Tudorița Rodica Boboc

„Ziua mondială a albinei”

Pe 20 mai a fost ziua mondială a albinelor. Ea a trecut neobservată la noi în țară, de aceea m-am hotărât să abordez această temă în prezenta declarație politică. Consider că, fiind preocupați cu alte probleme, mai mult sau mai puțin superflue, pierdem din vedere esențialul, iar acesta constă și în contribuția acestor minunate insecte la bunăstarea, sănătatea și frumusețea vieții umane. Tocmai aceste valori au stat la baza hotărârii Organizației Națiunilor Unite atunci când a aprobat rezoluția conform căreia ziua de 20 mai este declarată _World Bee Day_ , Ziua mondială a albinei, în urma unor strădanii salutare ale delegației statului sloven.

Această zi este un prilej de mândrie și pentru românii apicultori, care iubesc și cresc albine și care depun eforturi pentru implicarea autorităților, a comunităților de business și a societății civile în procesul de conștientizare a enormei importanțe pe care o are albina.

Am conceput această declarație și ca o atenționare a faptului că, atât în țara noastră, cât și în multe alte state, albinele nu se mai simt atât de bine și de sigure pentru viața și efortul lor de polenizare și de colectare a mierii. Chimizarea livezilor și plantelor este responsabilă de reducerea mulțimii și a varietăților de albine. Studiile efectuate de Organizația Națiunilor Unite și de International

Union for the Conservation of Nature arată că populațiile de albine și polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic în ultimii ani, ca o consecință a activității umane iraționale – agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice.

Noi apreciem mierea și polenul, dar contribuția albinelor nu se reduce la acestea. Potrivit specialiștilor pomicoli și horticoli, aportul lor principal constă în polenizarea pomilor fructiferi și a nenumăratelor flori sau plante. Iar polenizarea artificială, prin care se încearcă înlocuirea albinelor, se dovedește mult mai scumpă și mai puțin eficace.

Consacrarea Zilei mondiale a albinei ne arată că la nivel internațional lumea a devenit conștientă de aceste evoluții și este dispusă să adopte măsuri în vederea opririi efectelor negative constatate pe scară largă în ultimii ani.

Folosesc acest prilej și pentru a-mi exprima aprecierea față de strădania apicultorilor români de a continua tradiția creșterii albinelor și a face din acest sector un motiv de prestigiu pentru țara noastră, printre consumatorii de miere și de multe alte produse apicole.

Totodată, consider că este încă loc pentru dezvoltarea de noi programe care să susțină, să apere și să promoveze creșterea albinelor în țara noastră și îndemn autoritățile, cetățenii și fermierii să aplice noi proiecte și metode de cultivare albinelor!