Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 decembrie 2002
Camera Deputaților · MO 167/2002 · 2002-12-05
· other
· other
27 de discursuri
## Stimaþi colegi,
Începem ºedinþa dedicatã rãspunsurilor la întrebãri. Doamna deputat Liana Naum a adresat o întrebare Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei. Rãspunde domnul ministru Dan Nica.
Aveþi cuvântul, domnule ministru!
## **Domnul Dan Nica** _Ñ ministrul comunicaþiilor ºi tehnolo-_
## _giei informaþiei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Întrebarea doamnei deputat Liana Naum este referitoare la sistemul electronic de achiziþii publice.
Datele pe care le avem pânã în prezent înregistrate în sistemul electronic de achiziþii publice sunt urmãtoarele.
Valorile totale ale tranzacþiilor publice sunt urmãtoarele: valoarea totalã a tranzacþiilor din sistem a depãºit 1.500 de miliarde de lei; valoarea totalã a tranzacþiilor închise se cifreazã la 1.329 de miliarde de lei. Deci avem pânã în prezent o economie care se cifreazã la 168 de miliarde de lei.
Licitaþiile deschise în sistem în acest moment sunt în numãr de 9.468, iar cele închise au depãºit cifra de 25.000. Licitaþii care se închid în urmãtoarele ºapte zile: 8.217 licitaþii.
Acestea sunt datele care au fost preluate din sistemul electronic de achiziþii publice în data de 25 noiembrie, la ora 7,30. Deci datele sunt pentru astãzi.
Aceastã mãsurã pe care a luat-o Guvernul României, de a introduce acest sistem de achiziþii publice începând cu data de 4 martie 2002, a avut un impact deosebit în privinþa transparenþei procesului de achiziþii publice, în privinþa reducerii birocraþiei ºi a corupþiei. În faza iniþialã am început cu un numãr mic de instituþii publice care sunt obligate, în conformitate cu legea, sã facã achiziþiile publice utilizând doar acest sistem. Acest numãr a crescut tocmai datoritã faptului cã am vãzut, cu fiecare nouã rundã de licitaþii, care sunt economiile pe care le înregistrãm în acest sistem.
Din ce motiv? Pentru cã aceste licitaþii electronice sunt închise de calculator. Nu mai intervine factorul uman. Nu mai intervine tentaþia de corupþie ºi de ºpagã.
Toate aceste lucruri le-am analizat, astfel încât în prezent avem peste 500 de instituþii publice obligate sã utilizeze doar acest sistem electronic de achiziþii publice pentru un numãr care acum este din ce în ce mai mare de produse.
Aº dori sã dau citire câtorva date ca sã putem vedea care sunt avantajele utilizãrii acestui sistem. De pildã, pentru licitaþia organizatã la Spitalul Clinic de Recuperare Iaºi pentru glicemii, pentru kit-uri pentru glicemie, economia a fost în felul urmãtor: faþã de 20.300.000, cât a fost valoarea declaratã de cãtre entitatea achizitoare, s-au cumpãrat cu 300.000 lei, deci o economie de 98,52%. Direcþia Sanitar-veterinarã Cluj, mãnuºi de examinare, în loc de 6 milioane, cât a fost valoarea solicitatã iniþial, s-au cumpãrat cu 262.000 de lei. Din nou Spitalul Clinic de Recuperare Iaºi, kit-uri pentru uree, faþã de 55.977.000 valoarea iniþialã, s-au cumpãrat cu 2.725.000, economie de 95%; Spitalul Judeþean Slatina, seringi de 5 ml Becton Dickinson sau echivalent, în loc de 2.100 milioane lei, valoarea care a fost prevãzutã, s-au achiziþionat cu doar 154.420.000 lei, deci cu 92,65% economie; Spitalul de Urgenþã ”Sfântul Apostol AndreiÒ din Galaþi, pentru calciul reactiv biochimie, în loc de 103.200.000 lei, care a fost suma alocatã pentru aceastã achiziþie, achiziþia s-a efectuat doar cu 8.592.000 lei, deci cu o economie de 91,67%. ªi sigur cã putem sã continuãm aceastã descriere. Spitalul Judeþean Slatina, pentru seringi de 10 ml, în loc de 1.980 milioane lei, s-au plãtit doar 191 milioane lei; Spitalul ”Sfântul SpiridonÒ din Iaºi, pentru tahocomb small, în loc de 80 milioane, a plãtit doar 8 milioane, ceea ce a însemnat, din punctul de vedere al analizei pe care a fãcut-o Guvernul, cã acest sistem este extrem de eficient.
Banii, sumele importante au rãmas pentru cei care au atâta nevoie de fonduri Ñ în cazul nostru, spitalele Ñ ºi
acest lucru ne-a permis sã disponibilizãm sume importante de bani pentru celelalte cheltuieli care sunt necesare în cadrul spitalelor.
În al doilea rând, ar trebui sã menþionez acest factor al transparenþei. Orice cetãþean al României poate sã vadã o achiziþie publicã care a fost efectuatã, care a fost preþul la care s-a efectuat achiziþia publicã, cine este firma câºtigãtoare ºi, mai ales, foarte important, care este preþul la care a câºtigat firma respectivã, care ar fi cele mai importante companii, cele mai active companii.
Dacã ar fi sã dau citire, lista acestora ar fi în felul urmãtor: Compania Naþionalã a Huilei ar fi pe locul întâi cu 494 de licitaþii organizate; Universitatea Politehnicã din Timiºoara cu 486, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Galaþi cu 426; Autoritatea pentru Privatizare, 390; Universitatea de Medicinã ºi Farmacie cu 368 de licitaþii; Ministerul de Interne, cu 340 de licitaþii; Spitalul Judeþean Târgoviºte, 329 de licitaþii ºi aºa mai departe.
Cu economii foarte importante: de pildã, Ministerul Lucrãrilor Publice, 51% economii; Universitatea din Timiºoara, 41% economii; Universitatea ”Dunãrea de JosÒ din Galaþi, 41% economii ºi aºa mai departe.
Aceastã simplã enumerare ne aratã cã toate instituþiile publice s-au aliniat acestei decizii pe care am luat-o, de a introduce sistemul de achiziþii, pe de o parte, pentru eficientizarea cheltuielilor, cum este cazul sistemului de sãnãtate, iar în alte cazuri pentru cã semnalele pe care le-am primit erau deosebit de negative. ªi mã refer la Compania Naþionalã a Huilei ºi ºtiþi cã acolo existau acuze cã au fost cumpãrate materiale foarte proaste la preþuri oneroase ºi aºa mai departe.
În prezent, aceastã listã a instituþiilor este completatã atât de ceea ce înseamnã pentru noi instituþii care utilizeazã banul public, cât ºi celelalte instituþii care au nevoie de un sistem de transparenþã deosebit ºi au apelat la acest sistem.
Sãptãmâna trecutã, doamnã deputat, trebuie sã vã informez, Guvernul a luat decizia ca ºi licitaþiile pentru sãlile de sport sã se efectueze tot prin sistemul electronic de achiziþii publice, ceea ce va permite ca o sumã mare, este vorba de peste 20 milioane de euro, sã poatã sã fie gestionate în acelaºi mod transparent.
Aceasta a fost decizia Guvernului ºi, în continuare, lucrãm ca absolut toate achiziþiile care se realizeazã de la bugetul de stat sã fie prin intermediul sistemului electronic de achiziþii publice. Aceasta a fost decizia primuluiministru Adrian Nãstase ºi aceasta este ºi decizia Guvernului.
Nu ne limitãm la acest proces. Suntem mândri în acelaºi timp cã suntem una dintre puþinele þãri din lume care au un sistem de achiziþii publice pentru bunurile publice ºi continuãm sã extindem aceastã listã, ea astãzi este impresionantã, de la produse ºi bunuri alimentare, pânã la produse ºi servicii complexe, practic absolut toate acestea se regãsesc în lista produselor pentru care este obligatoriu sã fie utilizat.
Pot sã vã informez, ºi dacã ne puteþi ajuta, în schimb, avem probleme cu furnizorii. De pildã, spitalele care în aceastã perioadã trebuie sã achiziþioneze cartofi au probleme, nu se gãsesc suficienþi furnizori pentru cartofi care sã accepte sã vândã cartofi unui numãr mare de instituþii ºi avem foarte multe cereri. ªi prin intermediul dumneavoastrã, vã rog, ºi a celorlalþi colegi din Parlament, dacã puteþi sã ne ajutaþi sã faceþi cunoscute aceste lucruri furnizorilor de cartofi în special, unde avem, ºi am constatat acest lucru astãzi, o serioasã problemã pentru ca ei sã poatã sã intre în acest sistem ºi noi îi sprijinim ca sã se înscrie imediat. Sistemul este foarte prietenos, nu necesitã cunoºtinþe deosebite ºi oricine poate sã-l utilizeze ºi mai ales are o certitudine cã poate sã câºtige pentru cã singura condiþie este ca la o calitate deosebitã, sã ofere un preþ care sã fie preþul pe care îl considerã cel mai bun.
Iar din punctul nostru de vedere, vreau sã spun cã aceste economii, care pânã în prezent se cifreazã la peste 5 milioane de euro, 5 milioane de dolari, constituie un motiv de bucurie deosebitã, pentru cã acest lucru ne-a permis, pe de o parte, sã nu avem implicaþii deosebite în ceea ce priveºte corectitudinea unor tranzacþii, eliminarea acestor tentaþii ºi vã aduc aminte aici cã am fost acuzaþi de cãtre diverºi ºefi de servicii de aprovizionare în special de la spitale care ne-au spus: ”Domnule, nu se poate, cã vom cumpãra doar medicamente proaste!Ò Vã informãm ºi pe dumneavoastrã, ºi pe cei care ne ascultã în acest moment cã în România nu se pot vinde decât medicamente de calitate bunã care sã fie verificate de Agenþia Naþionalã a Medicamentului, iar, dacã-mi permiteþi un rãspuns la acuzaþia ºefilor de servicii de aprovizionare, vreau sã-i întreb: Pânã acum cum cumpãrau
medicamente? Le degustau dânºii cumva, aveau o procedurã specialã? Nu. Acel contract direct cu furnizorii era singurul element care le producea probabil o satisfacþie deosebitã, mai ales personalã, ºi noi îi încurajãm sã trãiascã din salariu.
Aceasta este o decizie pe care noi am luat-o ºi la care þinem foarte mult.
În rest, suntem dispuºi sã avem orice fel de propuneri pentru extinderea acestui sistem, pentru îmbunãtãþirea performanþei acestui sistem, pentru extinderea listei de produse ºi încurajãm pe toþi furnizorii sã vinã pe site-ul www.elicitaþie.ro, pentru cã este locul unde nu conteazã dacã eºti firmã mare sau firmã micã, conteazã sã livrezi produse de bunã calitate ºi servicii de bunã calitate ºi eºti un câºtigãtor asigurat. Iar cetãþeanul beneficiazã de transparenþa pe care ºi-o doreºte în privinþa cheltuirii banului public.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc, doamnã deputat, pentru atenþie.
Da. Vã mulþumesc, domnule ministru.
Dacã doamna deputat e mulþumitã de rãspuns? Poftiþi!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Doresc sã-i mulþumesc domnului ministru Dan Nica pentru rãspunsul complet ºi foarte complex pe care mi l-a dat, mai ales cã a exemplificat atât de bine toate câte s-au fãcut prin licitaþia electronicã.
Vã mulþumesc foarte mult.
Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Justiþiei. Domnul Brudaºca este în salã? Nu este. Atunci acest rãspuns se amânã. Mai adresase încã o întrebare tot Ministerului Justiþiei. Se amânã rãspunsul.
Domnul deputat Ludovic Abiþei de la P.R.M. este în salã? Nu este. Se amânã rãspunsul.
Domnul Dan Coriolan Simedru vãd cã este în salã, a adresat o întrebare Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei privind situaþia de incompatibilitate dintre funcþia de director al unui serviciu public descentralizat ºi alte funcþii publice alese. Rãspunde doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu. Poftiþi, vã rog, rãspundeþi domnului Dan Coriolan Simedru.
Doamna secretar de stat, poftiþi!
**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_
_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**
## Domnule preºedinte,
În situaþia întrebãrii puse de domnul deputat, vrem sã vã precizãm cã nu existã incompatibilitate la funcþiile de director, director-adjunct. Aceºtia pot ocupa ºi funcþiile prevãzute în Legea 215, republicatã, Legea administraþiei publice locale. De asemenea, compatibilitate referitor la Legea nr. 188/1999, Legea Statutului funcþionarilor publici Ñ aceastã situaþie s-a reglementat de cãtre ministrul sãnãtãþii ºi familiei încã din iunie 2001.
Aceastã situaþie a fost transmisã oficial la toate direcþiile de sãnãtate judeþene ºi a municipiului Bucureºti. Mulþumim.
Dacã domnul deputat e mulþumit? Poftiþi, domnule deputat!
Doamna secretar de stat, eu sunt surprins de acest rãspuns. Dumneavoastrã ºtiþi cã în Statutul funcþionarilor publici este prevãzut cã funcþiile publice sunt incompatibile cu funcþiile de consilieri locali sau consilieri judeþeni. Nu ºtiu dacã aceastã reglementare la care dumneavoastrã aþi fãcut referire înainte ºi trimisã de cãtre doamna ministru la direcþiile de sãnãtate publicã pot sã înlocuiascã Statutul funcþionarilor publici.
De aceea, eu aº fi dorit, mai ales cã am cerut o dezvoltare a acestui subiect, am cerut punctul de vedere juridic al ministerului referitor la aceastã problemã. ªtiþi cã existã directori ai direcþiilor sanitare care ocupã în acelaºi timp atât funcþia de director de direcþie (ºi este în nomenclatorul funcþiilor publice), cât ºi funcþia de consilieri locali sau consilieri judeþeni.
V-aº ruga sã-mi puneþi ºi mie la dispoziþie actul la care aþi fãcut referire pe care doamna ministru l-a trimis direcþiilor de sãnãtate publicã.
Domnule deputat, vã punem la dispoziþie Adresa doamnei ministru, nr. 5.916 din 21 iunie 2001, înaintatã la toate direcþiile de sãnãtate publicã, ºi Adresa 6.132 din 28 iunie 2001 în sensul solicitat de dumneavoastrã. Este baza care a stat la mãsura luatã de doamna ministru. Sigur, consider cã, raportat la actele normative în vigoare, trebuie o revizuire a situaþiei pentru cã trebuie sã ne încadrãm ad litteram în textul actelor normative care între timp s-au modificat ºi atunci trebuie ºi o corelare cu acestea.
Vã mulþumesc.
Da. Domnul Simedru.
O scurtã completare, domnule preºedinte. Aºtept punctul de vedere al Direcþiei juridice a ministerului vizavi de întrebarea pe care am pus-o.
Vã mulþumesc.
Doamna Luminiþa Gheorghiu trebuia sã rãspundã ºi domnului Brudaºca, dar nu este în salã. Mai avea douã rãspunsuri Ñ domnul Constantin Corega de la Ministerul Educaþiei trebuia sã-i rãspundã tot domnului Brudaºca, deputat care absenteazã.
Domnul Corega are de dat totuºi un rãspuns ºi domnului Dan Coriolan Simedru, care este prezent. Poftiþi, vã rog!
**Domnul Constantin Corega** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Doamnelor ºi domnilor,
Interpelarea cuprindea trei întrebãri de fapt: Dacã conducãtorilor de servicii descentralizate le sunt aplicabile legile funcþionarului public?
În ceea ce priveºte institutele descentralizate ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, acestea sunt inspecto- ratele ºcolare, care sunt conduse de inspectori ºcolari generali ºi care, în conformitate cu Statutul cadrelor didactice, sunt profesori ºi ca urmare nu li se aplicã nici pe departe prevederile funcþionarilor publici.
Incompatibilitãþi, în lumina Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, la ceea ce solicitaþi dumneavoastrã sunt cuprinse numai în Legea nr. 128/1997, care este Statutul personalului didactic ºi aratã în ce situaþie un cadru didactic nu este compatibil cu funcþia, în nici un caz cele din linia directã.
În ceea ce priveºte al treilea punct al întrebãrii dumneavoastrã, vã aducem la cunoºtinþã cã, prin Ordinul ministrului educaþiei ºi cercetãrii nr. 3.178 din 16 februarie 2001 a fost revocat Ordinul ministrului educaþiei naþionale nr. 4.420 din 31.VIII.2000 privind funcþiile publice ºi funcþiile publice specifice din Ministerul Educaþiei Naþionale ºi din instituþiile descentralizate subordonate, în care la art. 2 se enumera funcþia de inspector ºcolar general printre funcþiile de conducere specifice din cadrul instituþiilor descentralizate subordonate ministerului. Deci, prin abrogarea acestui ordin, inspectorii ºcolari generali nu mai sunt funcþionari publici.
Da. Domnul deputat.
## Domnule secretar de stat,
Întrebarea pe care vreau sã v-o adresez acum se referã la faptul cã în Statutul funcþionarilor publici, acolo unde sunt descrise care sunt funcþiile publice, în anexã, inspectorul ºcolar, inspectorul general ºcolar, funcþia de inspector general ºcolar ºi inspector general ºcolar adjunct este trecutã ca ºi funcþie publicã.
Deci sigur cã ei sunt la bazã profesori, sunt dascãli, aºa cum ºi noi, în Parlament, unii sunt medici, alþii, ingineri, alþii, economiºti, dar totuºi suntem deputaþi ºi suntem aici persoane publice.
Aº vrea sã vã rog sã faceþi un comentariu la acestea ºi sã-mi puneþi la dispoziþie, dacã sunteþi amabil, rãspunsul dumneavoastrã scris, pentru cã ºi aºa am solicitat rãspuns la întrebare. Apropo de aceastã situaþie, ºi doamna secretar de stat, dacã este amabilã, sã-mi punã la dispoziþie rãspunsul ºi scris.
Vã mulþumesc.
Da. Domnule secretar de stat, poftiþi!
Absolut normal, rãspunsul scris o sã-l obþineþi pe calea normalã, iar în ceea ce am spus, am spus o datã cã prin ordinul ministrului a fost anulat un ordin anterior al ministrului care prevedea cã inspectorii ºcolari sunt funcþii publice ºi s-a fãcut notificarea pentru a fi scoase din anexa respectivã toate funcþiile publice din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
Ca urmare, nu sunt funcþionari publici nici unul dintre inspectorii ºcolari generali, inspectori generali adjuncþi sau directorii de inspectorate ºcolare. Aceasta este starea de acum.
Rãspunsul scris îl primiþi. Vã mulþumesc.
Da. Au fost adresate întrebãri de cãtre domnul Damian Brudaºca domnului secretar Ciotloº, douã întrebãri, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Nefiind prezent, amânãm rãspunsul.
De asemenea, pentru domnul Szil‡gyi Zsolt nu este nici dânsul în salã. Amânãm rãspunsul.
Pentru domnul Nicolae Enescu s-a transmis rãspunsul scris. Domnul Brudaºca, care este absent, a adresat o întrebare ºi Ministerului Culturii. I se va rãspunde când va fi prezent.
Domnul Ion Mocioalcã, deputat P.S.D., este? Nu este prezent. Deci domnul Iacob Zelenco de la A.P.A.P.S. îi va rãspunde când va fi prezent. A rãspuns în scris, da? Da.
De asemenea, pentru domnul Dan Rasovan aþi rãspuns în scris. Pentru domnul Dan Brudaºca aþi rãspuns în scris.
Domnul Pavel Abraham de la Ministerul de Interne a rãspuns domnului Brudaºca în scris. Tot Ministerul de Interne a rãspuns în scris ºi domnului Pavel Târpescu, care nu este prezent, de asemenea.
Altã întrebare a domnului Dan Brudaºca, vãd cã s-a rãspuns, de asemenea, în scris. ªi mai avem o serie de întrebãri cãrora li s-a rãspuns în scris.
Am epuizat partea adresatã rãspunsului la întrebãri. Trecem la partea destinatã interpelãrilor.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/5.XII.2002
Domnul Viorel Coifan nu este prezent, a depus douã interpelãri în scris.
Domnul Mihai Tudose nu este prezent. A depus în scris.
Domnul Valeriu Zgonea a depus interpelarea în scris. Domnul Petre Posea a depus în scris.
Doamna Liana Naum, poftiþi, vreþi sã dezvoltaþi? Nu. Aþi depus-o în scris.
Domnul Kovacs Zoltan ºi Szil‡gyi Zsolt au depus în scris.
Domnul Ludovic Mardari a depus în scris.
Domnule Mircea Costache, poftiþi!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Am sã prezint foarte pe scurt subiectul a douã interpelãri.
Prima este de fapt o revenire în legãturã cu situaþia din comuna Brãieºti, judeþul Buzãu, al cãrei primar are o bogatã activitate infracþionalã ºi multe dosare pe rolul instanþelor. Mi s-a precizat atunci cã acesta este mersul justiþiei în România, s-a scuzat domnul Alexe Ivanov.
Eu i-aº aduce aminte cã existã norme de drept ale celeritãþii cu care ne tot împuiaþi capul ºi ar trebui aplicate, întrucât se poate înþelege cã este ºi un mod de a pactiza cu infractorii. Oricum, la ceea ce am anexat înainte, semnãturile a 180 de cetãþeni ºi precizarea unor situaþii concrete, am mai anexat încã niºte articole de presã mai actuale care ne aratã cã activitatea infracþionalã a primarului din Brãieºti este în continuã creºtere ºi aºtept rãspunsul Ministerului Justiþiei în legãturã cu posibilitatea finalizãrii pe cale legalã a acestei stãri de lucruri.
Cea de-a doua interpelare se adreseazã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã ºi se referã la o situaþie cu care se confruntã ºi cetãþenii din alte municipii, care nu primesc la timp ajutoarele legale pentru compensarea consumului de gaze în cazul celor care locuiesc la case. În audienþele fãcute la primarul municipiului Buzãu, cetãþenii care ni se plâng sunt amânaþi, sunt purtaþi pe drumuri, li se spune întotdeauna cã nu s-au primit banii alocaþi compensaþiilor de la Guvern, altã datã li se dau niºte adrese, aºa cum am anexat ºi eu aici, de un absurd perfect.
Chiar am fãcut precizarea cã, în cazul în care din exemplul anexat de mine domnul ministru înþelege ceva, sã mi-l traducã ºi mie pentru cã mie, ierte-mi-se ignoranþa, nu-mi este deloc clar ce se spune aici.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Da. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Ioan Sonea este? Nu este. Domnul Eugen Pleºa? Nu este, este absent. Domnul Eugen Nicolãescu este absent, a depus în scris.
Domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domnul Babiuc a depus în scris.
Domnul Ovidiu Virgil Drãgãnescu a depus în scris. Domnul Sersea a depus în scris. Domnul Nicu Mircea Toader a depus în scris. Domnul Damian Brudaºca a depus trei interpelãri în scris.
Domnul Paul Magheru. Poftiþi, dacã vreþi sã dezvoltaþi!
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Administraþiei Publice.
Obiectul interpelãrii: gestionarea defectuoasã a banilor publici, la nivelul autoritãþilor administrative autonome ºi al structurilor descentralizate ale autoritãþilor centrale din judeþul Bihor.
Foarte pe scurt, este vorba de începutul unei lucrãri, în 1998, într-un sat bihorean, Râpa. Lucrarea a pornit, de alimentare cu apã, ºi care, chipurile, a fost finalizatã într-un timp record. Pentru cã, în loc sã se facã sãpãturile la adâncimile corespunzãtoare, dupã ce credeau ei, un noroc, sã ajungi la 6 metri la apã, reuºita a fost decretatã, omologatã, deºi proiectul prevedea sãpãturi mai adânci.
S-a bãtut palma cu executantul, s-a bãut ºi ”cinsteaÒ, dar, din pãcate, cei din satul Râpa au rãmas pânã acum fãrã apa vitalã, strict necesarã acestei comunitãþi. Toate rãspunsurile nu au fost de naturã sã-i încurajeze pe cetãþeni, pot spune, chiar dimpotrivã. Deºi convenþia a fost semnatã de cãtre ambele pãrþi, deºi lucrarea a fost recepþionatã, toatã lumea se spalã pe mâini ºi nu mai doreºte sã intervinã în aceastã situaþie, încât, indiferent de câte ºi din câte pãrþi a fost întoarsã aceastã problemã, timp de 2 ani nu s-a gãsit încã o soluþie viabilã, iar oamenii s-au sãturat, ºi pe bunã dreptate, sã se mai încreadã în fel ºi fel de promisiuni. Frustrarea pe care o simt nu mai are limite, motiv pentru care s-a hotãrât sã se cearã o expertizã.
Ei solicitã din partea celor abilitaþi sã redeschidã dosarul lucrãrii de alimentare cu apã a satului Râpa ºi întrebãrile lor sunt legate în primul rând de garanþia lucrãrii ºi de respectarea proiectului, exprimându-ºi rezerve în ceea ce priveºte utilizarea întregii sume alocate acestei lucrãri, în condiþiile în care, probabil, proiectul prevedea sãpãturi pentru cele douã foraje, la adâncimi mai mari decât la cele la care ei au crezut cã se rezolvã problema.
În situaþia sus-menþionatã, vã rugãm, domnule ministru, sã interveniþi pentru a clarifica, cât se poate de repede, situaþia injustã, creatã la nivelul respectiv. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Domnul Emil Rus a depus în scris, domnul Ludovic Abiþei a depus în scris, domnul Bãlãeþ a depus ºi este absent; domnul Moisoiu o sã depunã în scris, domnul Gheorghe Valeriu a depus în scris, domnul Emil Boc a depus în scris, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris, doamna Anca Boagiu a depus douã interpelãri în scris, domnul Ioan Mogoº nu a depus nici în scris, nu este nici aici; domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu a depus douã interpelãri în scris, domnul Boiangiu a depus în scris, domnul Metin Cerchez a depus în scris, domnii Radu Stroe ºi Dan Coriolan Simedru au depus în scris, domnul Simedru vrea s-o prezinte, de fapt, sã enunþe obiectul interpelãrii.
Interpelarea este adresatã ministrului apãrãrii naþionale, domnul Mircea Paºcu, ºi se referã la discriminarea militarilor pensionaþi, din structurile Ministerului Apãrãrii Naþionale, comparativ cu cei proveniþi din structurile
Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe, Serviciului de Telecomunicaþii Speciale ºi ale Serviciului de Protecþie ºi Pazã, ale cãror condiþii de pensionare sunt superioare, fãrã sã existe o motivaþie obiectivã.
Vã mulþumesc.
Domnul Nicolae Leonãchescu, poftiþi!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Rodica Stãnoiu, Ministerul Justiþiei.
Obiectul interpelãrii: locatarii a trei blocuri din Bucureºti, str. Cobãlcescu nr. 41, sunt purtaþi prin tribunale pentru un incredibil proces de retrocedare. Reclamantele nu au produs dovezi cã sunt proprietare, deoarece imobilele au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost plãtitã.
Chiriaºii au cumpãrat apartamentele în baza Legii nr. 112/1995 ºi a Legii nr. 10/2001, care prin art. 18 alin. d) le recunoaºte ca legale actele de vânzarecumpãrare.
Cu toate acestea, la Tribunalul Municipiului Bucureºti aceste legi nu se respectã ºi hotãrârile instanþelor de bazã sunt infirmate. În aceastã situaþie se aflã dosarele nr. 183/2002, 221/2002, 3.233/2001, iar 2.234/1999 a fost suspendat.
La Judecãtoria Sectorului I s-au suspendat, pentru lipsã de probe, dosarele: 2.268/2001 (pârâþi Nicolae Ana ºi David Daniela), 2.261/2001 (Albeanu Florica ºi Udrea Ion), 2.260/2001 (Bittner Profira), 2.262/2001 (Hurjui Traian), 2.264/2001 (Georgescu Marta) etc.
Dosarul nr. 2.263/2001 (Cojocaru George) Ñ Judecãtoria Sectorului I a parcurs toatã reþeaua judiciarã ºi s-a soldat cu respingerea cererii de retrocedare (autoritate de lucru judecat).
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/5.XII.2002
În celelalte dosare apar surprize, prin nerespectarea Legilor nr. 112/1995 ºi nr. 10/2001.
Interpelarea noastrã se referã la modul deficitar în care se aplicã legile sus-menþionate la nivelul Tribunalului Bucureºti.
De ce sunt purtaþi pe drumuri oamenii acestor trei blocuri, de patru ani de zile?
Legea specialã nr. 10/2001, prin care li s-au vândut, de bunã-credinþã, apartamentele, nu se mai aplicã ºi li se anuleazã titlurile de vânzare-cumpãrare.
Obiectul interpelãrii adresate ministrului de interne Ioan Rus sunt gravele abuzuri sãvârºite de unii din angajaþii Poliþiei, care constau în încãlcarea drepturilor omului în aceastã instituþie.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Cu aceasta, ºedinþa din seara de astãzi s-a încheiat.
Ne revedem mâine, la ora 8,30.
Domnul deputat Iulian Mincu a depus în scris, doamna Mona Muscã a depus în scris.
Doamna Paula Ivãnescu.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,07._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#27693Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 167/5.XII.2002 conþine 8 pagini.**
Preþul 7.432 lei