euro, Ón condi˛iile Ón care activele BCR erau de circa 14 miliarde de euro.
Pentru acest an, Erste Bank estimeaz„ c„ profitul net al BCR va dep„∫i 300 de milioane euro, fiind cu 40% mai mare Ón 2007 fa˛„ de anul precedent. Numai pe primul trimestru din acest an, BCR a urcat cu 15,4 % profitul net al Erste Bank.
Acestea sunt c‚∫tigurile certe ale Erste Bank, respectiv, cu efecte favorabile asupra nivelului de trai al austriecilor.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce a c‚∫tigat sau ce a pierdut ∫i c‚t a pierdut poporul rom‚n ca urmare a privatiz„rii BCR, inclusiv prin infrac˛iunile care se afl„ Ón cercetare la Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Domnii secretari de stat Gabriella Pásztor, C„t„lin Doic„, Gheorghe Albu, Denisa P„tra∫cu ∫i Lucia Ana Varga sunt ruga˛i s„ lase Ón scris r„spunsurile la Óntreb„rile ∫i interpel„rile ce le-au fost adresate.
Dau cuv‚ntul, Ón continuare, domnului senator V„rg„u, pentru a adresa o interpelare.
V„ rog, domnule senator. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.
Œnc„ din anul 1970, Ón zona Br„ila—Sm‚rdan Ón jude˛ul Tulcea, s-a sim˛it ca o necesitate prezen˛a ∫i construc˛ia unui pod peste bra˛ul M„cin, deoarece traficul naval nu mai f„cea fa˛„.
Œncep‚nd cu anul 1990, bineÓn˛eles, odat„ cu deschiderea grani˛elor Rom‚niei, traficul auto s-a intensificat Ón aceast„ zon„ ∫i, Ón general, ∫i-a f„cut prezen˛a mai mult traficul pe culoarul asiatic.
Œn prezent, Ón zona Br„ila—Sm‚rdan Ó∫i desf„∫oar„ activitatea mijloace de transport pe ap„ care nu fac fa˛„ din cauza tonajului mare al mijloacelor de transport auto.
Vreau s„-l informez pe domnul ministru al transporturilor c„ iarna, din cauza bloc„rii cu sloiuri a bra˛ului M„cin ∫i a Dun„rii, jude˛ul Tulcea este izolat de jude˛ul Br„ila ∫i de restul ˛„rii.
De asemenea, s„r„cia, Ón aceast„ zon„ unde activitatea industrial„ a sc„zut, este, cred, la cot„ maxim„. Œn aceste condi˛ii, cred, trebuie s„ continu„m un proiect drag tulcenilor, drag br„ilenilor, drag g„l„˛enilor ∫i drag rom‚nilor, un proiect pe care, atunci c‚nd am fost prefect al jude˛ului Tulcea, Ón perioada 2001—2004, l-am sus˛inut ∫i am ajuns chiar Ón faza de proiect, ob˛inusem ∫i finan˛area.
Cred c„ a fost o uitare a Guvernului T„riceanu, nicidecum o rea-voin˛„ Ón continuarea acestei investi˛ii.
Œn vara anului trecut, domnul prim-ministru a mers la Tulcea Ón vizit„ ∫i a promis tulcenilor c„ se va materializa acest proiect. De asemenea, ∫i domnul ministru Ludovic Orban a venit la Tulcea ∫i a promis.
Vreau s„-l Óntreb pe domnul ministru Ludovic Orban dac„ va ˛ine cont de promisiunile prim-ministrului ∫i ce loc ocup„ pe agenda de lucru aceast„ mare investi˛ie pentru Rom‚nia ∫i pentru aceast„ zon„, care trebuie s„ valorifice poten˛ialul economic ∫i poten˛ialul turistic din zon„.
Solicit un r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Anton Niculescu, pentru a r„spunde domnului senator Gheorghe Funar la interpelarea legat„ de pozi˛ia Ambasadei Rom‚ne din Belgia fa˛„ de conferin˛a de pres„ îDreptul f nutului Secuiesc la autodeterminare“.
V„ rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.
## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Conferin˛a de pres„ organizat„ de c„tre Biroul de la Bruxelles al Federa˛iei Mondiale a Maghiarilor, la data de 2 mai 2007, a avut loc Óntr-o loca˛ie privat„, Ón sediul Asocia˛iei Maghiarilor din Belgia, iar participarea a avut loc pe baz„ de invita˛ie individual„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 La eveniment nu au fost invita˛i ∫i nu au participat membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bruxelles, nici oficialit„˛i belgiene. Din acest motiv, Ambasada Rom‚niei Ón Belgia nu a putut fi prezent„, dar a fost la curent cu organizarea evenimentului ∫i a informat Ministerul Afacerilor Externe.
Au fost prezente aproximativ 15 persoane, jurnali∫ti, invita˛i din Rom‚nia, precum ∫i 3 reprezenta˛i ai Grupului Alian˛a Liber European„ din Parlamentul European, grup format din 42 de eurodeputa˛i, dintr-un total de 785.
Temele abordate de c„tre organizatori au fost: dreptul f nutului Secuiesc la autodeterminare ∫i colapsul statului constitu˛ional Ón Ungaria.
Conferin˛a de pres„ organizat„ de c„tre Biroul de la Bruxelles al Federa˛iei Mondiale a Maghiarilor nu a fost reflectat„ Ón mass-media sau Ón mediile oficiale din Belgia.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnule senator, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Sunt par˛ial mul˛umit de r„spuns.
Eu am avut ∫i o a doua parte a Óntreb„rii. ™i anume, Óntrebam, dup„ aceast„ manifestare antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„ organizat„ la Bruxelles, care vizeaz„ la primul punct interna˛ionalizarea problemei f nutului Secuiesc ∫i ob˛inerea autonomiei acestui a∫a-zis f nut Secuiesc dup„ modelul Kosovo, am Óntrebat ce atitudine a luat Ambasada Rom‚niei, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe al Rom‚niei.
Eu Ón˛eleg c„ domnului secretar de stat Ói vine pu˛in mai greu s„ r„spund„ la aceast„ a doua parte a Óntreb„rii, d‚nsul fiind reprezentantul U.D.M.R.-ului Ón aceast„ func˛ie la Bucure∫ti. Dar, cu toate acestea, fiind secretar de stat Ón Guvernul Rom‚niei la Ministerul Afacerilor Externe, Ól rog s„ insiste pe un r„spuns. M„ intereseaz„ pozi˛ia Ministerului Afacerilor Externe ∫i a Guvernului Rom‚niei fa˛„ de aceast„ ac˛iune antirom‚neasc„.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din sal„
#104820Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative, dore∫te s„ r„spund„ la interpelarea adresat„ Ón ∫edin˛a din 14 mai 2007, Ón leg„tur„ cu manifest„rile de la Miercurea-Ciuc.
Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.
**Domnul Marin P„tuleanu** — _secretar de stat Ón Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative_ **:**
## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 14.05.2007, prin care semnala˛i faptul c„ Ón ziua de 9 mai 2007, cu ocazia s„rb„toririi Zilei Independen˛ei de Stat de la 1877, Zilei Victoriei din Al Doilea R„zboi Mondial ∫i a Zilei Europei, la Miercurea-Ciuc, autorit„˛ile locale conduse de U.D.M.R. au depus coroane de doliu, sfid‚nd astfel semnifica˛ia acestor zile de s„rb„toare, ∫i solicita˛i s„ vi se comunice m„surile dispuse de ministrul internelor ∫i reformei administrative Ón leg„tur„ cu, citez, îaceast„ nou„ manifestare antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„ organizat„ de c„tre Prim„ria Miercurea-Ciuc“.
V„ comunic„m urm„toarele:
Œn data de 9.05.2007, la Monumentul Soldatului Rom‚n din centrul municipiului Miercurea-Ciuc, jude˛ul Harghita, a avut loc o manifestare comemorativ„ organizat„ de c„tre Institu˛ia Prefectului Jude˛ului Harghita cu prilejul s„rb„toririi Zilei Independen˛ei de Stat de la 1877, Zilei Victoriei din Al Doilea R„zboi Mondial ∫i Zilei Europei. La manifestare au participat autorit„˛i locale ∫i jude˛ene ∫i un num„r restr‚ns de localnici.
Din partea Prim„riei Municipiului Miercurea-Ciuc, a fost depus„ o coroan„ cu o panglic„ alb„ pe care era inscrip˛ionat cu negru urm„torul text: îGlorie etern„ eroilor poporului rom‚n — Prim„ria Miercurea-Ciuc“.
Aceast„ ac˛iune a Prim„riei Municipiului Miercurea-Ciuc a provocat reac˛ia vehement„ a unor lideri politici locali.
De asemenea, Ón presa local„ ∫i central„ a fost adus„ Ón prim-plan semnifica˛ia coroanei ca fiind una de doliu, relev‚ndu-se c„, Ón mod normal, la manifest„rile organizate cu ocazia s„rb„toririi Zilei Independen˛ei de Stat de la 1877, Zilei Victoriei din Al Doilea R„zboi Mondial ∫i Zilei Europei ar trebui s„ se depun„ coroane cu panglici tricolore.
Facem, Óns„, precizarea c„ potrivit prevederilor legale Ón vigoare ac˛iunea Prim„riei Municipiului Miercurea-Ciuc nu are caracter penal sau contraven˛ional.
V„ mul˛umesc. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,
Nu pot fi mul˛umit de un asemenea r„spuns dat din partea Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative al Rom‚niei.
Din r„spuns am Ón˛eles c„ nu exist„ temei legal pentru sanc˛ionarea unor asemenea fapte care Ói sfideaz„ pe rom‚ni, Ói sfideaz„ pe cei care fac parte din Uniunea European„.
Eu v-a∫ propune, domnule secretar de stat, ∫i probabil c„ ∫i domnul ministru va g„si pu˛in r„gaz, s„ studia˛i prevederile din legisla˛ia din Ungaria ∫i s„ Óntreba˛i dac„ la Jula, primarul nu e rom‚n, ne pare r„u c„ nu este rom‚n la Jula, ce s-ar Ónt‚mpla Ón Jula dac„ primarul ar fi rom‚n ∫i de ziua na˛ional„ a Ungariei ar depune o coroan„ de flori cu o panglic„ alb„ pe care s„ scrie cu negru un text?
Nu este posibil a∫a ceva ∫i nu se Ónt‚mpl„ nic„ieri Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene o asemenea sfidare la care s-a pretat primarul din Miercurea-Ciuc. El nu este la prima manifestare de acest gen, antirom‚neasc„, dar credeam c„ dumneavoastr„, de la nivelul Guvernului ∫i al ministerului din conducerea c„ruia face˛i parte, g„si˛i îun ac de cojoc“ ∫i v„ a∫tept„m s„ veni˛i cu o ordonan˛„ de urgen˛„ s„ rezolv„m problema Ón spirit european.
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
™i eu v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, Declar Ónchise lucr„rile ∫edin˛ei. V„ mul˛umesc.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201873]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 74/31.V.2007 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul: 6,00 lei
Doar 30% din oameni consider„ c„ via˛a lor este mai bun„ ca Ón 1989 ∫i, probabil, via˛a acestor 30% chiar este mai bun„.
Din punct de vedere al diferen˛ei de v‚rst„, rezultatele sondajului arat„ c„ îtinerii tind s„ fie mai mul˛umi˛i dec‚t persoanele Ón v‚rst„“. Faptul confirm„ p„rerile mai vechi potrivit c„rora îc„derea comunismului a afectat cel mai grav pensionarii obi∫nui˛i cu sus˛inerea puternic„ a statului“.
Corup˛ia a fost considerat„ de c„tre majoritatea reponden˛ilor îo problem„ greu de gestionat“, iar oamenii au mai pu˛in„ Óncredere Ón ei ∫i Ón ceilal˛i, ∫i Ón guvernele lor, a∫a cum mai spuneam. Doar 30% din reponden˛i consider„ c„ via˛a lor particular„ este mai bun„.
Fostele republici iugoslave au fost cele mai afectate de sc„derea drastic„ a nivelului de trai.
Rezultatele acestui studiu arat„ c„ oamenii, cei mai mul˛i dintre ei, nu sunt convin∫i de virtu˛ile pie˛elor ∫i ale democra˛iei. Cred c„ este un lucru grav pe care ar trebui s„-l avem Ón vedere atunci c‚nd legifer„m ∫i atunci c‚nd judec„m situa˛ia real„ din ˛ara noastr„. Se ajunge la situa˛ii grele, la situa˛ii confuze, se ajunge la contram„suri de natur„ economic„, ∫i din ele nu se va alege ceea ce doream cu to˛ii, mai mult„ stabilitate, mai mult„ lini∫te ∫i un nivel de trai mai bun.
Conform Proiectului de strategie energetic„ propus de Ónsu∫i Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor din ˛ara noastr„, rezervele de petrol ∫i gaze naturale ale Rom‚niei se vor reduce semnificativ p‚n„ Ón anul 2025, iar rezervele de uraniu pot asigura necesarul de func˛ionare doar a dou„ reactoare nucleare p‚n„ Ón anul 2017. Aten˛ie, domnilor! Proiectul men˛ioneaz„ c„ Ón condi˛iile diminu„rii resurselor de gaze ∫i de petrol Ón balan˛a energetic„ na˛ional„ va cre∫te rolul c„rbunelui, Ón special al lignitului. Parc„ asasinasem mineritul! Va cre∫te rolul c„rbunelui?!
Vreau s„ v„ reamintesc pledoariile personale vehemente ∫i pledoariile noastre mai moderate de partid pentru p„strarea, m„car Ón _stand-by_ , dac„ nu chiar Ón stare de func˛ionare minim„, a minelor de c„rbune, a minelor de lignit, a minelor din Rom‚nia. V„ aminti˛i? ™i, atunci, de ce a˛i distrus mineritul ∫i i-a˛i demonizat pe mineri?
S-au luat m„suri profund nefericite, unele chiar criminale, Ómpotriva industriei miniere. Au fost arunca˛i din locurile lor de munc„ ∫i, fire∫te, ∫i de via˛„ oamenii care se pricepeau la minerit. O s„-i c„ut„m, am mai spus
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 asta, o s„-i c„ut„m ∫i n-o s„-i g„sim. Unii dintre ei sunt angaja˛i Ón Ungaria, al˛ii Ón alte mine din Europa, al˛ii pur ∫i simplu s-au Óntors la agricultur„, al˛ii, ∫i mai jos dec‚t agricultura, s-au Óntors Ón morminte, s-au Óntors Ón cimitire. Nu vom avea solu˛ii atunci c‚nd va fi nevoie de acest produs at‚t de contestat Ón epoca noastr„ modern„, c‚nd unii credeau c„ energie Ónseamn„ doar c„ au ei lumin„ Ón becul de deasupra capului. Se vede treaba c„ nu ne prisose∫te sim˛ul dialecticii fire∫ti, ca s„ putem vedea dincolo de efecte, s„ putem constata ∫i rezolva cauzele.
Am atras aten˛ia Guvernului asupra acestor chestiuni Ón mai multe r‚nduri, nu numai anul acesta, Ón 19 martie 2007, de la acest microfon, Ón 22 mai 2006, Ón 13 iunie 2005.
™i ce mai afl„m? Resursele de uraniu asigur„ cererea Centralei Nucleare de la Cernavod„ doar p‚n„ Ón 2017 pentru dou„ reactoare nucleare. Asta spune, repet, acela∫i proiect. Nu este un proiect particular, nu este o nebunie a unui cercet„tor singular, este proiectul Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, parte a acestui guvern.
Rom‚nia inten˛ioneaz„ ca p‚n„ Ón 2015 s„ de˛in„ patru unit„˛i nucleare de producere a electricit„˛ii. Ei bine, Óntreb eu: cu ce le vom alimenta? Produc˛ia de minereu de uraniu este estimat„ s„ creasc„ de patru ori p‚n„ Ón 2015, de la 61.000 tone, Ón 2005, p‚n„ la 244.000 tone. Strategia nu ofer„ o solu˛ie concret„ pentru acoperirea deficitului de uraniu.
Eu atrag aten˛ia asupra acestor lucruri, pentru c„ este firesc s-o fac ∫i este social-democrat s„ o fac, ∫i este patriotic s-o fac. Dac„ desfiin˛„m munca ∫i uit„m dreptatea, nu ne putem a∫tepta la o lene confortabil„, ci la chinuri Óngrozitoare ale ˛„rii ∫i ale oamenilor ei.
Iat„, raportul dintre importuri ∫i produc˛ia intern„ se va inversa p‚n„ Ón 2015, pe fondul epuiz„rii treptate a rezervelor de gaze naturale. Unde vom ajunge?
Toate acestea sunt cuvinte, sunt cifre, dar sub ele clocote∫te un dezastru. Dac„ produc˛ia intern„, acum, asigur„ 70% din consum, Ón 2009 vom importa mai mult dec‚t vom produce. Astfel, la sf‚r∫itul anului 2015, importurile vor acoperi 64% din necesarul de gaze al Rom‚niei. Potrivit Proiectului de strategie energetic„, dup„ 1990 produc˛ia intern„ este Ón declin. Nu ne spune nimic asta? Nu? E Ón declin! Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184 miliarde metri cubi, cantitate care ne-ar asigura produc˛ia, la nivelul actual, p‚n„ Ónc„ 14—15 ani. Produc˛ia de gaze naturale a fost de 12 miliarde metri cubi Ón 2006, dar acoperea numai 60% din consumul na˛ional anual total, importurile au Ónsemnat 5 miliarde 500 milioane metri cubi.
Cu toate acestea, v„ rog s„ asculta˛i vestea: gazele se vor scumpi cu 45% p‚n„ la sf‚r∫itul lui 2008. Vor deveni un lux ∫i mai mare. Toat„ bucuria cet„˛eneasc„, potrivit c„reia, gata, nu mai avem nevoie de c„rbune, nu mai avem nevoie de lemne, avem gaze naturale, se va
termina Óntr-o decep˛ie Óngrozitoare, mai ales c„ la ora de fa˛„ gazele naturale au devenit ∫i un mijloc de presiune politic„, poate nu numai extern„.
Pre˛ul gazelor va cre∫te cu aproape 80 dolari p‚n„ la finele anului viitor. Aceast„ m„rire va corespunde obliga˛iilor asumate Ón negocierile de aderare, de aliniere a pre˛ului gazelor din produc˛ia intern„ la cel al importurilor. Astfel, de la 170 dolari/1.000 metri cubi costul va ajunge la 248 dolari/1.000 metri cubi anul viitor ∫i la 260 dolari/1.000 metri cubi Ón 2009.
Œn acela∫i timp, Óns„, v„ fac iar„∫i o precizare, poate mai tern„, f„r„ str„lucirea unui pamflet de care a∫ fi Ón stare: Rom‚nia are nevoie de sume uria∫e pentru investi˛iile Ón domeniul descoperirii de noi z„c„minte energetice. Avem sumele astea? Nu. Cercetarea geologic„ pe aceast„ tem„ ar necesita p‚n„ Ón 2020 fonduri de 270 milioane de euro, la care se vor ad„uga 160 milioane de euro pentru explorarea ∫i punerea Ón produc˛ie a noilor sonde. Œnmagazinarea subteran„ cost„, de asemenea, circa 237 milioane p‚n„ 2012. Depindem la ora de fa˛„, energetic, de Rusia. Numai energetic?
Œns„ nu numai din acest motiv, ci ∫i din altele, de bun-sim˛ ∫i de vecin„tate lini∫tit„ a noastr„, cei din Republica Moldova ∫i cei de dincoace de Prut, ne trebuie o alt„ politic„ fa˛„ de ˛„rile cu care suntem vecini.
Ultimul am„nunt pe care vi-l dau: suprafa˛a total„ a p„durilor t„iate a fost de cinci ori mai mare dec‚t cea Ómp„durit„ Ón anul 2006. Consum„m tot din ce s-a Ómp„durit Ón anii vechi, consum„m din ceea ce s-a f„cut atunci ∫i, bineÓn˛eles, Ónjur„m, Ón continuare, v‚rtos tot ce s-a f„cut atunci Ón Rom‚nia socialist„. Fondul forestier a crescut cu 0,6%, suprafa˛a t„ierilor a crescut cu 3%, situa˛ia s-a consemnat ∫i Ón 2005, c‚nd 83,5 hectare de p„dure s-au t„iat ∫i s-au Ómp„durit numai 14,3 hectare. Avem ∫i un areal unde nu s-a Ómp„durit nimic fa˛„ de ceea ce s-a desp„durit, municipiul Bucure∫ti, 2.000 de metri cubi. Acestea sunt situa˛iile reale ∫i asupra lor noi trebuie s„ st„ruim, pentru c„ ele reprezint„ p‚n„ la urm„ cadrul material al vie˛ii oamenilor.
Nu mai insist asupra celuilalt cadru, spiritual, pe care avem obliga˛ia de a-l Ómbun„t„˛i, fiindc„ Ón unele locuri tribunalele au luat cu totul locul l„ca∫elor de cultur„.
Exist„ ∫i excep˛ii. Am fost Ón jude˛ul Hunedoara, jude˛ul unde am fost ales senator, ∫i am v„zut c„ se poate ∫i altfel. Œn satul Boholt, comuna ™oimu∫, oamenii politici din zon„, indiferent de partidul de care apar˛ineau sau din care veniser„, au fost martorii unui moment extraordinar, care Óntr-o alt„ epoc„ era banal: deschiderea unui C„min cultural modern de c„tre primarul Lauren˛iu Nistor din ™oimu∫, Ón conlucrare cu consilierii ∫i cu s„tenii. Oamenii se bucurau, oamenii c„utau ∫i g„siser„, Ón fine, un loc unde s„ se Ónt‚lneasc„ ∫i pentru nun˛i ∫i botezuri, dar ∫i pentru eventualitatea rena∫terii culturii dedicate lor. Œn acest sens, a∫ spune c„ nivelul de adresare spiritual„ trebuie acomodat cu nivelul de primire a mesajelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 ™i mai este un cadru la care trebuie s„ ne referim, cadrul moral de comunicare Óntre noi. Poate c„, uneori, tot r„ul este spre bine, poate c„ vom reÓnv„˛a ∫i demnitatea personal„, ∫i solidaritatea de corp legislativ ∫i vom putea ac˛iona Ómpreun„ pentru scoaterea Rom‚niei din toate dezastrele pe care le str„bate f„r„ voia ei, dar, din p„cate, uneori, ∫i f„r„ voia noastr„. Voia noastr„ trebuie s„ fie, Óns„, una puternic„ ∫i incoruptibil„: s„ ie∫im din acest marasm.
Aceste ac˛iuni pot avea efecte grave asupra echilibrului hidrologic ∫i ecologic din zon„. Ecosistemul este prea fragil pentru a suporta, Ón special, poluarea care se va r„sp‚ndi dincolo de canalul care va fi construit.
Direc˛ia de diversitate biologic„ ∫i mediu natural a Europei din cadrul Consiliului Europei a trimis Ónc„ din luna iulie 2006 o echip„ de exper˛i Ón Delta Dun„rii pentru a analiza efectele asupra mediului Ónconjur„tor generate de construirea Canalului B‚stroe. Concluziile echipei europene au fost prezentate Óntr-un raport care are o singur„ concluzie: trebuie oprit„ construirea Canalului B‚stroe. Construirea unui canal pe bra˛ul B‚stroe al Dun„rii va avea consecin˛e negative care includ pagube semnificative asupra valorilor naturale remarcabile ale Deltei Dun„rii, peste 1.500 hectare de teren vor fi pierdute ∫i numeroase habitate unice ∫i specii vor fi distruse.
Capacitatea natural„ a Deltei de a asigura aprovizionarea cu ap„ potabil„, Óngrijorarea Ón urma investiga˛iilor UNESCO ∫i ale Conven˛iei Ramsar c„ aceast„ ini˛iativ„ este cea mai distructiv„ ∫i mai pu˛in potrivit„ op˛iune at‚t din punct de vedere al mediului, c‚t ∫i din cel economic... Acest proiect nu ofer„, Ón mod obligatoriu, solu˛iile la problemele socio-economice Ónt‚mpinate Ón Delt„.
P‚n„ Ón luna iunie, c‚nd va fi abordat„ problema Canalului B‚stroe de c„tre Comisia interna˛ional„ pentru protec˛ia fluviului Dun„rea, a c„rei pre∫edin˛ie, anul acesta, o de˛ine Rom‚nia, este o perioad„ Ón care autorit„˛ile rom‚ne, Guvernul rom‚n, pot s„ adopte o atitudine ferm„ la nivelul Uniunii Europene.
Solicit Guvernului Rom‚niei s„ adopte m„suri drastice ∫i s„ solicite sprijinul clar ∫i ferm al Comunit„˛ii Europene, pentru ca Ucraina s„ nu distrug„ Delta Dun„rii.
Ucraina sus˛ine faptul c„ Rom‚nia are, de fapt, motive politice ∫i c„ autorit„˛ile ucrainene respect„ normele interna˛ionale. Totu∫i, dup„ cum se ∫tie, Ón perioada 18—22 aprilie anul acesta, 20 de nave test au navigat pe acest canal, una dintre nave a Ónt‚mpinat greut„˛i, e∫u‚nd. Acest incident a fost, Óns„, minimalizat de c„tre autorit„˛ile ucrainene. Pentru Kiev se pare c„ acest Canal B‚stroe reprezint„, mai degrab„, o ambi˛ie, practic, el este realizat doar pentru c„ a∫a vrea Ucraina.
De∫i acuz„ Bucure∫tiul de interese politice, pentru ucraineni Canalul B‚stroe a fost ridicat la o chestiune de importan˛„ na˛ional„, Óns„ nu economic„, ci, mai degrab„, politic„.
Dincolo de tulburarea mediului Ónconjur„tor extrem de sensibil al Deltei Dun„rii, Canalul B‚stroe prezint„ alte dou„ provoc„ri. Prima este una de natur„ militar„, acest
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 canal a fost planificat de c„tre amiralii ru∫i ca o rut„ pentru nave de r„zboi fluviale Ónc„ de la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea. Œn perioada Ón care Moscova ˛arist„ a avut Ón st„p‚nire Delta Dun„rii chiar s-a Óncercat ad‚ncirea acestui canal.
A doua provocare este una pentru Óntreaga Uniune European„, Canalul B‚stroe reprezint„ pentru Ucraina o cale direct„ de acces Ón Uniune, care eludeaz„ orice fel de control. Œn condi˛iile Ón care Bruxelles-ul inten˛ioneaz„ s„ transforme Dun„rea ∫i Rinul Óntr-o mare interioar„ care s„ asigure leg„tura dintre Atlantic ∫i Marea Neagr„, agresiunea B‚stroe este o agresiune la adresa Óntregii Uniuni Europene.
Etapele succesive ale protestelor rom‚ne∫ti n-au dat p‚n„ acum, din p„cate, dec‚t rezultate par˛iale, oricum, total ignorate de partea ucrainean„. A∫a s-au petrecut lucrurile atunci c‚nd Rom‚nia a solicitat respectarea Conven˛iei Espoo — Conven˛ia privind evaluarea impactului asupra mediului Ón context transfrontalier„, 1991, ratificat„ prin Legea nr. 22/2001, cer‚nd ca ˛ara noastr„ s„ fie notificat„ ∫i s„ participe la evaluarea impactului asupra mediu. Comisia a elaborat un raport, dat publicit„˛ii pe 10 iulie 2006, unde se arat„ Ón am„nunt c„ sunt dezastre ecologice care vor distruge zona. Tot degeaba, deoarece Ucraina a continuat netulburat„ proiectul, a∫a, f„r„ niciun fel de notificare c„tre Rom‚nia, fie ∫i numai Ón limitele uzualelor proceduri diplomatice ce ar trebui s„ caracterizeze o rela˛ie de bun„ vecin„tate ∫i aclamat„ propagandistic Ón Ónt‚lnirile bilaterale dintre pre∫edin˛ii celor dou„ ˛„ri.
V„ mul˛umesc.
Am Óncheiat capitolul de declara˛ii politice.
La probleme organizatorice, dau cuv‚ntul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, care a solicitat s„ ia cuv‚ntul pentru chestiuni organizatorice.
V„ rog, domnule senator George Sabin Cuta∫.
™i eu am constatat, dup„ vot, c„ suntem 62 de senatori Ón sal„, Óns„, din p„cate, niciun lider de grup parlamentar nu a solicitat s„ facem apelul nominal pentru a verifica cvorumul. Un secretar nu-l am...
Deci, dac„ un grup parlamentar solicit„, putem face apelul nominal pentru a verifica.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache absent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie absent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc europarlamentar ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil europarlamentar ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel absent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel delega˛ie Toma Ion absent Tomoiag„ Lucia Liliana absent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana europarlamentar fiÓrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan prezent
armelor nucleare ∫i al protocolului adi˛ional care a fost Óncheiat Óntre Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„, Ómpreun„ cu celelalte state semnatare.
Deci, prin acest acord, se d„ acceptul ca raport„rile pe aceast„ linie s„ fie Óntocmite c„tre Comunitatea European„ a Energiei Atomice, care la r‚ndul ei va raporta Agen˛iei Interna˛ionale pentru Energie Atomic„. V„ mul˛umesc.
™i v„ rog, Ónc„ o dat„, domnule prim-ministru, circumscrie˛i acest perimetru Óntr-o alt„ constela˛ie de valori. Nu e suficient c„ acolo e un Parc Na˛ional Natural Gr„di∫tea Muncelului — Cioclovina, asta este pentru plante, dar pentru istorie ne trebuie un Parc Na˛ional Arheologic. El trebuie p„zit, el trebuie valorificat, statul rom‚n trebuie s„ se implice serios Ón aceast„ ac˛iune. Arheologii nu pot fi trata˛i ca ni∫te membri suplean˛i ai societ„˛ii ∫i istoria na˛ional„ nu poate fi c„lcat„ Ón picioare.
M„ refer, acum, la soarta unor medici de v‚rf ai Rom‚niei, l„sa˛i de izbeli∫te ∫i ei, umili˛i, chinui˛i. Iat„, doctorul Alexandru Cameni˛„ din Craiova ∫i Ónc„ 13 medici au fost da˛i afar„, aberant, de la Spitalul Clinic Jude˛ean din Craiova de c„tre o doamn„, Calangiu, doctor, e adev„rat, necunoscut„, deocamdat„, ca performan˛„ managerial„, profesional„ ∫i na˛ional„, ∫i eu am cerut dreptate pentru Alexandru Cameni˛„ ∫i pentru ace∫ti 13 medici Óntr-o vreme Ón care bolile abund„, plec„rile din ˛ar„ sunt mai numeroase dec‚t na∫terile ∫i vom avea, de fapt, deja avem, deficit de medici de performan˛„, de medici de v‚rf.
Ei bine, au fost da˛i afar„ ace∫ti oameni, din punct de vedere vinovat politic. Am cerut dreptate ministrului s„n„t„˛ii, iar dumnealui mi-a r„spuns, superficial, c„ a∫a e legea, c„ doamna manager poate s„ fac„ d‚nsa ce vrea cu spitalul ∫i cu medicii.
Nu, domnule ministru, nu numai c„ nu poate s„ fac„ d‚nsa ce vrea, dar nici dumneavoastr„ nu ave˛i dreptul s„ face˛i ce vre˛i. Nici noi. Nimeni. V„ cer s„ respecta˛i legalitatea, s„ respecta˛i Constitu˛ia, s„ respecta˛i valorile ∫i pe bolnavi ∫i s„ nu mai fie tolerate astfel de abuzuri ∫i ilegalit„˛i. Afla˛i c„ a venit justi˛ia pe care tot o atac„m noi, dar ea, Ón limpezimea ei ∫i Ón obiectivitatea ei, a hot„r‚t, drag„ domnule doctor, mai degrab„, drag„ domnule pacient Nicol„escu, de data asta, ∫i a stabilit c„ trebuie pu∫i la loc cei care au fost da˛i afar„. Cum mai e cu managerul care poate face orice? Cum e cu legalitatea? Ce lege v-a tr„snit dumneavoastr„ prin pix, de a˛i ajuns s„ r„spunde˛i senin c„ e legal, c„ îmanageri˛a“ are orice drept? Nici proprietarii nu au orice drept, dar managerii?! Mai exist„ ∫i legi, mai exist„ ∫i bun-sim˛, mai exist„ ∫i dreptate. Ce sunt medicii? Ni∫te sclavi? Nu po˛i tu, abia ridicat dintre asisten˛i, s„ dai afar„ un profesor universitar care este, pe de alt„ parte, unul dintre pu˛inii neurochirurgi de valoare ai zonei ∫i ai ˛„rii. Termina˛i cu batjocura asta la adresa oamenilor, termina˛i cu politica asta pitic„ ∫i ru∫inoas„! Aici e vorba de valori ∫i e vorba de dreptul oamenilor de a avea medici de calitate, de a avea asisten˛„ medical„ de calitate, ∫i nu e obliga˛ia noastr„, ∫i cu at‚t mai mult a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 dumneavoastr„, de a izgoni din ˛ar„ toate valorile, ca s„ r„m‚nem aici noi ∫i r‚mele.
Revin cu aceast„ cerere, domnule prim-ministru, s„ explica˛i cum Ó∫i permite un contabil pe care l-am crezut, Ón ultima vreme, om cu care se poate discuta s„ r„spund„ Ón acest fel, absolut stupid, la o Óntrebare legitim„. De ce trebuie da˛i afar„ 13 medici de la Spitalul Clinic Jude˛ean Craiova? Pentru c„ vrea doamna Calangiu?!
Informez pe aceast„ cale c„ am f„cut ∫i pl‚ngere penal„ pentru aceast„ situa˛ie.
Suntem Ón anul 2007, ∫i situa˛ia prezentat„ Ón cele dou„ interpel„ri nu ∫i-a g„sit rezolvarea.
Am adresat Óntreb„ri ∫i interpel„ri pe aceea∫i tem„ ∫i ministrului justi˛iei, doamna Monica Luisa Macovei, cu care v„ plimba˛i, domnule pre∫edinte Traian B„sescu, pe la toate mitingurile.
Ultima Óntrebare a fost adresat„ Ón data de 12.02.2007.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 V„ solicit, domnule ministru, s„ analiza˛i situa˛ia prezentat„ ∫i s„-mi comunica˛i care sunt m„surile pe care le ve˛i lua Ón acest caz de fraud„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Cu prilejul derul„rii evenimentului, a fost asigurat„ respectarea ordinii publice de c„tre efective din cadrul Inspectoratului Jude˛ean de Jandarmi Harghita ∫i ale Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Harghita — Serviciul Poli˛iei Rutiere.
Œn m„sura Ón care Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative Ói vor fi furnizate date concrete de Ónc„lcare a unor dispozi˛ii legale, care s„ permit„ identificarea unor elemente obiective suficiente, de natur„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/31.V.2007 s„ justifice tragerea la r„spundere a f„ptuitorilor, structurile de specialitate din subordinea institu˛iei noastre vor Óntreprinde cu celeritate demersurile necesare Ón vederea document„rii ∫i evalu„rii obiective a situa˛iilor de fapt, concrete, ∫i vor dispune, cu respectarea atribu˛iilor specifice, m„surile ce se impun.
Cu deosebit„ stim„, semneaz„ ministrul internelor ∫i reformei administrative, Cristian David.
V„ mul˛umesc.