Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 octombrie 2019
government confidence · adoptat
Korodi Attila
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 1 · justificare inferioară interes de grup · poziţional
- Voce
- voce proprie
Discurs
Zilele trecute am citit cu mare atenție relatările din presă despre exercițiul militar „Concordia 19”, care se va desfășura în județele Harghita și Covasna.
„România se pregătește de război în Harghita și Covasna. Sute de militari au fost mobilizați” sau „Miercurea viitoare «va exploda» o fabrică de bere din Miercurea-Ciuc. «Victime multiple și contaminare chimică»”.
În completare, Marian Botea, șeful Direcției de Operațiuni din cadrul Statului Major al Apărării, oferă explicații: armata României se antrenează pentru un război hibrid, ca cele din Georgia și Ucraina.
Dintre toate aceste elemente, reiese o explicație cât se poate de clară: alegerea locației nu este întâmplătoare, deoarece instituțiile statului român folosesc analogii prin care se pot deduce similitudini între tot ce s-a întâmplat în cazul Georgiei și Ucrainei*. Ambele situații au implicat un element în care o minoritate etnică a fost împinsă într-un conflict.
În aceste condiții, putem să ne întrebăm, pe bună dreptate, ce a presupus statul român când a luat decizia ca aceste exerciții să fie organizate în județele Covasna și Harghita, care sunt locuite în mare parte de minoritatea maghiară*. Să înțelegem că situația din Georgia, unde știm bine ce s-a întâmplat cu Osetia de Sud, sau cazul Ucrainei, care se poate considera un caz de manual pentru a defini războiul hibrid, se aplică ca scenarii plauzibile în centrul României, o zonă cu nicio trăsătură similară cu cele două în afara faptului că este populată de o minoritate preponderentă etniei minoritare? Sper ca răspunsul să fie un „nu” hotărât. România, fiind membru al Uniunii Europene și al NATO, unde relația între majoritate și minoritate are la bază dialogul, trebuie să fie unită când vine vorba despre pregătirea țării pentru astfel de situații. Dar aceste pregătiri nu ar trebui să lase senzația că statul român presupune că în centrul țării – Harghita, Covasna –, în zona populată de etnicii maghiari, ar exista posibilitatea de a avea de-a face cu cazuri enumerate mai sus din Georgia sau Ucraina.