Andrei Valentin Sava

„Ziua Europei din acest an a fost pentru România un prilej de marcare a progreselor țării ca stat membru UE, dar și de lansare a principalelor direcții pentru următorii 4 ani”

La 9 mai am sărbătorit Ziua Europei alături de celelalte țări ale UE. Pentru România această zi a avut o semnificație sporită. Celebrarea sa a urmat altor două sărbători: Ziua tineretului, 2 mai, și Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, 8 mai, celebrată pentru prima oară în acest an. Probabil că succesiunea nu este întâmplătoare, atât tineretul, cât și egalitatea de șanse sunt teme principale de preocupare la nivel european.

De asemenea, în contextul sărbătoririi Zilei Europei, țin să amintesc că anul acesta s-au împlinit 10 ani de apropiere a țării noastre la marea comunitate a UE. Ca urmare a politicii de deschidere față de Vest, lansată de Guvernul PSD din perioada 2000–2004, la 25 aprilie 2005 România semna, alături de Bulgaria, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Așadar, am avut un 9 mai plin de valențe și cu multiple motive de bucurie.

După 8 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România este o economie de piață funcțională, cu o creștere economică înregistrată în 2014 de 3%, peste media europeană. Încrederea investitorilor a crescut ca urmare a politicilor de relaxare fiscală duse de Guvern până acum: scăderea CAS cu 5%, reducerea taxei pe stâlp și neimpozitarea profitului reinvestit. Toate acestea converg către o viziune optimistă comunicată recent de Comisia Europeană. Prognoza economică de primăvară estimează o creștere de 2,8% pentru 2015 și de 3,3% pentru 2016, în timp ce pentru întreaga Uniune Europeană creșterea este estimată la doar 2,1%. De asemenea, inflația este așteptată să scadă semnificativ în 2015.

În acest context favorabil, România are acum în față noi provocări. Recent, Guvernul a transmis către Comisia Europeană un document intitulat Planul național de reformă, care constituie angajamentele de reformă ale țării noastre pentru următorii 2 ani. Principalii trei piloni care vor contribui la consolidarea poziției noastre în UE, ca stat european modern, sunt: economic, juridic și social.

În ceea ce privește domeniul economic, noul Proiect de Cod fiscal vine să ranforseze acest proces de revigorare economică prin măsurile ambițioase pe care Guvernul României le-a raportat de altfel Comisiei Europene în Planul național de reformă pentru 2015: reducerea TVA la alimente la 9% din iunie 2015, scăderea TVA standard la 20% din anul 2016, precum și privatizarea companiilor mari: CFR Marfă, Tarom, CE Oltenia. De asemenea, reducerea evaziunii fiscale și creșterea ratelor de colectare la buget sunt asumate de PSD ca obiective de siguranță națională, în ciuda vocilor opoziției care pune interesele politice în fața celor naționale și încearcă să arunce în derizoriu acest demers. În tot acest cadru de reformă internă, următoarea mare provocare a României, ca stat membru al UE, este aderarea la zona euro în 2019, conform Programului de convergență.