Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

imitate. Punctul 42 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 43 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 44 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 45 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 46 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 47 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 48 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 49 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 50 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 51 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 52 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 53 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 54 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 55 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 56 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 57 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 58 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 59 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 60 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 61 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 62 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 63 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 64 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 65 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 66 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 67 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 68 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 69 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 70 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 71 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 72 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 73 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 74 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 75 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 76 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 77 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 78 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 79 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 80 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 81 Ñ adoptat în unanimitate.

Punctul 82 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 83 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 84 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 85 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 86 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 87 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 88 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 89 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 90 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 91 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 92 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 93 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 94 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 95 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 96 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 97 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 98 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 99 Ñ adoptat în unanimitate. Punctul 100 Ñ adoptat în unanimitate. Anexe.

Anexa 1-A Ð adoptatã în unanimitate. Anexa 1-B Ð adoptatã în unanimitate. Anexa 1-C Ð adoptatã în unanimitate. Anexa 1-D Ð adoptatã în unanimitate. Anexa 1-E Ð adoptatã în unanimitate. Anexa 2-A Ð adoptatã în unanimitate. Anexa 2-B Ð adoptatã în unanimitate. Stimaþi colegi,

Nefiind alte obiecþii, textul ordonanþei ºi al legii de aprobare se considerã votate. Urmeazã votul final în cursul zilei de astãzi.

Proiect de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Asistenþilor Medicali din România.

Din partea reprezentanþilor Guvernului, dacã existã vreo cerere.

Existã o cerere din partea comisiei cu privire la acest proiect.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Ifrim.

Este o cerere din partea comisiei Camerei. Întrucât la acest proiect sunt o serie de probleme de divergenþe de principiu între forma adoptatã de Senat ºi forma adoptatã de noi, subliniind faptul cã asistenþii medicali trebuie sã funcþioneze, ca ºi o componentã a sistemului medical, sub coordonarea medicilor, rog Biroul permanent sã aprobe solicitarea noastrã de a fi retrimis pentru a fi discutat în comisia Camerei, înainte de a fi pus în plen.

Mulþumesc.

Socotesc îndreptãþitã aceastã cerere, mai ales pentru faptul cã iniþial a fost un raport de respingere, urmat de unul de adoptare.

Reprezentantul Guvernului, vã rog! ## **Domnul Acsinte Gaspar Ð** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Asistenþilor Medicali din România a fost înscris pe ordinea de zi a legislaturii anterioare.

Iniþial, proiectul a avut un raport de respingere. Ulterior, ca urmare a solicitãrii, a fost retrimis la comisie ºi s-a fãcut un raport de adoptare. În momentul de faþã, proiectul, totuºi, trebuie revãzut, astfel încât noi ne însuºim cererea formulatã de preºedintele Comisiei pentru sãnãtate ca sã fie retrimis la comisie ºi, imediat dupã depunerea raportului, în sesiunea ordinarã din luna februarie, sã figureze printre prioritãþi, dupã depunerea raportului.

Mulþumesc, domnule ministru.

Supun aprobãrii dumneavoastrã cererea de restituire a proiectului la comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Proiectul se restituie comisiei.

Punctul 42 Ð Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, domnul deputat Florin Georgescu.

Din partea Guvernului doreºte cineva sã susþinã proiectul?

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi proiectul.

## **Domnul Gheorghe Þiplica Ð** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã numesc Gheorghe Þiplica. Sunt secretar de stat în relaþia cu Parlamentul din partea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 23/1999 a fost instituitã forma legalã pentru organizarea ºi funcþionarea fondurilor de garantare în România.

Fondul de garantare se interpune, ca o terþã parte, în raporturile dintre bãncile comerciale ºi beneficiarii de credite bancare. Fondul de garantare îºi asumã obligaþia, faþã de bãncile comerciale, cã va rambursa creditul în situaþia în care beneficiarul de credite este pus în imposibilitatea de a restitui acest credit la termen, precum ºi a dobânzilor.

Contractul de credite devine act adiþional la contractul de împrumut, iar banca condiþioneazã acest lucru. Acest contract constituie ºi titlu executoriu în raporturile dintre garant ºi beneficiarul de garanþie.

Având în vedere cã aceastã ordonanþã se adreseazã, în principal, întreprinderilor mici ºi mijlocii, iar recent a fost înfiinþat Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei care are ca scop sã implementeze programul guvernamental în acest sector important de activitate, ministerul nostru propune ca ordonanþa sã fie înapoiatã la comisie, pentru a fi consultat ºi acest minister care, desigur, sunt convins cã are multe amendamente la ordonanþa Guvernului.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, Florin Georgescu.

## Domnule preºedinte,

ªi comisia a avut deja o seamã de amendamente la forma iniþialã a ordonanþei prezentate de guvernele anterioare, aºa încât, având în vedere importanþa funcþionãrii în economie a acestor fonduri de garantare pentru revitalizarea creditului intern, consider cã, din perspectiva noului program de guvernare al Cabinetului Adrian Nãstase, este oportunã propunerea domnului secretar de stat pentru returnarea ordonanþei la comisie, în vederea rediscutãrii ºi reanalizãrii sale din unghiul de vedere al noilor prioritãþi guvernamentale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor deputate ºi domnilor deputaþi,

Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei vã propune ca ºi Ordonanþa Guvernului nr. 20/1998 privind constituirea fondurilor de risc sã fie restituit la comisie pentru a fi revãzut, având în vedere cã în proporþie de 90% aceastã ordonanþã se referã la întreprinderile mici ºi mijlocii ºi, pentru aceleaºi consideraþii pe care le-am expus ºi la punctul anterior, vã propunem ca ordonanþa sã fie restituitã comisiei pentru a fi revãzutã împreunã cu Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii.

Mulþumesc.

Reprezentantul comisiei, domnul preºedinte Florin Georgescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Suntem de acord cu propunerea Guvernului ºi în acest caz, cu atât mai mult cu cât ordonanþa este emisã în 1997 ºi rãspundea altor cerinþe ºi prioritãþi de guvernare, care am vãzut cã nu au fost în consens cu interesele naþionale ºi ale cetãþenilor la vremea respectivã.

Deci ordonanþa sã meargã înapoi la comisie pentru reexaminare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Supun cererea de retrimitere la comisie votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de lege de la punctul 43 a fost retrimis comisiei.

Pct. 44 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/1999 privind majorarea capitalului social al bãncilor cu capital majoritar privat.

Vã reamintesc cã e procedurã de urgenþã. Nu sunt dezbateri generale.

Rog comisia sã propunã timpii de dezbatere. Domnul preºedinte Florin Georgescu.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Domnul secretar de stat vrea, totuºi, sã facã o precizare.

Poftiþi, dacã vreþi, poftiþi!

Reprezentantul Guvernului solicitã o precizare.

Precizarea noastrã este aceasta cã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 178/9.11.1999 s-a urmãrit eliminarea unui tratament discriminatoriu între bãncile cu capital majoritar de stat, care aveau dreptul sã-ºi majoreze capitalul social din cursurile favorabile rezultate din evaluarea activelor ºi pasivelor, pe când bãncile particulare nu aveau acest drept.

Ordonanþa de urgenþã deja a operat, pe baza soldului existent la 31 decembrie 1998, în limita a vreo 53 de miliarde de lei, ºi, având în vedere aceste considerente, noi propunem adoptarea proiectului de lege.

## Vã mulþumesc.

Nu era necesar, domnule ministru, pentru cã în procedurã de urgenþã nu se mai prezintã proiectul de lege. Vã mulþumesc, totuºi, pentru precizare. Domnul deputat Florin Georgescu.

Eu vã propun dezbaterea ordonanþei într-un timp total de maximum 5 minute, dat fiind faptul cã ea nu conþine decât 2 articole ºi fiecare intervenþie sã se limiteze la maximum 1 minut.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Nefiind dezbateri generale, supunem la vot aceºti timpi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu.

În unanimitate s-au adoptat aceºti timpi.

Vã reamintesc cã din partea comisiei nu sunt nici un fel de amendamente, nici amendamente respinse. Dacã în privinþa titlului legii existã vreo obiecþiune. Nu. Adoptat.

În privinþa articolului unic, care cuprinde aprobarea în forma prezentatã a ordonanþei, sunt obiecþii? Nu sunt.

În asemenea condiþii, legea ºi ordonanþa au fost votate, pe texte ºi articole, urmând ca votul final sã se dea la ºedinþa de vot.

Vã mulþumesc.

Doamna preºedinte a Comisiei pentru muncã, Smaranda Dobrescu, doreºte sã intervinã în legãturã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/1999, de la punctul 39, care a fost restituit ieri comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Biroul comisiei, având o discuþie ºi cu reprezentanþi ai Guvernului, vã propune, comisia deci, sã aprobãm raportul privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 203/1999 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei ºi Harghitei, având în vedere cã reglementarea generalã care sã acorde sprijin financiar personalului clerical, cât ºi clerului aparþinând tuturor cultelor, face obiectul unei alte ordonanþe de urgenþã, emisã în decembrie 2000, cu care ordonanþã Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã este sesizatã în fond ºi va putea sã rãspundã cât de repede cerinþelor amendamentului ridicat de distinsul coleg Kerekes K‡roly.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Consult plenul dacã este de acord sã reînscriem pe ordinea de zi aceastã ordonanþã, cu precizarea fãcutã deja de cãtre doamna preºedintã.

Cine este pentru? Unanimitate. Împotrivã? Nu sunt.

Obiecþiuni? Nu sunt.

Rog reprezentantul Guvernului sã precizeze punctul de vedere în ceea ce priveºte afirmaþia din raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, care sã rãspundã ºi obiecþiei ridicate de domnul deputat Kerekes K‡roly.

## **Domnul Laurenþiu Tãnase Ð** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiatorul acestui proiect de lege, Secretariatul de Stat pentru Culte, îºi exprimã dorinþa adoptãrii ordonanþei de urgenþã în forma în care ea a fost propusã ºi suntem întru totul disponibili sã facem o iniþiativã similarã ºi pentru celelalte culte recunoscute legal, atunci când se va pune problema.

Aº dori ca aceastã ordonanþã de urgenþã sã fie aprobatã în forma în care ea a fost propusã pentru cã este absolut necesarã pentru parohiile sãrace din zona Covasna ºi Harghita.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Vã reamintesc, stimate domnule deputat, cã suntem în ordonanþã de urgenþã ºi timpul este cel votat de ieri.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Atenþionarea dumneavoastrã cred cã se referã pur ºi simplu la dorinþa de a ºti la ce mã refer. Am ridicat ºi am solicitat cuvântul pentru o problemã de procedurã.

Vã rog!

Acest lucru îmi este permis? Cã regulamentul acesta nou nu îl cunosc foarte bine ºi vã rog sã mã ajutaþi.

Tot s-a invocat necunoaºterea regulamentulului ºi, în principiu, am fãcut precizare, nu pentru dumneavoastrã care sunteþi vechi parlamentar.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã cãtre dumneavoastrã ºi aº dori sã ºtiu, pentru susþinerea acestui proiect de lege este prezent un domn, secretar de stat de la Ministerul Culturii ºi probleme de culte, ºi aº dori sã ºtiu dacã aceasta este o situaþie, pentru cã în Constituþie ºi în regulamentul nostru este vorba despre prezenþa ºefului instituþiei, a ministrului. Sigur, noi putem sã acceptãm pe cale de excepþie ca prezentarea proiectului de lege din partea Guvernului sã se facã de cãtre un membru, un demnitar al Cabinetului, mandatat de cãtre ministrul respectiv, cu acordul plenului. Sã înþeleg cã este aceasta o situaþie excepþionalã de acest fel ºi ministrul culturii este în imposibilitate de a prezenta proiectul de lege, pentru cã nu aº vrea sã cred cã aceasta poate deveni o regulã. Vã mulþumesc ºi nici mãcar nu doresc sã vinã ministrul culturii, accept situaþia de fapt ca o excepþie, însã nu o accept ca o regulã.

Mulþumesc, stimate domnule deputat.

V-aº ruga sã observaþi cã în stânga domnului secretar de stat este ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, care este în drept sã reprezinte Guvernul, ºi secretarul de stat este tot de acolo.

De acord cu dumneavoastrã cã, de principiu, trebuie sã vinã ministrul. Mulþumesc.

Întreb autorul amendamentului respins dacã îl mai susþine. Nu.

Poftiþi!

Domnul deputat Kerekes, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

## Domnule preºedinte,

Dacã am înþeles bine, ieri am decis cã ordonanþa va fi retrimisã la comisie.

A fost retrimisã. Preºedinta comisiei a venit cu un raport suplimentar verbal în care îºi susþine punctul de vedere. Dumneavoastrã nu eraþi în salã când a explicat conþinutul.

Mã scuzaþi! Într-adevãr, nu am fost în salã, acum am intrat.

ªi am ºi votat reintroducerea pe ordinea de zi a acestui proiect.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Atunci îmi susþin în continuare amendamentul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Deci, aþi reþinut amendamentul care a fost formulat ieri de domnul deputat Kerekes.

Domnule preºedinte,

Precizez din nou, ieri am decis sã fie retrimisã la comisie, îmi susþin aceastã pãrere, pentru cã acum nu suntem pregãtiþi, nu am discutat în comisie ce putem prelua din aceastã ordonanþã ºi pune în ordonanþa care reglementeazã în general sprijinul financiar al unitãþilor de cult.

Deci, în concluzie, eu susþin ideea cã trebuie sã discutãm din nou în comisie aceastã ordonanþã.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Insuficient pentru a se hotãrî astfel.

Stimaþi colegi,

În aceste condiþii,

are sã invite toþi deputaþii în salã.

Domnilor ºi doamnelor deputaþi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã pentru a începe procedura de vot! Vã rog respectuos sã vã aºezaþi pentru a începe procedura de vot la proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.

Domnilor ºi doamnelor deputaþi,

Vã rog frumos, aºezaþi-vã, pentru a se putea desfãºura procesul de numãrare.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

Cu 211 voturi pentru, o abþinere, nici un vot împotrivã, legea a fost adoptatã.

Vã mulþumesc.

Doreºte cineva sã explice votul?

Domnul deputat Valeriu Stoica, din partea Grupului P.N.L.

Vã rog, domnule deputat!

## **Domnul Valeriu Stoica:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule prim-ministru,

Distinºi reprezentanþi ai Guvernului,

Stimaþi colegi,

Votarea legii administraþiei publice locale de cãtre Camera Deputaþilor este un eveniment mult prea important ca sã nu necesite nu o explicaþie, pentru cã este o lege aºa de importantã, întrucât votul pentru aceastã lege nu mai are nevoie de explicaþii, ci o marcare fermã a acestei importanþe. Pentru cã aceastã lege care a fost dezbãtutã în Senat în legislatura precedentã ºi care acum este adoptatã ºi de Camerã este legea care trebuia sã împlineascã reforma administraþiei publice locale, reformã care a fost jalonatã în decursul timpului de câteva reglementãri importante: Legea alegerilor locale, care ºi ea însã trebuie sã fie amendatã, revizuitã substanþial, Legea finanþelor publice locale, Legea proprietãþii publice, care reglementeazã situaþia domeniului privat ºi public al unitãþilor administrativ-teritoriale ºi, nu mai puþin, Legea funcþionarului public.

Felicit pe toþi deputaþii care astãzi au votat aceastã lege. În acelaºi timp vreau sã afirm cã existã în continuare în administraþia publicã localã multe lucruri de fãcut, dupã cum, în general, în administraþie sunt încã multe lucruri de fãcut, iar programul care a fost prezentat de P.D.S.R. are foarte multe lucruri bune, dar, în acelaºi timp constatãm cã în practica aplicãrii acestui program au apãrut inadvertenþe.

Profit de prezenþa primului-ministru, de prezenþa miniºtrilor pentru a atrage atenþia asupra ideii de stabilitate a funcþionarului public. Dacã sub pretextul reorganizãrii unor ministere, a unor instituþii guvernamentale, a unor instituþii publice, astãzi se aduce atingere principiului stabilitãþii funcþionarului public, riscãm ca de fiecare datã sã ne întoarcem de unde am plecat. Or, acest Guvern ºi-a asumat, cu ocazia votului de învestiturã, o obligaþie fermã, obligaþia de a nu ne mai întoarce mereu la punctul zero, inclusiv în administraþia publicã, centralã ºi localã nu mai trebuie sã ne întoarcem mereu la un punct zero. Acolo unde sunt funcþionari publici stabili care au dat examenul pe baza cãruia ºi-au dobândit stabilitatea, a-i înlãtura, sub pretextul reorganizãrii unor structuri ale administraþiei publice, riscã sã punã grav în pericol acest principiu fundamental al administraþiei. Iatã de ce, apelul meu ferm cãtre Guvern este sã respecte acest principiu al stabilitãþii funcþionarului public.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat ºi-a manifestat dorinþa de a interveni domnul deputat Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei:**

Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru,

Distinºi membri ai Cabinetului,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Partidul Democrat a votat aceastã lege pentru cã ea este în bunã mãsurã ºi neîndoielnic o lege europeanã, o lege care este în drumul nostru spre integrarea în structurile europene ºi euroatlantice. Am avut onoarea sã lucrez la aceastã lege, sã o susþin în Senat, îi cunosc intimitãþile ºi îi cunosc ºi imperfecþiunile. Ea, aºa cum sublinia domnul ministru Stoica, este o piesã importantã într-un angrenaj care priveºte reforma administraþiei publice locale ºi centrale ºi consacrarea, realizarea principiului autonomiei locale care este prevãzut la art. 119 din

Constituþia României. Este vorba de Legea patrimoniului public ºi privat al comunitãþilor locale, Legea finanþelor publice locale, Legea dezvoltãrii regionale ºi, nu în ultimul rând, Legea privind statutul funcþionarului public.

Aº sublinia ºi eu, din partea Partidului Democrat, necesitatea ca Guvernul ºi reprezentanþii acestuia în teritoriu, prefecþii, sã respecte cu stricteþe Legea privind statutul funcþionarului public, pentru cã numai astfel vom reuºi ºi în România sã facem departajarea între palierul politic ºi cel administrativ din administraþia publicã, sã avem continuitate ºi eficacitate în activitatea autoritãþilor administraþiei publice locale ºi centrale.

Atrag atenþia, de altfel, ºi asupra unor prevederi din legea pe care am votat-o cu privire la dreptul prefectului de a suspenda sau demite primari sau consilieri. Îmi aduc aminte cu tristeþe de felul în care în mandatul 1992Ñ1996, Guvernul Vãcãroiu, la un moment dat, a pornit un val abuziv de demiteri, de suspendãri de primari ºi de consilieri care, de altfel, a atras modificarea Legii nr. 69 din 1991 în 1996 ºi este de sperat cã în actualul mandat, Guvernul P.D.S.R. va respecta, mãcar de data aceasta, legea administraþiei publice ºi, o datã în plus, accentuez Legea privind statutul funcþionarului public.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã.

Domnul deputat Hrebenciuc, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Pentru cã pe parcursul dezbaterii ºi aprobãrii legii în Camerã, de foarte multe ori cota emoþionalã a crescut foarte mult, pentru cã pe parcursul discuþiilor a apãrut tot timpul, ca o problemã, dimensiunea europeanã a legii pe care am adoptat-o astãzi, aº vrea sã vã spun, ºi pentru stenogramã sã rãmânã scris, faptul cã aceastã lege a fost compatibilizatã cu o serie de convenþii-cadru pe care România le-a semnat, ºi anume: Carta europeanã a autonomiei locale; Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale; Carta europeanã a limbilor minoritare ºi regionale ºi Carta europeanã privind cooperarea transfrontalierã.

Practic, aceastã lege a administraþiei publice, pe care am votat-o astãzi, este o continuare a Legii nr. 69/1991, cu îmbunãtãþirile care vin dupã 8 ani de activitate în administraþie. Pentru colegii antevorbitori care ºi-au manifestat tristeþea faþã de presupusele abuzuri pe care le-a fãcut Guvernul Vãcãroiu când a demis primari º.a.m.d., þin sã le amintesc cã, în general, a demis doar primarii care aveau probleme penale ºi nu de altã naturã ºi sunt convins cã actualul Guvern va demite în continuare pe primarii cu aceleaºi probleme ºi nu de naturã politicã. În acest context, menþionând dimensiunea europeanã a acestei legi ºi faptul cã putem defila bine cu ea în Europa, eu þin sã vã mulþumesc tuturor celor care aþi votat aceastã lege.

Mulþumesc.

Domnul deputat R—bert R‡duly, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Domnule prim-ministru,

Distinºi membri ai Guvernului,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În 1991, România a solicitat aderarea la Consiliul Europei. În octombrie 1993, þara noastrã a fost primitã ca membru cu drepturi depline în acest Consiliu. Dupã aceea, în decursul anilor, ea a semnat mai multe carte europene, a ratificat unele dintre acestea. A semnat ºi a ratificat, de exemplu, Carta europeanã a autonomiei locale care, prin Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997, a devenit, în conformitate cu art. 11 din Constituþie, parte a dreptului intern. Noi, prin legea pe care am votat-o astãzi, n-am fãcut altceva decât sã preluãm, sã clarificãm principiile conþinute de aceastã Cartã, creând un capitol nou, deosebit de important, în aceastã lege, capitol care se referã la regimul juridic general al autonomiei locale, un capitol care este fundamental în aceastã lege.

Trebuie sã subliniem cã aceastã lege nouã înlocuieºte sau, mai bine spus, va înlocui, în momentul în care va apãrea în **Monitorul Oficial,** o lege anterioarã Constituþiei, pentru cã Legea nr. 69/1991 a fost votatã înainte de intrarea în vigoare a Constituþiei, pe 8 decembrie 1991. Drept urmare, era necesar ca legea de bazã a reglementãrii domeniului administraþiei publice locale sã fie în concordanþã cu spiritul ºi cu prevederile constituþionale.

M-am referit la acele acte europene care au fost semnate, ratificate de România. Unul dintre ele este Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, care a fost încheiatã la Strasbourg, la 1 februarie 1995. Aceastã Convenþie a fost ratificatã de Parlamentul României prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995.

Aº vrea sã vã reamintesc douã puncte ale acestei Convenþii care, conform art. 11 din Constituþie, fãceau parte, fac parte ºi acum din dreptul intern, înainte sã aparã noua lege în **Monitorul Oficial.**

De exemplu, pct. 2 al art. 10 sunã în felul urmãtor: ”În ariile locuite tradiþional sau în numãr substanþial de persoane aparþinând unei minoritãþi naþionale, dacã aceste persoane solicitã acest lucru ºi acolo unde existã aceastã cerere corespunde unei nevoi reale, pãrþile se vor strãdui sã asigure, în mãsura posibilului, condiþii care sã permitã folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane ºi autoritãþile administrativeÒ.

Un alt text, pct. 3 al art. 11 spune: ”În ariile locuite tradiþional de un numãr substanþial de persoane aparþinând unei minoritãþi naþionale, pãrþile vor depune

eforturi în cadrul sistemului lor legal, inclusiv atunci când este cazul, în cadrul acordurilor încheiate cu alte state ºi, þinând seama de condiþiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale tradiþionale, a denumirii strãzilor ºi a altor indicaþii topografice destinate publicului deopotrivã în limba minoritarã, acolo unde existã o cerere suficientã pentru astfel de indicaþiiÒ.

Noi, Camera Deputaþilor a Parlamentului României, am considerat cã cererea este justificatã din partea tuturor comunitãþilor minoritare care au o pondere de peste 20% într-o unitate administrativ-teritorialã ºi ni se pare just ºi firesc acest lucru.

La final, trebuie sã vã spun cã n-am fãcut altceva decât aceste texte, care fãceau ºi pânã acum parte din dreptul nostru intern, le-am fãcut mai concise, mai precise, mai exacte ºi, aº spune, mai corecte.

Permiteþi-mi, în încheiere, sã constat cã este timpul sã ne simþim acasã. Este timpul ca diversitatea lingvisticã, religioasã, culturalã sã ne apropie, nu sã ne despartã. Este timpul sã fim mândri cã aparþinem unei comunitãþi etnice sau alteia ºi sã ne asumãm deschis aceastã apartenenþã. Este timpul ca toþi cei care ne-am nãscut în aceastã þarã sã ne simþim permanent acasã în ea.

Este timpul sã vã mulþumesc pentru acest lucru, doamnelor ºi domnilor!

Este momentul sã vã spun, alãturi de ”vã mulþumescÒ, ºi ”danke schšnÒ, ”tesekkŸrÒ, ”sau bollÒ, ”spasiboÒ, ”hvalaÒ, ”grazieÒ, ”dzenkujeÒ, ”efharistoÒ, ”diakujemÒ, ”za palemÒ, ”ºnoragalemÒ ºi ”kšszšnšm szŽpenÒ.

Iar pentru cei care cred cã nu ar fi timpul, le aduc aminte urmãtoarele versuri: ”De vorbit, mã fac cã n-aud/ Nu zic ba ºi nu vã laud/ Dãnþuiþi precum vã vine,/ nici vã ºuier, nici v-aplaud/ Darã nime nu mã face sã mã iau dupã al lui flaut/ Menirea-mi, adevãrul, numa-n inimã am sã-l cautÒ.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Urmeazã la cuvânt domnul deputat Dorel Dorian, din partea Grupului minoritãþilor naþionale.

Vã rog!

Aº ruga pe domnii deputaþi sã nu pãrãseascã sala, pentru cã mai avem o lege organicã ºi încã 30 de ordonanþe. ªi dacã n-avem cvorum, mã obligaþi sã exersez catalogul.

## **Domnul Dorel Dorian:**

Domnule preºedinte, Domnule premier, Distinºi miniºtri,

Dragi colegi,

Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, altele decât cea maghiarã, a votat aceastã lege cu conºtiinþa împãcãrii, cu conºtiinþa dezvoltãrii procesului armonios între existenþa minoritãþilor ºi majoritatea româneascã, cu conºtiinþa cã niciodatã minoritãþile care trãiesc împreunã cu Majoritatea nu vor crea niciodatã discriminãri pozitive în raport cu Majoritatea. Aceastã lege ne apropie foarte mult de canoanele foarte multor legi din Uniunea Europeanã, aºa cum au spus ºi antevorbitorii. Deci ne-am apropiat de un spaþiu al canoanelor, ne-am apropiat ºi în ceea ce priveºte canoanele autonomiilor locale, ºi în ceea ce priveºte drepturile minoritãþilor naþionale.

În legãturã cu articolele care stipuleazã drepturile minoritãþilor naþionale, aº vrea sã vã spunem, spre bucuria noastrã, cã aceastã lege recunoaºte în primul rând existenþa minoritãþilor sau subdiviziunilor minoritãþilor, existenþa comunitãþilor teritoriale pe plan local.

Prin structura legii, aceste comunitãþi teritoriale ºi toate minoritãþile sunt organizate pe comunitãþi, pe filiale teritoriale. Prin structurile care se creeazã ºi prin sarcinile acestor structuri legice, iatã cã apare o interrelaþie extraordinar de armonioasã între, sã spunem, grupurile minoritare din cadrul localitãþilor ºi majoritatea româneascã. În ce problemã? O datã în întreþinerea aceloraºi relaþii armonioase care au existat de-a lungul timpului. Doi: în problema unui ajutor reciproc pe plan cultural, în promovarea modelelor multiculturale, în unele aspecte privind schimburile cu þãrile-mamã ºi aºa mai departe.

S-a discutat astãzi mult în presã o problemã: cã acolo unde trãiesc compact minoritãþi naþionale în proporþie de 20% sã se instituie dialogul limbii minoritãþii naþionale.

Pe cei care nu au vrut sã participe alãturi de noi la votarea acestei legi, ar trebui sã-i asigurãm cã aceastã problemã este o problemã mai întâi de bun-simþ. Aceastã problemã este o problemã care este un drept, indiferent din ce minoritate aparþin. Este foarte adevãrat, însã, pentru dumneavoastrã ºi pentru noi toþi, cã unele minoritãþi naþionale se regãsesc în acest drept fãrã însã sã aibã dreptul de a-l exercita. Cu toate aceastea, este o discriminare pozitivã, în sensul cã aceste minoritãþi care nu se regãsesc ca drept 20%, sã nu încerce decât sã se asocieze cu puterea localã, sã aibã la cunoºtinþã cã au niºte drepturi ºi niºte obligaþii faþã de cei cu care convieþuim de atâþia ani de zile.

Noi suntem foarte încântaþi ºi bucuroºi cã, în fine, aceastã lege, în accepþiunea noastrã, rezolvã ecuaþia armoniei majoritãþii ºi minoritãþilor, pentru grãbirea procesului de integrare a României în structurile Europei. Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Reamintindu-vã cã aceastã lege organicã a fost votatã prin vot deschis, întrucât la începutul ºedinþei nu s-au înregistrat cereri cu privire la un alt tip de vot, mi-aº permite sã vã rog sã votãm în continuare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deºeurilor, întrucât are, de asemenea, regim de lege organicã ºi vã supun aceastã lege votului dumneavoastrã tot prin procedura votului deschis.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Dacã sunt voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 198 de voturi pentru, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deºeurilor, lege organicã, a fost adoptat.

Vã mulþumesc.

În continuare, trecem, în ordine, de la pct. 1.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Copenhaga, la 25 noiembrie 1992 Ð lege ordinarã.

- Cine este pentru? 201 voturi pentru.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 201 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, proiectul de lege de la pct. 1 de pe ordinea de zi a fost votat.