George Ionescu

„Ziua Internațională a Copilului”

Ziua Copilului (numită și Ziua Internațională a Copilului) a fost menționată prima dată la Geneva, la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor din luna august a anului 1925. Atunci, cei 54 de reprezentanți din diferite țări au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului.

În anul 1954, Adunarea Generală a ONU a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare stat să sărbătorească o zi universală a copiilor. Totodată, a sugerat guvernelor să sărbătorească această zi la o dată stabilită de fiecare țară. 1 iunie este recunoscută ca Ziua Internațională a Copilului, dar este sărbătorită în zile diferite peste tot în lume: în India se sărbătorește pe 14 noiembrie, în Japonia și Coreea de Sud pe 5 mai, în Turcia pe 23 aprilie, în Mexic pe 30 aprilie, în Indonezia pe 8 iunie, iar în Singapore pe 1 octombrie.

Nu mulți sunt aceia care știu că în preajma zilei de 1 iunie sunt celebrate alte două zile dedicate tot copiilor: pe 25 mai este Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, iar pe 5 iunie este Ziua Internațională a Copiilor Victime ale Agresiunii.

Istoria Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți începe pe 25 mai 1979, când un copil de șase ani a dispărut de la domiciliul său din New York, Statele Unite ale Americii, și nu a mai fost găsit. În 1983, Președintele SUA a declarat Ziua de 25 mai „Ziua națională a copiilor dispăruți”. Această zi a început să fie celebrată la nivel internațional din 1986, la inițiativa Crucii Roșii Internaționale, pe fondul înmulțirii alarmante a cazurilor de dispariții în rândul copiilor.

În 2002 a fost organizată prima Zi Europeană a Copiilor, la inițiativa a două organizații: „Child Focus” și „Vermist”. Motivația alegerii florii de „Nu-mă-uita” ( _Myosotis sylvatica_ ) ca simbol al acestei zile este atât numele, dar și abundența acesteia în luna mai.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, Comisia Europeană a îndemnat statele membre ale UE să-și intensifice eforturile în vederea introducerii unor sisteme de alertă privind copiii și în vederea punerii cât mai repede în funcțiune a liniei telefonice de urgență 116000, destinată semnalării copiilor dispăruți. La 15 februarie 2007, Comisia a adoptat o decizie care impune țărilor UE obligația de a rezerva numărul 116000 pentru linii de urgență privind copiii peste tot în UE, „pentru a permite semnalarea copiilor dispăruți și pentru a oferi recomandări și sprijin familiilor acestora oriunde în Europa. Fiecare copil dispărut înseamnă o tragedie și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a preveni astfel de tragedii”, a afirmat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie. Statele membre au fost îndemnate să pună acest număr în funcțiune cât mai curând posibil, iar în acest moment linia de urgență este operațională în 11 state membre: Belgia, Danemarca, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Slovacia. Statele membre ale UE au obligația să depună toate eforturile astfel încât linia de urgență 116000 să fie activată până la data de 25 mai 2011.