Dan Nica

Vreau sã vã informez, pentru cã, în afara celor care au putut sã fie prezenþi ca membri ai comisiilor econo-

mice ºi pentru privatizare, sunt mulþi dintre dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor senatori, care nu aþi fost prezenþi la comisie. La comisie am discutat, cu confidenþialitatea pe care am cerut-o, anumite date ºi fapte din acest dosar, pe care îl am ºi acum în faþa mea. ªi am spus acolo cã, din pãcate, anumite lucruri, din motive de apãrare a unor interese, nu pot fi fãcute publice, dar care pentru membrii comisiilor eu le-am fãcut publice, aºa cum am spus.

S-a menþionat aici ºi cred cã, totuºi, întrebãrile pe care le-a pus domnul preºedinte Carol Dina sunt mult mai numeroase decât cele care au fost puse în cadrul comisiei. În cadrul comisiei au fost puse doar 3 întrebãri ºi rãspunsurile se gãsesc aici.

1) Eu trebuie sã fac o precizare: graba. Pãi, nu e grabã cã, dacã era grabã, nu fãceam proiect de lege. ªi vreau sã vã spun un lucru care este foarte important. Guvernul României a discutat fãrã plãcere acest proiect de lege ºi aceastã situaþie. Am discutat-o ºi o gestionãm, pentru cã suntem responsabili, suntem administratori. Asta e, ne place sau nu ne place, trebuie sã ne îndeplinim acest mandat de administrator ºi sã putem sã gestionãm o situaþie. De unde provine? Care sunt cauzele? Este un subiect, ºi aºa cum am spus, sunt alþii cei care trebuie sã se ocupe de aceste lucruri ºi nu noi în acest moment, cel puþin nu la ministerul pe care îl conduc.

2) Negociator a fost, pentru a ajunge la aceastã formulã, care sã poatã sã fie prezentatã Senatului României, pentru cã vã informez cã au fost mult mai multe variante, variante care nici mãcar nu am putut sã le acceptãm, ca ele sã poatã sã fie discutate în Parlamentul României, eu ºi cu domnul ministru Mihai Tãnãsescu, iar aceºtia au fost asistaþi de tot ceea ce înseamnã forþã tehnicã, din punct de vedere al expertizei.

3) De ce anume nu am putut sã facem aceastã privatizare în mod transparent pe Bursa din Bucureºti? Pentru cã în contractul încheiat în 1998 scrie cã, ”nu se vinde prin Bursã pânã la 31 decembrie 2003Ò, iar dupã 2003, dacã vrea OTE. Iar eu pot sã vã informez cã prin acest contract, în afara faptului cã din punctul de vedere al controlului nu s-a schimbat absolut nimic, cã, practic, au fost acþiuni pe care noi am reuºit sã le mai vindem o datã, pot sã vã spun cã l-am eliberat de acele condiþii pe care le-am considerat inacceptabile ºi care, prin contractul din 1998, grevau posibilitatea Statului român sã-ºi vândã acþiunile. ªi acest lucru l-am fãcut.

Am eliminat condiþiile care prevedeau vânzarea prin Bursã, ºi se regãseºte în formula actualã în mod expres posibilitatea ca sã vindem de la 1 ianuarie 2004 prin Bursa din Bucureºti, am eliberat condiþiile care se refereau la vinderea în pachet a acþiunilor Statului român. Deci, din acest punct de vedere lucrurile se prezintã într-o variantã mult, mult îmbunãtãþitã faþã de varianta care era în 1998. ªi apoi sã nu uitãm un lucru. Eu cred, ca ºi foarte mulþi dintre dumneavoastrã, cã România este o þarã prea sãracã ca sã-ºi permitã luxul existenþei unui monopol. Aceastã istorie, din pãcate, ne demonstreazã cât de costisitoare sunt anumite decizii care sunt luate la un moment dat, iar în ceea ce priveºte instituirea unui monopol costurile, din pãcate, le-am plãtit cu toþii. Ele au fost ridicate. Singura razã de speranþã, domnule preºedinte, ºi doamnelor ºi domnilor senatori, reprezintã acest moment al deschiderii competiþiei, de la 1 ianuarie 2003, când fiecare are posibilitatea sã arate care îi sunt capacitãþile, care îi sunt posibilitãþile, sã convingã cetãþeanul român de cât de bun este ºi cred cã aceastã intrare în normalitate va conduce ºi la niºte rezultate pe care noi, cu toþii, sã le simþim ºi sã le apreciem.