Damian Brudaºca

Vreau sã salut pe colegii prezenþi ºi sã fac precizarea cã, în intervenþia mea politicã de astãzi, voi aduce la cunoºtinþa Domniilor lor un caz care mi se pare cã este flagrant. Este vorba de faptul cã, profitând de înþelegerea politicã realizatã cu partidul de guvernãmânt, U.D.M.R., prin fundaþiile pe care le realizeazã ºi prin sine însãºi, este în permanenþã un pericol pentru bugetul de stat.

Mã voi referi, în mod concret, astãzi, la duplicitatea acestei uniuni culturale care, dupã 1990, deºi se declarã cã este uniune culturalã, primeºte fonduri ºi pe baza Legii bugetului, Legii partidelor politice, dar, în acelaºi timp, în mod necontrolat, primeºte, aºa cum va rezulta din cele ce voi prezenta în continuare, sume uriaºe ºi din strãinãtate, în mod deosebit din Ungaria.

Cel mai sigur sprijin extern al comunitãþii maghiare din Transilvania vine din partea Guvernului Ungariei, pe filiera Fundaþiei comunitare **Illyes,** cu un subcuratoriu la Cluj-Napoca. În 2002, mandatul curatoriului fundaþiei a expirat, iar Tribunalul de la Budapesta a întârziat nepermis de mult învestirea noului organ de conducere ales prezidat de Pogonats BŽla, fostul preºedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria. Între timp, situaþia s-a reglementat, aºa cã s-a trecut la reorganizarea structurilor subcuratoriale.

În 28 martie 2003 a fost reînnoit ºi subcuratoriul de la Cluj. Noua structurã aleasã nu a mai surprins pe nimeni. În vârful ierarhiei s-au cocoþat lideri marcanþi intangibili ºi inamovibili sau personalitãþi apropiate U.D.M.R. Mark— BŽla a fost reconfirmat în funcþia de preºedinte al IKA din Transilvania, iar membri au fost desemnaþi Beres Andras, Frunda Gyšrgy, Kelemen Hunor, Kov‡cs PŽter, Csato Josezf ºi Tok‡cs Csaba.

Deºi structurile pentru care se acordã subvenþii nu au nici o legãturã cu politicul aparent, supremaþia subcuratoriului IKA continuã sã fie deþinutã de reprezentanþii vieþii politice maghiare din România. Dar acest lucru nu mai deranjeazã pe nimeni, se pare, politizarea societãþii civile fiind privitã ca o stare de normalitate.

Revenind la ºedinþa electoralã din martie, atunci s-a stipulat cã noua conducere cu state vechi nu are drept de a decide cine poate participa la licitaþiile de proiecte. Aceastã decizie aparþine, în totalitate, consiliului format din 106 persoane din toate secþiile fundaþiei.

Mã voi referi, în continuare, la situaþia de dupã 1990. În timp de 12 ani, la comunitatea maghiarã din Ardeal au ajuns 924 de milioane de forinþi repartizaþi pe secþiuni. Una dintre beneficiarele fondurilor a fost ºi ”CommunitasÒ prezidatã tot de Mark— BŽla. În 28 iulie 2002 a apãrut, pe _site_ -ul Fundaþiei ”IdeszÒ, cuantumul subvenþiilor acordate cãtre ” CommunitasÒ. Potrivit acestuia, în perioada 1999 ºi 2001, fundaþiei i-au fost alocate peste 100 de milioane de forinþi, aproximativ 10 miliarde de lei. Sumele au fost destinate cheltuielilor curente, acþiunilor culturale sau pentru apãrarea intereselor comunitãþii. Sursele noastre susþin cã repartizarea banilor s-a fãcut cãtre clica din jurul lui Mark— BŽla, dar ”IllyesÒ a sprijinit, în egalã mãsurã, ºi activitãþile coordonate de L‡szl— Tškes. Spre exemplu, suma acordatã acestuia pentru organizarea Zilelor Reformaþiei de la Piatra Craiului au fost de peste 200 de milioane de forinþi, o sumã topitã în mai puþin de o sãptãmânã. Aº vrea sã trec succint în revistã faptul cã, în aceastã perioadã, s-au cheltuit peste 131 de milioane de forinþi pentru diverse burse acordate tot de cãtre forurile politice ºi culturale din Ungaria, din care o sumã de circa 600.000 de forinþi au dispãrut fãrã urme, datoritã modului ilegal în care se realizeazã finanþarea acestor organizaþii.