Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr

de 281. Participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 45, iar 63 de deputaþi sunt absenþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2001 privind garantarea de cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Parti- cipaþiilor Statului a unui credit acordat Societãþii Comerciale ”TractorulÒ U.T.B. Ñ S.A. Braºov, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului este 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 176/1999 privind majorarea capitalului social al Societãþilor comerciale ”RomanÒ S.A. Braºov ºi ”TractorulÒ U.T.B. Ñ S.A. Braºov, respins de Senat în ºedinþa din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminãrii urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului este 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenþelor de tarif la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare furnizatã de Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, beneficiara împrumutului extern acordat de Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru proiectul privind alimentarea cu apã ºi protecþia mediului în Valea Jiului, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a a raportului: 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 din alin. 3 din regulament, acest proiect urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 2 din Legea nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001.

5. Propunerea legislativã privind ridicarea la rang de oraº a comunei Mânãstirea, judeþul Cãlãraºi, iniþiatã de domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru

avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001.

6. Propunerea legislativã privind ridicarea la rang de oraº a comunei Dragalina, judeþul Cãlãraºi, iniþiatã de domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

În fond, a fost sesizatã Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 aprilie 2001. 7. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi comisia similarã de la Senat; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor, Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii, Comisia specialã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului de Informaþii Externe.

8. Proiectul Legii asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi comisia similarã de la Senat; pentru avize, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar, primit de la Guvern.

Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

11. Propunerea legisaltivã pentru modificarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, iniþiatã de un numãr de 16 deputaþi.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 martie 2001.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând vreau sã vã spun cã nu mã numesc Floarea, ci mã numesc Florina Ruxandra Jipa. M-aþi botezat ºi dumneavoastrã ca ºi alþiiÉ

Nu pot sã vã dau un miel dumneavoastrã...

Comisia de validare a luat cunoºtinþã de faptul cã a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripþia electoralã 28 Mureº ca urmare a demisiei deputatului Ovidiu Natea, aparþinând Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Pe lista supleanþilor, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 627/2000, pentru Polul Democrat-Social, P.D.S.R., Circumscripþia electoralã 28 Mureº, la numãrul 165 figureazã ca prim-supleant domnul Tiberiu Sergius Sbârcea, din partea Partidului Democraþiei Sociale din România.

Având în vedere cele constatate ºi considerând cã au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaþilor validarea mandatului de deputat atribuit dom-

nuliu Tiberiu Sergius Sbârcea, ales în Circumscripþia electoralã 28 Mureº pe lista Polului Democrat-Social, P.D.R.S., din Partidul Democraþiei Sociale din România.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, doamna Florina Jipa.

Supun la vot validarea colegului nostru, domnul deputat Sbârcea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

În unanimitate a fost validat domnul deputat Zbârcea. În continuare, vreau sã vã supun la vot comisiile de

mediere pe care vi le-am citit. Vi le supun la vot în bloc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Intrãm în ordinea de zi pentru a dezbate raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei pãrþi din datoria Companiei Naþionale de Electricitate S.A. cãtre stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în Republica Moldova.

La art. I, textul propus spre adoptare de comisia de mediere este textul Camerei Deputaþilor. Deci nu-l mai votãm.

Art. 1, de asemenea, textul supus aprobãrii dumneavoastrã este textul Camera Deputaþilor, propus de comisia de mediere.

La art. 2, de asemenea, textul propus spre aprobare este textul pe care l-a aprobat Camera Deputaþilor. Este unanimitate ºi aici la comisia de mediere.

La art. 3, de asemenea, textul care ni se supune aprobãrii este textul pe care l-am votat noi, în plenul Camerei Deputaþilor. ªi, de asemenea, se introduce un articol II, exact ca în textul pe care l-a aprobat în unanimitate Camera Deputaþilor. Deci nu-l mai supunem la vot.

Vã

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba doar de o chestiune de punctuaþie. Deci, ”în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei Ordonanþe de urgenþã, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi a Ministerului Administraþiei Publice,...Ò (aici este virgula care lipseºte) ”...va stabili patrimoniul aferent activitãþilor prevãzute la art. 5 alin. 1.Ò

Deci, cu aceastã corecturã de punctuaþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate, domnule Popescu-Bejat.

Vã supun aprobãrii textul adoptat de Senat, cu modificarea pe care am votat-o.

Cine este pentru? Mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

La punctul 7 vã

prevenirea incapacitãþii de platã.

La punctul 1, comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaþilor, deci nu-l votãm.

La punctul 2, de asemenea, comisia de mediere ne propune textul adoptat de Camera Deputaþilor.

În consecinþã, vã

nimitate.

Vã supun atenþiei raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea Municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

La punctul 1 vã

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Raportul comisiei este favorabil, Îl aveþi cu toþii, probabil, pe masa de lucru. Timpii pe care noi Îi apreciem cã sunt suficienþi ºi pe care Îi propunem se limiteazã la un minut de intervenþie ºi la cinci minute dezbateri per ansamblu a actului normativ.

Vã mulþumesc. Cine este de acord cu propunerea comisiei? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dau cuvântul, de asemenea, preºedintelui comisiei pentru a-ºi spune punctul de vedere asupra memorandumului.

Domnule Oltean, raportul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a fost sesizatã în fond pentru a lua în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea dintre Guvernul României ºi Guvernul Elveþiei ºi a înþelegerii asupra proiectului elveþian privind energia termicã, proiecte ce au fost semnate la 8 ianuarie 1999.

În timpul dezbaterilor, la care au participat ºi reprezentanþii celor douã pãrþi, în special reprezentanþii Guvernului României, s-a apreciat cã acest memorandum este unul corect întocmit, oportunitatea ºi necesitatea acestora nu a fost pusã în discuþie, de aceea raportul a fost întocmit în mod favorabil, memorandumul a fost adoptat în forma în care a fost semnat de cãtre cele douã pãrþi în ianuarie 1999 ºi, drept consecinþã, la nivelul comisiei s-a stabilit ca acest memorandum sã fie adoptat în forma în care cele douã pãrþi l-au semnat.

Raportul este favorabil, aºa cum spuneam, ºi, drept consecinþã, vã rugãm sã-l votaþi în forma propusã de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte Oltean.

Dacã aveþi observaþii la titlu? Nu aveþi observaþii. Unanimitate.

Vã

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În baza acordului încheiat la Bucureºti la 1 septembrie 1993 ºi aprobat prin Legea nr. 60/1993, Guvernul României a acordat Republicii Moldova un credit de 20 miliarde lei, respectiv 14,4 milioane dolari, constând în livrãri de combustibili, agenþi chimici, echipamente de telecomunicaþii ºi medicamente de uz uman ºi veterinar.

Conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 60/1993, creditul guvernamental s-a acordat pe termen de 8 ani, fãrã dobândã, cu o perioadã de graþie de 2 ani, condiþiile de rambursare urmând a fi convenite de cele douã guverne.

Rambursarea creditului urma sã înceapã în anul 1998, prin livrãri de mãrfuri ºi prestãri de servicii, evaluate la preþuri mondiale, în ºase rate anuale, pânã la acoperirea echivalentului în dolari a împrumutului efectiv acordat, însã rambursarea nu a început din cauza situaþiei economice dificile în care se aflã Republica Moldova.

Cu ocazia vizitei în România în perioada 12Ñ13 iulie 1999, ministrul finanþelor din Republica Moldova a solicitat ca rambursarea acestui credit sã înceapã în anul 2000, în numerar ºi/sau în echivalent marfã, urmând a se încheia în anul 2005.

În baza celor convenite, s-a semnat la Bucureºti, la data de 17 ianuarie 2000, un Addendum la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova privind împrumutul respectiv.

Având în vedere cele prezentate, vã propunem, domnilor deputaþi, sã votaþi Legea pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre România ºi Moldova privind rambursarea împrumutului de 14,4 milioane dolari. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna Manolescu. Din partea comisiei, domnul Ionescu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republcii Moldova, referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la Bucureºti la 1 septembrie 1993, în ºedinþa din 21 martie 2001, comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Menþionãm cã la întocmirea acestui raport s-a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Ionescu. Intrãm în dezbatere.

Dacã aveþi observaþii la titlu? Dacã nu, îl considerãm în unanimitate votat. Art. 1.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Art. 2. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Vã

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Este vorba de un proiect de lege care ratificã o ordonanþã prin care România a beneficiat de un memorandum de finanþare în valoare de 2 milioane euro, sumã care este disponibilã pentru contractare pânã la 31 decembrie 2001, iar termenul limitã pentru efectuarea plãþilor din cadrul finanþãrii gratuite este 31 decembrie 2002.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire obiectivelor acestei finanþãri.

Obiective imediate ale proiectului sunt: îmbunãtãþirea capacitãþii profesionale a inspectorilor de muncã; metode ºi proceduri pentru monitorizarea mediului de muncã ºi a stãrii de sãnãtate a muncitorilor; implementarea unui sistem de management performant pentru instituþia nou creatã; noi metode de inspecþie, conform celor mai bune practici, utilizate în Uniunea Europeanã; un centru naþional de instruire ºi un program naþional de instruire pentru inspectorii de muncã, care presupune, printre altele, elaborarea de module de curs, formarea a 30 de formatori, pregãtirea a 400 de inspectori de muncã.

Vã rugãm sã aveþi amabilitatea, fiind vorba de o nouã asistenþã financiarã nerambursabilã, sã adoptaþi proiectul de lege în forma în care a fost avizat de comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Din partea comisiei, domnul Ionescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor deputate ºi domnilor deputaþi, În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Programul pentru reforma protecþiei sociale ºi implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social, (Consensus III), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999, în ºedinþa din 14 martie 2001, comisia a hotãrât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Menþionãm cã prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Ionescu.

Dacã aveþi observaþii la titlul legii? Nefind observaþii, trecem la articolul unic.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Aprobat în unanimitate.

Vã supun textul legii pe ansamblu votului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

În continuare vã

## Domnule preºedinte,

Fãrã a intenþiona sã obstrucþionãm ºedinþele plenului, ne facem încã o datã datoria sã atragem atenþia cã în aceastã ordine de zi apar din nou proiecte de lege care nu respectã prevederile art. 67, alineat final, din Regulamentul Camerei Deputaþilor, în sensul cã raportul comisiilor de specialitate sã fie imprimat ºi difuzat cu cel puþin 8 zile înainte. Aici se înþelege cã pot fi douã, trei zile, dar în cazul proiectului pe care-l amintiþi, raportul dateazã de astãzi.

Mã întreb, în mod firesc, în ce condiþii ºi când ar fi avut timp deputaþii sã consulte acest raport al Comisiei pentru muncã, la fel ºi în cadrul proiectului de la pct. 15, pe care l-am discutat mai înainte, la fel în cazul proiectului de la pct. 17, de la pct. 18, în condiþiile în care nu se respectã acest termen din regulament.

Repet: nu dorim sã obstrucþionãm, dar dorim ca prevederile regulamentului sã fie respectate, am mai fãcut aceastã solicitare ºi cerem ca, dacã nu astãzi, pentru viitor, aceste considerente sã fie avute în vedere la întocmirea ordinii de zi, pentru a ne respecta munca pe care o facem.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Boc, pentru grija pe care o aveþi faþã de respectarea regulamentului ºi vã aduc la cunoºtinþã faptul cã acest raport este doar unul care a înlocuit un raport mai vechi. Doamna Dobrescu vã va da explicaþiile necesare.

Vã mulþumesc încã o datã pentru atenþia pe care o acordaþi respectãrii regulamentului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Acest raport al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98 se aflã de douã sau trei sãptãmâni pe ordinea noastrã de zi, dar, dupã cum aþi observat, pentru acesta, ca ºi pentru raportul privind Ordonanþa de urgenþã nr. 185 sau Ordonanþa de urgenþã nr. 77/2000, Biroul permanent a recomandat comisiei sã-l rearanjeze într-o formã unitarã, întrucât este vorba de o ordonanþã cadru ºi de urmãtoarele proiecte de ordonanþã de urgenþã care au modificat aceastã ordonanþã-cadru. Nu facem altceva decât sã rearanjãm niºte rapoarte pe care dumneavoastrã aþi avut suficient timp sã le parcurgeþi ºi sã vã pronunþaþi asupra lor.

## Domnule preºedinte,

În cazul în care consideraþi cã poate fi discutat acest proiect de ordonanþã de urgenþã, comisia vã propune un timp total de discuþie de 15 minute ºi luãri de poziþie nu mai lungi de un minut.

Vã mulþumesc.

Supun la vot propunerea comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Domnule Boc, vã rog! Pe procedurã, da?

Aº fi fost de acord cu precizarea fãcutã de doamna ministru dacã aici n-ar fi trecutã sintagma ”raport înlocuitorÒ, dacã ar fi fost vorba de un ”raport suplimentarÒ aº fi înþeles. Dar este vorba de un raport care Îl înlocuieºte pe cel iniþial, deci am fi avut nevoie sã Îl cunoaºtem în totalitate. Noi nu am avut de unde sã ºtim dacã este vorba doar de un raport suplimentar sau de o ordonare. Atunci când se foloseºte sintagma ”raport înlocuitorÒ, înseamnã cã este vorba de un alt raport, de aceea am venit aici.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aveþi dreptate. Ce nu ºtiþi dumneavoastrã este cã acest raport înlocuitor înlocuieºte un raport înlocuitor. Deci, din cauza aceasta a fost denumit aºa.

Dar, oricum, aveþi dreptate, în principiu. Vã mulþumesc.

Vã propun sã trecem la dezbaterea acestui proiect de lege ºi îi dau cuvântul domnului secretar de stat Giurescu, pentru a prezenta punctul de vedere al iniþiatorului.

Vã rog, domnul ministru!

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Complexitatea procesului de restructurare a impus adoptarea unor acte normative ce cuprind mãsuri specifice de protecþie a persoanelor afectate de concedierile colective din diferite sectoare de activitate, cum ar fi: industria minierã, transporturi feroviare, energie electricã, gaze naturale, petrol, silviculturã, personal militar ºi civil din armatã, siderurgie, construcþii de maºini sau angajaþi ai agenþilor economici cu capital preponderent sau integral privat, precum ºi cei din sectorul bugetar.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective a fost elaboratã în scopul îmbunãtãþirii cadrului juridic ºi constituie cadrul general ºi unitar al reglementãrilor privind protecþia socialã a salariaþilor disponibilizaþi prin concedierile colective. Aceste reglementãri vizeazã, în principal: definirea concedierilor colective ºi reglementeazã condiþiile de acces al salariaþilor disponibilizaþi la mãsurile de protecþie socialã pentru toate situaþiile generate de procesul de restructurare, reorganizare, închidere operaþionalã, parþialã sau totalã a activitãþii. Mãsurile de protecþie socialã pentru salariaþii disponibilizaþi prin concedierile colective au fost extinse ºi asupra salariaþilor angajatorilor cu capital preponderent privat, precum ºi celor proveniþi din unitãþile ºi instituþiile finanþate din fonduri bugetare ºi extrabugetare, cu excepþia salariaþilor din administraþia publicã centralã ºi localã. Agenþii economici care efectueazã disponibilizãri de personal prin concedieri colective pot acorda compensaþii bãneºti individuale, în condiþiile ºi cuantumurile prevãzute în contractele colective de muncã, din fondul de salarii.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

La punctul 1 al acestui raport, dacã aveþi observaþii? Dacã nu, îl

este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. La punctul 17, vã

unctul 33, vã

edere cã este ora 18,30, oprim aici programul ºi trecem la partea a doua a acþiunii noastre de astãzi. Vã amintesc încã o datã cã mâine la ora 10,00 avem votul final. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Trecem la partea a doua a ºedinþei.

Sunt o serie de întrebãri adresate domnilor miniºtri. Domnul deputat Viorel Coifan are de adresat o întrebare domnului ministru Cazan.

Domnule deputat, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnul ministru,

Stimaþi colegi,

Întrebarea mea se referã la modificarea Legii nr. 151/1998, a dezvoltãrii regionale. Acum douã sãptãmâni am aprobat o ordonanþã de urgenþã prin care Agenþia Naþionalã a Dezvoltãrii Regionale trece de sub autoritatea Consiliului Naþional al Dezvoltãrii Regionale ca departament în organigrama Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei. întrebarea mea este: pe lângã aceastã modificare, ministerul mai are intenþia sã provoace ºi alte modificãri ale Legii nr. 151?

Argumentul meu este cã dacã se produce aceastã singurã modificare, atunci apare o situaþie paradoxalã, în sensul cã Consiliul Naþional al Dezvoltãrii Regionale, care este format din: 16 aleºi locali, reprezentând cele 8 regiuni de dezvoltare; 16 reprezenþi ai Guvernului, deci sub autoritatea primului-ministru, se dezechilibreazã pentru cã în acelaºi moment Ministerul Prognozei ºi Dezvoltãrii este ºi decident ºi executant. Este decident, pentru cã face parte din cei 16 reprezentanþi ai Guvernului, ºi este executant, pentru cã va comanda direct Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã.

Prin urmare, domnul ministru, respectuos vã adresez întrebarea, dacã existã intenþia ºi a altor modificãri ale acestei legi.

Vã mulþumesc, domnule Coifan. Are cuvântul domnul ministru Cazan. Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leondard Cazan** _Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei:_

Stimate domnule deputat Viorel Coifan, Doamnelor ºi domnilor,

De la început vreau sã vã spun cã nici aceastã modificare nu e prevãzutã. Dar am fãcut un rãspuns mai amplu, din dorinþa de a-i lãmuri ºi pe alþi colegi, întrucât am mai gãsit aceastã interpretare, mai ales în unele judeþe pe care le-am vizitat în ultimul timp, una din ºedinþe ºtiþi cã a fost la Timiºoara, unde aþi fost ºi dumneavoastrã prezent.

În legãturã cu prima întrebare, care se referã la raportul decident-executiv ºi la faptul cã în condiþiile în care Ministerul Dezvoltãrii va face parte din Consiliul Naþional de Dezvoltare Regionale, coordonând direct ºi Direcþia

Naþionalã pentru Dezvoltare Regionale, doresc sã precizez urmãtoarele.

În primul rând, prin Ordonanþã de urgenþã nr. 2/4 ianuarie 2001 s-a înfiinþat Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale, prin reorganizarea Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã din structura aparatului de lucru al Guvernului, Direcþia Generalã de Prognozã din subordinea Ministerului Finanþelor ºi Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã, care s-a desfiinþat. Atribuþiile acestor organisme au fost preluate ºi dezvoltate de Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, fapt stabilit prin Hotãrârea nr. 16/2001 privind organizarea ºi funcþionarea acestui minister.

În al doilea rând, prin înfiinþarea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, pe lângã faptul cã au fost preluate integral atribuþiile fostei Agenþii Naþionale pentru Dezvoltare, au fost prevãzute ºi atribuþii noi în domeniul dezvoltãrii regionale, cum sunt: colaborãri în realizarea obiectivelor de cooperare externã a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor; monitorizarea programului ºi planului de acþiuni guvernamentale ºi prezentarea de propuneri de soluþii pentru încadrarea în termenele stabilite, în cazul apariþiei tendinþei de nerealizare sau în situaþii de crizã; colaborarea cu organizaþii interne sau internaþionale care sprijinã dezvoltarea regionalã, cu camerele de comerþ ºi industrie, cu alþi reprezentanþi ai mediilor de afaceri; elaborarea ºi supunerea spre aprobare Consiliului Naþional pentru Dezvoltare Regionalã a programelor de dezvoltare regionalã pentru susþinerea programului de privatizare Ð postprivatizare; asigurarea secretariatului Consiliului Naþional pentru Dezvoltare Regionalã. Deci, Consiliul Naþional pentru Dezvoltare Regionalã nu s-a desfiinþat, existã în continuare, conform Legii nr. 151.

Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnul ministru. Explicaþiile au fost clare ºi sã sperãm cã împreunã vom putea sã facem aceastã lege mai bunã ºi organismele funcþionale.

Vã mulþumesc, dar aceasta nu înseamnã cã faceþi zonã defavorizatã la Timiºoara...

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Domnule deputat, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urmã cu douã sãptãmâni, am adresat o întrebare domnului ministru al apãrãrii naþionale, domnul Paºcu, pe urmãtoarea idee: cã Domnia sa, într-o intervenþie la radio, a spus cã urmeazã ca în acest an, prin reciprocitate, sã se amenajeze sau sã se reamenajeze în Ungaria mormintele soldaþilor români cãzuþi în cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, respectiv, în România, ale soldaþilor horthyºti cãzuþi pe teritoriul României.

Aspectul cu care nu eram eu în clar era faptul cã am înþeles cã românii noºtri au cãzut pentru eliberarea Ungariei, dar maghiarii aceºtia pentru ce au cãzut? Cã, la Oarba de Mureº am avut numai 11 mii de români care au cãzut... Nu vorbesc de toþi românii care au cãzut pentru eliberarea Transilvaniei. ªi, atunci, nu am înþeles mai departe acest gest ”prietenescÒ pe care domnul ministru Paºcu l-a exprimat.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul secretar de stat Encuþescu. Vã rog.

**Domnul Aurel Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã fac o precizare, de la început, pentru a înþelege într-un mod obiectiv declaraþia fãcutã de ministrul apãrãrii naþionale. ªi vã rog sã îmi permiteþi sã vã citesc un citat din comunicatul Rompres citat de Radio România, citat aprþinându-i domnului ministru: ”Osemintele ostaºilor unguri care au cãzut pe teritoriul României în timpul celor douã rãzboaie mondiale vor putea fi aduse la Bucureºti ºi reînhumate la Cimitirul germano-ungar. Gestul este mai mult simbolic ºi reprezintã o chestiune de reciprocitate, dat fiind faptul cã Ungaria a amenajat chiar în centrul oraºului Budapesta un cimitir al ostaºilor români.Ò

Într-adevãr, anul trecut, la 25 octombrie, în Cimitirul central din Budapesta, în cadrul unui ceremonial special, a fost inauguratã o parcelã româneascã, unde sunt mormintele individuale ale 16 militari români ºi douã gropi comune, cu oseminte ale altor 155. Partea ungarã intenþioneazã, la rândul ei, sã amenajeze o parcelã proprie în Cimitirul ”Pro PatriaÒ din Bucureºti, cimitir mixt, înfiinþat în anul 1917, pentru înhumarea militarilor Puterilor Centrale. Parcela va fi similarã cu cea româneascã de la Budapesta, fiind strãmutate osemintele a 16 militari unguri morþi în Primul Rãzboi Mondial.

Din datele pe care le avem la dispoziþie, în România sunt înhumaþi 2.447 de militari unguri în 61 de locuri de înhumare din 52 de localitãþi situate în 18 judeþe. În Ungaria, sunt înhumaþi 8.566 de militari români în 478 de locuri de înhumare. De altfel, existã o declaraþie de intenþie încheiatã între Ministerele Apãrãrii ale celor douã þãri în anul 1997 privind sprijinirea unor acþiuni de acest tip.

Rãspunzând exact întrebãrii domnului deputat Moisoiu, dorim sã menþionãm cã prevederile Convenþiei de la Geneva din 1949 ºi ale protocoalelor adiþionale la aceasta din 1977, documente semnate ºi ratificate ºi de România, stipuleazã obligaþia statelor semnatare de a acorda tuturor locuri de înhumare ale beligeranþilor, indiferent în ce tabãrã au luptat sau ce naþionalitate au, respectul ºi îngrijirea cuvenitã, principii care au fost ºi vor fi respectate de þara noastrã. ªi aº dori sã menþionez cã Cimitirul ”Pro PatriaÒ este un cimitir aflat în proprietatea ºi întreþinerea unei organizaþii germane, respectiv Uniunea Popularã Germanã, ºi cã înhumarea militarilor unguri în parcela situatã în acest cimitir va fi, în ultimã instanþã, o problemã care se va rezolva pe cale diplomaticã între Ambasada ungarã la Bucureºti ºi Ambasada germanã la Bucureºti.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la întrebarea urmãtoare ºi dau cuvântul domnului Damian Brudaºca, pentru a adresa o întrebare Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Domnule Brudaºca, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se referea la acþiunile pe care le preconizeazã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, în vederea refacerilor ºi distrugerilor care s-au produs la drumurile, podurile, podeþele ºi la albiile râurilor din spaþiul judeþului Cluj, având în vedere cã an de an, datoritã lucrului pe jumãtate sau datoritã lipsei de atenþie corespunzãtoare, distrugerile sunt tot mai amplificate, numai la ultimele inundaþii consemnându-se pagube de peste 12 miliarde de lei, aºa cum au fost ele stabilite de cãtre specialiºti ai prefecturii judeþului Cluj.

Dãdeam în interpelarea pe care am înaintat-o cu acest prilej exemple de pe drumurile judeþene 103H ºi drumul judeþean 108C, unde cheltuielile se cifreazã la peste 7 miliarde de lei. Precizam aceastã chestiune, avându-se în vedere ºi faptul cã, per total, din datele pe care le-am obþinut de la prefectura judeþului Cluj, sumele provenite de la Guvern pentru îndepãrtarea efectelor inundaþiilor sunt cu mult sub necesarul minim pentru aceasta. De asemenea, pun aceastã întrebare întrucât din proiectul de buget care ne-a fost distribuit în dupãamiaza aceasta nu rezulta absolut nici o mãsurã privind amenajarea cursurilor de apã de pe raza judeþului Cluj. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Brudaºca.

Are cuvântul domnul Florin Stadiu, pentru rãspuns.

## **Domnul Florin Stadiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Printre cele 11 judeþe în care s-au produs inundaþii în perioada 3 Ð 6 martie se aflã ºi judeþul Cluj unde, aºa cum spunea domnul deputat Damian Brudaºca, au fost afectate 10 localitãþi, 104 gospodãrii, 1.985 de hectare de terenuri agricole, 7 poduri ºi podeþe, 3 kilometri de drumuri ºi 6 obiective social-culturale; nu au fost deteriorate lucrãrile hidrotehnice cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor. Valoarea estimativã a pagubelor, într-o primã evaluare, este de circa 12 miliarde de lei.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 292 din 8 martie 2001, pentru refacerea lucrãrilor de infrastructurã afectate, au fost alocate fonduri în valoare de 7,2 milioane de lei pentru un pod, 6 podeþe, 2 kilometri de drumuri, ºi menþionez cã nu este vorba de lucrãri noi, ci numai de refacerea lucrãrilor afectate, sumã ce va fi gestionatã de cãtre Consiliul judeþean Cluj, prin Ministerul Administraþiei Publice.

Aºa cum v-am spus, având în vedere cã nu au fost afectate lucrãri hidrotehnice, nu se puteau aloca fonduri pentru repararea lucrãrilor hidrotehnice.

Programul de investiþii pentru 2001 prevede urmãtoarele lucrãri noi cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor: amenajarea pentru apãrarea împotriva inundaþiilor provocate de râul Someºul Mic pe sectorul Cluj-Napoca Ð Dej. Investiþia prevede realizarea a 42,3 kilometri regularizãri de albii ºi 9,5 kilometri diguri. Valoarea totalã este de 426,8 miliarde de lei, iar în anul 2002 se vor aloca 11 miliarde de lei. Termenul final de punere în funcþiune este 30.11.2003.

O altã lucrare este reconstrucþia lucãrilor cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor pe Valea Cãpuº, constând în 25 de kilometri reprofilãri de albie ºi 3 kilometri de lucrãri de consolidãri de maluri. Valoarea totalã este de 14 miliarde de lei, alocate integral din anul acesta. Termenul de punere în funcþiune este 30.11.2001.

Pentru perspectiva de medie ºi lungã duratã se prevede realizarea în judeþul Cluj a urmãtoarelor lucrãri cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor: amenajarea râului Someºul Mic ºi afluenþilor muncipiului Cluj-Napoca Ñ valoarea este 72 de miliarde de lei; amenajarea împotriva inundaþiilor a zonei industriale Dej Ð valoarea este de 450 miliarde de lei; amenajarea râului Someºul Rece ºi Valea Rãcãtãu Ð valoarea este de 30 de miliarde de lei; reconsiderarea lucrãrilor de apãrare pe râul Nãdaj Ð valoarea este de 43 miliarde de lei; regularizarea Vãii Hen Ð valoarea este de 22 de miliarde de lei; reparaþii la rezerva acumulãrii Gilãu Ð 4 miliarde de lei; amenajarea Vãii Gadalin Ð 5 miliarde de lei; amenajarea Vãii Riºca Mare Ð 8 miliarde de lei; amenajarea Vãii Borºa Ð 6 miliarde de lei; amenajarea râului Someºul Mic între Baraj ºi Mãnãºtur ºi Pod Garibaldi Ð valoarea este de 4 miliarde de lei.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Dau în continuare cuvântul domnului deputat Constantin Niculescu, pentru a adresa o întrebare Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã întrebarea mea este mult prea mult mediatizatã în aceste momente, dar cred cã, având în vedere faptul cã noi veghem ca banul public sã fie folosit corespunzãtor, întrebarea mea se referã la autostrada Bucureºti Ð Piteºti, singura noastrã autostradã care astãzi numai ca autostradã nu aratã, dupã ce i s-a tãiat panglica. Aº vrea sã mulþumesc de la aceastã tribunã ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, care s-a deplasat personal, fapt care demonstreazã cã autostrada Bucureºti Ð Piteºti este o ºosea foarte importantã.

Aº vrea sã semnalez cã, încã de la inaugurare, atât mass-media, cât ºi automobiliºtii au constatat cã îmbrãcãmintea asfalticã produce trepidaþii ºi este turnatã cu numeroase ondulaþii. în câteva luni de la inaugurare, carosabilul este plin de gropi, aºa cum aratã astãzi. Unele panouri de semnalizare ne orienteazã cãtre zona de servicii, care constatãm cã nu existã.

Am prezentat întrebarea în scris, rugând conducerea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei sã efectueze un control pentru folosirea banului public în aceastã lucrare de investiþii ºi sigur cã am formulat ºi unele subpuncte la întrebare, gândind cã pânã la urmã ºi România are dreptul mãcar o autostradã corespunzãtoare sã aibã, dacã totuºi acest hibrid se numeºte ”autostradãÒ ºi aratã cum aratã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul ministru Miron Tudor Mitrea.

**Domnul Miron Tudor Mitrea** _Ñ ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei:_

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Problema autostrãzii Bucureºti Ð Piteºti ne preocupã din momentul în care defecþiuni majore au apãrut în execuþia lucrãrii. Sigur, voi înmâna domnului deputat un rãspuns complet pe toate subpunctele. Deocamdatã, pot sã vã informez cã autostrada a fost construitã de un consorþiu italian care a fost selectat în 1997; este un contract între Administraþia Naþionalã a Drumurilor ºi acest consorþiu; a fost un consultant englez, GIBB, care s-a ocupat de urmãrirea calitãþii lucrãrilor.

Avem douã tipuri de probleme astãzi pe autostradã, ºi mã refer la probleme tehnice, deoarece echipa noastrã de tehnicieni a terminat analiza. Una care se referã la mediatizata problemã a desprinderii stratului de uzurã, care este din fericire cea mai simplã, ºi existã ºi probleme de structurã pe anumite porþiuni în autostradã, ºi acum se cautã soluþii de remediere. De fapt, din punctul nostru de vedere, datoria de a remedia lucrarea, autostrada, revine celui care a fost antreprenor general, consorþiul FAT. Încercarea de a atrage în joc subantreprenori români noi nu o luãm în consideraþie; contractul pentru execuþie a fost cu FAT; dacã FAT a avut subantreprenori, este problema Domniilor lor sã vadã cum îºi reglementeazã problemele cu subantreprenorii.

Trebuie sã sublinez cã, de-a lungul timpului, organele româneºti de control ºi-au fãcut datoria. Am fost plãcut impresionat atât de verificãrile pe care le-a realizat CESTRIN-ul, care este laboratorul specializat al ministerului, cât ºi de Direcþia controlului calitãþii lucrãrilor, precum ºi de inspectoratele judeþene pe autostradã. Mai mult. În afarã de notele încheiate de cãtre controalele care au fost executate ºi care au fost înmânate AND-ului, miniºtri-

lor de resort din momentul respectiv, precum ºi executantului, aceste note de control au ajuns pe masa Guvernului. Una dintre cele douã note care au ajuns pe masa Guvernului se referea la planeitate ºi la alte deficienþe de execuþie în 19 noiembrie 1999, iar cealaltã se referea la prãbuºirea acelui poduleþ asupra cãruia a plouat cam mult ºi a cãzut în 2.06.2000. Nu existã nici un rezultat, nici un rãspuns al Guvernului sau al ministerului în perioada respectivã la aceste note care au fost prezentate. Încerc sã nu fac un proces de intenþie; de aceea mã feresc, dupã cum vedeþi, sã intru foarte mult în amãnunte.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule ministru, ºi vã dorim succes în ceea ce aþi întreprins, vizavi de întrebarea care v-a fost pusã. Îi dau cuvântul, în continuare, domnului T‡mas S‡ndor, pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Domnule T‡mas S‡ndor, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã adresez o întrebare domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei.

Obiectul întrebãrii este: Ordinul ministrului apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului nr. 668 din 16.06.2000 privind identificarea terenurilor forestiere exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 394 din 23 august 2000, identificã terenuri forestiere exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, înºirate în ºase anexe care fac parte integrantã din prezentul ordin.

Deºi publicarea în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ a actului normativ în speþã este obligatorie, anexele acestui ordin nu s-au publicat în ”Monitorul OficialÒ, menþionându-se cã: ”Anexele nr. 1-6 se comunicã de cãtre Ministerul Apelor comisiilor judeþene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum ºi celorlalþi factori interesaþi.Ò Printre aceºti ”celorlalþi factori interesaþiÒ sunt ºi numeroºi cetãþeni care au formulat cereri de reconstituire asupra terenurilor forestiere.

Întrebãrile mele sunt de fapt: dupã pãrerea dumneavoastrã, este o stare normalã faptul cã un lucru aºa de important, ca suprafeþe considerabile legate de domeniul proprietãþii, sã nu fie date publicitãþii în organul oficial al þãrii, ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ?; în al doilea rând, ce mãsuri aþi luat ca aceste liste sã fie aduse la cunoºtinþa celor interesaþi?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule T‡mas S‡ndor. Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Sin. Vã rog.

## **Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea pusã de domnul deputat T‡mas S‡ndor este fireascã, pentru care s-a ºi formulat urmãtorul rãspuns: anexele nr. 1-6 la Ordinul nr. 668/2000 nu au fost publicate în ”Monitorul OficialÒ al României din cauza numãrului mare de pagini ale acestora; de exemplu, anexele aferente terenurilor exceptate situate pe raza judeþului Harghita însumeazã 49 de pagini, iar cele pentru judeþul Mureº, 30 de pagini.

Ministerul Justiþiei, care avizeazã orice ordin ce se publicã în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, vãzând numãrul impresionant al paginilor anexelor, a apreciat ca imposi-

bilã publicarea acestora în ”MonitorÒ ºi a sugerat ca anexele sã se comunice de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului factorilor interesaþi.

Fostul Minister al Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a transmis anexele 1-6 comisiilor judeþene, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, direcþiilor silvice din subordinea Regiei Naþionale a Pãdurilor, precum ºi inspectoratelor silvice teritoriale unde acestea pot fi consultate. Pentru judeþele Braºov, Covasna, Harghita ºi Mureº, anexele respective pot fi consultate la Inspectoratul teritorial pentru regim silvic ºi cinegetic Braºov. În acest sens, s-a dispus ca inspectoratul sã faciliteze consultarea, iar pentru unele detalii, xerocopierea.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Da, vã rog, domnule T‡mas.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Rãspunsul a fost destul de clar Ñ am ascultat cu atenþie rãspunsul dumneavoastrã. Totuºi, dacã îmi permiteþi, aº vrea sã formulez o cerere, o rugãminte, dacã se poate.

Dupã cum aþi amintit dumneavoastrã, eu cred cã nu sunt chiar aºa de mari aceste volume; ne-aþi spus de douã judeþe cã au 30, respectiv 40 de pagini. Dacã totuºi se poate, eu aº vrea sã daþi publicitãþii în ”Monitorul OficialÒ, ºi vã spun de ce: am înþeles cã se pot consulta ori la direcþiile silvice, ori la comisiile judeþene de aplicare a legii, dar trebuie sã avem în vedere numãrul mare al solicitanþilor, ºi dumneavoastrã ºtiþi foarte bine sau chiar mai bine decât mine cã numãrul este de ordinul sutelor de mii de cetãþeni care sunt interesaþi în retrocedarea terenurilor forestiere.

Deci, eu nu am ce sã fac altceva ºi accept rãspunsul dumneavoastrã, dar totuºi formulez aceastã cerinþã: sã daþi publicitãþii, pentru cã eu cred cã nu este totuºi normal ca cetãþenii care nu ºtiu cã sunt sau nu sunt vizaþi în aceste anexe sã se înºire în faþa prefecturii sau în faþa direcþiilor silvice pentru consultarea acestor anexe, mai ales cã unii dintre ei au primit cu suspiciune aceste anexe, având în vedere faptul cã nu cunosc chiar suprafeþele respective.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc, domnule T‡mas. Domnule Sin, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vom face demersurile necesare pentru publicarea acestor anexe în ”Monitorul OficialÒ.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Trecem în continuare la capitolul de interpelãri al zilei noastre de astãzi, ºi voi da cuvântul domnului Damian Brudaºca, care are douã interpelãri.

Vã rog, domnule deputat, sã spuneþi doar subiectul.

Da. Este vorba despre o interpelare adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, în legãturã cu Ordinul nr. 201/1997 al Ministerului Sãnãtãþii, referitor la impunerea obligativitãþii urmãrii unor cursuri de igienã de cãtre personalul din industria alimentarã ºi alimentaþie publicã.

Prin Ordinul nr. 201/1997 al ministrului sãnãtãþii, persoanele care lucreazã în sectoare care prezintã risc de transmitere a unor boli cu precãdere, dar nu exclusiv, cele din cadrul industriei alimentare ºi alimentaþiei publice, sunt obligate sã prezinte documente din care sã rezulte cã au urmat un curs de igienã specific locului de muncã.

Desigur, apreciem ca necesarã o asemenea reglementare, dar, în loc ca aceastã obligaþie sã fie atribuitã conducerilor unitãþilor, care de fapt ºi rãspund de asigurarea condiþiilor de igienã, cu îndeplinirea ordinului sunt însãrcinate firme private constituite în exclusivitate din funcþionari ai instituþiilor care verificã aceastã activitate. Suma care trebuie achitatã de firmele în cauzã este de 200.000 de lei/persoanã, pe fiecare salariat atestat, ceea ce la nivelul întregii þãri înseamnã peste 1.000 de miliarde de lei. Întrucât atestarea este obligatorie din doi în doi ani, sumele pe care societãþile comerciale trebuie sã le plãteascã nu sunt deloc de neglijat.

Deoarece este vorba de o afacere oneroasã, dupã pãrerea mea, cer, doamnã ministru, sã anulaþi acest ordin ºi sã încredinþaþi activitãþile stipulate în el societãþilor comerciale, deoarece în cadrul lor lucreazã ingineri în industria alimentarã ºi medici care pot sã efectueze atât instruirea, cât ºi testarea salariaþilor din domeniu. În lipsa lor, cum este cazul unitãþilor mici, societatea comercialã poate apela la personal din domeniul instituþiei din cadrul instituþiilor sanitare de stat, plãtind pentru prestaþia efectuatã de acestea sume mai mici decât cele percepute de firmele cãpuºã amintite.

Un alt aspect pe care doresc sã-l supun atenþiei dumneavoastrã este cel legat de excesul de licenþe cerute pentru comercializarea unor produse alimentare. Astfel, spre exemplu, dacã un bufet vinde ºi mititei, trebuie sã obþinã ºi licenþã de fabricaþie pentru aceºtia. Lucrul respectiv este inexplicabil atâta timp cât funcþionarea lui este autorizatã sanitar-veterinar. Se considerã cã astfel de licenþe ar trebui limitate la societãþile care proceseazã efectiv astfel de produse. În prezent, patronii ºi managerii unitãþilor de desfacere considerã nefiresc ºi inutil sã fie obligaþi la obþinerea unor asemenea licenþe, creându-le serioase impedimente în activitate.

Mulþumesc, domnule deputat. Vã rog sã depuneþi interpelãrile în scris.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Le-am depus.

Are cuvântul domnul deputat Augustin Lucian Bolcaº.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Mã prevalez de textul de regulament care îmi permite sã dau numai o enunþare a interpelãrii, pe care o adresez doamnei ministru al justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu. Este prilejuitã de existenþa acum douã sãptãmâni a unei consfãtuiri iniþiate de Grupul de Dialog Social cu privire la influenþa politicului în actul de justiþie, care a ajuns la concluzia hilarã cã aceastã influenþã a fost nesemnificativã. La aceastã consfãtuire a participat ºi doamna Nadia Constantinescu, în calitatea Domniei sale de consilier la Ministerul Justiþiei.

Faþã de lipsa de reacþie pânã la aceastã datã a Ministerului Justiþiei cu privire la aceste enormitãþi, solicit sã se precizeze poziþia exactã, indicându-se dacã au existat asemenea influenþe, sã se nominalizeze persoanele care au exercitat asemenea influenþe ºi sã se indice exact mãsurile luate în raport de judecãtorii care s-au supus acestor influenþe. Voi avea cinstea sã fac dezvoltarea în prezenþa doamnei ministru.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi încerca sã fiu ºi eu foarte scurt, nu chiar pe tema întrebãrilor pe care vreau sã le precizez. Prima este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi se referã la Legea administraþiei publice ce cu onoare am votat-o în urmã cu douã sãptãmâni ºi care prevede la art. 90 cã în posturile în care sunt relaþii cu publicul vor trebui sã fie încadrate persoane care cunosc limba maternã a cetãþenilor aparþinând minoritãþii respective.

Nedumerirea mea sau lãmurirea pe care o cer cu aceastã ocazie se referã ºi la faptul cã am vãzut ºi Legea bugetului, unde se spune cã este un numãr maxim de 12 sau de 15 locuri în care poate fi încadratã o primãrie, ºi este urmãtorul lucru: în acest caz, înseamnã cã pentru ocuparea postului de secretar, pentru cã acesta este postul de relaþie cu publicul din partea unei primãrii, va trebui în mod obligatoriu în aceste situaþii sã fie încadratã o persoanã din rândul minoritãþii, ºi nu nominalizez nici o minoritate în clipa de faþã, pentru cã eu nu cred cã cineva dintre români, deci persoanã de naþionalitate românã ºi care a urmat cursurile la ºcoalã în limba românã, ar putea sã formuleze rãspunsuri în scris, nu numai verbale, pentru cã verbal se învaþã limba pe stradã. Deci, aceasta este întrebarea: dacã va fi condiþie obligatorie în felul acesta pentru concursul de ocupare a postului de secretar.

O a doua întrebare pe care aº dori s-o adresez domnului ministru al transporturilor, domnul Miron Mitrea, o dezvolt puþin, pentru cã este puþin mai deosebitã, ºi anume este vorba de firma SOLEI BONEH INTERNATIONAL TAHAL J.V., cãreia i-a fost adjudecatã în 1997 o licitaþie internaþionalã pentru lucrãri de alimentare cu apã a 1400 de sate din România, licitaþie despre care nu se ºtie când ºi în ce condiþii a avut loc.

Cert este cã încheierea contractului a avut loc dupã ce domnul ministru Noica, de atunci, a fãcut o vizitã de circa o sãptãmânã în Israel, la invitaþia patronului firmei, domnul Egon Lavin.

Din cele 1.400 de sate, existau deja studii de fezabilitate necesare promovãrii investiþiei expertizate tehnic ºi financiar de Ministerul Finanþelor ºi M.L.P.A.T., inclusiv avizate interministerial ºi aprobate conform H.G.-urilor publicate în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ de cãtre societãþi de proiectare din þarã.

Mulþumesc, domnule Moisoiu. Are cuvântul domnul Eugen-Lucian Pleºa. Numai cu rugãmintea pe scurt, domnule Pleºa.

Mulþumesc, domnule preºedinte. ªi, tocmai, pentru a fi mai scurt, eu mi le-am scris.

Nu citiþi tot materialul acela, vã rog eu frumos!

Deci e vorba de o interpelare adresatã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al României.

De peste 4 ani de zile, prin încãlcarea flagrantã a Legii nr. 112, instanþele judecãtoreºti, fãrã a administra probe ºi a introduce în cauzã locatarii, adicã chiriaºi sau proprietari care au cumpãrat locuinþa în baza Legii nr. 112, deci aceste instanþe au pronunþat hotãrâri de restituire a locuinþelor ºi de evacuãri, fãrã însã a asigura spaþiul locativ necesar ºi corespunzãtor pentru cei evacuaþi. Fenomenul acesta se desfãºoarã, cu toate cã, în momentul evacuãrii, procesele se aflã încã pe rolul instanþelor judecãtoreºti.

Faþã de cele de mai sus, vã rog, domnule prim-ministru, sã dispuneþi a se examina ºi a ne comunica ce mãsuri va întreprinde Guvernul pentru stoparea acestor acte ilegale de violenþã împotriva unor cetãþeni nevinovaþi, pentru ca apoi sã ne comunicaþi care este organismul abilitat sã verifice legalitatea deciziilor instanþelor de judecatã, respectiv sã ia mãsuri legale pentru revizuirea acestor decizii, în raport cu legislaþia în vigoare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Constantin Niculescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu aº dezvolta întreaga interpelare. Aº vrea sã spun cã ea se referã la folosirea Fondului special al drumurilor, respectiv, din anul 1996 s-a încasat o taxã de la fiecare automobilist, sub diverse forme: o datã din benzinã, o datã taxã plãtitã de bunãvoie, altã datã din preþul automobilelor.

Sumele încasate pe fiecare an se pare cã se ridicã la 5 Ð 6.000 de miliarde de lei anual, deci o sumã foarte importantã, iar de 4 ani Ministerul Transporturilor nu a prezentat nici o informaþie în legãturã cu execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli a acestor sume din acest Fond special al drumurilor.

Din acest punct de vedere, am formulat o interpelare care se adreseazã actualului Minister al Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, dar vizeazã activitatea Ministerului Transporturilor.

O singurã întrebare, poate, este cã, la un moment dat, unele sume au fost folosite pentru alte activitãþi care nu au avut niciodatã legãturã cu drumurile, respectiv s-a folosit o sumã de circa 60 de miliarde de lei pentru deblocarea unor nave arestate, bani folosiþi din Fondul special al drumurilor, prin 1998. De asemenea o întrebare care, la ora actualã, este de absolut maxim interes: de ce politica investiþionalã a Ministerului Transporturilor nu s-a axat pe autostrãzi, astfel cã România, astãzi, se aflã într-o situaþie total neplãcutã, este una din þãrile cu cele mai puþini kilometri de autostratã, ºtiind cã modernismul înseamnã, de fapt, ºi ºosele moderne.

Interpelarea am depus-o în scris. Sigur cã, atunci când va fi cazul, de faþã cu ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, probabil cã am s-o dezvolt. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Gheorghe Firczak.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Interpelarea mea este adresatã domnului academician Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor.

Obiectul interpelãrii: în ultimii ani, a fost semnalatã, în siturile arheologice din þarã, mai ales în judeþul Hunedoara, prezenþa tot mai frecventã a cãutãtorilor de comori, înarmaþi cu detectoare de metale, efectuând un adevãrat braconaj arheologic.

Zona cea mai des vizitatã este Valea Grãdiºtei, cu cetãþile dacice situate acolo. De curând, a apãrut pe Internet un anunþ ce invitã la organizarea unor expediþii de teledetecþie în siturile arheologice din Munþii Orãºtiei. De aceea, solicitãm Ministerului Culturii ºi Cultelor sã ia mãsuri urgente pentru a se stopa scoaterea peste hotarele þãrii a unor valori ale patrimoniului cultural ºi sã ne prezinte ce mãsuri ia, în mod urgent.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Firczak.

Are cuvântul domnul deputat Victor Dobre.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al finanþelor publice.

Obiectul interpelãrii priveºte stadiul ºi perspectivele derulãrii programului RICOP.

Dupã cum ºtiþi, la data de 30 decembrie 1999, a avut loc la Bucureºti semnarea oficialã între Guvernul României ºi Comisia Europeanã a Memorandumului de finanþare prin care i se acorda României un împrumut nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, pentru realizarea programului RICOP, acest program având în vedere realizarea reformei economice prin atenuarea costurilor sociale.

O parte a acestui program a fost derulatã în cadrul colectivelor zonele, respectiv în cadrul Colectivului de coordonare zonalã II, din care fac parte judeþele Galaþi, Brãila ºi Buzãu. Au fost realizate un numãr de peste 130 de proiecte. În principal, sunt proiecte ºi programe pentru comunitãþile rurale, dar ºi urbane, sunt proiecte de care mulþi au legat speranþa în a gãsi o finanþare, cu atât mai mult cu cât aceastã finanþare este nerambursabilã ºi ar fi pãcat, având în vedere cã existã o clauzã de condiþionalitate pentru intrarea programului în vigoare, de 15 luni, ca sã se blocheze acest program. De aceea rugãmintea mea la domnul ministru era sã ne informeze asupra stadiului ºi asupra posibilitãþilor de a nu se crea vreun impediment în derularea acestor programe.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat Dobre. Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº vrea sã reamintesc domnului ministru al Autoritãþii pentru Privatizarea ºi Administrarea Participaþiunilor Statului, domnul Muºetescu Ovidiu Tiberiu, cã îmi este dator cu un rãspuns legat de privatizarea SIDEX.

În ceea ce priveºte interpelãrile mele din seara aceasta, întrebãri, dacã doriþi, una este adresatã domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul al apelor, pãdurilor ºi mediului, prin care îl rog sã analizeze dacã nu ar trebui sã se gândeascã la reînfiinþarea Direcþiilor silvice judeþene, care ar putea fi un prim pas în eradicarea jefuirii pãdurilor þãrii, încât am ajuns sã aducem din exterior, pe dolari, puieþi de plop ºi alte specii.

A doua interpelare se referã la lichidarea firmelor fantomã care continuã sã funcþioneze ºi îl rog pe domnul ministru al finanþelor publice, domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu, sã se gândeascã foarte bine la reglementarea situaþiei acestor societãþi comerciale care au rãmas niºte firme fantomã ºi care aduc mari prejudicii economiei naþionale, chiar dacã costul desfiinþãrii lor este destul de mare.

De peste 2 ani, atât Guvernul, cât ºi Parlamentul tergiverseazã problema dizolvãrii acestor societãþi. Pânã ºi termenul din 30.06.2001 a fost prelungit pânã la sfârºitul anului.

Deci rog încã o datã pe domnul ministru sã se gândeascã dacã nu ne costã mai ieftin sã scãpãm de ele.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Baban.

Are cuvântul domnul Codrin ªtefãnescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Ioan Rus, ministru de interne, care a promis la audierea dânsului în comisia de specialitate, cu puþin timp înainte de a fi desemnat ministru de interne, cã va întreprinde tot ceea ce este necesar ºi legal pentru ca subordonaþii dânsului sã respecte Constituþia ºi legile în vigoare ºi a promis, totodatã, cã va sancþiona toate abuzurile ºi ilegalitãþile sãvârºite de aceºti subordonaþi, impunându-le un comportament civilizat, corectitudine ºi profesionalism. Însã, pe data de 7 martie a.c., importante forþe ale Ministerului de Interne din cadrul DIAS, SPIR ºi Secþia 17 de Poliþie, contrar prevederilor art. 412 din Codul de procedurã civilã, au evacuat prin forþã ºi brutalitate, ziua în amiaza mare ºi în mijlocul Capitalei, pe domnul Nica Leon, cunoscut lider revoluþionar ºi preºedinte al Partidului Liber Democrat, aruncând efectiv în stradã toate bunurile situate în imobilul din Bd. Regina Elisabeta nr. 45, sector 5.

Întrucât frecvent cadre cu rãspundere ale ministerului se plâng permanent de slaba dotare ºi de insuficienþa fondurilor pentru a-ºi face corespunzãtor datoria, l-am rugat pe domnul ministru sã-mi rãspundã cum a fost posibilã intreprinderea unei astfel de acþiuni ilegale, cu atâta forþã, pentru care s-au gãsit toate fondurile ºi mij-

loacele necesare, într-o totalã contradicþie cu legea ºi cu normele democratice.

De asemenea, l-aº ruga pe domnul ministru sã-mi rãspundã care este poziþia Ministerului de Interne faþã de liderii Revoluþiei Române din Decembrie Ô89, din moment ce a fost posibilã producerea unor astfel de abuzuri, ale cãror victime, în majoritatea cazurilor, sunt liderii baricadelor din Decembrie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Codrin ªtefãnescu. Are cuvântul domnul Marin Anton.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi se referã la concesionarea frauduloasã a 8.092 ha de teren agricol administrat de I.A.S. Agro ”PrundulÒ.

Solicit domnului ministru Ilie Sârbu sã ne spunã când se va rezolva problema licitaþiilor trucate în decursul anului 2000 pentru I.A.S.-uri, ºi mã refer punctual la problema licitaþiei organizate pentru concesionarea a 8.092 ha de teren agricol administrat de I.A.S. ”PrundulÒ care, în acest moment, este falimentar, câºtigatã de firma fantomã ”DaytonaÒ, contestatã de S.C. Stylem Trading S.R.L. ºi de tot Agro S.R.L., care lucreazã, în realitate, parte din acest pãmânt, cunoscând cã, din nerezolvarea urgentã a acesteia pierde ºi bugetul oricum sãrac al Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, precum ºi firmele private implicate.

Mã refer punctual la acest caz, deoarece cele douã firme private au fãcut nenumãrate intervenþii, ºi anul trecut ºi în prezent, ºi nu au primit nici un fel de rãspuns. Vã mulþumesc.

Mulþumim domnului Marin Anton.

Are cuvântul domnul Costel Marian Ionescu.

Nefiind, dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Vãd cã a plecat din salã...

A renunþat!

A renunþat?! Nu am ºtiut. Domnul Ioan Miclea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru Ovidiu Muºetescu Ñ Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului.

Domnule ministru,

În cursul anului 1996, F.P.S. Bucureºti a scos la privatizare, prin ”grijaÒ preºedintelui de atunci Radu Sârbu, Întreprinderea Agricolã de Stat ”PoianaÒ, judeþul Cluj, una din cele mai bune unitãþi din judeþ ºi din þarã. Acest I.A.S. îngloba în structura sa terenuri agricole din localitãþile Câmpia Turzii, Poiana ºi Urca, judeþul Cluj.

În vederea privatizãrii acestui I.A.S. s-a întocmit un Caiet de sarcini în care s-a stabilit preþul de pornire de 2 miliarde de lei. Primul cumpãrãtor înscris la licitaþie a fost doamna Floarea Pintea, membrã a Partidului NaþionalÞãrãnesc Creºtin ºi Democrat, apropiatã a domnului Radu Sârbu. La aceastã licitaþie s-au mai înscris douã persoane: ing. Boancã ºi ing. Oros, însã, prin diferite tertipuri, nu li s-a dat caiet de sarcini ºi aceºtia nu au putut participa la licitaþie. În felul acesta, singura participantã la licitaþie a fost doamna Floarea Pintea, care a cumpãrat I.A.S. ”PoianaÒ cu suma de 200 de milioane de lei, preþul unui modest apartament.

În acelaºi mod, doamna Floarea Pintea a cumpãrat ºi ferma zootehnicã din localitatea Urca, judeþul Cluj, cu douã grajduri mari populate cu vite, precum ºi o clãdire ºi o brutãrie situate în centrul municipiului Câmpia Turzii, brutãria, menþionãm, fiind retehnologizatã, în acelaºi an, cu utilaje în valoare de 150.000 dolari S.U.A. Pentru toate acestea, doamna Pintea Floarea a plãtit suma de 38 de milioane lei. ªi în acest caz, doi licitatori au fost excluºi, neeliberându-li-se caiet de sarcini.

Ferma de la Viiºoara a fost cumpãratã de rubedeniile lui Radu Sârbu, în aceleaºi condiþii ºi pe un preþ de nimic.

Vã rog, domnule ministru, a dispune cercetarea temeinicã a acestor privatizãri ºi a dispune de urgenþã anularea lor ºi sesizarea organelor de justiþie, pentru fraudele aduse statului în acest caz.

Aºtept de la dumneavoastrã un rãspuns în termen legal.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Doru Dumitru Palade.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În primul rând, aº vrea sã reamintesc cã am de primit niºte rãspunsuri: la o întrebare pentru doamna ministru Rodica Mihaela Stãnoiu, privind achiziþionarea ilegalã a unui pachet de acþiuni de la Societatea Comercialã ”ComatÒ SA Botoºani, ºi o interpelare la Corpul de Control al Guvernului Ñ nu ºtiu cine e moºtenitorul domnului Grecea Ñ privind privatizarea Societãþii Comerciale ”MoldopanÒ Ñ SA Botoºani.

Interpelarea de astãzi se adreseazã domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne, ºi se referã la o acþiune desfãºuratã ”cu mare anvergurãÒ de 5 tineri ofiþeri de poliþie, privind utilizarea la Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare Mecanicã Finã de licenþe la programe de calculator.

Consider, în cadrul interpelãrii, cã aceste efective ale Poliþiei erau demne de o cauzã mai bunã; au ”terminatÒ lupta cu infracþionalitatea ºi au început rãzboiul cu unitãþile bugetare, alimentate, de fapt, de la acelaºi buget.

Aºtept rãspunsul scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Ioan Mihai Nãstase.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor. Domnule ministru,

Dupã cum, desigur, cunoaºteþi, fiind mediatizat ºi în presã, la Opera Românã din Cluj s-a declanºat un conflict de mari proporþii etichetat de ziariºti ca ”rãzboi la Opera Românã din ClujÒ.

În urma discuþiilor purtate cu liderii de sindicat ºi cu angajaþii Operei Române din Cluj, în ziua de 25 martie 2001, la Clubul tipografilor din Str. Memorandumului nr. 23, am putut sã constat cã, la originea acestui conflict între salariaþi ºi actuala conducere reprezentatã de director general Petre Sbârcea, doamna Nicoleta Brad, director adjunct, ºi doamna Tania Cristea, consilier juridic, se aflã mai multe nereguli. Unu: neexistenþa unui regulament de ordine interioarã, neexistenþa ºi neaplicarea contractului colectiv de muncã, neaplicarea corespunzãtoare a Legii nr. 154/1998 ºi a Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000, lipsa totalã de transparenþã a modului de gestionare a bugetului de venituri ºi cheltuieli, un stat de funcþiuni total neadecvat ºi nediscutat cu liderii de sindicat, o salarizare total necorespunzãtoare, cu abuzuri de penalizãri ºi sancþiuni, distrugerea unor documente, compromiterea activitãþii Operei clujene, prin politicã managerialã necorespunzãtoare.

În baza celor de mai sus, se impune de maximã urgenþã, având în vedere amploarea conflictului de muncã creat ºi multiplele nereguli manageriale, unele îmbrãcând chiar caracter penal, trimiterea unei comisii de anchetã ºi luarea mãsurilor ce se impun.

Vã rugãm sã ne comunicaþi rezultatele comisiei de anchetã ºi mãsurile luate.

Semneazã: deputat Ioan Mihai Nãstase.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul Ilie Merce.

Domnule vicepreºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al României.

Dupã cum bine se cunoaºte, în ultimii ani, România a contractat importante împrumuturi externe, beneficiind, în acelaºi timp, de fonduri consistente în valutã, cu titlu nerambursabil, pentru reabilitarea sistemului sanitar, construirea de autostrãzi ºi reabilitarea ºoselelor naþionale, amenajarea de diguri ºi sisteme de prevenire a inundaþiilor, reconversie profesionalã, închiderea minelor, atenuarea impactului social º.a.

Se mai ºtie de asemenea cã, în organizarea ºi gestionarea acestor fonduri, s-au produs grave deficienþe ºi mari fraude, fãrã ca cineva sã fie tras la rãspundere, pânã în prezent. În consecinþã, solicitãm domnului prim-ministru Adrian Nãstase rãspunsuri sau lãmuriri pertinente cu privire la valoarea totalã a finanþãrilor externe primite de România în perioada 1996 Ð 2000 de la organizaþiile financiare internaþionale Ð F.M.I., Banca pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, Banca Europeanã de Investiþii, Phare, Comunitatea Europeanã, atât cea nerambursabilã, cât ºi cea rambursabilã, evident; care a fost destinaþia acestor fonduri, pe domenii, ºi lista detaliatã a proiectelor, precum ºi beneficiarii acestor asistenþe financiare; volumul garanþiilor acordate de statul român societãþilor comerciale ºi mai ales cazurile în care statul român a fost obligat sã plãteascã în locul celor care nu au mai fãcut-o, pânã la urmã. Valoarea totalã Ñ de asemenea, intereseazã Ñ plãtitã de statul român firmelor de consultanþã implicate în obþinerea ºi gestionarea asistenþei financiare ºi care sunt firmele respective.

Cu ocazia altui moment, o sã dau ºi exemple concrete. Deocamdatã, mã limitez la atâta. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Merce, dar ar fi bine sã mai daþi ºi exemple concrete, pentru cã ce cereþi dumneavoastrã acolo e un roman, de scrisÉ

## **Domnul Ilie Merce** _(din salã):_

În primul rând, trebuie sã apreciaþi ºi cã vã ridicãm mingea la plasã!

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Nefiind alþi deputaþi înscriºi la ordinea de zi, declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi.

Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,42._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/5.IV.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei