Tamara Dorina Ciofu

„Ziua internațională a persoanelor vârstnice”

La nivel internațional, la începutul acestei luni, se sărbătorește Ziua persoanelor vârstnice, ocazie cu care aș dori să supun atenției problema dezvoltării politicilor publice pentru această categorie socială. De asemenea, 1 octombrie trebuie să fie o zi specială nu doar pentru seniorii din întreaga lume, pe care îi sărbătorim la această dată, ci pentru noi toți, cei care ar trebui să le arătăm respect și prețuire pentru eforturile și reușitele de care au dat dovadă de-a lungul timpului.

În acest sens, consider că toți oamenii politici trebuie să se implice și să ia măsuri pentru a favoriza îmbătrânirea activă și pentru a spori solidaritatea dintre generații.

PSD și-a respectat promisiunea față de pensionari – 90% dintre aceștia nu mai plătesc niciun tip de impozit sau contribuții. Codul fiscal a fost modificat în așa fel încât pensionarii care au pensii de până la 2.000 de lei nu mai plătesc impozit.

De asemenea, pensionarii nu mai plătesc contribuția la asigurările de sănătate, care este suportată de la bugetul de stat.

Partidul nostru nu i-a uitat niciodată pe cei ieșiți la pensie. Primul act semnat de Guvernul PSD în 2012 a fost reîntregirea pensiilor. Urmează să ne îndeplinim și celelalte promisiuni față de persoanele vârstnice, în primul rând noua Lege a pensiilor, prin care vor fi eliminate toate discriminările din prezent.

Totodată, vom avea în vedere abordarea discriminării pe criterii de vârstă pe piața muncii. Acest factor este esențial pentru realizarea îmbătrânirii active în cadrul ocupării forței de muncă. Discriminarea bazată pe vârstă limitează în mod nedrept gama oportunităților disponibile lucrătorilor mai în vârstă. Comisia Europeană a adoptat o directivă de interzicere a discriminării pe motiv de vârstă în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, protecția socială și educația.

Cheia o reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele vieții, de la activitățile profesionale, comunitare și familiale, până la capacitatea de a îmbătrâni în mod sănătos și independent. Aceasta va reprezenta baza solidarității dintre generații în anii viitori. Ea presupune că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne păstrăm controlul asupra propriei vieți, fără a depinde de generațiile mai tinere. Îmbătrânirea activă începe la locul de muncă. O treime dintre europeni au afirmat recent, într-un sondaj Eurobarometru, că ar dori să își continue activitatea după atingerea vârstei de pensionare, chiar dacă nu neapărat cu normă întreagă. Nu mulți români au însă această posibilitate în prezent.

În același timp, îmbătrânirea activă presupune să ne schimbăm modul în care înțelegem vârsta înaintată, să mutăm mai departe delimitarea dintre „tânăr” și „bătrân”, odată cu creșterea speranței de viață, precum și să apreciem mai mult sprijinul și experiența pe care ni le pot oferi și chiar ni le pun la dispoziție persoanele mai în vârstă, în toate domeniile.