Victor Viorel Ponta

Vreau să știți că oamenii, cei pe care credeți că-i puteți speria, îi puteți cumpăra, jandarmii pe care i-ați trimis pe stradă sau aici, în incinta Parlamentului, ne-au spus: „Și nouă ne-a tăiat Boc salariile și pensiile. Și de noi își bate Boc joc, ca și de voi. Ne facem datoria față de România, nu față de Boc și nu față de Băsescu.”

Vă rog pe toți cei care mai sunteți parlamentari vii să vă faceți datoria față de români, și nu față de Băsescu și de Boc.

Astăzi, în Parlament, vor fi parlamentari vii, care vor gândi, care vor acționa conform propriei inimi, și parlamentari morți, care stau și se uită la o țară care moare și sunt de acord să moară alături de ea.

Vreau să-i felicit pe toți parlamentarii social-democrați, liberali, independenți, minorități, care astăzi, între a fi parlamentarii lui Boc și Băsescu și a fi parlamentarii României, vor alege să fie parlamentarii României.

Fiecare om cu care am discutat sau cu care n-am discutat, cum e domnul Câmpanu, cu care n-am discutat niciodată, fiecare dintre dumneavoastră, astăzi, are șansa de a salva viața unei profesoare, are șansa de a-și salva propria familie și propria conștiință în fața a ceea ce România n-a mai cunoscut din ’89 încoace.

Am însă încă un mesaj.

Amintiți-vă, vă rog frumos – îl rog chiar pe domnul Boc să-și amintească, pentru că am în față tabelul nominal cuprinzând delegații aleși pentru Conferința Uniunii Asociației Studenților Comuniști din Centrul Universitar Cluj-Napoca și la punctul 19 este Boc Emil, student la filozofie, și-l rog să-și aducă aminte – eu eram prea tânăr atunci – cum s-a

desfășurat Comitetul Executiv al PCR înainte să cadă Ceaușescu.