Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 februarie 2008
other · adoptat tacit
Miron Ignat
Religia, parte integrantă a culturii europene
Discurs
„Ziua Internațională a Limbii Materne”
Pe data de 21 februarie 1999, la Conferința de la UNESCO, a fost proclamată „Ziua Internațională a Limbii Materne”. Această zi are ca scop promovarea recunoașterii și protejarea limbilor materne din lume, care sunt esențiale pentru identitatea oamenilor.
Anul 2008 a fost proclamat „Anul Internațional al Limbilor” de către Adunarea Generală ONU, iar UNESCO a fost desemnată să coordoneze activitățile desfășurate cu această ocazie. Limbile materne au un rol important pentru identificarea grupurilor și a oamenilor, ca suport pentru cultură și educație.
Mii de limbi sunt stăpânite de către populațiile care le folosesc ca mijloc cotidian de exprimare, însă acestea sunt absente din sistemele de învățământ, din mass-media, din domeniul public general. Doar un sfert dintre acestea sunt utilizate astăzi în școli și în spațiul cibernetic.
Ca deputat al etniei rușilor lipoveni din România, am pus mare accent pe înființarea de secții de limbă maternă în unități școlare unde studiază copiii rușilor lipoveni. Am avut și susținerea părinților aparținând minorităților naționale, care au solicitat, prin campanii susținute de strângere de semnături, introducerea în programa școlară a orelor de studiere a limbii materne.
Cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării am obținut crearea unor grupe de elevi care să studieze limba rusă ca limbă maternă. Astfel, în unele localități, precum Tulcea, Galați, Suceava, Botoșani, unde locuiesc și studiază în școli mulți copii aparținând etniei noastre, s-au creat grupe noi de limbă maternă. Copiii ruși lipoveni beneficiază de câteva ore pe săptămână în timpul cărora ei pot vorbi, scrie și citi în limba maternă. La Iași s-au înființat noi clase de seminar pentru etnicii ruși lipoveni, unde se studiază limba rusă ca limbă maternă.
Este greu de acceptat că odată cu trecerea timpului obiceiurile se pierd, însă important este să nu ne pierdem speranța, iar sentimentul de păstrare a tradițiilor și a obiceiurilor să fie mai presus de orice. Păstrarea limbii ruse vechi, a obiceiurilor și a tradițiilor străvechi constituie un specific al populației slave.
Am încercat printr-un program de reabilitare, construcție sau achiziție să deschidem centre culturale în fiecare comunitate din teritoriu pentru a crea condiții optime ca oamenii să poată beneficia de o informare culturală, să dotăm bibliotecile acestor centre cu cărți în limba rusă aduse din Federația Rusă, să existe acces la condiții de pregătire și profesionalism pentru ansamblurile folclorice locale, să existe posibilitatea de a deschide muzee în satele cu tradiție și de intrare a acestora în circuit.
Se simte nevoia de continuare a studiului și cercetării istoriei rușilor lipoveni, de cercetare a arhivelor aflate în diferite țări pentru stabilirea adevărului istoric legat de etnia noastră aflată pe teritoriul României.