Romeo Florin Nicoară

Voi vorbi astăzi despre un aspect extrem de important care afectează în mare măsură comunitățile urbane mici, cu populație sub 20.000 de locuitori.

Orașele din această categorie sunt, astăzi, practic, condamnate la subdezvoltare.

La acest moment, orașele mici din România sunt excluse de la posibilitatea de a depune, spre finanțare, proiecte în cadrul Axei prioritare nr. 4 – Dezvoltare urbană durabilă, în condițiile în care Programul Operațional Regional prevede că finanțarea aferentă acestei axe se va distribui exclusiv către municipiile reședință de județ.

Totodată, orașele mici și mijlocii, cu o populație de până la 20.000 de locuitori, sunt excluse și de la posibilitatea

de a depune spre finanțare proiecte în cadrul Axei prioritare Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban, Prioritatea de investiții 9.1 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, ca urmare a propunerilor actuale ale Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional, pentru actuala perioadă de programare.

De asemenea, aceste comunități locale sunt excluse și de la posibilitatea de a depune spre finanțare proiecte în cadrul Axei prioritare nr. 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, ca urmare a obligativității existenței unui parteneriat oraș–județ, fapt care restrânge drastic posibilitatea depunerii unor proiecte de către autoritățile locale de la nivelul acestor orașe.

În cadrul Programului Operațional Regional, orașele pot beneficia de finanțări și în cadrul axelor prioritare nr. 7, 8, 9, 10, însă aceste linii de finanțare nu se adresează cu exclusivitate acestora, ci tuturor unităților administrativteritoriale, ceea ce face ca alocările financiare de care pot beneficia orașele să fie nesemnificative în raport cu necesitățile lor.

În concluzie, singura sursă de finanțare realistă pentru orașele mici și mijlocii, până în 20.000 de locuitori, este accesarea PNDL.

Astfel, localitățile din mediul urban, altele decât municipiile, sunt condamnate la o diminuare dramatică a ritmului de dezvoltare, prin reducerea numărului de investiții, fapt care va atrage creșterea șomajului, diminuarea confortului în spațiul public pe care îl vor oferi aceste orașe.

Având în vedere cele arătate mai sus, doresc să trag un semnal de alarmă și, în același timp, cer urgent Guvernului să găsească soluții rapide pentru finanțarea dezvoltării acestor tipuri de comunități, în contextul în care România are mari probleme, în continuare, cu absorbția fondurilor europene, iar regiunile de dezvoltare din țara noastră se află pe primele locuri la nivel european în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială.