Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 octombrie 2018
Declarații politice · Trimis la votul final
Liviu Ioan Balint
Discurs
„Ziua Holocaustului în România”
În România data de 9 octombrie marchează ziua de comemorare a victimelor Holocaustului, conform Hotărârii Guvernului nr. 672 din 5 mai 2004.
Anul acesta se împlinesc 77 de ani de la deportările evreilor în Transnistria, din 1941, când peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate au fost deportați în Transnistria, după ce la 14 septembrie 1941 începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina.
Chiar și astăzi este greu de stabilit cu exactitate numărul celor care au pierit în timpul Holocaustului, în întreaga Europă fiind uciși aproximativ șase milioane de evrei pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, apreciază că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său, au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa.
De asemenea, memoria colectivă din România trebuie să îi rememoreze pe cei 25.000 de romi deportați în Transnistria, dintre care aproximativ 11.000 au fost exterminați.
Perioada Holocaustului este, cu siguranță, printre cele mai sumbre din istoria țării și a lumii. Însă evenimentele tragice care marchează istoria unei țări trebuie recunoscute și asumate. Comemorarea și omagierea celor care au pierit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și recunoașterea crimelor împotriva comunității evreiești, dar și a celei rome sunt esențiale pentru conturarea unei societăți democrate și solidare și pentru consolidarea viitorului țării noastre în spiritul libertății, solidarității, demnității umane și al respectării drepturilor omului.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.