Angel Tîlvăr

„Ziua internațională a curățeniei”

Ziua de 23 septembrie a fost stabilită în 1993 de Organizația Națiunilor Unite ca fiind Ziua internațională a curățeniei. Anul acesta, mobilizarea la scară mondială a avut loc pe 15 septembrie.

Acțiunile organizate în această zi intenționează să atragă atenția asupra importanței protejării mediului și a îmbunătățirii calității vieții. Fiecare om trebuie să fie responsabil pentru impactul pe care viața lui îl are asupra vieții planetei, iar protejarea mediului înconjurător trebuie să reprezinte un stil de viață.

Voi prezenta câteva date relevante despre situația deșeurilor în România:

– conform National Geographic, în țara noastră cel puțin jumătate din cantitatea de plastic care există astăzi a fost produsă în ultimii 15 ani;

– un român produce anual 254 kg de deșeuri menajere, pe an, și mai puțin de 10% sunt reciclate, în vreme ce media UE este de 28%, potrivit celor mai recente date ale organismului Uniunii Europene pentru statistică, Eurostat;

– România întârzie să adopte instrumente relevante privind gestionarea deșeurilor, iar din 2020, dacă nu va putea atinge o rată a reciclării de 50%, țara noastră va fi pasibilă de sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi și chiar tăierea fondurilor UE pentru protecția mediului.

Paradoxal, cu cât o societate este mai educată și mai înstărită, cu atât impactul ei negativ asupra mediului este mai crescut, necesitățile de consum fiind mai mari și poluarea

pe măsură, ceea ce duce la concluzia că problema este mult mai complexă și că doar campanile de informare a cetățenilor sau sancționarea lor nu sunt măsuri suficiente pentru o dezvoltare durabilă.

Pe 15 septembrie a avut loc „Let’s Do It, Romania!”, o campanie care și-a propus să mobilizeze un milion de voluntari care să curețe țara de gunoaie, producând o schimbare de mentalitate, viziune și comportament față de resurse și față de mediul în care trăim.

Au participat 338.000 de români voluntari, ceea ce face ca obiectivul campaniei să pară prea optimist, deși inițiatorii s-au declarat mulțumiți.

Pe lista cu numărul participanților din fiecare județ, 10 județe au reușit să mobilizeze fiecare mai mult de 10.000 de participanți, în fruntea clasamentului situându-se județele: Maramureș, Botoșani, Bihor, Gorj, Suceava, Dolj, Vaslui.

Numărul celor care s-au încumetat să petreacă o zi în aer liber dând o mână de ajutor la curățarea mediului în Vrancea a fost redus, comparativ cu anii precedenți și cu alte județe. Vrâncenii mei s-au situat, din păcate, doar pe locul 27, cu 4.000 de voluntari.

În schimb, faptul ca au participat foarte mulți copii mă bucură și mă determină să mă gândesc că ei sunt speranța noastră. Ministerul Educației Naționale trebuie să acționeze pentru a crește gradul de participare și implicare a tinerilor și de conștientizare a importanței care trebuie acordată mediului înconjurător.