Biró Rozália-Ibolya

„Ziua internațională a limbii materne”

Ziua internațională a limbii materne este marcată anual, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume.

Proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, a fost celebrată pentru prima dată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000 și amintește de evenimentele care au avut loc la 21 februarie 1952, când poliția a împușcat mortal patru studenți care demonstrau în Dhaka (Dacca) pentru recunoașterea limbii lor materne, bengali, drept una dintre limbile vorbite pe teritoriul statului Pakistan.

În 1948, urdu fusese declarată singura limbă oficială, atât în estul, cât și în vestul Pakistanului. Dar populația din est, teritoriu devenit ulterior statul Bangladesh, care vorbea în majoritate limba bengali, a inițiat o mișcare de protest care a culminat în 21 februarie 1952, cu manifestația studenților de la Universitatea din Dacca.

Cu prilejul proclamării acestei zile, statele membre ale ONU s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea bogatei diversități culturale, prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere între diferite popoare. Ulterior, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția din 16 mai 2007, a invitat statele membre „să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. De asemenea, a proclamat anul 2008 ca „Anul internațional al limbilor”, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională, prin multilingvism și multiculturalism.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului mondial material și imaterial și o componentă esențială în procesul de definire a unei națiuni.* Însușirea acesteia, precum și utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea identității fiecărei națiuni. Ea se poate pierde foarte ușor, dacă nu este învățată și vorbită în familie ori dacă nu este studiată și exersată în școală. Se estimează că, în cazul în care nu se acționează în acest sens, jumătate din cele circa 6.000 de limbi vorbite în prezent ar putea dispărea până la sfârșitul acestui secol.