Eugen Mih„escu

Vreau s„ v„ spun un lucru: au fost arti∫ti mari care au pl„tit ∫i ei cu opera lor. Pe pere˛ii g„rilor, teatrelor, se g„sesc lucr„ri ∫i Ón ziua de ast„zi ale unor oameni care mor de foame. Deci, Óntr-un fel, noi cu to˛ii am pl„tit aici, Ón Rom‚nia, prin arta noastr„ ∫i prin renumele Rom‚niei Ón arta noastr„. Eu, c‚nd desenam la îNew York Times“ sau aveam expozi˛ii, pentru c„ am tr„it ∫i din v‚nzarea de desene, nu era numele Mih„escu, ci era numele Rom‚niei. N-am spus niciodat„ c„ sunt american ∫i am r„mas totdeauna un rom‚n. A mai venit un rom‚n.

A∫adar, mai exist„ o greutate specific„. Br‚ncu∫i, indiferent c„ a murit francez, a fost rom‚n. Aceast„ calitate a noastr„, a arti∫tilor rom‚ni, nu intr„ ∫i ea Ón considera˛ie la o pensie onorabil„, m„car — cum s„ spun — un minimum, pentru ca s„ poat„ tr„i?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005