Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 27 octombrie 2010 · monitorul.ai

#19639

și vă mulțumesc și dumneavoastră că-i aplaudați în momentul acesta. Dar cred că pornim această ședință de maximă importanță și, până la urmă, de vârf de dezbatere democratică, cu niște apucături și niște obiceiuri complet nedemocratice. Începând cu faptul că dispozitivele – și spun în atenția ministrului de interne, care este încă astăzi, la ora aceasta, ministru de interne și la masa Guvernului –, dispozitivele de pază au fost puse în mod absolut aberant, în măsura în care nici noi, parlamentarii, justificându-ne cu legitimații, nu puteam intra în suprafața Parlamentului, ni se interzicea, pur și simplu, recunosc că am făcut uz de faptul că sunt, poate, o persoană mai veche în politică și cunoscută și până la urmă am găsit bunăvoința unui polițist.

Dar ceea ce este mai grav, stimați colegi, ceea este foarte grav, este că o colegă de-a noastră care lucrează la grupul parlamentar a fost oprită, legitimată și bruscată de SPP în Parlamentul României, cerându-i-se să spună de unde are materialele și unde le-a depozitat.

Astăzi de dimineață, în Parlamentul României, domnule prim-ministru, în afară de faptul că la aceste tribune care trebuiau să însoțească și să primească, dacă vreți, aceste dezbateri, și să le transmită oamenilor – pentru că știm că Parlamentul este o instituție deschisă, și ședințele Parlamentului sunt publice, conform Constituției –... ați blocat până și această posibilitate, obligând o serie de colaboratori ai dumneavoastră, dintre care unii chiar sunt cunoscuți, să participe, pentru a nu avea alte persoane în sală.

Toate aceste porniri nedemocratice creează niște auspicii extrem de proaste, nu numai pentru această ședință, ci pentru continuarea unei guvernări care nu se mai susține pe un suport public și pe o susținere publică reală, ci numai pe măsuri de forță. Protestez în fața acestor măsuri pe care dumneavoastră le-ați luat și, domnule președinte, aici mă asociez cererii liderului, domnul Toader, să trecem la dezbaterea de fond a moțiunii de cenzură și să sperăm că ziua de astăzi se va încheia cu un succes în ceea ce privește democrația românească.

Vă mulțumesc.

Dan Coman Șova

#28382

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta moțiunea de cenzură intitulată „Moțiunea României majoritare, moțiune populară”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Moțiunea de cenzură pe care v-o prezentăm astăzi este o moțiune populară semnată de aproape 3 milioane dintre compatrioții noștri.

Conform tuturor sondajelor, putem spune că ea este moțiunea majorității populației, care sperăm să devină astăzi și moțiunea unei majorități parlamentare!

Prezenta moțiune nu este o moțiune ideologică, de stânga sau de dreapta. Ea este mai mult decât un document politic. Este un act de sancționare a activității actualei guvernări, asumat de reprezentanții opoziției, indiferent de orientarea lor ideologică și susținut de majoritatea covârșitoare a românilor, care consideră, în proporție de 90%, că România merge într-o direcție greșită. Prezenta moțiune exprimă voința tuturor segmentelor societății românești – mediul privat, sectorul bugetar, tineri dominați de spirit întreprinzător, cărora actualii guvernanți le fură și le vând viitorul, dar și bătrânii batjocoriți și condamnați la moarte prin foame, frig și boală, România care suferă în tăcere, dar și România care își strigă furia în stradă. Toți sunt uniți de o nevoie stringentă, pe care o afirmăm în această moțiune, și anume: guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase trebuie să plece.

Criza economică este folosită ca justificare pentru instaurarea unei politici de dictat pe care o comandă cel care ocupă, vremelnic, funcția de președinte și care este pusă în aplicare de o grupare lipsită de legitimitate electorală, condusă de un personaj fără personalitate, fără identitate doctrinară și fără simț al ridicolului – vorbim despre premierul Emil Boc.

România este condusă astăzi, într-o perioadă de gravă criză economică mondială, de o grupare de persoane lipsite de orice competență, caracterizate de oportunism și unite de un singur obiectiv: menținerea cu orice preț la putere, în scopul utilizării resurselor publice pentru satisfacerea intereselor clientelei politice. Cu orice preț, chiar cu prețul sacrificării intereselor societății românești, căreia i-au declarat un război nemilos. Guvernul Băsescu-Udrea-Boc-Anastase distruge cu perseverență cei doi piloni pe care se construiește orice societate liberă și prosperă: economia și instituțiile fundamentale ale statului de drept.

Considerăm că, în fața acestei situații prin care este pus în pericol viitorul națiunii, noi, toți membrii Parlamentului, indiferent de afilierea politică sau de orientarea doctrinară personală, ca reprezentanți legitimi ai puterii suverane a poporului, trebuie să acționăm neîntârziat în apărarea intereselor României și ale cetățenilor ei. Trebuie să acționăm în conformitate cu manifestarea de voință a majorității covârșitoare a societății românești.

Avem datoria de a asculta vocea României majoritare și de a vota moțiunea României majoritare.

Guvernul actual trebuie să plece din cel puțin 10 motive. 1. Pentru că actualul Guvern Boc nu mai respectă de mult Programul de guvernare aprobat de Parlament la învestitură, în decembrie 2009.

Niciuna dintre prevederile esențiale ale Programului de guvernare nu a fost respectată de către Guvern. Mandatul încredințat de Parlament a fost încălcat grosolan, iar Guvernul Boc – aici de față – este ilegitim, întrucât conduce țara doar sub comanda președintelui de partid și de stat. Niciunul dintre angajamentele personale rostite de premierul Emil Boc în discursul de învestitură din decembrie 2009 nu a fost respectat. Astfel, unul dintre obiectivele de politică economică, și anume „menținerea cotei de TVA la același nivel pe întreaga perioadă a mandatului de guvernare”, a fost abandonat la câteva luni, iar din iulie 2010 plătim cu toții un TVA mărit de la 19% la 24%. Un alt exemplu de populism și demagogie ale domnului Boc este ideea unui pact între toate partidele politice, de stabilitate a funcției publice – promisiune rostită în fața Parlamentului și de care s-a ales praful!

2. Guvernul Boc a declanșat un veritabil război economic împotriva românilor, început cu un atac devastator împotriva mediului privat, împotriva acelor oameni care produc valoare adăugată în societatea românească, care vor să muncească mai bine pentru a putea câștiga mai bine, pentru a putea trăi mai bine. La învestire, Guvernul Boc a anunțat o serie de măsuri necesare susținerii mediului de afaceri. Niciuna nu s-a pus în practică. Pentru a înființa o companie trebuie plătite nu mai puțin de 15 taxe, iar timpul necesar procedurilor plasează România aproape de țări precum Congo și Tadjikistan. Controalele la firme sunt făcute la comandă politică și au scopul strângerii de bani pentru partid.

3. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a produs un dezastru generalizat în economie, prin sugrumarea cu taxe și impozite aberante a liberei inițiative și a investițiilor în mediul privat, care generează noi locuri de muncă. În timp ce societățile cu capital majoritar de stat, căpușate de clientela politică a PDL, rămân principalii debitori către bugetele de stat, mediul privat este în continuare principalul plătitor nu doar al costurilor crizei economice, ci și al menținerii la putere a acestui Guvern incompetent și ticălos.

România mai funcționează doar pe datorie, ritmul în care se împrumută de la începutul anului fiind de 600 de euro/secundă, adică 52 de milioane de euro pe zi.

4. Politica haotică și fiscalitatea excesivă impuse de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase adâncesc și mai mult criza. Bugetul pe acest an a prevăzut o creștere economică de 1,3%. După aplicarea măsurilor, România a devenit singura țară din estul Europei cu cădere economică de 1,7–1,9% în 2010. Puterea reală de cumpărare a scăzut deja cu 8–10% numai prin majorarea prețurilor din TVA, combinată cu sporirea ratei inflației. Peste acestea se suprapune diminuarea salariilor cu 25%, 40% sau chiar 60% în unele cazuri. În termen de opt luni, acest Guvern, aici de față, a modificat de zece ori Codul fiscal.

Politica de sufocare a mediului privat a dus la scăderea dramatică a încasărilor la bugetul de stat, fapt ce a determinat guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase să deschidă un al doilea front în războiul economic împotriva românilor – agresiunea împotriva pensionarilor și a celor care produc valoare intelectuală și sunt recompensați prin sistemul bugetar, mă refer la profesori, doctori, cercetători, funcționari.

5. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a luat măsuri prin care umilește toate categoriile de cetățeni. Este pentru prima dată după 1990 când românilor le scad, practic, toate veniturile nete câștigate până în prezent. Guvernarea Boc a aruncat România cu zeci de ani în urmă, dând iarăși cetățenilor români sentimentul că țara noastră este un spațiu al resemnării și al deznădejdii. Colapsul economic a provocat grave probleme sociale, iar sărăcirea populației României a fost transformată de „dinastia Boc” în politică de stat. Cetățeanul este pus în situația de a munci la fel de mult, dar pe bani mai puțini. Practic, salariații instituțiilor publice muncesc un trimestru pe gratis. Românii sunt cei mai săraci europeni, „depășind” chiar și Bulgaria, aceasta fiind „performanța” de sinteză a acestor guvernanți!

6. Direcția spre care țara este condusă de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase este cea a colapsului social. Activitatea guvernamentală dezastruoasă a declanșat și întreține războiul împotriva cetățenilor români, războiul între români. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a generat cel mai mare grad de conflict și de contestare din ultimii 15 ani și un val de nemulțumire publică fără precedent, încât nu a fost categorie socială care să nu fi protestat și să nu își fi căutat dreptatea în stradă. Niciodată un guvern care a intenționat să adopte măsuri de reformă nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părți a societății.

7. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase este singurul guvern din Europa care a îndrăznit să ceară limitarea drepturilor cetățenești pentru asanarea finanțelor publice. Asimilarea situației din economie cu un război sau un cataclism reprezintă actul de capitulare al unei guvernări care

s-a declarat neputincioasă în fața realității. Așa cum arătam în precedenta moțiune de cenzură, de acum 6 luni, art. 53 din Constituție nu a putut să justifice măsurile luate de Guvern. Situația este exact pe dos: aceste măsuri sunt cele care pun în pericol ordinea publică și siguranța națională!

Aceste măsuri, și nu altceva, scot oamenii în stradă! Niciodată legile propuse sau ordonanțele adoptate de vreun Guvern nu au fost mai contestate ca acum.

Aceste măsuri au generat o stare generală de nemulțumire și de protest în întreaga țară!

Guvernul trebuie să-și aplice sieși art. 53, iar această moțiune de cenzură îl ajută să facă acest lucru!

8. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a instalat în România un sistem clientelar care căpușează instituțiile statului, de la cel mai înalt nivel până la ultima comună din România, în care banii publici se scurg prin „sitele” portocalii către camarila politică. S-a ajuns ca orice alocare bugetară să aibă în spate un raționament bazat pe interesul personal sau de partid, și nu pe interesul comunităților și al cetățenilor. În paralel, se plătesc aiurea scene de 75.000 de euro, patinoare de 12 milioane de euro, branduri de țară plagiate de „numai” 75 de milioane de euro ori programe fanteziste, precum „e-România”, de 500 milioane de euro.

Dan Coman Șova

#38323

## **Domnul Dan Coman Șova:**

9. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a inoculat sentimentul de frică, de teamă, de represalii, specifice regimurilor totalitare, pentru a încerca să se mențină la putere cu orice preț.

În cel mai pur stil populist, acest regim politic se raportează tot timpul la „popor”, „mulțimi” sau „indivizi”, uitând esențialul: că România este o țară de cetățeni cu drepturi și responsabilități și care, mai ales, nu datorează nimic acestei guvernări. Mai mult, credem că noi toți am plătit prea mult pentru a ispăși în acești doi ani chiar și vina celor care i-au ales.

10. Actualul prim-ministru trebuie să plece pentru că a oferit pe tavă lui Traian Băsescu Guvernul pe care îl conduce, reușind să-l șteargă din paginile Constituției, de la capitolul „Puterea executivă”.

Guvernul Boc s-a legitimat doar în fața președintelui Băsescu și în favoarea acestuia, și nu cum este normal și constituțional, în fața Parlamentului, pentru a da seamă în ce fel respectă Programul de guvernare și apără interesele celor pentru care ar trebui să guverneze.

Într-un mod fără precedent și deosebit de periculos pentru democrație, în total dispreț față de cetățenii României, puterea executivă se subsumează doar Palatului Cotroceni, Guvernul nemaifiind decât o armă folosită de Traian Băsescu în lupta politică.

Dar Parlamentul poate corecta prin mijloace democratice și constituționale această anomalie, punând capăt acestei guvernări prin votarea moțiunii de cenzură și deschizând astfel calea punerii în acord a puterii executive cu voința politică a Legislativului.

Recăpătarea legitimității politice

Stimați colegi,

Depășirea crizelor este imposibilă fără existența încrederii milioanelor de cetățeni în soluțiile care le sunt propuse ca alternativă. Or, dificultatea majoră și impasul fundamental de care se lovește actualul Guvern constau în epuizarea definitivă a încrederii din partea populației.

Neîncrederea din partea poporului reprezintă stigmatul iremediabil al guvernării Băsescu-Udrea-Boc-Anastase.

Sunteți, domnule Boc, un om fără onoare, fără principii și mai ales fără moralitate! Și aceasta o știe și domnul Băsescu, și o speculează la maximum în fiecare zi. Vă folosește pentru a vă mobiliza locotenenții, care ocupă locuri importante în conducerea Camerei Deputaților – chiar președintele acestei instituții, transformată în agent de hoție politică –, pentru a vă atinge scopurile meschine, pentru a instituționaliza furtul politic și a legifera corupția politică.

De doi ani încoace, România a ajuns într-o situație fără precedent și de o gravitate maximă, cele mai importante instituții ale statului român, colorate în portocaliu, fură orice: banii oamenilor, fondurile publice, voturile din Parlament, sănătatea și educația cetățenilor României. Aici, în această sală, ați hotărât că 80 este egal cu 170! Și aceasta sub privirile unei țări întregi, ale ziariștilor și fără a ține seama că sunteți filmați. Nu aveți nicio jenă și nu vă mai este frică de nimic. Nicio lege nu vă poate opri, pentru că furtul dumneavoastră beneficiază de înalta protecție de la Cotroceni și a altor instituții.

Nu ne mai miră că există o ruptură majoră între guvernanții României și cei care își cer drepturile prin mitinguri și acțiuni neluate în seamă de către autorități.

Protestele tuturor categoriilor socioprofesionale aflate în stradă aproape zilnic, paralizia sistemelor publice de educație și sănătate, blocajul mediului privat de afaceri, nemulțumirile pensionarilor, profesorilor, medicilor, polițiștilor, militarilor, copiilor, mamelor – toate acestea demonstrează că țara are un Guvern incompetent, care nu este dedicat interesului legitim al cetățenilor. Moțiunea de astăzi este a tuturor acestor oameni, a României majoritare!

Actualul Guvern este complet rupt de adevăratul izvor de legitimitate democratică – rezultatul alegerilor – și este momentul să restabilim, în limitele constituționale, ordinea raporturilor dintre Legislativ și Executiv.

Acest Guvern trebuie să plece, pentru a lăsa loc liber aplicării unor soluții multiple, indiferent de paternitatea lor, dar care sunt capabile să stopeze de urgență prăbușirea spre care împinge țara guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase.

Există alternative la soluția disprețuitoare: „Fiecare să se descurce cum poate, noi să trăim bine”, pe care o propune românilor regimul politic Băsescu-Udrea-Boc-Anastase.

Pot să fie puse pe primul plan: salvarea locurilor de muncă, salvarea mediului privat, salvarea clasei de mijloc, salvarea bugetelor publice, salvarea politicilor sociale, salvarea educației și sănătății și salvarea pensionarilor.

Există alternative, pe care un „guvern de criză”, instalat după căderea Cabinetului Boc, poate să le aplice imediat, pe baza unui Program de guvernare legitimat de dezbaterea în Parlament, actualizat cu toate ideile pe care dumneavoastră, cu toții, le veți valida pentru scoaterea țării din criză și reîndreptarea ei pe o direcție corectă.

Suntem convinși că fiecare dintre dumneavoastră – indiferent de partid – are experiența necesară, ca și cetățenii din colegiile electorale pe care le reprezentați, pentru a formula, într-o ambianță de dezbatere constructivă și colegială, idei, propuneri și soluții care pot fi folositoare țării.

De aceea, această moțiune trebuie adoptată prin votul nostru și, pe cale de consecință, ultima ediție a guvernărilor Băsescu-Udrea-Boc-Anastase să depună armele și să plece acasă! Definitiv! Chiar astăzi!

Stimați colegi,

Această moțiune de cenzură nu este doar o formă de luptă parlamentară, nu este o formalitate, este singura șansă pe care milioane de pensionari și de salariați o au pentru a nu se afunda și mai mult în sărăcie.

România se află în fața unei opțiuni majore: fie este aruncată într-o criză socială și economică și mai profundă sub guvernarea incompetentă a unui guvern expirat politic, fie Cabinetul Emil Boc este demis, deschizându-se calea pentru găsirea altor soluții politice, economice și sociale.

Alegerea este clară, chiar dacă ea poate fi dificilă pentru parlamentarii care compun arcul guvernamental.

Cei care vor vota pentru această moțiune a celor mulți votează pentru stoparea condamnării la sărăcie și la faliment a milioane de români.

Cei care vor vota împotriva acestei moțiuni trebuie să își asume, fiecare în parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care actuala guvernare îl produce zi de zi în România, inclusiv în colegiile lor.

Azi avem șansa cu toții de a ne pune în slujba oamenilor care ne-au votat și ne-au desemnat uninominal să le reprezentăm interesele în Parlament. Avem șansa să dovedim că suntem de partea celor mulți, care vor schimbarea guvernării.

Vă solicităm, așadar, să votați această moțiune, pentru a deschide calea acordării unei noi șanse pentru România.

Țara are nevoie de o altă abordare, de un nou contract social, de o nouă viziune în ceea ce privește soarta sa și a cetățenilor săi. Este nevoie de un nou model care să stimuleze creșterea economică pentru bunăstarea tuturor cetățenilor.

Un nou contract social presupune construcția unui alt Guvern, format din oameni competenți și capabili să inspire încredere compatrioților noștri. Este nevoie de recâștigarea încrederii din partea oamenilor, pe care o poate obține numai un nou guvern, și de un plan cinstit ce poate scoate țara din criză. Este șansa recredibilizării clasei politice, care va risca, altminteri, o condamnare și o sancțiune capitală la urne, iar pentru a începe cât mai grabnic acest nou drum, pentru a se da o speranță milioanelor de români, care sunt speriați de ziua de mâine, este nevoie ca moțiunea României majoritare să devină moțiunea majorității românilor din această sală!

Ca atare, votul de astăzi înseamnă și un vot pentru ceea ce credem noi că trebuie să respecte și să adopte, de urgență, un nou Guvern.

## Direcții de acțiune

Pe termen scurt, într-o perioadă de șase-nouă luni

Pe termen scurt vom urmări stimularea cererii agregate prin creșterea investițiilor guvernamentale, care să creeze puternice efecte de multiplicare și să antreneze și investiții ale agenților economici privați pentru a crea locuri de muncă.

De asemenea, urmărim restabilirea încrederii în economia românească, prin măsuri de stabilizare macroeconomică și atragerea de investiții străine directe. Astfel vom putea menține locurile de muncă și putem crea noi locuri de muncă, și mai multe, și mai bune.

Noi susținem abordarea echilibrată a reformei sistemului public. Măsurile de raționalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creștere a veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finanțare vulnerabilizând domeniile de interes național, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investiții.

Propunem ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost/beneficiu bine fundamentate, iar pe de altă parte, creșterea veniturilor bugetare să se realizeze prin simplificarea fiscalității, îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime.

O guvernare eficientă este obligată să adopte măsuri de reformă instituțională și de modernizare a marilor sisteme publice – de educație, de sănătate, de pensii, de ordine publică –, însoțite de programe investiționale adecvate, care să stopeze declinul economic și să asigure, începând cu anul viitor, reluarea creșterii economice.

Renegocierea angajamentelor-cadru convenite de România în Acordul de împrumut convenit cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană este o necesitate.

De asemenea, este necesară revizuirea politicilor economice și sociale ale actualului Guvern, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2011.

Este necesară revenirea asupra reducerii cu 25% a salariilor bugetarilor, readucându-le la nivelul de dinainte de 1 iulie 2010.

Este necesară revizuirea cotei de TVA, în concordanță cu rezultatele economice din 2010.

Este necesară neimpozitarea pensiilor sub plafonul de 1.000 de lei.

Este necesară reconsiderarea achizițiilor publice pe baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficiență și eficacitate.

Sunt necesare eliminarea corupției și decuplarea clientelei politice de la banul public și transparentizarea folosirii acestuia.

Este necesară asumarea angajamentului politic ca împrumuturile să fie îndreptate cu prioritate către investiții, garantându-se astfel obținerea resurselor financiare pentru rambursarea datoriei publice.

Este necesară creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale prin simplificarea procedurilor de accesare și prin soluții de creditare pentru cofinanțare a IMM-urilor.

Dragi colegi,

Vă solicităm votul pentru a da o nouă șansă României. Vă solicităm votul în sprijinul moțiunii de cenzură. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mircea Dan Geoană

#49645

**Domnul Emil Boc** _– prim-ministrul Guvernului României:_

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Dragi colegi, membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Moțiunea de cenzură reprezintă un exercițiu democratic, politic, parlamentar și constituțional. Această moțiune de cenzură este, de asemenea, o bună oportunitate, o bună ocazie, pentru a mă putea adresa dumneavoastră și cetățenilor acestei țări în vremurile grele, din punct de vedere economic, pe care le trăim.

Astăzi, România se află la un moment de răscruce. Stimați parlamentari,

Aveți de făcut o alegere majoră, și anume mergem mai departe, pe calea reformelor, și scoatem România din criză sau cedăm în fața populismului și compromitem șansa acestei țări de a ieși din recesiunea economică și de a merge pe creștere în anul 2011.

Înțeleg nemulțumirea oamenilor...

Înțeleg nemulțumirea oamenilor pentru că au scăzut salarii și pentru că se fac disponibilizări. Oamenii au dreptul să fie nemulțumiți, dar, de asemenea, oamenii au dreptul să cunoască adevărul. Oamenilor trebuie să li se spună lucrurilor pe nume exact așa cum sunt ele. Și spuneam încă o dată, înțeleg această nemulțumire a lor, pentru că fiecare se uită la propria situație și constată că e mai greu decât în trecut, și atunci e greu să le explici oamenilor că aceste lucruri se datorează unor probleme care țin de deficite structurale, de greșeli ale trecutului.

Totuși, dacă vrem să fim corecți cu românii, trebuie să le spunem adevărul, și acest adevăr pornește de la următoarele elemente. Din nefericire, în anii 2007–2008 s-a dat mai mult decât se putea. S-au plătit în avans salarii, pensii și alte bonificații și ajutoare sociale. Oamenii văd astăzi că nu mai primesc cât au primit în trecut și, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți, dar la fel de bine știm fiecare dintre noi, din familie, că ni se spunea încă din copilărie că nu putem consuma mai mult decât ne permitem.

Și dacă această regulă pe care o avem, repet, din familie, învățată acasă, că nu putem să cheltuim mai mult decât ne permitem ca guvernanți, ca țară, de ce n-am aplica aceeași politică responsabilă pe care ne-au învățat-o părinții noștri în familie: să cheltuim și să ne drămuim ceea ce avem în raport cu ceea ce ne putem permite.

Din nefericire, în trecut oamenilor li s-au oferit lucruri fără acoperire și acum suntem puși în situația să plătim această factură a lucrurilor care s-au dat fără a exista o acoperire reală în economie.

Și o să vă dau câteva exemple: cheltuielile de personal au crescut cu 65% în 2007 și în 2008, cheltuielile cu asistența socială, inclusiv pensiile, au crescut cu 75,5% în 2007 și în 2008. Mai mult decât atât, cheltuielile de personal și cele cu asistență socială au ajuns să fie, în 2008, aproape cât totalul cheltuielilor bugetare din anul 2006. Corespunzător s-au majorat și cheltuielile cu bunurile și serviciile, și anume cu 54,4% în 2008 față de 2006 și 2007.

Aceste dezechilibre structurale nu mai puteau continua sau, spus simplu, această tendință de a consuma mai mult decât ne permitem nu putea să meargă mai departe.

Și, pe lângă toate acestea, a venit și criza economică ce afectează aproape toate statele lumii.

Dragi români,

Populismul și demagogia măsurilor luate în 2007 și în 2008 ne-au încărcat din greu factura crizei.

Gândiți-vă ce-ar fi însemnat dacă la începutul crizei, dacă anul trecut, noi aveam cei aproximativ 3 miliarde de euro rezultați din vânzarea BCR-ului și-i aveam în buget, și-i aveam puși deoparte?

Gândiți-vă ce-ar fi însemnat dacă în 2008, an când am avut maximă creștere economică, de peste 8%, n-am fi cheltuit mai mult decât ne permiteam cu aproximativ 8 miliarde de euro. Deci am avut plus 8 creștere economică și am cheltuit cu pomeni electorale peste 8 miliarde de euro. 8 plus 3 înseamnă 11 miliarde de euro pe care-i puteam avea puși de-o parte pentru vremuri mai grele.

Din nefericire, țara nu i-a avut. Dacă aveam acei bani, nu eram nevoiți, probabil, să apelăm la acord internațional cu Comisia Europeană, Fondul Monetar sau Banca Mondială.

Spun asta în condițiile în care, până astăzi, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a primit de la Fondul Monetar și de la Comisia Europeană, 5,7 miliarde de euro. Atât, aceștia sunt banii pe care Guvernul i-a împrumutat. Dacă aveam cei 11 miliarde de euro, dacă nu se pierdeau doi ani în absorbția fondurilor europene, România putea într-o altă manieră să treacă prin criza economică globală. Alte state, precum Polonia, au avut acest avantaj, pentru că au economisit în vremuri bune și au utilizat banii europeni.

Noi am avut doi ani, 2007 și 2008, complet ratați din perspectiva absorbției fondurilor europene.

Când am ajuns la guvernare, în 2009, un singur program operațional sectorial din șapte era acreditat. Păi, cum să mai atragi fonduri europene, din moment ce nici programele care urmau să atragă banii nu erau acreditate, pentru că nu li s-a acordat importanță în 2007 și în 2008. Și atunci am pierdut și acea ocazie de a putea compensa căderea economică cu mai mulți bani europeni, șansă ratată din cauza acelei situații.

Am ajuns la guvernare într-un moment în care statul român avea și încă mai are, pe alocuri, un sistem bolnav din punct de vedere economic și financiar. Și o să vă dau câteva elemente în acest sens.

Avem un stat care, așa cum am spus, consumă mai mult decât produce.

În al doilea rând, avem un stat care timp de 20 de ani a încurajat mai mult nemunca și mâna întinsă, decât munca. De exemplu, în 2004, România avea în asistență socială 6,4 milioane de cetățeni. Până în 2008 s-a dublat numărul asistaților social, ajungându-se la 13,9 milioane de asistați.

În al treilea rând, avem un stat care, timp de 20 de ani, a încurajat privilegiile, în detrimentul principiului egalității în fața legii. Și aici o să vă dau doar un exemplu: cazul pensiilor speciale, al pensiilor parlamentarilor și al altor tipuri de pensii, care nu aveau la bază principiul contributivității și care, repet, încălcau în mod flagrant principiul egalității tuturor pensionarilor în fața legii, și anume legea spune foarte clar, principiul contributivității trebuie să fie acela care să stea la baza unei pensii corecte, cinstite, acordată în România, și acest lucru să fie consacrat de lege. Din nefericire, timp de 20 de ani s-au creat tot felul de breșe, numai ca un asemenea sistem să nu se pună în practică.

În al patrulea rând, avem un stat supradimensionat, un stat birocratic și obez. De exemplu, în perioada 2007–2008, numărul posturilor aprobate – subliniez, aprobate – în sectorul bugetar s-a majorat cu 135 de mii, iar numărul posturilor ocupate în sectorul bugetar la sfârșitul anului 2008 era cu 118 mii peste numărul posturilor ocupate în anul 2006. Această factură am primit-o la plată în această perioadă de criză și eram obligați, prin forța lucrurilor, să rearanjăm statul român din perspectiva numărului de personal, în raport cu ceea ce-și poate permite și întreține un stat ca al nostru, și nu cu un aparat supradimensionat și birocratic.

În fața unor asemenea situații, aveam două alternative: să continuăm genul de politică promovată în ultimii 20 de ani, cu accente consistente în 2007 și în 2008, și care ar fi condus, fără echivoc, țara la colaps economic și financiar sau să alegem calea de a stopa această politică populistă, în profundă discordanță cu interesul țării, și să ne asumăm măsuri grele, dureroase din punct de vedere social și politic, dar sănătoase în ceea ce înseamnă viitorul acestei țări.

Nu am cedat tentației populiste, pe care și noi puteam s-o ducem mai departe în 2009 și în 2010. Și, practic, suntem primul guvern de după 1989 care-și asumă deschis această sarcină de a pune ordine în finanțele țării, în administrarea țării, de a orienta banii spre dezvoltare, investiții și locuri de muncă și de a renunța la politica fundamentată numai pe pomeni și consum. Spuneam că am găsit un stat care are un sistem bolnav din punct de vedere economic și financiar și, ca să folosesc o altă comparație, m-aș putea exprima în următorii termeni: ce faci atunci când suferi de o boală gravă? Te tratezi, chiar dacă medicamentul este dureros, sau mori.

O asemenea alternativă am avut și noi – la o altă scară și pe alte coordonate – în față atunci când am ales guvernarea bazată pe responsabilitate, și nu pe populism.

Am ales aplicarea unui medicament, chiar dacă are un gust amar, dar care ne vindecă, și știu, încă o dată repet, că acest medicament cu gust amar nemulțumește oamenii, oamenii având dreptul să fie nemulțumiți, pentru că au fost obișnuiți să primească mai mult decât se putea, dar acea cale era falimentară. Acea cale ne ducea în prăpastie. Am stopat acea cale și, cu măsuri ferme, hotărâte, am întors România pe drumul cel bun.

Vreau doar să mai spun un lucru. Dacă am fi menținut acea tendință populistă cu cheltuielile sociale pe care le-am enunțat și în anii 2009 și 2010, vreau să știți că doar în 2009 România ar fi avut un deficit de peste 12% din PIB, care ar fi însemnat drumul sigur spre prăpastie și colaps, pentru că, pe de o parte, nimeni nu te mai împrumuta să poți finanța un deficit de 12%, ca să-l dai pe pomeni electorale și pe lucruri care nu aduc investiții și locuri de muncă. Pentru că în perioada anterioară s-au folosit bani interni, bani din vânzarea BCR-ului ca să se finanțeze acel deficit pentru pomeni electorale și sper că măcar acum, în ceasul al 12-lea, s-a înțeles de către toți politicienii, indiferent de partid, că România nu mai poate avea un asemenea drum.

Din nefericire, am constatat că soluțiile oferite de opoziție sunt fie de natură pamfletară, și acesta este textul moțiunii de cenzură, fie unele soluții duc, precum cele 100 propuse de PSD, la majorarea deficitului cu peste 10% din PIB.

Dacă am aplica măsurile dumneavoastră populiste, nu am face altceva decât ceea ce ar face un medic care, în loc să-i ofere unui bolnav de diabet un tratament corespunzător, i-ar prescrie zahăr sau produse din zahăr, agravându-i boala.

În esență, cu tot regretul spun, acestea sunt soluțiile oferite de opoziție, soluții care să agraveze, și nu să vindece bolile de care suferă sistemul financiar și economic românesc, și atunci am ales calea vindecării printr-un medicament mai dur, mai puțin plăcut, dar cu consecințe benefice pe termen mediu și lung.

Câteva exemple. Am limitat deficitul bugetar al țării, astfel încât el să poată fi finanțat și să orientăm mai mulți bani spre investiții, singurele care pot conduce la locuri de muncă și la ieșirea din criză. În anul 2009, vreau să știți, chiar în condițiile în care am avut cădere economică, criză economică mondială, România a alocat mai mulți bani pentru investiții decât în anul 2008, an când am avut 8% creștere economică, dar bani care atunci s-au dus pe pomeni și consum.

În cifre, vreau să știți că în 2009 ponderea cheltuielilor de investiții a fost de 7,2% din PIB, față de 6,3% din PIB, cât s-a cheltuit în 2008. Și fără a intra în detalii, câteva lucruri s-au și văzut, cei 42 de kilometri de autostradă, Pasajul Băneasa, Centura ocolitoare a Ploieștiului sau a Timișoarei, lucruri pe care vechea putere n-a fost în stare să le ducă la bun sfârșit,

pentru că a preferat să ducă banii spre pomeni și voturi. De aceea am curmat o asemenea politică, cu costuri de toate felurile, și am orientat banii spre investiții.

În al doilea rând, am declanșat un șir al reformelor pe care nimeni, în ultimii 20 de ani, n-a avut curajul să le declanșeze și o să vă prezint doar câteva. Am eliminat pensiile speciale, inclusiv pensiile parlamentarilor și avem acum, în fază finală, o nouă Lege a pensiilor corectă cu 22 de milioane de români, corectă cu principiul contributivității, prin care nu scad pensiile, prin această nouă lege, dar ea asigură sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung. Am adoptat, pentru prima dată în România, o Lege a salarizării, care a curmat abuzurile din domeniu și a stabilit o ierarhie a funcțiilor publice din România, a personalului plătit din fonduri publice, și, în aceste condiții, au dispărut salariile de lux de 30 de mii de euro sau mai mult din diverse structuri și agenții guvernamentale și oferim o lege în concordanță cu ceea ce România poate astăzi să ofere României și românilor.

Am realizat o consistentă reformă a sistemului judiciar, au fost adoptate patru coduri și, recent, o nouă lege care accelerează soluționarea proceselor judiciare cu beneficii pentru cetățeni din perspectiva costurilor cu justiția, dar și din perspectiva faptului că vor avea procese mai rapide, judecate în termen rezonabil.

Am promovat și realizat o reformă a sistemului fiscal, atât la nivel național, cât și la nivel local. Legea responsabilității fiscale pune pentru prima dată ordine în sistemul fiscal din România și aranjează finanțele acestei țări pe principii sănătoase.

Am promovat și realizat pentru prima dată o reală descentralizare a spitalelor, ca primă etapă a reformei sistemului sanitar, prin trecerea spitalelor spre administrațiile locale, pentru o mai bună și responsabilă utilizare a resurselor pentru că, din nefericire, așa cum s-a constatat în ultimii 20 de ani, oricâți bani au fost introduși în sistemul sanitar, calitatea serviciilor nu a crescut. Prin această măsură, conjugată cu altele pe care ministrul sănătății le are în pregătire, vom avea o reală reformă a sistemului sanitar.

Am declanșat un amplu și corect proces de restructurare a personalului bugetar, bazat pe standarde de cost și, dacă, așa cum spuneam, în 31 decembrie 2008 aveam 1.397.000 de bugetari cu posturi ocupate, prin aplicarea standardelor de cost, în august aveam 1.340.000 de bugetari și procesul de restructurare continuă. Nu pentru că ne-ar face plăcere, ci pentru că este absolut necesar acestei țări, dacă vrem să avem dezvoltare, investiții și locuri de muncă.

Am desființat, comasat sau reorganizat 120 de agenții guvernamentale și am eliminat 228 de taxe și tarife parafiscale.

De asemenea, am promovat, în condiții de criză, un set de măsuri pentru susținerea activității economice, și celor care susțin în continuare faptul că acest Guvern nu a adoptat niciun fel de măsură anticriză vreau doar să le spun câteva dintre ele. În primul rând, acele măsuri care au vizat la nivel macro menținerea cotei unice de impozitare și neimpozitarea profitului reinvestit sau dacă ne gândim la faptul că prin aplicarea măsurii prin care firmele care angajează șomeri nu plătesc contribuții de asigurări sociale sau prin aplicarea măsurii care vizează șomajul tehnic, în sensul că statul preia obligațiile angajatorului și ale angajatului pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale, numai în anul 2010, până în septembrie, vreau să știți că 365 de mii de locuri de muncă au fost salvate.

De asemenea, dacă ne gândim că prin intermediul Fondului de garantare și contragarantare pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin garanțiile în valoare de peste un miliard de euro, s-au salvat până în momentul de față peste 190 de mii de locuri de muncă.

Dacă aceste măsuri nu erau, de mult rata șomajului ar fi depășit 10% și am fi fost și noi la nivelul mediei europene.

Prin aceste măsuri, precum și prin altele, ca de exemplu amânarea la plată a obligațiilor fiscale pentru firmele, societățile lovite de criză sau prin compensarea de drept a creanțelor fiscale, sau prin măsurile prin care CEC și EximBank..., prin schemele de garantare puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii și nu numai, am menținut și creat locuri de muncă.

Știm că aceste măsuri nu-și arată efectele imediat, peste noapte, știu cât de greu le-a fost oamenilor și le este încă, știu că mulți dintre ei au făcut și fac sacrificii și vreau să știe toți cetățenii români că nu am luat cu inimă ușoară măsurile de austeritate pe care am fost obligați să le propunem.

Am fost obligați să luăm aceste măsuri și sunt convins că oricine ar fi fost în locul nostru, în locul actualului Guvern, dacă era responsabil cu România, lua exact aceleași măsuri de austeritate pentru a proteja viitorul acestei țări.

Criza nu a lovit doar România și nu a pornit din România. Măsuri dureroase de austeritate au fost nevoite să ia și guvernele unor țări mult mai dezvoltate decât noi. De exemplu, Guvernul Marii Britanii a anunțat săptămâna trecută măsuri fără precedent în istoria țării, și anume reducerea cheltuielilor publice în Marea Britanie cu 83 de miliarde de lire sterline și desființarea a circa 490 de mii de posturi din sectorul public în următorii 4 ani, creșterea TVA-ului și creșterea vârstei de pensionare. Măsuri de austeritate au fost luate în toate țările Uniunii Europene. Ungaria a majorat TVA-ul de la 19 la 25%. Letonia – reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, disponibilizarea a 20% din totalul bugetarilor, salarizarea în sectorul privat s-a diminuat cu 30%. Sunt măsuri, repet, ale țărilor din Uniunea Europeană, iar șirul lor poate continua.

Credeți că aceste țări ar lua măsuri de austeritate dacă nu le-ar fi obligat criza economică globală în care trăim? Credeți că francezii ar fi luat măsura reformării sistemului de pensii, dacă lucrurile mai puteau continua ca și până acum? Aceasta este realitatea românească, aceasta este realitatea europeană în care trăim. O realitate care ne arată că suntem în cea mai gravă recesiune, în cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani, iar guvernele responsabile cu viitorul țării nu iau măsuri populiste, în asemenea situații, ci iau măsuri sănătoase pentru viitorul țării, chiar dacă pe termen scurt au costuri sociale și politice, iar oamenii vor vedea rezultatele pozitive ale acestor măsuri. Și partea bună

a lucrurilor este aceea că deja unele semne bune au apărut în economie. ( _Vociferări din partea grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL_ .) Aceste semne sunt o dovadă că mergem în direcția corectă. Pentru cei care nu cred, o să dau câteva exemple cu cifre.

În primul rând, producția industrială a crescut. Valoarea cifrei de afaceri în industrie a înregistrat în primele 8 luni o creștere de 10,3% pe piața internă și pe piața externă.

De asemenea, comenzile noi în industrie au recuperat integral contracția din aceeași perioadă a anului trecut, crescând cu 25,4% în primele 8 luni ale lui 2010, ceea ce ne alimentează optimismul că anul 2011 va fi anul relansării economice.

În al treilea rând, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 19,5% în primele 8 luni ale anului 2010, în comparație cu anul 2009. Aici este cheia unei economii sănătoase. Aici se va face diferența între o creștere economică bolnavă, bazată doar pe consum, așa cum a fost în trecut și una sănătoasă, fundamentată în primul rând pe productivitate și competitivitate.

Cel mai puternic semnal al relansării economiei vine din sectorul exporturilor. Performanța României este remarcabilă la capitolul creșterea exporturilor, locul trei în Uniunea Europeană cu plus 25% în primele 8 luni ale anului curent. Sectorul exporturilor a ieșit din recesiune. În primele 8 luni ale lui 2010 exporturile au atins nivelul de dinaintea crizei, ba chiar l-au depășit, 23,3 miliarde de euro în primele 8 luni din 2010, față de 23 de miliarde de euro în perioada similară a anului 2008. Să nu uităm că în 2009 primul sector care a înregistrat o cădere masivă din cauza crizei internaționale a fost cel al exporturilor. Este o schimbare radicală și este un motiv de optimism prudent, legat de relansarea sănătoasă a economiei.

Și, mai mult decât atât, și ceea ce este important, produsele cu valoare adăugată ridicată, și anume mașinile și echipamentele de transport au o pondere de 42% din totalul exporturilor. Asta înseamnă că suntem mai competitivi.

Aș mai face o referire la situația șomajului. După 21 de luni în care șomajul a crescut constant, începând din luna aprilie 2010 tendința s-a schimbat. Din aprilie și până în prezent șomajul s-a redus, la sfârșitul lui septembrie 2010 s-au înregistrat cu 95 de mii de șomeri mai puțin decât în luna martie 2010. Asta înseamnă că măsurile luate de Guvern au început să producă efecte, au salvat și au creat noi locuri de muncă. Orice ar spune adversarii noștri politici, orice ați spune dumneavoastră, acestea sunt cifre care nu pot fi ignorate.

Mircea Dan Geoană

#69944

Asta nu înseamnă că sunt pe deplin mulțumit și că sunt bucuros că încă avem un șomaj care, chiar dacă este cu mult sub media din Uniunea Europeană..., nu mă bucură să știu că există mulți cetățeni români care încă nu au loc de muncă.

Spun doar că ceea ce facem este corect cu soarta acestei țări, unele semne, și am enumerat câteva dintre ele, ne arată că direcția este corectă din punct de vedere economic și că suntem pe cale de a ajunge la creștere economică sănătoasă în 2011 și care să ne permită să avem salarii și pensii plătite decent în această țară. Vom ieși la liman, cu condiția să nu abandonăm reforma și să nu facem pași înapoi. Vom reuși, cu condiția să nu cedăm în fața demagogilor cu tolba plină cu promisiuni mincinoase, să nu cedăm în fața aventurierilor care caută să exploateze politic nemulțumirile firești ale oamenilor.

Le sunt recunoscător românilor pentru răbdare și sacrificii, le înțeleg supărările și greutățile, le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că nu putem face altfel. ( _Vociferări din partea grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL.)_ După cum sunt de acord cu cei care ne reproșează că unele lucruri le puteam face mai bine. Dar tuturor le spun că am lucrat cu bună-credință și că acest drum pe care l-am ales, al politicii responsabile, este drumul sănătos pentru țară și pentru cetățenii României.

Iar binele nu e departe. De la începutul anului am făcut progrese importante. Le-am făcut cu răbdare, cu muncă și cu sacrificiile a milioane de români. Știu că putem apăra roadele muncii noastre de asaltul populismului și al demagogiei regăsite din plin în textul moțiunii de cenzură. Spun încă o dată și o repet fără echivoc, autorii moțiunii vă propun calea ușoară a promisiunilor fără acoperire, rețeta unui dezastru garantat. Moțiunea alege drumul cel mai scurt către falimentul pe care l-am evitat cu atâtea sacrificii din partea românilor.

Astăzi, PSD-ul și PNL-ul s-au întors la locul faptei cu o moțiune subțire de tot în soluții realiste, dar grăbiți să vândă iar iluzii și să promită mai mult decât poate produce și duce economia acestei țări. Noi am ales o soluție a responsabilității, cu toate greutățile pe care o asemenea soluție le presupune.

Și, ca să trag o concluzie cu privire la măsurile propuse de către PSD, nu în această moțiune, pentru că nu le regăsim, ci în așa numitele o sută de soluții, o să vă citez ce spunea o persoană independentă, director în Banca Națională a României, Eugen Rădulescu: „Programul economic al PSD ar arunca România în afara lumii moderne dacă ar fi pus în aplicare, social-democrații fiind încremeniți în militantismul socialist al secolului trecut.” Aceasta este realitatea, din nefericire, pe care ne-o oferă opoziția. Soluții fără acoperire financiară, soluții care ar întoarce România definitiv în trecut și ar duce-o la prăpastie.

Vă solicit, în numele responsabilității în raport cu România, să respingeți această moțiune de cenzură, pentru a putea să continuăm șirul reformelor care vor duce România pe creștere economică, iar anul 2011 este anul ieșirii din recesiune și anul creșterii economice, pentru că măsurile dureroase, dar corecte sunt pe cale să-și arate efectele pozitive.

Vă mulțumesc tuturor. ( _Aplauze._ )

Vasile Blaga

#73769

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Stimați colegi parlamentari,

Am ascultat cu atenție discursul domnului prim-ministru, am fost atent și la reacțiile stimaților colegi din băncile opoziției și dați-mi voie să vă spun că domnul premier a prezentat o serie de realizări pe care orice analiză obiectivă nu le poate ignora.

Din capul locului, trebuie să spun că această moțiune, din păcate, abordează superficial problemele cu care România se confruntă într-o criză economică care afectează Europa și întreaga lume, și două sunt motivele care mă îndreptățesc să spun aceste lucruri.

Primul, soluția politică pe care o propuneți dumneavoastră, și anume organizarea de alegeri anticipate, nu rezolvă criza economică din țară, ci, dimpotrivă, ar adânci-o.

Al doilea, singurele efecte ale unora dintre măsurile economice prezentate în finalul textului moțiunii nu ar fi decât aruncarea României într-un haos economic total.

Ceea ce propuneți dumneavoastră ca finalitate a demersului parlamentar pe care îl întreprindeți nu sunt soluții pentru problemele oamenilor care acum protestează, nemulțumiți, pe bună dreptate, de măsurile dure pe care Guvernul a fost obligat de realitatea economică să le ia. Eu înțeleg jocul politic pe care opoziția îl face, dar nu cred că putem rezolva nimic cu astfel de abordări.

Cred că, în acest moment, societatea noastră are nevoie mai mult decât oricând, din partea noastră, a tuturor, de o abordare realistă și responsabilă, avem datoria de a veni cu soluții fundamentate, și nu cu măsuri populiste, care nu fac decât să răspundă unor interese politice de moment. Eu nu am nicio îndoială că dumneavoastră nu ați dorit să aflați decât adevărul și vă asigur că, la rândul meu, fiecare cuvânt pe care l-am rostit reflectă adevărul, în totalitatea lui, așa cum, de altfel, a fost scos în evidență de experții instituțiilor românești, dar și de importante și prestigioase instituții internaționale, cum sunt Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Comisia Europeană și Institutul European de Statistică.

Semnatarii moțiunii vorbesc despre „realizarea unui guvern de criză care să-și asume două obiective: stabilizarea societății prin câteva măsuri de urgență și organizarea de alegeri anticipate în maximum șase luni”. Numai că este un nonsens. Cum va lua măsuri excepționale un guvern care trebuie să organizeze alegeri în șase luni? În realitate, știm cu toții că ar fi vorba despre un guvern-mușama, un guvern electoral, fără nicio putere, care timp de șase luni de zile ar avea sarcina să câștige alegerile pentru cei care îl susțin.

România nu-și poate permite în acest moment un astfel de lucru, România nu-și poate permite ca timp de șase luni de zile să fie stopate orice măsuri de reformă economică și structurală și să se lanseze într-o cursă a promisiunilor și a darurilor electorale.

Ar fi un guvern care până la finalizarea alegerilor ar duce România într-un colaps economic și social greu de imaginat, din care nu se va putea ieși decât cu sacrificii uriașe, aș spune infinit mai uriașe și mai dureroase decât măsurile care au fost luate până acum.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește măsurile pe care semnatarii moțiunii le propun, este evident pentru toată lumea că ele nu reprezintă un set coerent de scos România din criză, ci, din păcate, o colecție de lozinci.

O parte dintre ele se află în Programul de guvernare al PSD-ului, dar nu se află în schițele de guvernare prezentate de către PNL. Și nu aș face decât o referire. Cota unică este o măsură de dreapta, iar din câte știu o susține PNL-ul. PSD-ul, în schimb, dorește introducerea impozitării progresive. Or, cele două idei sunt total opuse.

Totodată, unele dintre măsurile propuse de PSD, așa cum spunea și premierul, ar duce România, anul viitor, într-un deficit de peste 10,1-10,2% din PIB.

Este adevărat că vorbiți în moțiune și despre renegocierea acordului cu Fondul Monetar Internațional, dar mă întreb cât de serioși și de responsabili suntem, pentru că Guvernul din care făceați și dumneavoastră parte anul trecut, stimați colegi din PSD, a fost cel care a încheiat acordul cu FMI-ul, și fundamentele acestuia nu au fost schimbate. Nu este o înțelegere între FMI și Partidul Democrat Liberal. Este un acord între România și Fondul Monetar Internațional.

Un deficit de peste 10% ar pune România, evident, în imposibilitatea de a se mai putea împrumuta și ar elimina orice acord cu Fondul, cu Uniunea Europeană și cu Comisia Europeană, iar inflația și cursul valutar, evident, nu ar mai putea fi controlate, iar urmările ar fi într-adevăr catastrofale pentru România.

Dar, dincolo de realitatea cifrelor și a graficelor, dincolo de realitatea economică de care, firește, nu putem face abstracție, mai există o realitate cel puțin la fel de importantă, realitatea politică în care trăiește țara sau scena politică, cum ne-am obișnuit să o numim.

Nu pot să nu invoc în fața dumneavoastră un enunț pe care l-am auzit repetat și în țară, și în străinătate: criza economică cu care se confruntă România este nimic față de criza politică din care, într-adevăr, nu reușim să ieșim.

A ajuns astăzi, într-adevăr, un lucru comun, dar de o gravitate care mă face să vă reclam atenția. Dintre fostele țări comuniste, România este singura care a plătit un preț copleșitor de sânge pentru a-și recâștiga libertatea și totuși, după 20 de ani în care, incontestabil, s-au produs și transformări esențiale și benefice, România este o țară în care, acum, în criză, dar și înaintea crizei, oamenii trăiesc

dezbinați, cu un apăsător sentiment de insecuritate privind viața lor sub toate aspectele, cu o demoralizatoare neîncredere în cei care-i conduc, indiferent de numele partidului politic. Dar cel mai grav lucru de care ne-am făcut vinovați toți în acești ani, în egală măsură, este că am transformat, din păcate, lupta politică într-un război în care adversarul s-a metamorfozat în dușman.

Ne-am pierdut uzanța să dialogăm, iar cooperarea presupune o relație care nu-și mai are loc astăzi în mintea noastră. Un om care cunoaște bine situația României și prieten al României, de altfel, Olli Rehn, fostul comisar european pentru extindere, actual comisar pentru afaceri economice și monetare, ne-a definit ca un popor aflat într-o veșnică luptă fratricidă. E un păcat de care, iată, nu reușim de multă vreme să ne izbăvim.

Asistăm și astăzi la o incitare publică din partea unor oameni politici. Nimeni nu poate și nu trebuie să conteste dreptul românilor de a protesta în stradă. Este un drept democratic și îi și înțeleg. Cunosc foarte bine, dacă vreți, situația în Ministerul Administrației și Internelor, unde sunt mii de oameni care își plătesc cu dificultate datoriile pe care le au la bănci, pe care le-au făcut într-o epocă, într-o perioadă în care aveau alte venituri, însă problemele nu se rezolvă în stradă, ci pe calea dialogului, iar dezbaterea publică trebuie făcută în instituția numită Parlamentul României.

Sunt costuri sociale pe care nimeni nu și le-a dorit și nimeni nu este fericit. Nu cred că domnul Boc, Guvernul din care face parte este fericit că a luat aceste măsuri. Dar nu este cinstit să aruncăm toate relele, neîmplinirile ultimilor 20 de ani pe seama acestui Guvern. Trebuie să ieșim din ipocrizie și chiar dacă recunoaștem că toți avem o contribuție mai mare sau mai mică și la succesele, dar și la eșecurile democrației românești.

Numai în ultimii cinci ani colegii din PSD au susținut trei ani guvernarea, doi ani de zile au susținut Guvernul PNL, 2007-2008, iar anul trecut, aproape întregul an, au fost la guvernare, iar opoziție nu înseamnă doar hărțuirea puterii, înseamnă și susținerea proiectelor importante pentru România.

Sunt momente în istoria unui popor când forța lui rezidă în solidaritatea oamenilor. Nu pot să cred că există cineva în rândul opoziției care mă poate suspecta că vă adresez aceste vorbe în speranța că veți vota altfel decât ați hotărât. Numai că eu vă vorbesc pentru ziua de mâine, pentru zilele de după căderea moțiunii de cenzură, și cred că trebuie să trecem peste temeri și resentimente, peste disputele sterile care, dincolo de vicisitudinile impuse de această criză economică de o amploare fără precedent, fac viața românilor să fie greu de suportat.

De aceea vă invit să vă gândiți la Partidul Democrat Liberal ca la un interlocutor deschis, sincer, de dialog, în efortul de a găsi cele mai bune soluții pentru a scoate cât mai rapid România din criză. Și credem că măsurile începute sunt bune și trebuie continuate.

Vă invit ca într-un moment dificil, împreună, întreaga clasă politică să punem mai presus de interesele de partid interesele României, pentru că este nevoie. Eu mă rog să vă dea Dumnezeu, opoziției, gândul cel bun.

Partidul Democrat Liberal, grupurile lui parlamentare nu vor vota moțiunea de cenzură.

Vă mulțumesc.

Titus Corlățean

#87407

Apropo de minciună și manipulare. Vă aduc aminte un lucru pe care l-am spus de la același microfon la moțiunea de cenzură anterioară și am aici documentele pe care le pun în continuare la dispoziția instituțiilor competente ale statului, lipsite de curiozitate, și care documente, am spus-o atunci și o spun în continuare de la acest microfon și astăzi, atestă existența unei rețele de influență – aici, în Parlamentul României, la Senatul României – parlamentară a PDL, o rețea care a întreprins demersuri imorale, nelegale, nelegitime, pe lângă cercuri de putere ruse de la Moscova, atât la nivel politic, cât și la nivel economic, propunând business-uri de sute de milioane, într-o formulă nelegală, imorală, în domenii strategice ale economiei naționale, începând cu sistemul energetic, continuând cu sistemul de mare infrastructură.

Și vă mai arăt o dată acest document și ceea ce spune scrisoarea din 8 iulie 2009 înregistrată la Grupul senatorial PDL, și avem și numărul de înregistrare, semnată de un distins senator PDL, îi mai dau o dată numele, domnul senator Andrei Florin Mircea, care se adresa – cui?, vicepreședintelui Dumei de Stat, Alexander Babakov, și care îi reitera propunerea de a se face acele contacte economice, de a se face acele contacte pe sub masă, care să permită beneficii pentru puterea portocalie, și vă mai citesc o dată ceea ce spune în paragraful doi și traduc din limba engleză: „Am contactat persoanele de decizie în scopul ca vizita dumneavoastră și aceste demersuri să se realizeze _at the highest level_ – la cel mai înalt nivel – în statul român”, cel care patronează aceste măsuri de spoliere clientelară a economiei românești.

Și spun toate acestea pentru că ieri, din faimoasa instituție, deja, a statului român, numită stenogramă, aflată la diverse dosare, unele pe care le folosiți dumneavoastră astăzi, altele care probabil vor veni după ce nu veți mai fi dumneavoastră la putere, care stenogramă ne spune foarte clar: există și a existat un demers cu ușile deschise, cu sprijin din partea unor înalți demnitari PDL-iști, pentru promovarea unor influențe economice, pentru curent ieftin pe o piață complicată și în disprețul unui consumator individual român, interese care au primit sprijin din partea unor înalți decidenți ai puterii portocalii, interese care au promovat de fapt niște cercuri ruse bine controlate, ca de obicei, de un serviciu de informații rus, pe numele său FSB, lucruri care au primit binecuvântarea la cel mai înalt nivel în statul român. Despre asta vorbim, despre un stat și un sistem clientelar, corupt, mafiot al puterii portocalii.

Să vorbim despre situația statului de drept și democrație în România a ajuns să fie o glumă, pentru că statul de drept în România a ajuns să fie la pământ, și vă voi prezenta foarte pe scurt, fără să intru în detalii, lucruri pe care le știm cu toții și le cunoaștem cu toții în această țară. Bătaia de joc la adresa separației puterilor în stat, puterea judiciară independentă e o glumă bună, e o amintire, amintire uitată – scuzați-mi repetiția și inconsecvența cu respectul pentru limba română, pe care îl am de obicei –, puterea judiciară subordonată prin oamenii pe care i-ați pus în funcții de conducere și care acționează ori de câte ori aveți nevoie.

Bătaia de joc la adresa instituției Parlamentului României nu doar prin faptul că ați ajuns să furați vizibil, pe față și fără rușine, voturile în Parlament la o lege esențială pentru milioane de români privind pensionarii României, dar și prin faptul că desconsiderați tradițional competența de legiferare a Parlamentului României. Desconsiderați munca senatorilor și a deputaților anteriori, dar și a senatorilor din Parlamentul României care în Comisia pentru educație au ajuns aproape de finalizarea Legii educației, pe care o pot prezenta și adopta în săptămânile următoare.

Veniți cu această modalitate rușinoasă de a nesocoti competența de legiferare a Parlamentului.

Ce mai contează un Parlament într-un stat nedemocratic?

Ce mai contează independența și obligația noastră, a parlamentarilor, de a adopta legi în folosul țării?

Important e că puterea portocalie își face jocul, își impune interesele personale, dorește să schimbe rectorii, vrea să-și rezolve problemele de colectivități și de etnii.

Asta contează la puterea portocalie!

Ce să mai spunem de dorința de a pune pumnul în gură presei, o chestiune care nu există în nicio țară democratică din Uniunea Europeană. Această modalitate rușinoasă de a

include în strategia națională de apărare a țării, ca vulnerabilitate la adresa securității naționale, activitatea mass-mediei românești reprezintă o mare rușine și ea a fost condamnată în Parlamentul European de toți liderii grupurilor politice din această instituție, mai puțin, evident, de cei care vă patronează și vă binecuvântează acțiunile legate de corupție și de trafic de influență în această țară.

Și vă mai spun un lucru, ca să-l știți, pentru că și noi l-am aflat, un lucru absolut rușinos. Și asta le-o spun studenților României, ca să știe. Există o rețea extrem de performantă în care s-au băgat bani foarte mulți în primul rând de la universități, o rețea de internet care racordează toate universitățile României, toate colegiile și o mare parte din licee, o rețea de internet care beneficiază de cea mai largă bandă de circulație și extrem de performantă. Discuția din CSAT și din cercul restrâns care dorește să transfere STS-ului posibilitatea de a prelua această bandă, să știți că este cunoscută și este un fapt rușinos ceea ce se întâmplă, încalcă orice drept și libertate individuală a cetățeanului de a comunica liber. Sunt foarte multe lucruri care s-ar putea spune la capitolul „nonstat de drept” asigurat de puterea portocalie.

Și vă mai spun un lucru, domnule fost prim-ministru. Ați menționat la un moment dat – și am ascultat cu atenție – acest drept fundamental, ați spus dumneavoastră, egalitatea în fața legii. Sună extraordinar de frumos. Haideți să vă spun și vă pun la dispoziție niște lucruri extrem de interesante. Mi-am permis să dau un test studenților pe care-i am la universitate, la disciplina „Drepturile omului”, discutând despre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului, mi-am permis să le dau un test și să-i întreb: care sunt drepturile care considerați că vă sunt respectate în țara asta și care sunt drepturile care considerați că vă sunt încălcate? Știți ce a fost interesant? Și vă dau și numele studenților, sunt convins că pe ei nu-i veți amenința așa cum i-ați amenințat pe unii din dreapta sălii. Au spus așa, marea majoritate, și am fost surprins, au spus în felul următor: dreptul la egalitate în fața legii, faptul că există cel mai adesea privilegiați datorită unei funcții, datorită banilor, care nu răspund niciodată în fața legii, ei nu sunt egali în fața legii, cei mulți și proști sunt cei care răspund.

Și mi-au spus treaba asta și Micu Dragoș din grupa a II-a, și Silviu Necula și Marinescu Raluca, și mi-au spus-o și Bianca Dinu și mulți alți studenți. Ceea ce vă transmit studenții, domnule fost prim-ministru, este foarte simplu: injustiția socială este o stare resimțită, o stare negativă resimțită de foarte mulți dintre tinerii României, la care aveți contribuția principală.

Titus Corlățean

#96578

Veți fi direct responsabili pentru eventuala decizie a unei învățătoare din România de a-și continua până la capăt gestul extrem la care a recurs. Vă e teamă și sunteți lași și nu-i lăsați pe propriii parlamentari să se exprime și să susțină, eventual, propriul dumneavoastră Guvern.

Când va fi strigată lista de vot, să vă gândiți bine la opțiunea dumneavoastră, la ce veți face și la coloana vertebrală cu care veți ieși din această sală, veți purta rușinea până la sfârșitul vieții dumneavoastră pentru ceea ce veți face sau nu veți face astfel.

Doar faptul că doriți să-i țineți în continuare la putere pe domnul Cocoș și pe doamna Udrea, ca să vă bucurați în continuare de o serie de mici privilegii, nu reprezintă o motivație în fața cetățenilor României. Sper, pentru binele României și al cetățenilor săi, indiferent de etnie, că votul de astăzi va da în sfârșit un gram de speranță acestei țări, va da o direcție corectă, va da un motiv ca doamna învățătoare Anghel și colegele sale să considere că reprezentanții clasei politice, în ansamblul său, au înțeles mesajul, că le pasă și vor căuta cu adevărat o soluție la aceste probleme și că vor avea, începând de astăzi, un motiv să renunțe, înainte de a fi prea târziu, la gestul curajos dar extrem la care au recurs.

Domnilor guvernanți,

Nu știți, dar deja sunteți niște învinși și sunteți învinși din momentul în care un cadru didactic în România a recurs la gestul de a face greva foamei în România, și sunteți învinși din clipa în care cetățenii României au renunțat să le mai fie teamă și au ieșit în stradă ca să protesteze.

Ați ajuns să întruchipați răul. Și pentru că cuvântul ne spune că răul trebuie îndepărtat, asta vom face astăzi, noi, reprezentanții grupurilor parlamentare ale PSD, PNL, PC și toți cei care vor avea conștiință, astăzi, în această sală.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

George Crin Laurențiu Antonescu

#98782

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule vicepreședinte al Camerei, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnilor miniștri,

Domnule senator Vasile Blaga,

Spre contrast oarecum cu apatia din această sală, foarte mulți, cred, cei mai mulți dintre cetățenii României urmăresc cu interes și cu emoție ce se petrece azi aici.

Chiar dacă sunt un om politic care cred în puterea cuvintelor, care cred că în politica democratică armele sunt cuvintele, cred în același timp că astăzi, aici și în legătură cu subiectul nostru, nu atât discursurile și chiar argumentele noastre sunt cele care contează și cred că acești oameni foarte mulți, compatrioții noștri, astăzi, pentru o dată, nu așteaptă în primul rând discursurile, scăpărările oratorice, argumentația, ci așteaptă pur și simplu decizia. Ceea ce contează astăzi este decizia.

Iată de ce eu nu am să pornesc încă o dată, neobosit, a spune de ce Guvernul Emil Boc este un guvern care trebuie să plece, că acest guvern este un guvern incompetent, un guvern de rea-credință și un Guvern care manifestă un cinism și un dispreț fără precedent pentru cetățenii României, iau aceste lucruri drept demonstrate și intrate, din nefericire, de-a dreptul în folclorul contemporan.

Discuția noastră astăzi nu este, stimați colegi și domnule senator Vasile Blaga, dacă acest Guvern e bun sau nu e bun, dacă trebuie să mai continue sau nu. Cele câteva cuvinte pe care vreau să le spun, totuși, fiind un război democratic, țin de cauzele pentru care, astăzi, peste 90% din compatrioții noștri nu vă mai vor.

Dacă, domnule prim-ministru și domnilor din majoritate, Guvernul ar fi fost în această situație, pentru că, într-adevăr, așa cum spune, ar fi încercat să schimbe lucruri care trebuie schimbate de 20 de ani, să vindece boli care au crescut în organismul nostru de peste 20 de ani, să facă reforme, să strângă cureaua – spuneți-i cum vreți! –, ar fi fost un guvern impopular, dar ar fi existat temeiuri pentru a judeca altfel acțiunea sa. Nu impopularitatea este de reproșat acestui Guvern, pentru că există adevăruri care pot fi, într-un moment sau altul, impopulare.

Am avut o bucurie specială: ieri, văzându-l pe unul dintre cei mai cunoscuți și mai onorabili – chiar onorabili – lideri sindicali din România evocând vorbele unui om politic democrat, trecut demult la cele veșnice, vorbe spuse în 1990, mi-am adus aminte, în sinea mea, că omul acela – este vorba de Ion Rațiu – a luat aproape 3% în prezidențialele din 1990, dar a știut de ce, și vorbele lui, înțelesul vorbelor lui, au căpătat majoritate.

Dumneavoastră nu sunteți în situația asta. Dumneavoastră trebuie să plecați, domnilor din Guvern, să plecați de la guvernare, nu pentru că v-ați apucat să vindecați maladii ale societății, administrației și politicii românești acumulate în 20 de ani. Eu nu sunt de acord că toate partidele, toți politicienii, toate guvernele au făcut aceleași lucruri, de 20 de ani. Nu sunt de acord că toate partidele sunt la fel, nu sunt de acord că toate guvernele au fost la fel, nu sunt de acord că în România clasa politică trebuie judecată de-a valma.

Sunt însă de acord că sub toate guvernele, cu complicitatea sau măcar neglijența tuturor partidelor și, implicit, fiecăruia dintre noi, poate exceptându-i pe cei foarte tineri, au crescut în permanență niște boli care astăzi ne paralizează.

Dar este, domnilor din majoritate prezenți și absenți, care veți avea voie sau nu să votați, este salariul unui profesor în România boala de care noi trebuie să ne vindecăm? Este salariul unui polițist în România boala de care trebuie să ne vindecăm? Asta e boala? Sunt aceste salarii prea mari și trebuie să le micșorăm? Este boala societății românești faptul că peste 100.000 de IMM-uri, care mai mișcau, întreținând 2-3-5-10 oameni, au fost desființate, practic, prin politici aberante sau absența oricăror politici economice? Asta este boala pe care o vindecați? Eu cred că nu.

Eu cred că atunci când vorbiți despre ordine, și ați făcut-o și azi, domnule prim-ministru, ar trebui să ne gândim bine ce înseamnă ordine și dacă într-adevăr ați pus sau vreți să puneți ordine. Ordine în finanțe, spuneați?! Da, trebuie pusă ordine în finanțe, dar eu cred că ordine în finanțe înseamnă, de exemplu, un sistem stabil, predictibil, rezonabil de taxe și impozite, nu unul care se schimbă din 3 în 3 luni, nu unul care se schimbă intrând în vigoare peste 2 zile, după cum cred că ordine în finanțe înseamnă combaterea evaziunii fiscale, și nu organizarea ei de către guvern și autorități.

George Crin Laurențiu Antonescu

#104622

–, ați îndrăznit, aveți curajul să le spuneți profesorilor „Asistaților, luați prea mulți bani, trebuie să strângeți cureaua! –, doctorilor, asistentelor medicale „Asistaților, luați prea mulți bani!” –, polițiștilor și așa mai departe, „Asistaților, luați prea mulți bani!”. Nu ați avut curajul să dați afară un om din birocrația și clientela ministerială pe care admit că ați moștenit-o ca schemă, ați repopulat-o, dar pe care n-ați îndrăznit să o atacați nici măcar un centimetru în 2 ani de când sunteți prim-ministru.

Ați pretins și pretindeți că faceți reformă. Reforma ar însemna, între altele, și e necesară, o politică transparentă, un act de guvernare transparent, grupuri politice și majorități, mai cu seamă – vorba fostului nostru președinte și președintelui dumneavoastră – „majorități transparente”. Ați vorbit, pe drept cuvânt, și vorbim cu toții despre interese, acțiuni, structuri transpartinice. Ce altceva e?

Domnule senator Vasile Blaga,

Ce altceva este majoritatea dumneavoastră actuală decât o structură transpartinică cu acte în regulă, în care nu contează ce au votat cetățenii României, în care nu contează dacă cine vi se alătură era până mai ieri șef al mafiei nu știu cui, în care nu contează dacă cine vi se alătură are sau nu un dosar penal, chipurile, blocat până acum, în care nu contează decât dacă răspunde intereselor acestei organizații transpartinice în care v-ați transformat.

Domnule senator Vasile Blaga,

Nu-i cel mai mare necaz al meu, dar vreau să vă spun că Partidul Democrat nu mai există. Există o organizație transpartinică, adunată în jurul puterii, care azi conduce țara, fără ca răspunderea să și-o asume cineva.

Mai înseamnă, de asemenea, reformă depolitizarea. Depolitizarea administrației. Ați făcut depolitizare dumneavoastră? Dumneavoastră ați făcut cea mai cinică și cea mai mare depolitizare din istoria acestor 20 de ani.

Reformă înseamnă, într-adevăr, descentralizarea. Dumneavoastră ați dus pe cele mai înalte culmi feudalismul românesc postcomunist. Știți foarte bine, domnule prim-ministru, că astăzi, în special, după marea remaniere pe care ne-ați anunțat-o, dumneavoastră conduceți o echipă, echipa ministerială alcătuită pe criterii feudale, pe legături nu doar de bani, ci de sânge, pe legături care sunt tipice în interminabilul sistem, la propriu, al nașilor și cumetrilor din politica românească. Asta este reforma dumneavoastră?

George Crin Laurențiu Antonescu

#107042

Vorbiți de sacrificiile prezente și viitoare ale românilor. Eu cred că și dumneavoastră sunteți români. Sunteți, până una-alta, primii români ai țării, ca să zic așa. Ne puteți da exemplu un sacrificiu făcut de dumneavoastră, din acest punct de vedere, de dumneavoastră personal, de echipa pe care o conduceți, de oamenii din majoritatea parlamentară care vă susțin? Poate că trebuia să plecați la New York cu 137 de oameni și ați făcut sacrificiul de a pleca numai cu 37, dar spuneți-ne, dați-ne un exemplu. De ce vorbiți mereu despre sacrificiile altora, despre interesele transpartinice ale altora, despre corupția altora, despre baronii altora? Dacă vreți să schimbați aceste lucruri, trebuia să le schimbați.

N-ați făcut-o și de asta nu aveți credibilitate. N-ați făcut-o pentru că oamenii, care sunt nu doar foarte aproape de această incintă, ci în toată țara, găsesc inacceptabil nu numai faptul că ei au salarii sub nivelul de subzistență, ci faptul că dumneavoastră nu vă sinchisiți să cedați un leu, că dumneavoastră nu vă puneți în paranteză lăcomia măcar pentru o lună sau pentru o zi. Și asta nu este reformă, domnule prim-ministru, asta nu e luptă cu bolile din 20 de ani, ci e faza finală a acestor boli, pe care – îmi pare rău să v-o spun –, cauționați de majoritatea dumneavoastră transpartinică, o reprezentați.

Încă ceva care e foarte important: uneori încercați dumneavoastră mai întâi, și după aceea vă țin isonul și alții – chiar dacă nu-s la putere, pentru că le convine – să prezentați Guvernul și politicile pe care le aplicați drept unele de dreapta și să prezentați confruntarea dintre societatea românească și guvernul dumneavoastră drept una între stânga și dreapta.

Nu avem a discuta despre stânga și dreapta în ce vă privește. Nu este vorba de stânga și de dreapta. Nu există, într-o societate normală, democratică, o putere de dreapta, un guvern de dreapta care să-și bată joc sau să desființeze sectorul public, după cum nu există într-o societate democratică și cu un partid democratic de stânga o guvernare care să anihileze sectorul privat.

Dumneavoastră nu sunteți nici de dreapta, nici de stânga. Dumneavoastră loviți în toți. Dumneavoastră sărăciți, înfometați, descompuneți și batjocoriți sistemul public din România, instituțiile publice din România, oamenii care lucrează în instituții publice în România, și, în același timp, omorâți cu zile și cu bună-știință sectorul privat din România.

Un partid de dreapta și o guvernare de dreapta se preocupă, într-adevăr, primordial, de economia privată, de șansele mediului privat, mediului de afaceri, de a produce bunăstare.

Dumneavoastră credeți că există politică de dreapta atâta vreme cât nu există concurență economică? În România nu există concurență economică. Dumneavoastră credeți că politică de dreapta înseamnă să înșfaci cât mai mult din banul public și să-l dai clienților? Nu e niciun fel de dreaptă.

Dreapta înseamnă politici inteligente și pragmatice pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Nu aveți nicio măsură în această privință. Dreapta înseamnă nu descompunerea sectorului public, nici în sănătate, nici în învățământ, nici în armată, nici în poliție, nici în administrație, ci raționalizarea și întărirea lor în prestigiu, în eficiență. Aveți vreo politică din aceasta dumneavoastră? Nu.

Mai mult decât atât, dreapta înseamnă, domnule prim-ministru și domnule senator Vasile Blaga, dreapta înseamnă elite, elite care sunt promovate, elite care conduc direct sau indirect societatea în folosul societății, elite care se promovează și se construiesc.

Care sunt elitele promovate de dumneavoastră? Ce ați făcut dumneavoastră cu elitele acestei țări, cu armata și cu elita armatei, cu mediul academic și cu universitățile, și cu

elita intelectuală a acestei țări? Ce ați făcut cu școala? Ce ați făcut cu instituțiile fundamentale în statul român?

Dreapta mai înseamnă, domnule senator Vasile Blaga, mai înseamnă înțelesul, respectul și serviciul pentru comunitatea națională. Unde este, în altă parte decât în discursurile dumneavoastră, națiunea română astăzi? Unde este politica externă a acestei națiuni? Unde este interesul național al românilor formulat și apărat concret? Nicăieri.

Nu aveți nicio treabă cu dreapta, după cum nu aveți nicio treabă cu stânga. Pentru că...

George Crin Laurențiu Antonescu

#111554

Pentru că este o falsă problemă: nu există incompatibilitate, într-o politică echilibrată de dreapta sau de stânga, între sectorul privat și sectorul public.

Există incompatibilitate între societatea reală – sector public/sector privat – și clientela pe care înțelegeți să o serviți în exclusivitate.

Domnule senator Vasile Blaga, Guvernul Boc a mai căzut o dată. Și în vremea Guvernului Boc s-au întâmplat și se întâmplă niște lucruri în premieră. Și e alertă, e alertă, domnule ministru de interne, dar nu cât ați înțeles dumneavoastră dintr-o alertă. E alertă, pentru că, pentru prima oară, de pildă, un guvern care a căzut în Parlament a rămas la putere, mai demult. E alertă, pentru că, pentru prima oară în România acestor 20 de ani bolnavi, se întâmplă un lucru care nu s-a întâmplat niciodată, și anume: se culpabilizează ideea de a-ți apăra dreptul de a protesta, de a face un miting și se culpabilizează toți cei care vor să organizeze așa ceva.

Când ați aflat, stimați transpartinici din majoritate? Când ați aflat dumneavoastră că unii lideri sindicali sunt dubioși? Când au vrut să protesteze sub presiunea oamenilor lor împotriva a ceea ce faceți? Când ați aflat dumneavoastră că în această țară există risipă? Ați încetat vreodată s-o faceți? Când ați aflat dumneavoastră, în fine, că în țara asta presa care nu vă laudă este o amenințare la adresa securității naționale? Acestea sunt niște premiere. Niște premiere periculoase.

Și închei, spunându-vă că cea mai spectaculoasă, dureros de spectaculoasă dintre premiere și cea mai importantă pentru ziua de azi este următoarea: mai orice putere încearcă instinctiv și în anumite limite, dacă este democratică, să pună pumnul în gura opoziției.

S-a întâmplat chestiunea asta în cei 20 de ani bolnavi, dar ca puterea să pună pumnul în gura majorității, nu am mai pomenit și vă atrag atenția că asta este o perversiune pseudodemocratică, la care, dacă stăpânul dumneavoastră vrea să vă supună, noi nu avem de ce accepta acest lucru.

Așa încât, dumneavoastră, astăzi, sunteți datori cu un vot, indiferent care este el, împotriva majorității zdrobitoare din această țară. Este dreptul dumneavoastră și eu unul îl voi apăra.

Dar să ajungem să fim conduși de un guvern care va avea în susținerea sa zero voturi în incinta Parlamentului, este de neacceptat.

Varujan Pambuccian

#115976

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Poate colegii de la UDMR o să-mi mai cedeze niște timp. Pentru că vreau să vă supun atenției o chestiune despre care nu discutăm și ne încăpățânăm să nu discutăm de foarte multă vreme. Și este vorba de rădăcina lucrurilor care au adus totul aici. Și rădăcina acelor lucruri este una economică și ne încăpățânăm să nu discutăm despre ea.

Acum doi ani, când era evident că lumea intră în depresie economică, noi spuneam lucrul ăsta și ni se spunea că ea va ocoli România, ni se spunea că noi suntem nebuni, că de fapt nu o să se întâmple nimic.

După aceea, când semnele erau mai limpezi că se va întâmpla totuși ceva aici, s-a ales, dintre o abordare economică și una monetaristă, abordarea monetaristă, și am spus că e rău, și am spus că vom intra într-un tunel din care vom ieși foarte greu. Dar vocea noastră nu se putea auzi atunci, pentru că noi, ăștia, câțiva, domnule Corlățean, care reprezentăm interese personale – nu-i așa? – aveam în fața noastră o majoritate de 75% care făcea imposibilă auzirea vocii noastre.

Am spus că România va intra în depresie economică în aprilie, în aprilie a intrat. Toată lumea spunea că suntem nebuni. Am spus după aceea că nu e bine să urmăm calea pe care ne-o indică Fondul Monetar Internațional. A fost urmată calea.

Aseară am avut o întâlnire cu reprezentanții Fondului, de la care am plecat îngrozit de sentimentul că discut cu un zid, cu un zid format din funcționari de multinațională care vorbesc strict limbajul funcționarului de multinațională, inflexibil, care gândește la fel oriunde pe planeta Pământ.

În primăvara anului acesta, când s-a trecut la o soluție extremă, pentru că nu mai erau bani, pentru că eram deja în tunel, din ce rămăsese din acei 75%, care făcuseră acordul cu doi ani în urmă, am spus că nu putem să mergem numai pe o soluție de reducere a cheltuielilor, că trebuie neapărat să punem lângă ea o soluție de relansare economică. Și toată vara asta s-a discutat și nu s-a întâmplat nimic.

Acum suntem într-un moment în care constatăm lucrurile acestea. Și este un moment foarte dificil. Este un moment foarte dificil pentru că în momentul de față pericolul care urmează este mult mai complex decât cel de până acum.

Avem de reproșat, în mod cert, puterii câteva lucruri. Și vreau să le fac acest reproș astăzi, de la tribuna Parlamentului: incoerența, incapacitatea de a controla detaliile – când iei o măsură, trebuie să știi până la capăt, în cel mai mic detaliu, cum o aplici – și marea incapacitate de a comunica într-un mod coerent. Sunt trei lucruri grave de reproșat, la care aș adăuga faptul că a lipsit complet soluția care să rezolve resursa de venituri, adică soluția economică.

Noi nu vom vota moțiunea, dar s-ar putea, dacă lucrurile acestea nu se rezolvă, să fie ultima moțiune pe care nu o votăm.

În același timp, vă spuneam că momentul în care suntem este unul deosebit de complex, pentru că în partea astalaltă se află un capital imens de speranță. Și vă întreb, pentru că știu perfect cum arată în momentul de față situația bugetului și situația economică a țării, dacă epuizăm și acest capital de speranță, ce urmează după aceea? Lucrul acesta nu se va întâmpla numai în România, dar eu sper să nu se întâmple niciodată în România. Sper ca niciodată în România să nu se epuizeze capitalul de speranță în absolut toate formațiunile politice democratice, pentru că acest capital de speranță, dacă nu este întreținut măcar de una dintre formațiuni, se va îndrepta în zone care pot duce România în direcții extrem de periculoase, s-a mai întâmplat în anii ’30 și se va mai întâmpla în Europa în curând, și iarăși nu mă credeți, și când se va întâmpla poate că o să-și amintească cineva că a fost unul care a spus și lucrul acesta.

Prin gestul pe care o să-l facem, de a părăsi sala..., poate că gestul acesta va părea pentru cei care discută și înțeleg lucrurile acum, la cald, ca un gest banal. Eu sunt convins că pentru cei care înțeleg bine nuanțele și le pot analiza la rece, gestul acesta va fi cu totul altfel priceput. Vom părăsi sala, singurul care va rămâne din grup în sală voi fi eu, iar eu nu voi participa la vot.

Doresc ca prin acest lucru să reamintesc faptul că de luni de zile prezentăm o proprie opțiune pentru dezvoltarea României și pentru ieșirea din impas, care nu se face auzită. Într-un noian de zgomote care mai degrabă amintesc de tabloid, decât de o analiză lucidă și de acțiune, doresc ca prin acest gest să atrag atenția, din nou, că situația în care ne găsim este deosebit de gravă din punct de vedere economic și că este foarte posibil ca în curând să o agravăm și mai mult, politic, ducând lucrurile într-o direcție care mai degrabă amintește de anii ’30.

Și grupul acesta mic, domnule Corlățean, format din oameni care își urmăresc interesele personale, nu vrea ca România să ajungă în situația în care a fost Europa în anii ’30. Vă mulțumesc.

Eugen Nicolicea

#121500

În realitate, astăzi nu avem în față o moțiune serioasă și un demers menit să ducă la căderea actualului Guvern. Nici PSD și nici PNL nu doresc cu adevărat să dea jos Guvernul. Își fac propriile jocuri și propriile strategii, dar nu s-au gândit pentru nici măcar un moment să propună o adevărată alternativă.

Adevărul este că nu au ce pune în loc. Nu au nici capacitatea, nici responsabilitatea necesare pentru a guverna România într-un moment de criză.

În timp ce UNPR, alături de PDL, UDMR și minoritățile naționale, s-a bătut pentru stabilitatea politică și guvernamentală, partidele din opoziție au făcut tot posibilul să arunce România în haos. Nu este un secret pentru nimeni că PSD și PNL nu se pot pune de acord asupra unor aspecte fundamentale. Singurul lucru pe care-l au în comun este interesul electoral imediat și dorința de a se profita de pe urma crizei profunde care afectează foarte mulți români.

Vreau să spunem lucrurilor pe nume și să fie foarte clar: PSD și PNL joacă astăzi un poker politic și electoral! Nu au în mână nicio carte, dar ridică miza și vorbesc despre căderea Guvernului.

Este o mare cacealma, o mare minciună și o înșelare a așteptărilor celor puțini, ce încă au încredere în aceste partide! Nimeni nu o să creadă cacealmaua dumneavoastră! În niciun caz oamenii serioși, care văd că vreți să dărâmați fără să puneți nimic în loc și care știu că alături de PD ați tăiat sporurile salariale.

În viziunea PSD și PNL Guvernul ar trebui să cadă și poate după aceea se va găsi o nouă formulă de guvernare, doar, doar! Dacă nu, România va rămâne fără Guvern în prag de iarnă. Abia în această situație s-ar putea să existe un pericol real pentru neplata pensiilor, a salariilor, pentru situația bugetarilor, a șomerilor și a celor afectați deja de criza economică.

Dar abia după câteva luni de haos politic și instituțional, poate că și PSD, și PNL ar realiza că demagogia, politicianismul și minciuna nu scot România din criză, așa cum sugerează intens în ultimele luni.

Opoziția trebuie să fie conștientă de un singur lucru: soluțiile constructive, ideile bune și munca vor scoate țara din criză, nu minciunile și planurile cincinale complet nesustenabile! Această moțiune nu va trece, iar motivele sunt evidente. În Parlamentul României sunt mai mulți parlamentari care știu ce înseamnă interesul național și acțiunea politică responsabilă, decât cei care se pun preș în fața intereselor unor lideri populiști.

Îmi permit să vă dau un sfat și să vă fac o solicitare. Dacă vreți cu adevărat să faceți un lucru bun pentru pensionarii României și pentru cei aflați în dificultate, votați propunerea UNPR privind impozitarea averilor mari și foarte mari. Cedați 1% din averile șefilor dumneavoastră sau ale dumneavoastră, dacă este cazul, și demonstrați că sunteți solidari cu cei pe care pretindeți că îi reprezentați. La televizor și în discursuri sforăitoare este ușor să vă prezentați solidari! Personal îmi doresc să fiți la fel și atunci când veți da o mică parte din averile șefilor dumneavoastră pentru pensionari.

În ceea ce privește moțiunea de cenzură, parlamentarii membri UNPR nu vor legitima nici măcar cu un vot împotrivă jocurile dumneavoastră! Nu vom vota alături de cei care au protejat și susținut, care protejează și încă susțin exponenți ai crimei organizate, iar acum se erijează în repere politice!

Nu vom trimite România în haos pentru că așa cer dorințele de mărire ale tânărului Ponta! Și, mai important, nu vom înlocui acțiunea politică responsabilă cu minciunile opoziției.

UNPR rămâne fidelă interesului național și va asigura stabilitatea politică necesară pentru ieșirea țării din criză, iar electoratul își va da seama că UNPR reprezintă a patra cale.

Nicio moțiune de cenzură nu va trece atât timp cât noi ne asumăm politica interesului național și facem tot ce este posibil pentru ieșirea țării din criză.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#126694

Vă rog.

Cred că este momentul să trecem la următorul... domnul ministru Ialomițianu. Imediat după ce domnul ministru Ialomițianu va lua cuvântul, pe procedură, domnul Nicolicea. Domnul deputat Ialomițianu, ministru al finanțelor publice.

## **Domnul Gheorghe Ialomițianu** _– ministrul finanțelor_

## _publice_ **:**

## Bună ziua!

Domnule președinte al Senatului,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi și colegilor de la Comisia pentru finanțe, buget,

Moțiunea de cenzură depusă de grupul PSD+PC și PNL nu reprezintă decât un exercițiu de democrație, imagine și un drept constituțional.

Conținutul acestei moțiuni însă cuprinde neadevăruri și măsuri populiste, fără suport real, în actualul context economico-financiar.

Remarc pe lista celor care susțin moțiunea persoane care, prin măsurile luate în perioada 2007–2008, au condus la înregistrarea unor dezechilibre structurale bugetare care la începutul anului 2009 au determinat să avem un sistem de cheltuieli sociale și salarizare nesustenabil din punct de vedere financiar.

În ciuda dificultăților bugetare generate de risipa banului public din anul 2008, care a dus România în procedura de deficit excesiv, Guvernul Boc a făcut eforturi deosebite pentru consolidarea fiscală și atenuarea efectelor crizei economice.

În ciuda acestor greutăți, Guvernul a luat o serie de măsuri apreciate de mediul de afaceri. A fost menținută cota unică de 16% privind impozitarea profitului pentru societățile comerciale și tot această cotă de 16% a fost menținută pentru impozitarea veniturilor populației, având cea mai redusă fiscalitate în comparație cu multe țări din Uniunea Europeană.

S-au alocat 35,5 miliarde pentru investiții în 2009, în comparație cu 32,6 miliarde în 2008, deși în 2008 România a înregistrat cea mai mare creștere economică.

Au fost încurajate investițiile prin neimpozitarea profitului reinvestit și a fost menținută cota de 5% la TVA pentru achiziționarea de locuințe sociale.

S-au acordat facilități fiscale firmelor aflate în dificultate financiară, prin amânarea la plată a datoriilor restante.

S-a redus cota majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a datoriilor fiscale, de la 0,1% la 0,04% pe zi.

Au fost scutite de la plata contribuțiilor sociale întreprinderile aflate în dificultate financiară.

S-au instituit scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regională, prin stimularea investițiilor de peste 0,6 miliarde euro.

## Stimați colegi,

Cu toate dificultățile pe care le-am avut, am eliminat impozitul minim și nu am venit cu măsuri compensatorii.

Aș vrea să remarc lucrurile neadevărate din moțiunea de cenzură.

Se spune că după 2009 a crescut numărul de impozite și taxe. Această afirmație este falsă, Guvernul Boc fiind primul guvern care a redus în mod semnificativ numărul de taxe, respectiv cu peste 228 de taxe.

Cred că semnatarii moțiunii de cenzură, când s-au referit la numărul mare de taxe s-au gândit la Guvernele Năstase și Tăriceanu, guverne care s-au remarcat prin sufocarea contribuabililor cu aceste taxe.

Un alt neadevăr prezentat în moțiunea de cenzură se referă la scăderea drastică a încasărilor la bugetul statului.

Doresc să-i informez, pe această cale, pe distinșii semnatari ai moțiunii de cenzură că pe primele nouă luni ale anului 2010 încasările la bugetul de stat au crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, rezultate apreciate și de organismele financiare internaționale. Încasările din TVA și accize, în această perioadă, au fost mai mari decât în 2009 cu 7,3%, respectiv cu 7,9%. Rezultatele obținute se datorează îmbunătățirii legislației fiscale, prin lărgirea bazei de impunere în vederea impozitării echitabile a veniturilor, reducerii evaziunii fiscale, prin atribuirea de noi competențe instituțiilor de control și înăspririi sancțiunilor fiscale.

Putem găsi o scuză semnatarilor moțiunii de cenzură, dacă ne gândim că aceștia se referă la anul 2008, când veniturile bugetare au fost planificate la nivel de 37% din PIB și au fost realizate la nivel de 32% din PIB.

Sigur, puneți întrebarea unde sunt banii? Față de 2008, cheltuielile sociale în 2009 au crescut cu peste 10 miliarde lei, din cauza măsurilor aberante ale Guvernului din perioada respectivă.

În moțiunea de cenzură se susține că în perioada 2009–2010 împrumuturile au fost cele mai mari, în comparație cu alte perioade. Să nu uităm că în 2004–2008, datoria publică a crescut de la 13 miliarde euro la 27 miliarde euro, la 31.12.2008.

Împrumuturile contractate în perioada 2009–2010 au fost destinate finanțării deficitelor bugetare, dar și rambursării împrumuturilor aferente perioadei 2007–2008.

Datoria publică a României reprezintă 30,4% din PIB, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană, care au o datorie publică de peste 60% din PIB. Exemple: Italia – 118%, Grecia – 115%, Belgia – 99%, Portugalia – 85,8%, Franța – 83,6%, Ungaria – 78,9%.

## Stimați colegi,

Politica fiscală bugetară a Guvernului Boc pentru perioada 2009–2010 a avut ca principal obiectiv reducerea dezechilibrelor structurale bugetare apărute în urma măsurilor aberante luate de Guvernul Tăriceanu în perioada 2007–2008. Această politică asigură consolidarea fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung.

Strategia fiscal-bugetară adoptată de Guvernul Boc face posibilă asigurarea în perioada 2011–2013 a unui sistem sustenabil privind cheltuielile sociale și de personal, finanțarea de programe naționale de investiții și cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

## Stimați colegi,

Această moțiune de cenzură, prin votul dumneavoastră trebuie respinsă, deoarece conține afirmații false, iar soluțiile propuse sunt prezentate superficial, departe de realitățile economice ale prezentului.

Dacă aceste măsuri ar fi luate, ar duce România în blocaj financiar, s-ar înregistra deprecierea monedei naționale, ar crește inflația, iar România ar pierde credibilitatea pe piețele financiare internaționale.

Vă mulțumesc.

Dan Mircea Popescu

#134557

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați membri ai prezidiului,

Doamnelor și domnilor,

În ciuda unui efort uriaș de manipulare a opiniei publice în legătură cu reformele pe care puterea le face, chipurile, în interesul românilor, rezultatele se văd cu ochiul liber și ele nu mai pot amăgi pe nimeni.

Este vorba de subdezvoltare, de subocupare, de sărăcie, de inegalitate și de polarizare socială crescândă.

Aceste caracteristici însumate au făcut din România ocupanta ultimului loc în orice ierarhie din Europa, fie că ea se referă la nivelul de trai, la cheltuielile sociale, la rata sărăciei, la gradul de ocupare a forței de muncă sau vizează veniturile la bugetul de stat.

Orice cuvânt în plus despre realizările Guvernului Boc frizează de acum ridicolul, nu numai în plan intern, dar și în fața străinătății. Consecința directă a contraperformanțelor economice ale Guvernului o reprezintă deteriorarea climatului politic și social din țară, dar și erodarea masivă a coeziunii sociale.

Sentimentul general este cel de inutilitate. Parcă nimeni nu mai are nevoie de munca noastră, de experiența noastră, de cultura noastră, de limba și tradițiile noastre și în final chiar de noi, de viața noastră.

Populația se simte mințită, furată, umilită, abandonată în propria țară de o mână de îmbuibați, organizați într-o cumetrie politică și economică, în vreme ce statul social și de drept, cel care ar fi trebuit să o apere, se dovedește incapabil să o facă.

În aceste condiții, întrebările oamenilor devin dramatice prin implicații. Unde să te duci? Cui să te plângi? Cine să te apere? În cine să mai ai încredere?

A ignora problematica sensibilă a coeziunii sociale, pe de o parte, dar și cea a distribuției cât mai echitabile a costurilor sociale ale crizei, pe de altă parte, reprezintă nu numai o dovadă a desprinderii totale a Guvernului de nevoile și speranțele populației, de realitatea de zi cu zi, dar pune totodată sub semnul întrebării chiar funcționarea democrației și a statului de drept.

Suspiciunea, frica, agresivitatea și neîncrederea cuprind, din nou, întreaga țară!

Pentru cei din generația mea, dar probabil și pentru mulți alții, mai tineri, întrebarea este următoarea: de ce un sistem politic, considerat la modul oficial democratic, nu reușește să reprezinte interesele economice și sociale ale majorității populației? Ce este greșit în construcția acestui sistem sau ce nu a funcționat cum trebuie, dacă el se dovedește ineficient, conducând, cel puțin în România, la subdezvoltare, subocupare, sărăcie, inegalitate, polarizare economică și socială?

Răspunsul, stimați colegi, este relativ simplu: capitalismul românesc nu este atât produsul mâinii invizibile și impersonale a pieței, cât, într-o măsură mult mai mare, rezultatul unei mâini extrem de vizibile și de personale a politicului, respectiv a cumetriei politice din țară.

De aici și denumirea de „capitalism de cumetrie”, menționată de Krugman sau cea de „capitalism de erzaț”, a lui Stiglitz.

Iată și câteva argumente, în acest sens:

1. Politicul, și nu piața, a hotărât ca principalul sistem de distribuție în societatea românească de după 1990 să fie distribuția proprietății, și nu a veniturilor din muncă, deși esența capitalismului este tocmai munca salariată, producția, productivitatea, eficiența, inovația, creativitatea, respectiv contribuția la progresul societății;

2. Politicul, și nu piața, a fost cel care, după criterii pe care le-a schimbat de șase ori în decursul unui deceniu, a distribuit clientelei proprii, interne și externe, uriașa avere a statului român, privatizând-o de multe ori de o manieră cel puțin discutabilă;

3. Politicul, și nu piața, a condiționat distribuția tuturor celorlalte resurse din societate, venituri, putere, prestigiu, privilegii, de distribuția proprietății.

Și, în sfârșit,

4. Politicul, și nu piața, a ales să reconstruiască întreaga societate, atât ca organizare socială, dar și din punct de vedere economic și politic, pe relația avere–acces la resurse, și nu pe cea care leagă munca și performanța profesională de accesul la resursele societății.

Această alegere greșită este cea care a distrus până la urmă producția, eficiența activității economice, productivitatea muncii și inițiativa concretizată în inovație, iar costurile ei de astăzi sunt tocmai incapacitatea de dezvoltare, subocuparea și șomajul cronic, sărăcirea populației și polarizarea. În concluzie, stimați colegi, obturând constant și conștient funcționarea corectă a pieței, fie prin intervenția directă, fie prin nefurnizarea informațiilor necesare unei funcționări corecte a acesteia, politicul, și nu piața, respectiv cumetria politică din România, se dovedește în mare măsură responsabil de actuala stare a societății.

Atunci de unde convingerea populației că deblocarea societății depinde de înlocuirea Guvernului Boc? De unde această moțiune populară semnată de milioane de cetățeni? De unde senzația că există o relație directă între creșterea produsului intern brut și căderea guvernului? Cum poate fi explicată o asemenea percepție?

Iată cum: singura care a contestat, de-a lungul acestor 20 de ani, sistemul de distribuție din societate a fost populația, a cărei opțiune majoritară a constat și constă și astăzi în ierarhizarea societății după veniturile din muncă și după contribuția la progresul societății, și nu după mărimea averii. Acesta a fost, de altfel, și unul dintre dezideratele principale ale Revoluției din 1989, care, la finele lui 2008, atunci când procesul de privatizare se terminase în linii generale, putea deveni realitate, căci vechiul sistem de distribuție își epuizase substanța și valențele.

Guvernul Boc, stimați colegi, a avut, la 20 de ani de la căderea comunismului, șansa extraordinară de a reuși acolo unde revoluția anticomunistă dăduse greș. El putea lega, în sfârșit, munca și performanța profesională de accesul la resursele din societate. El putea pune în concordanță, după 20 de ani, năzuințele populației cu sistemul de distribuție din România.

Guvernul ar fi putut descătușa astfel producția, productivitatea, eficiența și calitatea muncii, inovația și creativitatea din această țară, generând încredere, poftă de muncă și de viață, dând, până la urmă, un sens activității tuturor. Guvernul însă a capotat lamentabil în acest demers, atât în ceea ce privește Legea salarizării unitare, dar și în privința Legii unitare a pensiilor. Ignorând această relație firească, echitabilă și legitimă, legile în cauză se opun setului de valori ale societății capitaliste moderne, condamnând noi generații de români la sărăcie și inegalitate. Ocolind dezbaterea parlamentară pentru prima și fraudând grosolan votul la cea de-a doua, legile care ar fi trebuit să dea conținut noului sistem de distribuție al societății românești vin în totală contradicție cu voința majorității populației.

Cum cea mai importantă sarcină a puterii actuale, remodelarea sistemului de distribuție al societății în funcție de muncă și de veniturile din muncă, a eșuat, acest eșec trebuie asumat politic, căci el echivalează ca amploare și consecințe cu eșecul unei noi revoluții, iar prețul politic al eșecului este cunoscut. El este demiterea imediată a Guvernului.

Stimați colegi,

Demiterea Guvernului Boc reprezintă, în acest moment, multiplicatorul de încredere atât de necesar și atât de așteptat de societatea românească pentru depășirea crizei profunde pe care țara o traversează.

Votarea moțiunii de cenzură reprezintă, în aceste condiții, o datorie de conștiință a fiecăruia dintre noi. Vă mulțumesc.

Varujan Vosganian

#142337

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mă gândesc să vorbesc la telefon, și nu la microfon, ca să fiu sigur că toate cuvintele mele vor fi menționate ca atare.

Dar, lăsând acum gluma la o parte, eu aș vrea să vorbesc în legătură cu acest Guvern invocând onoarea.

Am sentimentul acesta că onoarea trebuie să fie reperul la care să ne raportăm cu toții și în primul rând, domnule Emil Boc, atunci când vorbiți de lecuirea de populism, ar trebui să porniți de la ipoteza că te poți lecui doar dacă ești bolnav. Or, dacă vorbim despre boala aceasta, a populismului, eu am să vă întreb pe dumneavoastră cum se împacă sentimentul onoarei și revolta dumneavoastră împotriva populismului cu acest refugiu în care vă găsiți, al bancurilor cu Radio Erevan, atunci când ați promis 50% în plus profesorilor și, după 2 ani, în termeni reali, ați scăzut cu 50% salariile profesorilor. Adică nu le-ați dat, ci le-ați luat.

Acesta este sentimentul onoarei, domnule Emil Boc?

Atunci când vă referiți la guvernarea trecută și la motivele pentru care România a ajuns în această situație, dezinformați opinia publică și dezonorați poziția în care vă aflați.

Da, domnule Emil Boc, am mărit pensiile cu 70%, dar dumneavoastră știți sau colegul dumneavoastră nebărbierit de la finanțe v-a spus cu cât au crescut veniturile bugetului de pensii? Ele au crescut de la 20 de miliarde în 2006 la 32,5 miliarde în 2008, adică cu peste 60%. Ne dați nouă lecții de sustenabilitate? Când în 2009, veniturile dumneavoastră au scăzut și ați mărit pensiile ca să câștigați prin înșelătorie și fraudă alegerile prezidențiale din 2009 și nu vă crapă obrazul de rușine? Îmi spuneți mie că am înglodat țara în datorii?

De ce nu spuneți cât era datoria guvernamentală în 2004 și 2008, domnule Boc? În 2004, datoria publică guvernamentală era 22,6% din PIB, și noi am lăsat-o cu 19,9, cu aproape trei procente mai puțin. Cum poate să înglodeze țara în datorii un guvern care lasă o datorie procentuală mai mică decât a luat-o?

Și, domnule Ialomițianu, nu ne spuneți nouă povești cu de la 13 la 27 de miliarde de euro! Mai bine spuneți cu cât a crescut PIB-ul. Noi am adăugat PIB-ului din 2004 180 de miliarde de euro în patru ani. L-am dus de la 60 la 135 de

miliarde de euro și, an de an, prin creștere, am adăugat 180 de miliarde de euro. Ce ați făcut dumneavoastră? Ați scăzut PIB-ul, cumulat, cu aproape 20 de miliarde și dublați datoria publică în doi ani și mai vorbiți fără jenă, de la acest microfon, de onoare? Și mai dați vina pe alții, când ar trebui să vă ascundeți? Nu domnul Boc, că dânsul nu mai are nevoie. Toți ceilalți să vă ascundeți în loc să vorbiți de la acest microfon?

Mircea Dan Geoană

#156684

și care împiedică adjudecarea unor licitații pe bani publici la prețuri clientelare, discreționare.

Pe de altă parte, am limitat, tot în scopul eficientizării utilizării fondurilor publice, adiționarea contractelor de execuție la mai mult de 10%. Atunci când eu am ajuns în acest minister, înainte de 2009, aceste contracte se adiționau întotdeauna cu 50%, pentru că cei care câștigau alegerile veneau cu concursul celor care organizau aceste licitații la prețuri mici, pentru ca apoi să câștige diferența din contracte adiționale.

Al doilea motiv pentru care Guvernul Boc trebuie să continue lucrurile pe care le-a început vizează interesul acestui Guvern pentru dezvoltarea României prin atragerea de fonduri europene. Ministerul pe care-l conduc, așa cum sunt sigură că știți, gestionează 4,3 miliarde de euro, bani europeni care ar trebui să ajungă în România până în 2013.

Dacă în perioada 2007–2008, în timpul Guvernului Tăriceanu, valoarea contractelor încheiate pe bani europeni a fost de doar 325 de milioane de euro, în 2009 s-au încheiat contracte de aproximativ 1,2 miliarde de euro, iar acum, în 2010, ne apropiem de 3 miliarde de euro.

În privința plăților efective, am crescut plățile de aproximativ 100 de ori în 2010, comparativ cu 2008.

Vreau să vă spun că pe contractele încheiate cu fondurile europene, ministerul creează, în acest moment, 7.574 de noi locuri de muncă, 60 de kilometri de drumuri noi, am modernizat 2.500 de kilometri de drum, 115 unități medicale, 82 de centre sociale, 59 de unități de învățământ, 288 de structuri de turism. Echipăm cu acești bani 622 de unități mobile, restaurăm 3.588 de obiective de patrimoniu și finanțăm 529 de firme, și mă refer la contractele care s-au încheiat până în acest moment.

Beneficiarii utilizării acestor fonduri sunt, de exemplu, dragi colegi, aproximativ 13 mii de elevi care învață în școli reabilitate, 3,8 milioane de locuitori care beneficiază de implementarea proiectelor din planul integrat de dezvoltare urbană, peste 1,2 milioane de turiști care vor vizita obiective de patrimoniu reabilitate și aproximativ 500 de IMM-uri atrase în structuri de afaceri.

Și cred că ar trebui să fiți de acord cu mine că lucrul acesta reprezintă enorm, pentru că multe dintre aceste investiții și mulți dintre acești beneficiari sunt în colegiile pe care le reprezentați.

Al treilea motiv pentru care moțiunea de cenzură nu trebuie să fie adoptată se referă la criteriile de alocare a fondurile publice, pe care le-ați menționat în discursurile dumneavoastră, criterii de eficiență și de utilitate pentru comunități în timpul guvernării Boc, în timp ce PSD și PNL au împărțit banii în funcție de apartenența politică a aleșilor locali. O să vă dau exemple, dragi colegi. Eu vorbesc pe exemple, nu ca dumneavoastră, fără.

Mircea Dan Geoană

#159668

Din 1.057 de săli de sport contractate în perioada 2002–2010, 413 se găsesc în localități conduse de primari PSD, doar 259 în localități conduse de primari PDL, 131 în localități conduse de primari PNL și 97 – UDMR.

În privința sălilor de sport recepționate în localitățile cu edili PSD, au 376 de săli de sport finalizate, în timp ce localitățile cu primari PDL, doar 170, deci mai puțin de jumătate.

Procentual, între 2002 și 2008 ați alocat 50,55% din sume pentru săli de sport la primari PSD, în timp ce comunităților cu primari PDL le-au fost alocate doar 15,47% din respectivele sume. Aceasta este corecta alocare bugetară pe care pretindeți că ați făcut-o.

Ministerul pe care-l conduc are proiecte aproape în toate unitățile administrativ-teritoriale din această țară, fie că vorbim de proiecte finanțate pe bani europeni, fie că vorbim de proiecte finanțate pe bani publici naționali și nu există un primar sau un președinte de consiliu județean, indiferent de culoarea politică, care să fi venit la minister cu un proiect pentru care să nu încercăm să identificăm soluții. Și, de asemenea, pentru că v-am auzit, am auzit pe cineva vorbind aseară, nu există nimeni dintre dumneavoastră care să fi venit în ministerul nostru și să i se fi cerut pentru suportul pe care-l acordăm votul în Parlament.

Patru. Guvernul Boc trebuie să-și ducă misiunea mai departe, fiindcă, spre deosebire de guvernele anterioare, PSD și PNL, a sprijinit un domeniu care ar putea să devină unul dintre motoarele de relansare a economiei românești, și anume turismul.

Dacă singura preocupare a Guvernului Năstase în acest domeniu a fost privatizarea a aproape 95% din societățile de turism, cum s-a făcut privatizarea nu mai explic, pentru că vedem cu toții hoteluri de faimă de altădată prăduite și abandonate, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, acest guvern a alocat fonduri pentru investițiile autorităților publice locale în infrastructura de turism.

Banii au fost distribuiți pe programe naționale de dezvoltare turistică, fie că vorbim de schi, turism montan, turism balnear, litoral și Delta Dunării sau de turism cultural.

În acest an am reușit, de data aceasta pe bani europeni, să construim, cu ajutorul unor specialiști de faimă mondială în domeniu, brandul turistic național al României, care are la bază studii aprofundate de piață și tendințe în turism.

Dragi colegi din opoziție, nici nu ar trebui să deschideți acest subiect.

În timp ce, pentru acest brand, din bani europeni s-au plătit 890 de mii de euro, nu 75 de milioane, cum spunea un coleg de la PSD, dumneavoastră, în guvernarea Tăriceanu, ați dat 1,3 milioane de euro pentru cinci spoturi de 30 de secunde, care zac și astăzi în arhive și nu le folosește

nimeni.

Relu Fenechiu

#169050

## **Domnul Relu Fenechiu:**

Domnule prim-ministru, Doamnă președinte, Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Desigur, dezbaterea moțiunii de cenzură este un act formal, de natură politică. Adevărata moțiune de cenzură însă nu este aceasta.

Adevărata moțiune de cenzură este cea a românilor simpli. Este aceea din stradă, este aceea pe care o vedem cu tristețe în România de astăzi zi de zi, o vedem la orice pas.

Faptul că salariile au fost diminuate mult sub limita suportabilității și a foamei este o crudă realitate pentru milioane de români.

Faptul că în ultimii ani România nu mai este un „land of choice” pentru niciun investitor străin responsabil de capitalul său reprezintă, de asemenea, o realitate.

În plus, faptul că tot mai multe afaceri românești care doresc să supraviețuiască se înregistrează fiscal în Bulgaria sau în alte țări din jur reprezintă iarăși o realitate.

Faptul că domnul Emil Boc, în calitate de premier al unei țări membre a Uniunii Europene, are cele mai puține contacte cu Cancelariile din Uniune, iar la o întâlnire ONU, la care am înțeles că s-au cheltuit peste 400 de mii de euro, a avut doar o singură întâlnire bilaterală, cu omologul său din Autoritatea Palestiniană, reprezintă tot o realitate.

Faptul că în fiecare sfârșit de săptămână, din vestul țării se înregistrează un adevărat exod al românilor spre stațiunile balneare din Ungaria, unde se lasă zeci de mii de euro săptămânal, deși din punct de vedere al bogățiilor apelor termale Ungaria nu are nimic în plus față de vestul României, reprezintă tot o realitate.

Toate aceste realități reprezintă, domnilor guvernanți, elementele unei foarte dure și îndreptățite moțiuni de cenzură împotriva unui guvern toxic pentru țară, pe care sistemul imunitar propriu al acestei țări consideră că trebuie să-l extirpe.

Nu mai putem să tolerăm nici măcar o acțiune a vreunui ministru al acestui Guvern, în frunte cu Emil Boc, pentru că realitatea îi face pe milioane de români să aleagă: pleacă ei sau murim noi.

Ce justificare credeți că puteți avea, domnilor guvernanți, față de situația în care ați adus țara? Desigur, altcineva este de vină. Poate mogulii, poate televiziunile, poate opoziția sau poate sindicatele. Vă place permanent să spuneți că altcineva este de vină.

Dar faptul că din cauza personalului insuficient se înregistrează tragedii în spitale, de genul celor de la maternitatea Giulești, reprezintă tot o realitate.

Faptul că din cauza personalului redus din zona forțelor de ordine România a devenit o țară a accidentelor este tot o realitate.

Faptul că au loc cele mai multe proteste spontane în diverse instituții, unele dintre ele n-au mai avut loc de peste 80 de ani, reprezintă tot o realitate.

Faptul că profesorii preferă să-și ia concediu fără plată pentru a îngroșa rândul căpșunarilor reprezintă tot o realitate a ultimului an, domnule Boc.

Faptul că pensionarii aleg să nu mai trăiască, domnilor guvernanți, decât să fie dați afară din case în pragul iernii sau să se facă de rușine că n-au ce mânca la bătrânețe, este tot o realitate care trebuie spusă aici, în Parlament.

Mai mult decât asta, faptul că legile bune, rele, așa cum sunt ele, nu sunt aplicate, ci sunt ignorate cu bună știință chiar de acest Guvern, reprezintă deja o banalitate.

Deși soluția ieșirii din criză o reprezintă investițiile, majoritatea proiectelor de infrastructură au fost amânate pe termen nedefinit sau chiar blocate, în timp ce, de exemplu, viteza medie a trenurilor din România este mai mică decât acum 50 de ani.

Pentru că se spunea de fonduri europene, Programul European Sectorial de Transport are cea mai redusă rată de absorbție a fondurilor europene, iar operatorul național de cale ferată e în pragul falimentului.

Cred că toate acestea nu mai pot fi tolerate, pentru că au izbucnit în primul rând din indolență.

N-aș vrea să amintesc acum de propunerile electorale ale domnului Traian Băsescu și ale PDL, al cărui președinte este tot Emil Boc, pentru că nu-mi face o bucurie să mă gândesc la dezastrul pe care aceste minciuni grosolane l-au provocat.

Dar ce să ceri unui guvern pentru care nici programul de guvernare propriu nu a reprezentat nimic?

Ce să ceri unor miniștri de viitoare tristă amintire, a căror incoerență ne riscă viața de zi cu zi?

Astăzi, mânia, protestele, revolta, greva foamei sunt realitățile unui popor condus parcă de dușmanii săi, de o

armată de ocupație formată din aceste lăcuste portocalii care sunt preocupate doar de burta lor.

Eu o să mă opresc aici cu exemplele, cu toate că sunt multe. Dar toate aceste realități sunt, într-adevăr, elemente ale unei veritabile moțiuni de cenzură, iar moțiunea de cenzură, aia grea pentru dumneavoastră, se află în fața Parlamentului, se află afară. De aia trebuie să vă temeți!

Nu Relu Fenechiu, nu PSD sau PNL sunt cei care vă cer demisia, domnule Boc. Vă cer demisia toți cei afectați de realitățile pe care vi le-am prezentat. Vă cer demisia toți oamenii care vor să trăiască normal și decent în această țară. Văr cer demisia 80% din cei care v-au votat în 2008 în Parlament și tot 80% din cei care v-au susținut președintele, candidatul la președinte în 2009.

Moțiunea de cenzură – și o afirm independent de aceste semnături populare aduse în această aulă – este o moțiune a 80% din populația României.

Noi, cei din opoziție, nu facem decât să fim mesagerii acestui uriaș segment al populației, care vă cere imperativ să părăsiți Palatul Victoria.

Domnule Boc, lăsați românii în pace!

Credeți-mă pe cuvânt, românii nu mai au nevoie de dumneavoastră.

Mulțumesc.

Octavian Bot

#181178

## **Domnul Octavian Bot:**

Poate n-ați auzit de Jean Gabin, domnilor deputați. Nu mă mir.

În altă ordine de idei, eu cred că grija Partidului Social Democrat față de cum votează parlamentarii din arcul guvernamental mă duce cu gândul la zicala: Câinele moare de drum lung și PSD de grija altuia.

Îndemnurile revoluționare ale PSD au devenit o modă pentru că, nu vreau să invoc tradiția socialistă, nu vreau să invoc tradiția aducerii minerilor, mă refer și vin cu ideea în zilele noastre, când unii se joacă de-a Che Guevara, alții poartă uniforme militare și sunt mândri de această atitudine, cred eu o atitudine de bărbați caraghioși care încearcă să-și demonstreze în acest mod bărbăția. Sincer îi compătimesc. ( _Aplauze._ )

Când Partidul Social Democrat nu poate, încearcă să-i cheme pe alții, iar eu îmi aduc aminte de gluma unui prieten de-al meu care spunea că, și râdea de asta, atunci când nu poți, ești impotent și îi chemi pe alții, cel mult ți se rezervă postura de voyeur. Eu cred că PSD astăzi este în postura de voyeur... ( _Aplauze.)_

Ni se mai spune în textul moțiunii că „Prezenta moțiune nu este o moțiune ideologică de stânga sau de dreapta, ea este mai mult decât un document politic”. Sunt absolut de acord că prezenta moțiune, acest text nu este o moțiune ideologică. Pe cale de consecință, logica elementară v-ar fi obligat să deduceți că dacă nu este o moțiune ideologică nu este nici o moțiune politică, nu este un document politic, și atunci întrebarea mea, pentru că aici s-a strecurat o undă de umor involuntar, este: dacă nu este document politic și spuneți că este mai mult decât un document politic, ce este? Mai mult decât ceva ce nu este, nu?

E foarte greu să realizezi un document politic, pentru că ar trebui să explicăm și să pornim de la o diferență fundamentală între stânga și dreapta, pentru că în timp ce stânga este egalitară și se pronunță pentru o distribuție masivă a venitului național, dreapta este inegalitară, dar nu din rea-credință, și se pronunță pentru o distribuție mai mică a veniturilor și cu măsură a venitului național.

Nu sunt și nu mă număr printre cei care consideră că acest Guvern este perfect. Sper însă ca într-un viitor cât mai apropiat să putem spune că prin ceea ce a făcut Guvernul se va verifica principiul lui Machiavelli, binele este fondat de rău. Sper să fie cât mai curând acest moment.

Aș vrea să spun și Guvernului, care ar trebui să se gândească la principiul enunțat de conservatorii paternaliști, și anume acela că unei revoluții de jos îi este de preferat o reformă de sus, cred că este un moment de meditație pentru Guvern și ar trebui să se gândească la acest principiu.

În continuare, nici nu pot să comentez faptul că în textul moțiunii, așa-zisei moțiuni de cenzură, se pomenește mereu, obsesiv, de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase. Cred

că în afară de lipsă de inspirație nu poți să spui nimic despre cei care o fac.

Sigur că se mai spune în textul moțiunii că este o grupare, Guvernul este o grupare lipsită de legitimitate electorală. Eu cred că legitimitatea unui guvern se obține la votul de învestitură, în urma unor alegeri care au avut loc.

Se spune, în continuare, că este pus în pericol viitorul națiunii și că trebuie să acționăm neîntârziat în apărarea intereselor României.

Despre ce viitor se poate vorbi, despre cum trebuie să acționăm neîntârziat, mă întreb eu, în numele PSD, când Partidul Social Democrat nici măcar nu vrea să guverneze? Rezultă foarte clar din aceste documente, din acest document, din acest text, că Partidul Social Democrat nu vrea decât să profite electoral și să organizeze alegeri anticipate. Mi se pare, povestea cu Klaus Iohannis nu prea o înțeleg, pentru că asta mă duce cu gândul la o poezie populară a poetului Victor Vlad Delamarina, „Ăl mai tare om din lume”, în care neamțul Hans umbla prin târguri, sfărma lanțuri și pietre, și la un moment dat vine Sandu Blegia, tăbăcarul, și îl bate. Nu cred că ar fi o soluție neamțul Iohannis. ( _Aplauze. Urale_ .)

Ni se mai spune în moțiune că Guvernul actual trebuie să plece din cel puțin 10 motive. Vă spun un singur motiv pentru care Guvernul nu poate să plece, și anume acela că PSD nu vrea să guverneze. Se mai spune că este nevoie ca „Moțiunea României majoritare să devină moțiunea majorității românilor din această sală”. Ei bine, domnilor, aici cred că umorul involuntar v-a jucat cea mai teribilă festă, pentru că în timp ce cerșeați voturile UDMR i-ați românizat și pe unguri, săracii, care n-au ce să facă, ei, dacă nu sunt români, cum o să fie și moțiunea lor?

În sfârșit, în legătură cu direcțiile de acțiune, îmi permit prietenește să fac o atenționare președintelui PNL – Crin Antonescu, căruia îi spun în mod sincer și prietenesc să aibă grijă pentru că cu un copilot specializat în scoaterea în decor să nu ducă PNL și pe el în același decor.

Atenție, domnule Crin Antonescu! ( _Aplauze._ )

Închei, spunându-vă că răul trece, pentru că s-a vorbit aici de rău, dar prostia rămâne.

Vă mulțumesc.

Mircea Dan Geoană

#189135

Mulțumesc domnului senator Cristian Țopescu. Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Botiș, ministrul muncii. Se pregătește domnul deputat Cezar Preda.

**Domnul Ioan Nelu Botiș** _– ministrul muncii, familiei și protecției sociale_ **:**

Domnule președinte al Senatului, Domnilor vicepreședinți, Doamnelor și domnilor miniștri, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Stimați invitați,

În această mare agitată de argumente și contraargumente, vă rog să-mi permiteți să vă amintesc că astăzi este Sfântul Dumitru cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, și aș dori să le spun tuturor bucureștenilor la mulți ani, și să ne dea Dumnezeu înțelepciune și putere de a trece peste momente grele și de a găsi puterea de a ne uni, așa cum popoarele puternice găsesc întotdeauna, în situații de criză înțelepciunea de a se uni și de a deveni mai puternice!

Am citit cu interes moțiunea prezentată și, după ce ieri, în Comisia pentru muncă de la Senat am avut o discuție, aș spune, interesantă asupra Legii pensiilor, am ajuns la direcțiile de acțiune pe care semnatarii moțiunii le propun sub un titlu extrem de pompos, pe care până la urmă îl găsesc ca butaforie și am să explic de ce.

O guvernare eficientă – este textul moțiunii – este obligată să adopte măsuri de reformă și de modernizare a marilor „sisteme publice”, și, aici, exemplul, pensiile. Și găsesc la acest mare punct, care presupune reforma instituțională a marilor sisteme, ceea ce doriți dumneavoastră să propuneți românilor și care lucru s-a făcut de ceva timp, și v-aș ruga să luați legile din România, 571, și dacă nu găsiți elite, așa cum își dorea domnul președinte Antonescu, să procedați ca Diogene. Și am să vă citesc ceea ce cereți dumneavoastră, neimpozitarea pensiilor sub plafonul de 1.000 de lei.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi în România peste 3.700.000 de pensionari beneficiază de neimpozitarea pensiilor până în 10 milioane de lei. Astăzi, domnilor, dumneavoastră cereți încrederea unor oameni din stradă când veniți să propuneți un program care deja există. Câtă credibilitate poate prezenta un asemenea demers? Îl întreb pe domnul senator Câmpanu, cum îi spune dânsul copilului că votează o moțiune care presupune reforme care deja există? Cine pe cine insultă acolo, până la urmă?

Aveți, doamnelor și domnilor, cel puțin 10 specialiști în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților. Consultați-i! Este păcat, ați lucrat la un asemenea program și eu am făcut o trimitere doar la ceea ce mă pricep eu, la zona de muncă și pensii, dar s-ar putea ca între măsurile pe care le-ați prezentat să găsim multe alte lucruri pe care Guvernul deja le-a pus în aplicare, iar dumneavoastră ați pierdut trendul. Nu cred că o asemenea moțiune poate fi serioasă, atâta vreme cât vine cu asemenea propuneri. Și, din acest motiv, cred sincer că este o butaforie. Este acea scenă de mucava pe care dumneavoastră ați construit-o și în care nu credeți.

Am auzit aici multe afirmații legate de ce înseamnă piața muncii.

## Domnilor,

## Doamnelor,

Piața muncii este relevată cel mai bine prin statistică și am să vă dau câteva lucruri interesante, poate, pentru specialiști, importante. Rata de ocupare în România astăzi este de 60,1%.

Vă amintesc cât era rata de ocupare în România acum doi ani, în 2008 – 58,4%. Avem o rată de ocupare în creștere. Și pentru cei care sunt cunoscători am să mai spun un lucru. Anul acesta, pentru prima dată rata șomajului înregistrat este egală cu rata BIM. Acest lucru înseamnă că nu avem șomaj acoperit, șomaj mascat, așa cum folosesc termenul specialiștii, că economia s-a însănătoșit și ceea ce relevă o anchetă de tip AMIGO în gospodării relevă și șomajul înregistrat.

Și, ca să vă mai dau câteva lucruri interesante, am să vă spun că rata de ocupare în România are o dinamică mai bună decât în alte țări din Europa. Și am să vă citesc care sunt aceste țări: Grecia, Slovacia, Spania, Estonia, căci este absolut greșit ceea ce s-a afirmat aici, că la mulți indicatori suntem undeva în coada clasamentului în Europa. Suntem nu în coadă, dar să știți că măsurile pe care Guvernul le-a luat au dus la creșterea acestei rate de ocupare și la protejarea locului de muncă. A fost prioritatea Guvernului în 2010. Și am să vă amintesc ce s-a întâmplat în 2010, pentru că s-ar părea că din neștiință sau poate din indolență nu ați citit legile din România. Legea cred că ar trebui să fie fundamentul pe care ar fi trebuit să se creeze, să se consolideze această moțiune. Din păcate nu s-a întâmplat așa.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2010 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2010 au dus la facilități create pentru angajator și angajați, astfel încât am reușit să salvăm sute de mii de locuri de muncă în 2010.

Avem, la ora actuală, modificări ale unor ordonanțe de urgență și vorbesc aici de 129, vorbesc de Legea nr. 279, legi care vor fi schimbate în următoarea perioadă și vor crea facilitatea intrării pe piața muncii pentru tineri și vom stimula intrarea pe piața muncii a tinerilor.

Aș dori să vă dau câteva date mult, mult mai interesante și vă rog să faceți aprecierile dumneavoastră. În anul 2004, pensia medie în România era de 211 lei, anul 2004, iar salariul mediu brut de 684 lei. Rata brută medie de înlocuire a salariului prin pensie era de 32,4%, acest lucru înseamnă că, atunci când ieși la pensie, prima pensie reprezintă 32,4% din ultimul salariu. Dar vorbim de medie aici și cei care sunt în domeniu știu acest lucru.

În anul 2010 pensia medie este de 684 de lei, dacă luăm în considerare și pensiile agricultorilor, și de 741 de lei, dacă ne referim la bugetul asigurărilor sociale de stat. Rata medie brută de înlocuire în anul 2010 a ajuns la 56%. Sunt cifre și aș vrea să fiți foarte atenți la aceste cifre, pentru că ele

relevă o situație economică, care, cred eu, tinde să se îmbunătățească.

Dacă analizați încă o cifră, am să vă spun că pensia medie de astăzi, din 2010, este egală cu salariul mediu brut din 2004. Acesta este un lucru pe care am vrut să-l relev și să înțelegeți că, dincolo de realitățile pe care dumneavoastră le transformați prin televiziuni, există cetățeni ai României care înțeleg dificultățile în care se află țara astăzi, care au încredere că acest Guvern poate să schimbe lucrurile.

Încă o dată am să vă transmit ceea ce cred eu: un popor puternic, în situații de criză se unește și devine mai puternic. Nu dezbinați acest popor!

Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_

Adrian Năstase

#208750

## **Domnul Adrian Năstase:**

## Stimați colegi,

Aveam mai multe minute de folosit. Am crezut că putem să-i respectăm pe cei care așteaptă un vot pe această moțiune în frig, în ploaie și că nu vom prelungi prin tot felul de acuzații stupide o discuție care este foarte simplă, despre felul în care trăiesc românii astăzi, nu despre ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, nici despre ceea ce unii și alții au de reproșat astăzi aici, mai curând pe o bază personală.

Nu am dorit să intervin. S-au spus foarte multe lucruri însă pe care, evident, nu le voi putea corecta sub aspectul adevărului în câteva secunde. Spre exemplu, i-aș aduce aminte domnului vicepreședinte Oltean că falimentul Băncii Religiilor și al Băncii Agricole s-au produs în perioada 1999–2000, când PSD-ul nu era la putere. Dar mai sunt...sigur, putem să discutăm la infinit despre ce se întâmplă cu sistemul bancar din România, putem să discutăm despre multe alte lucruri.

Dar eu cred că este momentul să acordăm respectul necesar celor care încearcă să afle dacă România poate să continue cu acest Guvern, în condițiile în care 90% din români cred că mergem într-o direcție greșită și sigur că răspunderea o poartă actualul Guvern. N-are rost să ne ascundem după deget, chiar dacă ar fi vorba de degetul domnului Toader. Nu putem să ne ascundem în niciun fel

după ceea ce până la urmă este un adevăr evident. România a ajuns cea mai săracă țară din Europa și acest lucru contează pentru cei care astăzi doresc și așteaptă de la Parlamentul României o gură de oxigen, pentru cei care doresc să vadă că oamenii politici din România înțeleg un imperativ al acestui moment.

Eu cred că aceasta este misiunea noastră și dincolo de unele acuzații, mai mult sau mai puțin îndreptățite, de un ton mai ridicat sau mai puțin ridicat, eu cred că trebuie să arătăm că Parlamentul acesta merită să funcționeze cu două Camere, nu fără nicio Cameră, așa cum poate și-ar dori unii. Și în felul acesta să arătăm responsabilitatea noastră față de cei care ne-au trimis aici.

Și încă o dată fac apel la cei care au luat hotărârea de a nu vota, de a nu participa la o procedură care este constituțională pentru a-și spune într-un fel argumentele prin votul pe care l-ar exprima. Eu cred că dăm dovadă, până la urmă, că procesul democratic din România nu este ireversibil. Și ceea ce arătăm astăzi este nu doar faptul că economia și viața socială regresează, ci arătăm, din păcate, și faptul că statul de drept este de fapt în mare pericol. Să încercăm să dăm un semnal pozitiv astăzi.

Emil Boc

#217009

## **Domnul Emil Boc:**

## Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

## Doamnelor și domnilor,

Oricât de tentat aș fi să răspund tezelor pamfletare ale opoziției, n-o voi face pentru că în primul rând gândul meu și al colegilor mei este la cetățenii români de acasă _(Vociferări din partea parlamentarilor opoziției.),_ la cetățenii români din stradă, indiferent câți sunt ei, pentru că în primul rând cu gândul la ei guvernăm și în primul rând cu gândul la ceea ce e mai bine pentru țară stăm.

În acest moment de răscruce, așa cum am spus la început, pentru România, avem o alegere foarte importantă cu privire la ce facem cu această țară, cădem în patima populismului propus de opoziție, așa cum au făcut-o în concubinajul din 2007–2008, sau avem tăria și puterea de a face ceea ce trebuie pentru această țară.

Am folosit de mai multe ori astăzi comparația cu medicamentul necesar cu gust amar pe care trebuie să-l administrezi atunci când ai o boală. La fel este și situația țării în acest moment. Ce facem? Mergem pe mâna propunerilor populiste, fără acoperire ale PSD-ului și PNL-ului care agravează boala, agravează situația țării, așa cum au făcut-o poate fără să-și dea seama, nu știu, în 2007 și în 2008? Sau corectăm aceste lucruri greșite și ducem țara spre creștere economică, așa cum arată datele de până acum.

Știu că românii de acasă sau din stradă, cetățenii români de pretutindeni au motive de nemulțumire și vreau să se știe de la această tribună a Parlamentului că fiecare membru al Guvernului, fiecare membru al coaliției care susține Guvernul are în suflet și în inimă în permanență acest lucru, că trebuie să grăbim această perioadă de austeritate și să ajungem la liman cu o creștere economică, dar nu putem ajunge cu populisme. Nu putem ajunge cu măsuri de genul celor propuse de opoziție, prin care să ajungem la un deficit de 10-11%. Asta ar însemna 10–11 miliarde de euro în plus să-i luăm de undeva. Nu avem de unde. Lumea s-a schimbat. Nu mai putem să consumăm mai mult decât produce această țară.

Spuneam că am învățat din familie că trebuie să ne chibzuim cheltuielile în raport cu ceea ce ne putem permite. Asta face Guvernul acestei țări în momentul de față. Ne chibzuim resursele în raport cu ceea ce putem să avem și oferim doar ceea ce are acoperire și nu promisiuni amăgitoare. Partidele din opoziție au venit cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, pentru că asta au fost obișnuite să facă și în 2007, și în 2008. Acum plătim această factură a nesăbuinței și a capacității lor limitate de a înțelege că nu s-a putut și nu trebuia să se ofere lucruri fără acoperire.

Guvernul s-a angajat pe această cale a politicii responsabile, și chiar dacă este greu și nepopular va merge în continuare pe calea responsabilității, pentru că este singura care conduce la ieșirea din recesiune și din criză

economică a acestei țări. Alte alternative nu există, dragi cetățeni români!

Cine vă vântură promisiuni deșarte, cu salarii, bonusuri, stimulente, asistență socială, vă minte așa cum v-au mințit și în 2007, și în 2008, iar acum plătim prețul acelei nesăbuințe fără acoperire a guvernanților de atunci. Preferăm să ne uităm în ochii românilor și să le spunem: „Atât avem, atât se poate astăzi”. Și, dacă facem ce trebuie, mâine avem șanse să avem mai mult, pe o creștere economică susținută și cu acoperire. Asta înseamnă că banii pe care îi avem, în primul rând îi ducem la dezvoltare, la investiții și la locuri de muncă. Numai de acolo poate să vină prosperitatea. Nu de la bani duși numai în consum și pomeni electorale pentru voturi. De acolo nu va veni niciodată prosperitatea pe termen lung a României și a românilor.

Avem curajul să le spunem aceste lucruri în față, și, așa cum au demonstrat-o și alte guverne din Europa, singura cale prin care putem ieși din dificultatea în care ne aflăm este politica responsabilă orientată spre investiții, locuri de muncă și de încurajare a muncii, și nu a nemuncii, de încurajare a principiului egalității în fața legilor, și nu a privilegiilor, așa cum am fost obișnuiți în ultimii 20 de ani.

Aceste lucruri, într-adevăr, sunt nepopulare. Oamenii ce văd? Că nu mai primesc temporar cât au primit înainte. Dar ei nu au de unde să știe că ceea ce li s-a dat li s-a dat fără acoperire, pentru că niște guvernanți care nici astăzi nu-și dau seama ce-au făcut, niște guvernanți din 2007 și 2008 au dat și au plătit fără acoperire sau au făcut plăți în avans, iar acum suportăm aceste consecințe.

Dar tăria oamenilor politici cred că se măsoară tocmai în capacitatea de a nu ceda la populism în momente grele, și pentru asta mulțumesc public Coaliției de guvernământ că a avut și are tăria să nu cedeze în fața populismului opoziției.

Emil Boc

#221806

Așa se măsoară calitatea oamenilor politici, pentru că este ușor să vii cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, este greu să nu cedezi la asemenea populisme și să spui „Mergem pe calea sănătoasă a creșterii economice”.

S-au arătat câteva semne bune cu privire la creșterea exportului, a producției industriale, a productivității muncii, a șomajului, care este sub control, chiar dacă nu-mi face plăcere că încă sunt destui cetățeni români care nu au loc de muncă, dar direcția este aceasta: în 2011, toate analizele ne arată că vom avea creștere economică, toate datele ne arată că în 2011 vom recâștiga o bună parte din drepturile salariale pierdute în 2010, dar nu vă promit lucruri care nu au acoperire. Vă promitem atât cât se poate.

Iar cât se poate se va realiza, și asta va duce la o creștere sănătoasă a țării, cu mai multe locuri de muncă, cu mai multe investiții, cu mai mulți bani europeni atrași în această țară.

Puteam alege calea dumneavoastră, să ducem toți banii în consum, așa cum s-a făcut în 2007 și în 2008. V-am spus că în 2008 11 miliarde de euro s-au dus în pomeni electorale, în consum și în voturi.

Și, cu ce ne-am ales? Cu o criză fără precedent în România, agravată de politica iresponsabilă de atunci. Puteam și noi, de dragul voturilor, să mai împrumutăm țara, să mai luăm 11 miliarde de euro pentru consum. Unde am fi ajuns? În prăpastie.

Am preferat pe termen scurt să sacrificăm interesul politic, și electoral, și de partid, al Coaliției, și imaginea Guvernului, dar limanul este aproape și semnele bune – după cum v-am spus – au apărut. Important este să avem tăria ca aceste lucruri să se realizeze.

Se spunea din partea opoziției că acest guvern nu a luat nicio măsură pentru a îmbunătăți situația țării.

Dragi colegi parlamentari,

Știți că în urma deficitului de 5,4 lăsat de vechea guvernare în 2008, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României, adică ne-a spus-o verde în față Uniunea Europeană: „Ați consumat mai mult decât produceți și nu mai aveți voie să faceți acest lucru. Or, dacă faceți, nu aveți ce căuta, practic, în Uniunea Europeană”.

Și guvernul pe care îl reprezint a fost nevoit să ia măsuri și să corecteze acest deficit excesiv lăsat de vechea guvernare. Și dacă în plan intern nu ne așteptăm la aprecieri din partea opoziției sau din partea unor televiziuni, iată ce ne răspunde Comisia Europeană, printr-o scrisoare datată 21 septembrie, cu privire la procedura de deficit excesiv, scrisoare trimisă Guvernului României, și care în concluzie spune așa: _„In view of all the assesements, the Comission considers that no further steps in the excesive deficit procedure of Romania are needed at present”. (Vociferări, fluierături și huiduieli din partea opoziției.)_

Pentru toată lumea, pentru dumneavoastră, distinși colegi ai opoziției, să știți ce înseamnă asta: Comisia Europeană apreciază că pe baza măsurilor luate de Guvernul României, în acest moment nu mai este nevoie să luăm alte măsuri suplimentare pentru a corecta erorile deficitului excesiv generat de vechea guvernare.

Emil Boc

#226346

Mai doriți? Mergem mai departe: domnul Filip Georgescu, membru PSD, da? Care este adevăratul domn Filip Georgescu, cel care semnează la poziția 22 sau la poziția 89? Deci pentru dumneavoastră, domnul Georgescu Filip de la poziția 22 sau domnul Filip Georgescu de la poziția 89. Uitați, aceeași persoană, cu două semnături diferite în Parlamentul României – opoziția PSD.

Atunci, ce încredere să mai avem în dumneavoastră, dragi colegi, ce încredere să aibă românii în tot ceea ce spuneți, când aici, în templul democrației românești, veniți cu cel puțin trei parlamentari care semnează de două ori, cu două semnături diferite.

Și dacă mai stăteam să analizez, mai găseam, probabil, și alții. Deci asta spune, dragi colegi, destul de mult despre seriozitatea acestui demers al opoziției cu privire la ceea ce ne propune pentru guvernarea acestei țări.

Măsurile propuse de opoziție, din nefericire... și o spun cu regret, că mi-ar fi plăcut să fie un dialog care să se manifeste în dezbateri fundamentate pe soluții, pe argumente pentru țară, pentru români, din nefericire n-am găsit decât populism și demagogie.

Și, în încheiere, dragi colegi membri ai Coaliției guvernamentale, am spus mai înainte că tăria oamenilor politici se măsoară în capacitatea de a rezista tentației populismului în momente grele, și acum suntem într-un moment greu, dar acum se face diferența între adevărații politicieni și demagogi, și populiști, care nu vor altceva decât voturi pe promisiuni fără acoperire.

Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm, și vreau să știți, dragi colegi, că până la urmă adevărul învinge, și cei care au capacitatea să fie oameni puternici în momente grele vor fi apreciați la vot și de către cetățeni.

Prin ceea ce facem astăzi asigurăm ieșirea României din criză, prin continuarea reformelor. Dacă nu facem asta, întoarcem România spre prăpastie. Și deja în Europa avem dovezi clare că acele guverne care au avut tăria să nu cedeze populismului și să ia măsuri corecte cu țara au câștigat și următoarele alegeri. Vă dau exemplul Letoniei – un guvern care a luat măsuri de reducere cu 25% a salariilor bugetarilor, s-au diminuat salariile cu 30% în sectorul privat, s-a mărit TVA-ul, s-au diminuat alte bonusuri de asistență socială, s-a ajuns la o reducere cu 20% a personalului bugetar.

În octombrie 2010, Coaliția de centru-dreapta a câștigat alegerile în Letonia pentru că a făcut ceea ce trebuie pentru acea țară. Așa va fi și în 2012, când România va avea consolidată economic țara, iar coaliția care a avut astăzi tăria să susțină procesul de reformă va fi declarată învingătoare de către români la momentul adevărului, la momentul alegerilor din 2012. Pentru asta vă mulțumesc, dragi colegi, și vă asigur că acest drum este unul corect cu România și corect din punct de vedere politic cu PDL, cu UDMR, cu UNPR și cu Grupul minorităților naționale.

Vă mulțumesc tuturor.

Valeriu Ștefan Zgonea

#231151

Dați-mi un pix și o hârtie și o s-o semnez și de o mie de ori ca să plecați, și nu o să-mi fie rușine! Mai mult decât atât, îi aduc aminte distinsului meu coleg care vorbea înainte, din păcate de la tribuna acestui Parlament, într-o funcție efemeră, că istoria îl va trece pe pagina neagră, după 1989.

Și îi mai aduc aminte un lucru despre populism și demagogie: este clar că nu știe ce se întâmplă în Letonia și, din păcate, pe acolo Curtea Constituțională nu este politizată. Dacă ar ști, nu ar avea curajul să vă dea cu degetul și să vă mintă, și este păcat că un om care conduce un guvern vine și vă minte.

Și a doua chestiune, distinse coleg: am să vă spun că dumneavoastră ați făcut mai mult rău semnând hârtii pe care nu mai știm dacă este ștampila de la Cabinet sau semnătura dumneavoastră, prin legile pe care le-ați făcut în România, decât două semnături care vă cer același lucru, alături de

Așa este la o dezbatere democratică în Parlament. Mai sunt și momente inedite.

Suntem în momentul cel mai important și aș dori să vă cer atenția și sprijinul pentru a proceda asupra votului moțiunii de cenzură.

După cum știți, și după cum cunoaște deja și opinia publică, pentru a se adopta o moțiune de cenzură este nevoie de minimum 236 de voturi pentru.

Votul este secret și se exprimă cu bile, în conformitate cu Regulamentul nostru comun.

Veți primi, și îmi fac obligația să reamintesc acest lucru, câte o bilă albă, respectiv o bilă neagră, din partea chestorilor, pe care îi rog deja să se pregătească pentru a ne ajuta în această procedură. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră reprezintă un vot pentru moțiune, dimpotrivă, bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă reprezintă un vot împotriva moțiunii.

Rog chestorii să își ocupe locurile. Rog ca bilele destinate votului să fie aduse aici, pentru a putea fi la îndemâna chestorilor.

După cum am încercat să introducem o anumită cutumă, ultima dată am început cu colegii senatori.

Azi vom începe cu apelul deputaților, și am să-l rog pe domnul deputat Pardău să procedeze la lecturarea listei alfabetice a deputaților, și pe colegul nostru, domnul senator Țuțuianu, să facă același lucru atunci când senatorii vor fi invitați să voteze.

Chestorii, vă mulțumesc pentru prezență și pentru implicare.

Îl rog pe secretarul Camerei Deputaților să dea citire listei alfabetice a deputaților.

Vă rog, aveți cuvântul.

Dumitru Pardău

#234135

Balcan Viorel prezent, nu votează Banu Mihai prezent, nu votează Urnele sunt pregătite și de îndată ce bilele vor fi Barbu Sulfina prezentă, nu votează numărate, verificate și procesul-verbal va fi întocmit, vor fi Barna Maria Eugenia absentă aduse – conform obiceiului nostru – în zona centrală a Bădălan Eugen prezent, nu votează podiumului din sala noastră de plen reunit. Bădulescu Adrian prezent, nu votează Dacă doriți, stimate coleg, să le oferiți spre vizualizare Bănicioiu Nicolae prezent către plen, pentru a elimina orice suspiciune. Veniți, că rar Bărbulescu Daniel Ionuț prezent, nu votează aveți ocazia să fiți în centrul atenției națiunii. Bejinariu Eugen prezent Mulțumesc foarte mult, domnule coleg. Berci Vasile prezent **Domnul Dumitru Pardău:** Béres Ștefan Vasile prezent, nu votează Blaga Iosif Veniamin prezent, nu votează Au fost predate 333 de bile albe și 333 de bile negre. Bleotu Vasile prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Boabeș Dumitru prezent Bobeș Marin prezent, nu votează Mulțumesc. Bode Lucian Nicolae prezent, nu votează Vă rog să dați citire listei alfabetice a deputaților. Boghicevici Claudia prezentă, nu votează Boiangiu Victor prezent, nu votează **Domnul Dumitru Pardău:** Boldea Mihail prezent, nu votează Adomniței Cristian Mihai prezent Borbély László prezent, nu votează Albu Gheorghe prezent, nu votează Bordeianu Dan prezent, nu votează Alecu Valeriu prezent, nu votează Bostan Emil prezent, nu votează Almăjanu Marin prezent Bot Octavian prezent, nu votează Amet Aledin absent Botiș Ioan Nelu prezent, nu votează Ana Gheorghe prezent Boureanu Cristian Alexandru absent Anastase Roberta Alma prezentă, nu votează Brătianu Matei Radu prezent Brînză William Gabriel absent Andon Sergiu prezent Andronache Gabriel prezent, nu votează Buciuta Ștefan absent Bud Nicolae prezent, nu votează Anghel Florin Serghei absent Buda Daniel prezent, nu votează Antal István absent Buda Viorel Vasile prezent Antochi Gheorghe prezent Budurescu Daniel Stamate prezent Apostolache Mihai Cristian prezent, nu votează Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu absent Ardeleanu Sanda Maria prezentă, nu votează Buican Cristian prezent Arion Viorel absent Burcău Doina prezentă Atanasiu Teodor prezent Burlacu Cristian Ion prezent, nu votează Avram Marian prezent, nu votează Burnei Ion prezent Axenie Carmen prezentă, nu votează Buta Sorin Gheorghe prezent, nu votează Balan Ioan prezent, nu votează Calimente Mihăiță prezent Canacheu Costică prezent, nu votează **Domnul Mircea Dan Geoană:** Cantaragiu Bogdan prezent, nu votează Vă rog, domnule secretar al Camerei Deputaților, rog ca Cazan Mircea Vasile prezent toți colegii care aleg această procedură de a nu vota să o Călian Petru prezent, nu votează facă în nume personal, măcar prin ridicarea în picioare, Călin Ion prezent pentru a putea fi semnalați. Cărare Viorel prezent, nu votează Cherecheș Cătălin prezent **Domnul Dumitru Pardău:** Chircu Doinița Mariana prezentă, nu votează Vreau să vă asigur, domnule președinte, că toți cei care Chirilă Constantin prezent, nu votează au fost prezenți au ridicat mâna și au spus prezent, dar că nu Chiriță Dumitru prezent se aude până aici și că nu votează, asta este o altă Chisăliță Ioan Narcis prezent Chițoiu Daniel prezent Chiuariu Tudor Alexandru prezent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Cindrea Ioan prezent Vă rog, să putem să eliminăm orice fel de suspiciune cu Ciobanu Gheorghe prezent, nu votează privire la acest vot. Ciocan Gheorghe prezent

Urnele sunt pregătite și de îndată ce bilele vor fi numărate, verificate și procesul-verbal va fi întocmit, vor fi aduse – conform obiceiului nostru – în zona centrală a podiumului din sala noastră de plen reunit.

Dacă doriți, stimate coleg, să le oferiți spre vizualizare către plen, pentru a elimina orice suspiciune. Veniți, că rar aveți ocazia să fiți în centrul atenției națiunii.

Vă rog, domnule secretar al Camerei Deputaților, rog ca toți colegii care aleg această procedură de a nu vota să o facă în nume personal, măcar prin ridicarea în picioare, pentru a putea fi semnalați.

Vreau să vă asigur, domnule președinte, că toți cei care au fost prezenți au ridicat mâna și au spus prezent, dar că nu se aude până aici și că nu votează, asta este o altă problemă.

Vă rog, să putem să eliminăm orice fel de suspiciune cu privire la acest vot.

## 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 159/5.XI.2010

Cionca-Arghir Iustin Marinel Ciucă Liviu Bogdan Ciuhodaru Tudor Coclici Radu Eugeniu Coroamă Gheorghe Covaci Dorel Cristea Victor Cristian Horia Croitoru Cătălin Damian Ioan Dascălu Constantin Derzsi Ákos Dobre Ciprian Minodor Dobre Cristina Elena Dobre Victor Paul Dolineaschi Andrei Donțu Mihai Aurel Dragomir Gheorghe Drăghici Mircea Gheorghe Drăghici Sonia Maria Drăgulescu Iosif Ștefan Dugulescu Marius Cristinel Dumitrache Ileana Cristina Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Liana Dumitrică George Ionuț Dumitru Georgică Dumitru Ion Dușa Mircea Edler András György Erdei-Dolóczki István Farago Petru Farkas Anna Lili Fenechiu Relu Firczak Gheorghe Florea Damian Florescu Adrian Frunzulică Doru Claudian Fuia Stelian Gabor Gheorghe Ganț Ovidiu Victor Gavrilescu Grațiela Leocadia Geantă Florian Daniel Georgescu Filip Gerea Andrei Dominic Gheorghe Tinel Gherasim Vasile Ghiță Cornel Ghiță-Eftemie Stelian Ghiveciu Marian Giurgiu Mircia Gliga Vasile Ghiorghe Göndör Marius Sorin Gorghiu Alina Ștefania Gospodaru Gabriel Dan Grama Horia Grosaru Mircea

prezent, nu votează prezent prezent prezent prezent, nu votează prezent prezent prezent prezent, nu votează prezent prezent, nu votează prezent, nu votează prezent prezentă, nu votează prezent prezent prezent prezent prezent prezentă absent prezent, nu votează prezentă prezent absentă prezent prezent, nu votează prezent prezent absent

prezent, nu votează prezent, nu votează prezentă, nu votează prezent absent prezent prezent, nu votează prezent prezent, nu votează prezent absent prezentă prezent, nu votează prezent prezent

prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent absent prezent

prezent, nu votează prezentă prezent, nu votează prezent absent

Gurzău Adrian prezent, nu votează Gust-Băloșin Florentin prezent Hogea Gheorghe prezent, nu votează Holban Titi prezent Holdiș Ioan absent Horj Pavel prezent Hrebenciuc Viorel prezent Iacob-Ridzi Monica Maria absentă Iacob-Strugaru Stelică prezent, nu votează Ialomițianu Gheorghe prezent, nu votează Iancu Iulian prezent Ibram Iusein absent Iftime Dragoș Adrian prezent, nu votează Ignat Miron absent Ionescu George absent Iordache Florin prezent Iordache Luminița prezentă, nu votează Iorguș Zanfir prezent, nu votează Irimescu Mircea prezent Itu Cornel prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Jolța Nicolae prezent Kelemen Atilla Béla László absent Kelemen Hunor prezent, nu votează Kerekes Károly prezent, nu votează Korodi Attila prezent, nu votează Kötő Iosif prezent, nu votează Lakatos Petru prezent, nu votează Leșe Doru Brașoan prezent, nu votează Liga Dănuț prezent, nu votează Longher Ghervazen absent Lubanovici Mircea prezent, nu votează Luca Ciprian Florin prezent Lup Mircea Silvestru prezent Lupu Mihai prezent Macaleți Costică prezent Manda Iulian Claudiu prezent Manolescu Oana absentă Marian Dan Mihai prezent, nu votează Marin Mircea absent Marinescu Antonella prezentă Martin Eduard Stelian prezent Márton Árpád Francisc prezent, nu votează Máté András Levente prezent, nu votează Mazilu Constantin absent Merka Adrian Miroslav absent Militaru Constantin Severus prezent, nu votează Mircovici Niculae absent Mitrea Manuela prezentă Mocanu Adrian prezent Mocanu Vasile prezent Mocioalcă Ion prezent Moldovan Carmen Ileana prezentă Moldovan Emil Radu prezent Morega Dan Ilie absent și a transmis ieri informația că a avut un caz deosebit de sănătate în familie, a trebuit să plece de urgență la Timișoara pentru a fi alături de fratele dânsului, care are o intervenție chirurgicală pe inimă.

Motreanu Dan Ștefan prezent Movilă Petru prezent, nu votează Munteanu Ioan prezent Mustea-Șerban Răzvan prezent, nu votează Nassar Rodica prezentă Năstase Adrian prezent Neacșu Marian prezent Nechifor Cătălin Ioan prezent Neculai Marius prezent, nu votează Negoiță Robert Sorin prezent Negruț Clement prezent, nu votează Nica Dan prezent Nica Nicolae Ciprian prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Nicolicea Eugen prezent, nu votează Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae prezent Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana prezentă Nistor Laurențiu prezent Niță Constantin prezent Nițu Adrian Henorel prezent, nu votează Nosa Iuliu prezent Novac Cornelia Brîndușa absentă Oajdea Vasile Daniel prezent Olar Corneliu prezent, nu votează Olosz Gergely prezent, nu votează Oltean Ioan prezent, nu votează Oprea Gabriel prezent, nu votează Oprișcan Mihai Doru prezent, nu votează Orban Ludovic prezent Pál Árpád prezent, nu votează Palașcă Viorel prezent Palăr Ionel prezent Paleologu Theodor prezent, nu votează Pálfi Mózes Zoltán prezent, nu votează Pambuccian Varujan prezent, nu votează Pandele Sorin Andi prezent, nu votează Panțîru Tudor prezent Pardău Dumitru prezent, nu votează Păduraru Nicușor prezent, nu votează Păsat Dan prezent, nu votează Păun Nicolae absent Pâslaru Florin Costin prezent Petö Csilla Mária prezentă, nu votează Petrescu Cristian prezent, nu votează Petrescu Petre prezent Pieptea Cornel prezent Pirpiliu Ștefan Daniel prezent, nu votează Plăiașu Gabriel prezent Pocora Cristina Ancuța prezentă Ponta Victor Viorel prezent Pop Georgian prezent Pop Virgil prezent Popa Florian prezent Popa Octavian Marius prezent Popeangă Vasile prezent

prezentă, nu votează prezent, nu votează prezent prezent

Popescu Adrian prezent, nu votează Popescu Cosmin Mihai prezent, nu votează Popescu Dan Mircea prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent Popov Dușan absent Popoviciu Alin Augustin Florin prezent, nu votează Postolachi Florin prezent, nu votează Potor Călin prezent Preda Cezar Florin prezent, nu votează Prigoană Vasile Silviu prezent, nu votează Radan Mihai absent Rățoi Neculai prezent Rebenciuc Neculai prezent, nu votează Resmeriță Cornel Cristian prezent Riviș-Tipei Lucian prezent, nu votează Rizea Cristian prezent Rogin Marius prezent, nu votează Roman Gheorghe prezent, nu votează Roman Ioan Sorin prezent Roșca Lucreția prezentă Rusu Valentin prezent, nu votează Sava Andrei Valentin absent Săftoiu Ana Adriana prezentă Săniuță Marian Florian prezent Săpunaru Nini prezent Sârbu Marian prezent, nu votează Scutaru Adrian George prezent Seremi Ștefan prezent, nu votează Seres Dénes prezent, nu votează Socaciu Victor prezent Solomon Adrian prezent Soporan Vasile Filip prezent, nu votează Spînu Teodor Marius absent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stan Nicolae prezent Stanciu Anghel prezent Stavrositu Maria absent Steriu Valeriu Andrei prezent, nu votează Stoica Mihaela absentă Stragea Sorin Constantin prezent Stroe Ionuț Marian prezent Stroe Mihai prezent, nu votează Stroe Radu prezent Stroian Toader prezent, nu votează Surdu-Soreanu Raul Victor absent Surpățeanu Mihai prezent, nu votează Surupăceanu Mugurel prezent Șandru Mihaela Ioana prezentă, nu votează Ștefan Viorel prezent Știrbeț Cornel prezent, nu votează Știrbu Gigel Sorinel prezent Tabără Valeriu absent Tabugan Ion prezent, nu votează Taloș Gheorghe Mirel prezent Tărâță Culiță absent Teodorescu Horia prezent Tița-Nicolescu Gabriel absent Tîlvăr Angel prezent Toader Mircea Nicu prezent, nu votează Trandafir Teodora Virginia absentă Trășculescu Alin Silviu prezent, nu votează Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezentă, nu votează Tușa Adriana Diana prezentă Țaga Claudiu prezent Țintean Ioan prezent Țîmpău Radu Bogdan prezent Țurcanu Florin prezent Țurea Răzvan prezent, nu votează Udrea Elena Gabriela prezentă, nu votează Uioreanu Horea Dorin prezent Uricec Eugen Constantin prezent, nu votează Vainer Aurel absent Varga Attila prezent, nu votează Varga Lucia Ana prezentă Vasile Aurelia prezentă Vasilică Radu Costin prezent Vișan Gelu prezent, nu votează Vîlcu Samoil prezent, nu votează Vladu Iulian prezent, nu votează Vlase Petru Gabriel prezent Vlădoiu Aurel prezent Voicu Mădălin Ștefan prezent Voicu Mihai Alexandru prezent Voinescu-Cotoi Sever prezent, nu votează Vreme Valerian prezent, nu votează Zamfirescu Sorin Ștefan prezent, nu votează Zătreanu Dan Radu prezent, nu votează Zgonea Valeriu Ștefan prezent Zisopol Dragoș Gabriel absent Zoicaș Gheorghe prezent, nu votează Cred că nu are rost să repet lista.

prezent, nu votează absentă prezent, nu votează prezent prezentă, nu votează prezentă prezent prezent prezent prezent

prezent, nu votează prezentă, nu votează prezent prezent, nu votează absent prezent, nu votează prezentă prezentă prezent

Informez că din primul meu calcul au ieșit 153 de colegi de-ai noștri care au venit, au luat bile și au participat la vot efectiv.

Adrian Țuțuianu

#247498

Albert Álmos absent Andrei Florin Mircea prezent, nu votează Andronescu Ecaterina prezentă, votează Antonescu George Crin Laurențiu prezent, votează

Arcaș Viorel Ariton Ion Badea Viorel Riceard Banias Mircea Marius Bara Ion Bașa Petru Bădescu Iulian Bălan Gheorghe Pavel Belacurencu Trifon Berca Gabriel Berceanu Radu Mircea Bîgiu Marian Cristinel Bîrlea Gheorghe Blaga Vasile Boagiu Anca Daniela Boitan Minerva Bokor Tiberiu Borza Dorel Constantin Vasile Bota Marius Sorin Ovidiu Calcan Valentin Gigel Câmpanu Liviu Chelaru Ioan Chirvăsuță Laurențiu Chivu Sorin Serioja Cibu Constantin Sever Cinteză Mircea Coca Laurențiu Florian Constantinescu Florin Constantinescu Viorel Cordoș Alexandru Corlățean Titus Crăciun Avram Cseke Attila Zóltan Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Diaconu Mircea Dobra Nicolae Dumitru Constantin Fekete Szabó András Levente Feldman Radu Alexandru Filip Petru Fodoreanu Sorin Frâncu Emilian Valentin Frunda György Găină Mihăiță Geoană Mircea Dan Ghișe Ioan Greblă Toni Grosu Corneliu Günthner Tiberiu Gyerkó László Hașotti Puiu Hărdău Mihail Humelnicu Augustin Daniel Ichim Paul

prezent, votează

prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează absentă prezentă, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează absent

prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează absent

prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează absent

prezent, nu votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează Igaș Traian Constantin Ion Vasile Iordănescu Anghel Jurcan Dorel Lazăr Sorin Constantin Luca Raymond Mang Ioan Marcu Gheorghe Mardare Radu Cătălin Marian Ovidiu Marian Valer Markó Béla Mazăre Alexandru Măgureanu Cezar Mircea Mărcuțianu Ovidius Meleșcanu Teodor Viorel Mihăilescu Petru Șerban Mitrea Elena Mitrea Miron Tudor Mîrza Gavril Mocanu Alexandru Mocanu Toader Moga Nicolae Mustățea Vasile Mutu Gabriel Necula Marius Gerard Nedelcu Vasile Nicoară Marius Petre Nicoară Romeo Florin Nicolaescu Sergiu Florin Nicula Vasile Cosmin Nistor Vasile Niță Mihai Onofrei Orest Oprea Dumitru Oprea Mario Ovidiu Panțuru Tudor Pașca Liviu Titus Păran Dorin Pereș Alexandru Pintilie Vasile Plăcintă Sorina Luninița Pop Gheorghe Popa Cornel Popa Mihaela Prodan Tiberiu Aurelian Prunea Nicolae Dănuț Rasaliu Marian Iulian Rădulescu Cristian Rădulescu Șerban Robu Nicolae Rotaru Ion Rușanu Dan Radu Rușeț Ion Saghian Gheorghe Savu Daniel Sârbu Ilie

prezent, nu votează prezent, a votat prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, votează absent prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează absent prezentă, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează absent prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează absent prezent, votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează absentă prezent, votează prezent, votează prezentă, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează prezent, nu votează prezent, votează prezent, votează prezent, votează

Sbîrciu Ioan prezent, nu votează Secășan Iosif prezent, nu votează Severin Georgică prezent, votează Silistru Doina prezentă, votează Staicu Dumitru Florian prezent, nu votează Stănișoară Mihai prezent, nu votează Șova Dan Coman prezent, votează Tămagă Constantin prezent, votează Toma Ion prezent, votează Țopescu Cristian George prezent, votează Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent, nu votează Valeca Șerban Constantin prezent, votează Vasilescu Lia Olguța prezentă, votează Verestóy Attila prezent, nu votează Voiculescu Dan prezent, votează Vosganian Varujan prezent, votează

Și, cu voia dumneavoastră, subsemnatul, Țuțuianu Adrian, prezent și votează, și domnul Chelaru Ioan, prezent și votează.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Intervenții pe procedură

Dezbaterea moțiunii de cenzură „Moțiunea României majoritare, moțiune populară” (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare)