Stenogramă plen

Da, mi-a trecut.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Doamna Fevronia Stoica:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Egalitatea realã între femei ºi bãrbaþi reprezintã o componentã esenþialã a unei democraþii autentice.

Prin declaraþia mea politicã doresc sã fac un apel cãtre colegii parlamentari bãrbaþi pentru întãrirea structurii legislative ºi administrative cu responsabilitãþi în domeniul egalitãþii de ºanse ºi de tratament. Nu cred cã mai este necesar sã apelez la colegii senatori din partidul de guvernãmânt. De susþinerea Domniilor lor sunt sigurã sau aproape sigurã.

Un obiectiv important în Programul politic al Partidului Social Democrat îl reprezintã tocmai adoptarea unei politici coerente, de redare a demnitãþii femeii în societate, care sã asigure condiþii egale cu cele ale bãrbaþilor pentru participare la viaþa economicã, socialã ºi politicã.

Statutul ºi condiþia femeii se rãsfrâng asupra ansamblului social Ð familie ºi ºcoalã, educaþie ºi culturã, religie ºi sãnãtate, economie ºi politicã.

Dacã ne-am fãcut bine temele ºi am fost chemaþi la concursul pentru admiterea în NATO, sã încercãm sã rezolvãm împreunã ºi tema acquis-ului comunitar în sfera egalitãþii sexelor, condiþie esenþialã pentru aderare la Uniunea Europeanã.

Legislaþia românã acoperã prevederile fundamentale ale legislaþiei comunitare privind lipsa discriminãrii între bãrbaþi ºi femei. Am putea spune doar cã aplicarea ei este încã timidã. Þara noastrã a fost deseori criticatã în Parlamentul European pentru cã nu are o participare numeroasã a femeilor la funcþiile de decizie. Cred cã cifra de 10,7% femei în Parlamentul României, ce ne aduce pe locul 70, nu reprezintã procentul de femei care îºi doresc implicarea în politicã, ci, mai degrabã, reprezintã procentul bãrbaþilor care acceptã ca femeile sã facã politicã ºi Ð de ce sã nu o spunem? Ð procentul bãrbaþilor care sunt dispuºi sã cedeze locurile eligibile pe liste.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã rog. Vã rog!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Îþi dau locul meu, Fevronia.

## **Doamna Fevronia Stoica:**

Nu tindem cãtre matriarhatul din þãrile nordice, tindem, totuºi, cãtre o paritate, paritate care trebuie sã corijeze, în parte, o prea lungã nedreptate. Bãrbaþii, încã reticenþi în faþa unei asemenea perspective, nu trebuie sã uite cã aceastã lege le rezervã 50% din posturi ºi cã, în faþa ritmului rapid în care femeile îºi cuceresc drepturile, ea constituie o garanþie cã nu se vor gãsi, peste câteva decenii, în situaþia pe care femeile o cunosc de milenii. Poate cã ar trebui sã chibzuim împreunã ºi la propunerea colegului senator de la P.N.L., de a introduce în Legea electoralã un procent obligatoriu pentru candidate. Poate cã în aceastã etapã ar fi bunã aceastã iniþiativã.

Raportorul Parlamentului European pentru România, baroana Emma Nicholson, în raportul asupra candidaturii României la Uniunea Europeanã, sfãtuieºte þara noastrã sã asigure o implementare constantã a principiului ºanselor egale ºi subliniazã necesitatea creãrii unor instituþii aferente pentru adoptarea acquis-ului comunitar în sfera egalitãþii sexelor.

Constituirea unei comisii pentru egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi în cadrul Senatului României, similarã altor comisii permanente din Parlamentul European ºi din Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, precum ºi din Parlamentele þãrilor membre sau candidate, ar fi un semnal în ceea ce priveºte asumarea problematicii egalitãþii de cãtre factorii de decizie politicã.

Lansez în acest sens un apel de sprijin senatorilor pentru susþinerea proiectului de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Senatului, în sensul înfiinþãrii celei de-a 15-a comisii permanente.

Colegele parlamentari au fãcut deja un prim pas în acest sens, organizându-se în Clubul parlamentarelor, tocmai pentru ca legislaþia de gen sã fie susþinutã de toate partidele.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Construcþia viitoare a Europei nu poate fi fãcutã decât de cei doi parteneri. Atunci când bãrbaþii politici au o agendã extrem de încãrcatã cu probleme la scarã planetarã privind integrarea, trebuie cineva sã se ocupe ºi de problemele aparent minore, privind educaþia, sãnãtatea, grija pentru bãtrâni ºi nu numai.

Cred cã sunteþi de acord cã o prezenþã mai activã a femeii în viaþa economicã, socialã, politicã îºi poate pune amprenta beneficã ºi în probleme mondiale, precum corupþia, terorismul, discriminarea.

Sã ne gândim cã întreaga Europã s-a angajat în lupta împotriva terorismului, terorism care se face cu bani negri, o sursã consistentã a acestora constituind-o traficul de fiinþe umane.

Am adoptat o lege privind prevenirea ºi combaterea traficului de persoane ºi un Plan naþional de acþiune privind combaterea traficului de fiinþe umane. Cu toate acestea, relatãrile mass-media abundã de ºtiri privind exploatarea femeilor, a copiilor, a persoanelor cu handicap, prostituþia organizatã de reþele mafiote internaþionale.

Unde existã vidul legislativ care creeazã vulnerabilitatea acestor persoane?!

Poate cã ar fi bine sã ne influenþãm din legea suedezã care penalizeazã clientul, incriminat fiind cel care cere servicii unei prostituate.

Dacã societatea nu permite violenþã în stradã, de ce se admite tacit violenþa în familie?!

Înainte de a construi noi centre de ocrotire a femeiivictime, sã ne inspirãm, poate, din legislaþia Germaniei, care stipuleazã clar: pãrãseºte locuinþa cel care provoacã violenþa.

ªi dacã tot este sã luãm modele de la þãrile vestice, de la americani, sã luãm ºi modelul lor în campania

electoralã, sã vedem candidatul sau candidata împreunã cu familia sa.

Sã resetãm din memorie cuplul tovarãºilor care ne-au fãcut sã avem un sentiment de vinovãþie, timp de aproape 13 ani, ºi sã-l înlocuim cu un nou cuplu, domndoamnã, parteneri egali.

## Domnilor colegi,

De asemenea, sper cã veþi fi de acord ºi cu propunerile colegelor parlamentari privind modificarea Constituþiei în sensul garantãrii egalitãþii de ºanse.

În ceea ce priveºte mass-media, nu intenþionez sã aduc critici, ci doar sã-mi exprim surprinderea cã în mijloacele de comunicare în masã femeia este prezentatã din cele mai defavorabile unghiuri.

Oare pentru cã directorii de trusturi ºi editorii-ºefi sunt în exclusivitate bãrbaþi sau unitatea dintre femei nu este egalã cu cea dintre bãrbaþi?!

Spun acest lucru ca o provocare lansatã femeilor care lucreazã în mass-media româneascã, sã promoveze în antitezã cu femeia-victimã ºi imaginea femeii-luptãtoare, tipicã femeii românce, care militeazã pentru egalitatea de gen, egalitate care este mai presus de toate un drept fundamental.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Doamna senator, se adevereºte o datã în plus cã un handicap devine o virtute. V-aþi simþit discriminatã ºi aþi luat aplauze într-un moment în care atenþia sãlii era în creºtere.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Bichineþ.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Într-adevãr, doamna senator poate inspira... ªi eu o sã reuºesc cu greu sã mã þin de firul ideilor pe care le-am conceput în declaraþia mea politicã, declaraþie care are un titlu sec. Ea se intituleazã ”PremierulÒ ºi se înscrie în seria celor care au debutat în urmã cu ceva vreme sub înãlþãtorul generic ”Þara noastrã este plinã de evenimente fericiteÒ. Este vorba de þara premierului, se înþelege, ºi implicit ºi de þara pe care o reprezentãm noi, toþi, aici.

Stimaþi colegi, o sã-mi cântãresc foarte bine expresiile ºi am sã încep a pipãi în mod metodic epiderma esenþei, mizând pe capacitatea dumneavoastrã de a percepe miezul unei idei ºi aceea de decodificare a oricãrui mesaj politic.

Iatã, bunãoarã, sãptãmâna trecutã, ”una ragazza italianaÒ Ñ cã tot veni vorba, doamna senator Ð ce atingea suta de aniºori, amatoare de senzaþii tari încã de la începutul secolului trecut, a dorit sã cunoascã pe viu þara lui Dracula.

ªi cum nu stãtea bine cu orientarea în teren, a nimerit în bogatul oraº Bacãu, unde Dumitru Sechelariu, ”baronÒ local, este, în acelaºi timp, ºi primar ºi stadion. ªi pentru cã nu este suficientã aceastã dublã ipostazã, el este ºi fratele lui Sergiu. Dacã nu-l cunoaºteþi pe Sergiu, vã spun eu cine este. Este cel care rãspunde în þarã de drumuri ºi case. Constructorii care au de gând sã-ºi încaseze banii dupã ce fac lucrãrile trebuie sã-l cunoascã pe Sergiu. Atentã la vampiri, femeia din insulã a alunecat într-un canal de unde au scos-o patru elevi ai Liceului ”BacoviaÒ fugiþi de la ora de culturã civicã pentru a pune câte o bombã la fiecare colþ al ºcolii vecine, ”PãtrãºcanuÒ. Cred cã aþi surprins dimensiunea seriozitãþii fiinþei acesteia care vã vorbeºte acum de la microfonul Senatului.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã mã priviþi din profil ºi... Aºa-i la modã acum...

...ºi cu coada ochiului...

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Aºa... Folosind metode tradiþionale, iritaþi cã explozibilul întârzie sã-ºi facã efectul, tinerii moldoveni i-au produs femeii italiene o senzaþie aºa de puternicã, încât au lãsat-o pe trotuar mai mult vie decât moartã, uºuratã de portofel ºi lãnþiºor.

Eu v-am promis cã vom ajunge la premier, însã nu pot sã merg direct decât trecând prin bântuitul de fericire judeþ Vaslui, care m-a trimis în Parlament.

Dupã recenta vizitã a ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale, în judeþul nostru procentul ºomajului a crescut fulgerãtor, de la 12% la 15%, ºi, dupã cum aratã situaþia de sãptãmâna aceasta, înspre sãrbãtori vom ajunge la 20%.

Primarul municipiului Vaslui, un primar bun, care a cotit-o ºi el biniºor spre P.D.S.R., în ultima vreme, a ajuns la concluzia cã, pentru a nu muri de foame în casele lor, bãtrânii trebuie sã primeascã pe zi o masã, o porþie la caserolã, însã, cum în drumul lor spre casã trebuie sã treacã printr-un parc, a fost nevoie de intervenþia jandarmilor locali, care îi învaþã pe bãtrâni judo, box, carate, sã ajungã vii ºi nevãtãmaþi cu mâncarea acasã, pentru cã le-o furã muncitorii care au salariu ºi nu pot sã-ºi cumpere o mâncare.

Aminteam aici, de mai multã vreme Ð ºi domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu, pe care eu încã îl consider al doilea om în stat, m-a susþinut Ð, aminteam de spitalul Bãceºti unde, printr-o decizie neinspiratã a Direcþiei de sãnãtate Vaslui, bolnavii psihic au fost mutaþi în mijlocul localitãþii, într-un spital comunal, situaþie absolut catastrofalã. Ei bine, bolnavii aduºi aici, din dragoste anticipatã pentru premier Ð cã despre el este vorba Ð ataºaþi total valorilor vestice, entuziaºti din pricina momentului Praga, au fãcut sãptãmâna trecutã o demonstraþie spontanã pe uliþele Bãceºtiului de au bãgat tot satul în sperieþi. Sat care Ð eu sper cã ºi presa este atentã la ce discutãm aici...

... ºi ziariºtii care nu vor sã rãmânã ºomeri, sã dea ceva din ce am spus eu... Ð sat care, ca în vremurile de bejenie, s-a retras, _in corpore_ , într-o pãdure aflatã la câþiva kilometri ºi nu a putut sã se întoarcã acasã decât cu ajutorul apãrãrii civile judeþene.

Domnilor colegi de la P.S.D., aceasta este þara realã, cea pe care, cu înfrigurare, o descriu eu aici. Ne cunoaºtem. Gândim împreunã pentru a da legi bune þãrii. Cu unii dintre dumneavoastrã, tacit, am legat prietenii, însã, pentru numele lui Dumnezeu, atrageþi-i atenþia domnului Adrian Nãstase Ñ asta fac eu în numele dumneavoastrã, om înzestrat, de altfel Ñ cã merge pe un drum greºit, ºi cã ºi-a ales rãi sfetnici. Îi sugerez premierului, om cult, sã reciteascã poveºtile lui Ion Creangã. Una dintre ele, o lecturã fundamentalã, ”Povestea porculuiÒ, are un mers deosebit ºi am sã-i las plãcerea sã decodifice dumnealui sfatul pe care îl dãdea cineva femeii feciorului de împãrat. ”Dacã te-a sfãtuit cineva, rãu te-a sfãtuitÒ. ”Dacã ai fãcut dupã capul tãuÒ Ð spune Creangã o expresie mai durã, eu nu am sã o folosesc - ”rãu cap ai avutÒ.

Între dumneavoastrã sunt parlamentari eficienþi, cinstiþi, ºi aici, ºi dincolo. Fãrã a implica partidul meu, fãrã a implica pe liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor, care nu mai are emoþii dupã ce m-a ascultat, eu vreau sã vã exprim gândurile mele, gândurile senatorului de Vaslui Corneliu Bichineþ, un om de care, cu siguranþã, o sã mai auziþi.

Eu îi sugerez premierului sã-ºi primeneascã echipa cu oameni cinstiþi ºi eficienþi din rândurile dumneavoastrã, repet, din rândurile dumneavoastrã, sã identifice pe corupþii din preajma sa, sã-ºi defineascã propria poziþie prin instrumentele politice pe care le are, sã elimine pe cei care nu fac cinste clasei politice româneºti ºi, mai ales, sã nu se joace cu Iliescu.

Când s-o supãra preºedintele pe premier, nici chiar noi, cei de la România Mare Ð deºi avem toate intenþiile ºi bunãvoinþa Ð nu-l vom putea ajuta, aºa cum s-a întâmplat, în urmã cu ani, cu un alt premier, care nu mai încãpea în televizoare ºi pe care preºedintele, de atunci ºi de acum, l-a înãlþat ºi l-a lãsat sã se înalþe pânã i-a dat drumul drept în creºtet, de umblã sãracul acuma pribeag pe la toate curþile europene doar-doar o mai intra în politica mare. Dar când ai ieºit din politicã, nu te mai aduce nici Partidul România Mare înapoi.

Am învãþat, stimaþi colegi, de la Guicciardini cã e bine ca un om de vârsta mea sã fie atent ca seara la culcare mai-marii zilei sã nu-l treacã pe rãbojul celor nemulþumiþi. Eu nu sunt nemulþumit. Asemenea lui Albert Camus, sunt revoltat, ºi, prin ceea ce am transmis, doresc ca în þara noastrã sã se ajungã la un climat de sãnãtate politicã ºi poporul român sã fie mândru cã ne-a ales pe noi. ªi am sã mã retrag de aici dupã ce dumneavoastrã veþi bate din palme.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl rog sã ia cuvântul pe domnul senator Paul Pãcuraru, de la Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Constatãm cã nu este prezent la lucrãri.

Are cuvântul domnul senator Ionel Alexandru, în timpul rãmas ºi alocat Grupului parlamentar al Partidului România Mare. ## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dacã mai poate vorbi cineva dupã Bichineþ...

Calitatea de preºedinte de ºedinþã mã obligã sã tac. Aº fi vorbit foarte mult...

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la situaþia Insulei Mari a Brãilei.

În data de 31 mai 2001 am adresat o interpelare ministrului agriculturii, domnul Ilie Sârbu, în care am demascat ingineria financiarã, tipic mafiotã, practicatã de firma ”Rent Import ExportÒ S.R.L., firmã paraºutatã de fostul ministru al agriculturii, Ioan Mureºan, în Insula Mare a Brãilei.

Ulterior, în data de 13 august 2001, printr-o scrisoare deschisã adresatã aceluiaºi ministru, am prezentat prejudiciul, cunoscut în acel moment, în valoare de 132 miliarde lei provocat statului de cãtre aceastã firmã. Aceasta primise managementul absolut în 30 iulie 2001, printr-o decizie a Tribunalului Judeþean Brãila, în urma presiunilor ministrului Sârbu, care, fãrã sã þinã cont de conflictul de interese dintre calitatea de asociat al Insulei Mari a Brãilei ºi cea de manager general al aceleiaºi unitãþi, a fãcut acest lucru.

Practic, s-a acordat conducerea tocmai celui acuzat de jefuirea sistematicã a acestei unitãþi strategice a þãrii. Datoritã scandalului iscat, dar mai ales faptului cã firma sus-menþionatã declara repetat cã nu va mai plãti redevenþa datoratã Ð domnul ministru chiar plângându-se, citez: ”Aceastã firmã a dovedit cã nu a meritat încrederea noastrã acordatãÒ Ñ, s-a hotãrât înlocuirea acestui S.R.L., dar tot într-un stil tipic mafiot, confirmându-se faptul cã mafia îºi schimbã, dupã vremuri, doar culoarea sa politicã. Astfel, fãrã sã se þinã cont de pãrerea ºefului statului Ion Iliescu, care, aflat într-o vizitã la Brãila, în data de 1 septembrie 2001, ceruse sã se reorganizeze conform legii aceastã unitate într-un holding naþional, chiar a doua zi, ministrul agriculturii a anunþat cã Insula Mare a Brãilei a fost arendatã pe timp de 20 de ani, fãrã nici o licitaþie, pe baza unui contract, ºi astãzi încã secret, deputatului P.S.D. de Neamþ Culiþã Tãrâþã.

Însã pentru a fi pus în aplicare ilegalul contract de arendã a fost necesarã intervenþia personalã a premierului Nãstase deoarece firma ”Rent Import ExportÒ S.R.L. nu voia sã plece de bunãvoie, mai ales cã era stãpânã, cu acte în regulã, pe Insula Mare a Brãilei, prin bunãvoinþa domnului ministru Ilie Sârbu, aºa cum am arãtat înainte.

Totul s-a tranºat la Palatul Victoria în seara de zilei de 2 octombrie 2001, când premierul Adrian Nãstase a spus de faþã cu ministrul sus-menþionat ”Tu pleci ºi el vineÒ, adresându-se lui Fernando Enciu, patronul firmei ”RentÒ, respectiv lui Culiþã Tãrâþã.

Cu aceastã schimbare însã nu s-a rezolvat nimic. Dacã Enciu se lãuda în faþa premierului cu Ð citez Ð

”cele mai mari producþii din istoria umanitãþii în Insula Mare a BrãileiÒ, acestea fiind în realitate derizorii, Culiþã Tãrâþã se poate lãuda cu cele mai mari prostii din istoria agriculturii, deoarece a lãsat grâul nesecerat pe jumãtate din suprafaþa semãnatã, adicã cam 20.000 de hectare, acesta fiind stricat de ploile din varã, iar cel care a apucat sã fie recoltat nu a fost pus la adãpost, ajungând în aceeaºi situaþie.

La cultura de rapiþã a obþinut producþii astronomice ”de 2.500 kg la hectarÒ, singurul succes fiind la floarea soarelui unde s-au obþinut 1.700 kg la hectar.

Aceste mãreþe realizãri ”au fost sponsorizate deÒ Ð cine credeþi Ð ”statul românÒ, care l-a bonificat pe Tãrâþã cu 13 miliarde lei în contul subvenþiilor agricole, acesta completându-ºi astfel rata de redevenþã în valoare de 29 miliarde lei, cu alte cuvinte, aproximativ 40% din datoria cãtre stat.

În privinþa lucrãrilor agricole actuale, ele sunt întârziate, realizându-se doar 60% arãturile din toamnã, 24% la recoltat soia, 15% la recoltat porumb, 13% la semãnat grâu.

ªi acum, dacã în privinþa firmei ”Rent ImportÒ S.R.L. Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Galaþi ne-a dat dreptate, trimiþând în judecatã prin rechizitoriul din 14 martie 2002 pe Fernando Enciu pentru infracþiuni grave: ”instigare la delapidare, fals ºi uz de fals, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave etc.Ò, pagubele, conform datelor din declaraþia de inscript a creanþei nr. 2.413/13 mai 2002, fiind de 191 miliarde lei, la aceastã sumã se mai adaugã încã 450 miliarde lei, valoarea celor 98 de mii de tone de cereale vândute în anul 2001 peste hotare, banii încasaþi neintrând nici în prezent în þarã, la care se mai adaugã alte 500 de miliarde lei datorii mai vechi, Insula Mare a Brãilei fiind pãgubitã de mafia politicã pânã în prezent cu peste 1.000 de miliarde lei.

Astfel, s-a ajuns ca dintr-o situaþie agricolã de frunte, Insula Mare a Brãilei sã se transforme într-o simplã fermã, mulsã de mafia politicã trecutã ºi actualã. Jos mafia, sus patria!

Vã mulþumim, domnule senator. Încheiem acest punct din agenda ordinii de zi a Senatului privind declaraþiile politice.

Permiteþi-mi sã vã aduc la cunoºtinþã proiectele de lege pentru care colegii parlamentari din Senatul României pot sesiza Curtea Constituþionalã pentru observarea unor eventuale neconstituþionalitãþi ale proiectelor de lege deja adoptate.

Astfel, se poate exercita dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale pentru urmãtoarele proiecte de lege:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2002 privind revenirea în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor a imobilului Corp A1-S Ñ Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, Str. Mihai Viteazul nr. 4, judeþul Dolj, din patrimoniul Societãþii Comerciale ”Editura Scrisul RomânescÒ Ð S. A.;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privatã a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producãtorilor agricoli din judeþele Dolj ºi Mehedinþi, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001 Ð iulie 2002;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziþionate din împrumutul acordat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, cãtre societãþile comerciale înfiinþate prin reorganizarea Regiei Autonome ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut pentru ajustarea structuralã a sectorului privat) dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 13 septembrie 2002;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional, convenit prin Scrisoarea pãrþii române din 17 octombrie 2001 ºi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaþional din 31 octombrie 2001, precum ºi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice ºi financiare ºi a Memorandumului tehnic de înþelegere, convenite prin Scrisoarea pãrþii române din 12 august 2002 ºi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaþional, din 28 august 2002;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/2002 pentru modificarea Legii nr. 373/2002 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ð S. A. Constanþa;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea sistemului de susþinere ºi promovare a exportului cu finanþare de la bugetul de stat;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2002 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2002 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiþional la Scrisoarea de înþelegere privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureºti, la 24 septembrie 2002; Ñ Legea privind completarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2002 pentru modificarea Legii nr. 202/2000 privind

unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum ºi persoanelor care au participat la acþiuni de împotrivire cu arme ºi rãsturnare prin forþã a regimului comunist instaurat în România.

De asemenea, aduc la cunoºtinþa plenului Senatului urmãtoarea notã privind aprobarea restituirii unui proiect de lege.

Guvernul a solicitat restituirea proiectului Legii privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a 5-a, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002, întrucât, în ºedinþa din 20 noiembrie 2002, a hotãrât transformarea acestui proiect de lege în ordonanþã de urgenþã.

Potrivit articolului 88 din Regulamentul Senatului, cererea de restituire formulatã de Guvern, posibilã, din punct de vedere regulamentar, se supune la vot plenului Senatului ºi se adoptã cu majoritatea relativã de voturi, deci cu majoritatea parlamentarilor senatori, în acest caz, prezenþi.

Vã supun, aºadar, votului dumneavoastrã cererea Guvernului, de restituire a acestui proiect de lege, pe motivul arãtat în cuprinsul cererii de restituire.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Aprobat cu 68 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 6 abþineri cererea de restituire.

De asemenea vã solicit, întrucât s-a reparat sistemul nostru de evidenþiere a votului deschis, sã votãm ºi programul de lucru al acestei sãptãmâni.

V-aº ruga sã vã exprimaþi votul.

Este, de altfel, programul obiºnuit al Senatului, nu este nici o modificare de esenþã.

Vã mulþumesc.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri.

La urmãtorul punct din agenda de lucru a Senatului, constituirea unor comisii de mediere la texte care s-au adoptat în formule diferite în cadrul celor douã Camere ale Parlamentului astfel:

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieþei transporturilor rutiere ºi mãsurile ce trebuie luate în situaþii de crizã în domeniul transportului rutier de mãrfuri.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sunt patru propuneri.

Rog sã fie prezentate, vã rog, domnule senator Dionisie Bucur.

Domnii senatori Traian Novolan, Doru-Laurian Bãdulescu, Marin Dinu ºi Ion Seche.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Vã rog, doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã mulþumesc.

Deci v-aþi autopropus, înþeleg.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Vã rog, domnule senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul senator Ion Sârbulescu.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu, ca sã noteze.

ªi din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Vã rog, domnule senator, o propunere.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale.

Adoptat, cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale.

Vã rog, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnul senator Dionisie Bucur.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Vã

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Vã rog, domnule senator!

Domnii senatori Avram Crãciun, Ion Hîrºu ºi Dan Nicolae Rahãu.

Domnii senatori Ion Predescu, Octavian Opriº ºi Antonie Iorgovan.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunem pe domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Vã rog, domnule senator Nicolae-Vlad Popa!

Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator, vã rog.

Domnul senator Mircea Teodor Iustian.

Cine anume?

Propunem pe doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Mircea Teodor Iustian.

Domnul senator Mircea Teodor Iustian.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator EcksteinÐKov‡cs PetŽr.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra componenþei nominale a comisiei de mediere.

Aprobatã, cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii organizate.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnul senator Dionisie Bucur.

5 decembrie 2000 ºi pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ð Codul I.S.M.), adoptat de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia A741(18) din 4 noiembrie 1993.

Distinºi colegi,

Toate textele din raportul comisiei de mediere sunt textele Camerei Deputaþilor.

Rog reprezentanþii noºtri, dacã sunt în salã, pe domnul senator Traian Novolan, sunt observaþii?

Nu.

Aceiaºi domni senatori.

Domnii senatori Ion Predescu, Octavian Opriº ºi Antonie Iorgovan.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan, douã propuneri, vã rog!

Domnii senatori Dumitru Petru Pop ºi Aron Belaºcu.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Domnul senator Petre Roman.

Domnul senator Petre Roman.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PetŽr.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei nominale a comisiei.

Aprobatã componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

La punctul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind acceptarea de cãtre România a amendamentelor la Codul internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ð Codul I.S.M.), adoptate de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia M.S.C. 104(73) din

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

A fost însuºit cu unanimitate punctul de vedere al Camerei Deputaþilor.

Pentru operativitatea lucrãrilor, întrucât toate sunt, este adevãrat, textele Camerei Deputaþilor, dacã doriþi sã le votãm pe fiecare în parte sau votãm în ansamblu raportul?

Numai unde sunt observaþii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Colegul nostru, domnul senator Traian Novolan a fost în comisie.

N-au fost observaþii, în unanimitatea membrilor comisiei de mediere a fost adoptat raportul. V-aº sugera sã votãm pe ansamblu raportul. Vã rog sã votaþi.

Aprobat, cu 78 de voturi pentru, 13 împotrivã, douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor din intravilanul localitãþilor din Delta Dunãrii.

Aici avem, cu o excepþie, aceeaºi situaþie ca în cazul precedent, adicã sunt adoptate textele Camerei Deputaþilor. Excepþia o constituie art. 4 alin. 2, unde a fost adoptat textul Senatului, care, oricum, nu avem a-l vota.

Dacã plenul Senatului este de acord cu procedura aplicatã anterior ºi nu existã din partea colegilor care au fost în comisia de mediere sau a altor colegi observaþii, comentarii pentru faptul cã s-au însuºit textele Camerei Deputaþilor, din tãcerea dumneavoastrã înþeleg cã sunteþi de acord sã votãm raportul în ansamblu.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Adoptat, cu 72 de voturi pentru, 26 împotrivã, o abþinere.

Raportul comisiei de mediere la soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea ºi menþinerea stocurilor minime de siguranþã pentru þiþei ºi produse petroliere.

În acest caz, în principiu, sunt textele Senatului. E adevãrat cã existã ºi trei texte ale Camerei Deputaþilor ºi un text comun. Rog pe unul dintre reprezentanþii Senatului, domnul senator Traian Novolan, dacã are anumite observaþii de fãcut în legãturã cu mersul lucrãrilor comisiei de mediere, dacã au existat comentarii? ## **Domnul Traian Novolan**

**:**

Nu.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nici unul. Bun.

Dacã sunteþi de acord,

La punctul 8 din ordinea de zi raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1 lit. b) al art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Este vorba de douã texte: un text comun, pentru cã se eliminã atât forma adoptatã de cãtre Senat, cât ºi forma adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor, ºi un text în varianta Camerei Deputaþilor, care era o eliminare a textului aprobat în Senat. Deci este vorba, practic, de un text comun ºi de un text adoptat în forma pe care a propus-o Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii din partea colegilor senatori prezenþi la lucrãrile comisiei de mediere?

Aþi fost ºi dumneavoastrã la comisia de mediere, doamna senator Bãlan.

Îndeplinind condiþiile legale, susþinem în faþa dumneavoastrã acest proiect de lege.

Menþionez cã are avizele necesare pânã la aceastã fazã de aprobare în Senat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea Executivului sunt observaþii?

## **Domnul Ionel FleºariuÑ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Da, suntem de acord, domnule preºedinte. Propunerea a fost analizatã în Guvern, sunt îndeplinite condiþiile, deci suntem de acord cu aceastã propunere.

Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte al comisiei sã prezinte raportul.

Da, domnule preºedinte. Onorat Senat.

ªi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, pentru aceleaºi considerente, a adoptat un raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Vã mulþumesc.

S-a votat în unanimitate.

Da. Deci nu sunt observaþii, s-a votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra raportului în ansamblul sãu.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, 10 împotrivã, 3 abþineri.

Cu acest vot am epuizat problematica adoptãrii rapoartelor comisiilor de mediere constituite la proiectele de lege adoptate în forme diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului.

Îl invit pe domnul senator, secretar al Biroului permanent, Constantin Nicolescu, în calitate de iniþiator, sã prezinte propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Rîca, judeþul Argeº.

De asemenea, invit pe domnul preºedinte al comisiei de resort, domnul senator Seres DŽnes.

Din partea Guvernului, vã rog sã poftiþi, domnule secretar de stat.

Deci rugãm din partea iniþiatorului sã prezinte pe scurt expunerea de motive.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu Legea nr. 351/ 2001, la solicitarea cetãþenilor din trei sate din comuna Popeºti de Argeº se doreºte realizarea unei comune, Rîca, care sã aibã în componenþã trei sate. Menþionez cã aceste sate sunt la o distanþã de peste 15 km de actualul sediu sau de centrul comunei. Având în vedere ºi alte argumente locale, noi am considerat necesar sã promovãm acest act de înfiinþare a comunei Rîca.

Menþionez cã suntem de acord cu amendamentele, sunt corecturi necesare.

Am reþinut acest lucru.

La dezbateri generale, rog reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul.

Domnul senator Ionescu-Quintus, aveþi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am înþeles cã cele trei sate nu sunt în ”rîcãÒ între ele, adicã se înþeleg asupra unificãrii, dar, acum vorbind serios, nu ºtiu de ce aceastã viitoare comunã se scrie cu î din i. Este o excepþie de la regulile ortografice ºi cred cã ar trebui ca mãcar noi sã facem aceastã observaþie. Sã admitem, ºi Grupul parlamentar susþine aceastã propunere, dar scrisã dupã regulile ortografiei: Râca cu î din a.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã la dezbateri generale alte grupuri parlamentare doresc, prin reprezentanþii lor, sã ia cuvântul? Înþeleg cã nu existã înscrieri la cuvânt.

În legãturã cu întrebarea sau cu propunerea domnului senator Quintus?

Noi nu avem nimic împotrivã. Istoric aºa a fost cuvântul, aºa se scria. Deci, din acest punct de vedere, dacã actual existã document care poate sã producã schimbarea, nu e nici un fel de problemã.

Vã rog.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Într-adevãr observaþia fãcutã este justificatã însã aº ruga sã se þinã seama de faptul cã înlocuirea lui î din i cu î din a este doar o hotãrâre a Academiei. Noi la ora actualã avem Legea nr. 2/1968 unde e scris satul Rîca cu î din i. ªi nu numai asta, ºi multe altele. Noi, prin acest proiect de lege, putem face o modificare, însã, altfel, dacã nu ar fi apãrut aceastã lege, noi nu puteam sã schimbãm, întrucât hotãrârea Academiei nu poate sã schimbe legea. De data asta însã, având în vedere cã e o lege organicã, cã modificã o lege organicã, se poate aproba.

Se poate aproba.

Deci dacã nu mai sunt alte observaþii v-aº ruga sã votãm asupra acestui amendament de ordin lingvistic pe care îl face domnul senator Ionescu-Quintus, pentru a se scrie cu î din a.

Cine este pentru aceastã propunere de modificare?

Dar sunt ºi acte de stare civilã...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

S-a aprobat. ( _Pe tabela electronicã apar: 75 voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere._ ). ªi alte nume s-au scris într-o vreme altfel ºi nu înseamnã cã s-a pierdut identitatea civilã.

Întrucât iniþiatorii îºi însuºesc amendamentele propuse de comisie, întrucât nu mai existã amendamente respinse ºi întrucât la dezbaterile generale nu s-au solicitat luãri de cuvânt, vã

În consecinþã,

Sperãm ca locuitorii acestei comune sã trãdeze denumirea ei ºi sã nu fie în ”râcãÒ, cum se spune.

## **Domnul Constantin Nicolescu:**

Mulþumesc colegilor pentru aprobare.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Titeºti, judeþul Vâlcea, prin reorganizarea comunei Periºani.

Rog pe iniþiator, domnul senator Matei Vintilã, sã prezinte expunerea de motive.

Comuna Petriºani este situatã pe Valea Oltului ºi se reorganizeazã, revenind la vechea formã administrativã. Prin reorganizare, satul Titeºti devine comunã cu 1.661 de locuitori, iar comuna Periºani va rãmâne cu 2.223 de locuitori. Au ºcoli, sediu de primãrie, grãdiniþe, spitale ºi

aºa mai departe. Rugãmintea mea este sã votaþi înfiinþarea comunei Titeºti, aºa cum era în 1968.

Da, vã mulþumim.

Propunerea legislativã a fost adoptatã în Camera Deputaþilor în forma în care a fost prezentatã de iniþiator astãzi.

Îl rog pe domnul secretar de stat sã ia cuvântul dacã mai are vreo observaþie de fãcut.

Nu, domnule preºedinte, nu avem observaþii. Sunt îndeplinite condiþiile, Guvernul este de acord.

Vã mulþumim.

Domnul preºedinte Seres DŽnes, din partea comisiei.

## Da, domnule preºedinte.

ªi noi propunem adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Deci fãrã amendamente.

Fãrã amendamente.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale dacã grupurile parlamentare doresc prin reprezentanþii lor sã ia cuvântul? Constatãm cã nu existã înscrieri la cuvânt.

Întrucât raportul nu conþine nici un amendament,

Felicitãm pe naºi ºi, desigur, în principal, pe locuitorii de acolo.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Bãrãganu, judeþul Constanþa, prin reorganizarea comunei Mereni.

Îl rugãm pe domnul deputat Baltã, în calitate de iniþiator, sã prezinte proiectul de lege.

## **Domnul Tudor Baltã Ð** _deputat_ **:**

Bunã seara, domnule preºedinte!

Bunã seara, doamnelor ºi domnilor senatori!

În primul rând, aº vrea sã vã mulþumesc pentru faptul cã îmi daþi ocazia sã vã vorbesc în cadrul Senatului ºi sã vã doresc, în acelaºi timp, o sãptãmânã plinã de împliniri.

Aº dori sã menþionez de ce am fãcut aceastã iniþiativã legislativã. Comuna Bãrãganu a existat înainte de 1968 ca comunã ºi a fost desfiinþatã prin reorganizarea teritorialã din anul 1968. Noua comunã va cuprinde satele Bãrãganu ºi Lanurile, care fac parte în prezent din comuna Mereni. Populaþia noii comune va fi în numãr de 2.050 locuitori, iar comuna Mereni va rãmâne, la rândul ei, cu circa 2.219 locuitori.

Menþionez faptul cã în luna iunie 2002 a avut loc un referendum în care peste 81% din cei înscriºi pe listele de alegãtori au fost de acord cu desprinderea celor douã sate în noua comunã Bãrãganu. Menþionez faptul cã la nivelul Camerei Deputaþilor aceastã propunere legislativã a fost aprobatã ºi, totodatã, avem toate avizele.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã din partea Executivului existã intervenþii?!

De acord cu propunerea, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Domnule preºedinte,

Suntem de acord, am adoptat un raport favorabil ºi vã rugãm a adopta proiectul în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mulþumesc.

Intervenþii la dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt?!

Nu sunt luãri de cuvânt.

Raportul nu conþine amendamente, aºa încât

Mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul proiect de lege de pe agenda de lucru a Senatului Ð proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Ghimbav, judeþul Braºov.

Rugãm iniþiatorul, domnul deputat Vasile Bran.

## **Domnul Vasile Bran Ð** _deputat_ **:**

În primul rând vã mulþumesc pentru cã am ocazia sã vorbesc de la aceastã tribunã.

Stimate doamne senator,

## Stimaþi senatori,

Este vorba de fosta comunã Ghimbav ºi sper ca peste câteva clipe sã spunem ”oraºul GhimbavÒ. Este aºezat lângã Braºov, avea, când am fãcut iniþiativa, un numãr de 5.756 de locuitori, iar într-o jumãtate de an a crescut la 6.152.

Din toate punctele de vedere a trecut de Camera Deputaþilor ºi am primit votul comisiei de specialitate.

Eu cred cã întruneºte toate condiþiile, dacã ºi dumneavoastrã sunteþi de acord ºi votaþi, astãzi, sã-l putem transforma în oraº.

Din punct de vedere administrativ veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, 21 de miliarde la 6 mii de locuitori, faþã de municipiul Codlea, care are 31 de mii de locuitori ºi un venit de 22 de miliarde. Faceþi comparaþia ºi o sã vã daþi seama cã poate deveni oraº. Este ºi bine aºezat, este o zonã foarte...

Da, vã mulþumesc. Din partea Executivului?!

Domnule preºedinte,

Iniþial, nu era fãcut referendumul, potrivit prevederilor legale în vigoare. Ulterior, aceastã condiþie a fost îndeplinitã. Mai erau unele mici probleme legate de numãrul de locuri în hoteluri. Problemele au fost discutate în comisie ºi nu ne mai opunem.

O lãmurire pentru toþi colegii senatori, întrucât în revenirea... pentru cã aceastã propunere legislativã s-a retrimis la comisie, iar la solicitarea comisiei, fãcutã cãtre Guvern, pentru a cunoaºte punctul de vedere al Guvernului dupã ce au fost îndreptate anumite lucruri, Guvernul, în continuare, nu susþine aceastã propunere. De aceea, ceea ce spuneþi astãzi este puþin diferit de documentele existente la acest proiect de lege.

Vã rog sã precizaþi foarte clar care este situaþia, pentru colegii senatori, pentru cã ºi a doua oarã Guvernul a exprimat o poziþie în sensul de a nu susþine aceastã propunere legislativã, iar dumneavoastrã spuneþi cã dimpotrivã.

Aveþi mandatul sã spuneþi cã se susþine, da?!

## Domnule preºedinte,

Iniþial nu era îndeplinitã condiþia cerutã de Legea administraþiei publice locale, de Legea nr. 351/ 2001 referitoare la referendum.

De aceea s-a ºi retrimis la comisie.

Aceastã condiþie a fost îndeplinitã, în sensul cã referendumul a fost organizat.

În continuare, am spus, mai sunt unele mici rezerve privitoare la numãrul de locuri în hoteluri, numãrul de paturi în spitale, fapt pentru care Guvernul a susþinut ºi a doua oarã cã nu este de acord cu promovarea acestei propuneri pânã la îndeplinirea acestor condiþii.

Faþã de acest punct de vedere al Guvernului, fãrã nici o discuþie, eu nu pot trece peste el...

## Domnule secretar de stat,

Sigur, colegii au cercetat dosarul, dar dumneavoastrã aþi spus aici cã nu mai existã opoziþie din partea Guvernului.

Documentele aratã contrariul.

Nu, din partea Guvernului existã opoziþie.

Pãi, dumneavoastrã nu reprezentaþi aici Guvernul?! Aceasta este singura problemã. Senatul este suveran sã decidã ºi va decide. Problema este ca toþi colegii sã fie corect informaþi asupra poziþiilor în prezent. Atât.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte al comisiei!

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 173/12.XII.2002

Domnule preºedinte,

Având în vedere ºi cele susþinute de iniþiator, precum ºi dezvoltarea economicã a comunei Ghimbav ºi în prezent, ºi în perspectivã, chiar dacã au fost mici nereguli privind îndeplinirea condiþiilor prevãzute la Legea nr. 351/2001 vizavi de numãrul de paturi în spital ºi numãrul de locuri în hoteluri, care poate fi schimbãtor, comisia a adoptat, în unanimitate, un raport favorabil.

De acord. La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt?!

Da, vã rog, domnul senator Popa, vã rog însã foarte scurt, pentru cã la ora 18,00 începe transmisia radio a interpelãrilor ºi întrebãrilor.

Eu vã rog foarte mult sã susþineþi acest proiect. De ce?! Pentru cã Ghimbavul este, de fapt, oraº. Vã mulþumesc!

Îl susþinem! Nu mai are rost!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Aþi bãtut la o poartã deschisã!

Vã propun sã sistãm dezbaterile generale ºi sã

Felicitãm iniþiatorii ºi, mai ales, pe locuitorii comunei Ghimbav.

Oraºului!

Nu este oraº pânã la intrarea în vigoare! Punctul 13 din ordinea de zi Ð Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Roºiori, judeþul Bihor.

Rog iniþiatorul sã prezinte punctul de vedere.

Domnule preºedinte,

Iniþiativa legislativã îndeplineºte toate condiþiile prevãzute de lege. Este vorba despre o comunã destul de mare, care se înfiinþeazã cu un numãr de 2.800 de locuitori. La cealaltã comunã rãmân încã 4.500. Este o comunã din judeþul Bihor, care va avea în componenþã trei sate.

Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului dacã sunt observaþii?!

Punct de vedere favorabil din partea Guvernului, semnat de premierul Adrian Nãstase.

De acord.

V-aþi însuºit cele douã amendamente ale comisiei, domnule senator?!

Da.

Da, ºi noi suntem de acord cu ele.

Domnul preºedinte al comisiei.

Domnule preºedinte,

ªi Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil, cu cele douã amendamente.

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã nu sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale.

Supun la vot proiectul de lege în ansamblul sãu.

Cu 81 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Felicitãm pe iniþiatori ºi pe locuitorii viitoarei comune. Stimaþi colegi,

Din raþiuni de transmisie audio, aº vrea sã vã pregãtiþi pentru a formula întrebãrile, interpelãrile ºi de a primi rãspunsurile la întrebãrile ºi interpelãrile formulate în ºedinþe trecute.

Trecem la a treia parte a ºedinþei plenului Senatului din 2 decembrie 2002 invitând-o pe doamna senator Angela Mihaela Bãlan, din partea Grupului parlamentar P.R.M., sã formuleze întrebarea adresatã celor douã ministere: Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Ministerul de Interne.

Doamna senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea adresatã Ministerului de Interne, domnului ministru Ioan Rus: cum intenþioneazã Ministerul de Interne, domnul ministru Ioan Rus, sã acþioneze pentru înlãturarea unor situaþii din þarã, dar ºi din Elveþia sau Franþa, în care eroii sunt de etnie romã ºi sã capaciteze la maximum întâlnirile ºi programele realizate cu reprezentanþii acestei etnii. Rugãm rãspuns în scris.

A doua întrebare, adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei: Întrebãm cum este posibil ca Bucureºtiul sã fie singura capitalã din centrul Europei care sã nu dispunã de un centru modern pentru arºi, centru atât de necesar pentru cei peste 2.500 pacienþi internaþi anual. Cunoaºtem ºi eforturile Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei pentru depãºirea greutãþilor, precum ºi cele ale medicilor de a se descurca cu ceea ce existã în spitale, dar întrebãm dacã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va lua mãsuri pentru construirea unui spital modern pentru pacienþii arºi. Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman, din partea Grupului parlamentar P.N.L., o întrebare adresatã ministrului finanþelor publice.

Vã rog, domnul senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã domnului Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor.

Domnule ministru, în baza prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 119 din 31.08.1999, la nivelul direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene au fost organizate structuri descentralizate de audit intern, respectiv serviciul de control ºi audit intern. Deºi obiectivele planului anual de audit intern sunt defalcate pe trimestre ºi luni, dupã caz, perioada pentru care se aprobã sau se dispune delegarea în interesul instituþiei publice este de cel mult 30 de zile consecutive, dar nu mai mult de 120 zile într-un an, conform prevederilor art. 5 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã nr. 284 din 20. 12. 2000.

Prin noul proiect de lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici se reduce numãrul de zile de delegare de la 120 de zile la 60 zile. Aceastã mãsurã afecteazã grav activitatea serviciilor de control ºi audit, deoarece pentru realizarea planului anual de audit intern nu erau suficiente nici cele 120 zile prevãzute de lege pânã acum, dupã expirarea lor oamenii fiind obligaþi sã suporte cheltuielile de transport ºi diurna din salariu, care este ºi aºa destul de mic.

Domnule ministru, datã fiind importanþa activitãþii de control ºi audit intern, vã rog sã-mi spuneþi care au fost raþiunile care au dus la diminuarea numãrului de zile alocat deplasãrilor în teren ºi care sunt condiþiile în care cei datori cu efectuarea controlului îºi vor putea desfãºura în viitor activitatea.

Solicit rãspuns oral ºi în scris.

Primiþi, vã rog, expresia deplinei mele consideraþii.

ªi a celei ale mele pentru concizia întrebãrii. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, o întrebare adresatã ministrului apelor ºi protecþiei mediului.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule ministru Petru Lificiu,

În municipiul Braºov, pe strada Carpaþilor, Societatea Comercialã ”TanivÒ S.A., al cãrei obiect de activitate este tãbãcãria, încalcã Ð spunem noi Ð prevederile privind protecþia mediului, emanând gaze acide care prejudiciazã grav sãnãtatea populaþiei, fiind situatã într-un cartier de locuinþe.

Având în vedere pericolul pe care îl reprezintã poluarea provocatã de societatea sus-amintitã, vã rog, domnule ministru, sã-mi comunicaþi mãsurile preconizate pentru a pune capãt acestei situaþii.

Solicit rãspuns în scris.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã întrebãri adresate ministrului culturii ºi Parchetului Naþional Anticorupþie.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Prima întrebare este pentru domnul ministru al culturii Rãzvan Thedorescu.

L-aº ruga sã-mi comunice în scris cu ce a contribuit Ministerul Culturii ºi Cultelor la organizarea ºi buna desfãºurare a Festivalului de teatru recent încheiat la Braºov, deºi ºtiu rãspunsul.

Rãspuns în scris?

## Rãspuns în scris.

ªi mai am o întrebare pentru domnul procuror general al Parchetului Naþional Anticorupþie, domnul Amariei.

Întrucât un cetãþean dintr-o comunã din judeþul Neamþ reclamã la comisie cã de la Parchetul Naþional Anticorupþie i s-a transmis, citez: ”Noi nu ne ocupãm de un pârlit de primar, ci doar de senatori ºi deputaþi, iar ca fapte, doar de darea ºi luarea de mitãÒ, îl întreb dacã are cunoºtinþã de aºa ceva ºi ce are de gând sã facã în continuare.

Rãspunsul, în scris ºi mã oblig sã-i pun la dispoziþie prin poºta specialã numele omului ºi comuna de unde este.

Rãspunsul în scris, dacã am reþinut bine, pentru stenogramã. Da.

Vã mulþumesc.

Am încheiat acest prim aspect al ºedinþei noastre. Pe domnul senator Paul Pãcuraru nu l-am vãzut în salã ºi de aceea nu i-am dat cuvântul.

Trecem la urmãtorul capitol al agendei noastre de lucru, la interpelãri.

Îl rog pe domnul senator Dumitru Badea, din partea Grupului parlamentar P.R.M. sã prezinte interpelarea adresatã Ministerului Tineretului ºi Sportului. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Obiectul ºi motivarea interpelãrii se referã la alpinistul român Constantin Lãcãtuºu, care are succese deosebite, între care ºi cucerirea vârfului Everest în anul 1995, încheierea în 2001 a proiectului TOP 7, ceea ce înseamnã cucerirea celui mai înalt vârf de pe fiecare continent, performanþe la care se adaugã ascensiuni remarcabile reuºite în masive muntoase de pe întreaga planetã.

Vã rugãm sã aveþi amabilitatea de a îndrepta eroarea care s-a produs prin neincluderea acestei valoroase personalitãþi sportive în proiectul ”Expediþia româneascã Everest 2003Ò.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman, o interpelare adresatã ministrului de interne.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Ioan Rus, ministru de interne.

Domnule ministru,

În ultima vreme, douã evenimente ce þin prin excelenþã de domeniul pe care-l gestionaþi au ºocat opinia publicã atât din þarã, cât ºi, cu siguranþã, din afara ei. Mã refer, în ordine cronologicã, la înscrisurile de tip fascist ce s-au aplicat pe zidurile Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureºti ºi la atentatul de la Liceul ”Jean MonnetÒ, tot din Capitalã.

Conºtienþi de gravitatea faptelor petrecute, lucrãtorii Ministerului de Interne s-au angajat imediat în elucidarea cazurilor, declaraþiile unor responsabili de marcã din Poliþie fiind extrem de optimiste. Totul pãrea o chestiune de zile, numãrul suspecþilor fiind bine precizat, într-un timp record.

S-a scurs o bunã bucatã de vreme ºi veºtile aºteptate privind identificarea vinovaþilor ºi trimiterea lor în justiþie întârzie sã vinã. Poliþia se dovedeºte neputincioasã ºi oricât de neplãcutã este rostirea unui asemenea adevãr ea trebuie fãcutã.

Ceea ce la Liceul ”Jean MonnetÒ voiam sã credem cã are un caracter de excepþie, astãzi se repetã la multe ºcoli din þarã, din fericire fãrã urmãrile grave de la liceul bucureºtean. Pãrinþii nu-ºi mai trimit copiii cu inima uºoarã la ºcoalã, iar spectatorii Teatrului Evreiesc de Stat nu mai au liniºtea fireascã proprie unei sãli de spectacol.

Faþã de gravitatea situaþiei, vã rog, domnule ministru, sã mã informaþi de felul în care abordaþi cele douã cazuri, de mãsurile pe care le-aþi dispus pentru depãºirea impasului în care s-a ajuns ºi de speranþele pe care putem sã le avem cã asemenea situaþii nu se vor mai repeta.

Solicit rãspuns în scris. Cu consideraþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Fac precizarea pentru Grupul parlamentar P.N.L. cã s-a epuizat timpul pentru interpelare. Vã propun o soluþie opþionalã sau alternativã: ori le veþi formula foarte pe scurt, într-un minut maxim Ð mai sunt doi colegi care au de formulat interpelãri Ð ori sãptãmâna viitoare, în ºedinþa consacratã interpelãrilor, aveþi posibilitatea sã le formulaþi.

Domnule preºedinte, o chestiune de procedurã.

Existã timpi ai altor partide care nu au fost utilizaþi ºi cred eu cã e firesc, chiar dacã se întâmplã o asemenea situaþie ca o interpelare sã fie mai lungã, sã putem beneficia totuºi de...

Cu o solicitare expresã în acest sens ºi cu mulþumiri la sfârºitul solicitãrii dacã se aprobã.

Exact. Aceasta era rugãmintea.

Domnule preºedinte, îngãduiþi-mi o intervenþie doar de câteva clipe. Mã simt vinovat, fãrã sã fiu, faþã de colegii mei. Interpelarea mea este de jumãtate de paginã. Dupã 6 ani de prezenþã la tribuna Senatului, pot aprecia.

Cum bine ºtiþi, astãzi au mai fost defecþiuni cu aparatura...

Nu, nu cu timpul. Domnul senator...

Deci, vã rog, credeþi-mã cã...

Am trecut peste timp, timpul a fost mai mult de 3 minute ºi Ð sigur Ð bunãvoinþa P.S.D.-ului, care nu-ºi consumã timpul de interpelãri astãzi, vã dã posibilitatea sã le exprimaþi, ºi nu o defecþiune a sistemului de mãsurare a intervenþiei dumneavoastrã. Dumneavoastrã citiþi cu intonaþie ºi chiar o jumãtate de paginã cu intonaþie, cu impostaþie, þine mai mult de 3 minute.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Bunduc, din partea Grupului parlamentar P.R.M., o întrebare adresatã ministrului finanþelor.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Mã adresez în numele celor circa 700 de cetãþeni din judeþul Tulcea ºi al zecilor de mii din întreaga þarã care au depus diverse sume de bani la Banca Popularã Românã. Cvasitotalitatea deponenþilor au dorit, prin aceste depuneri, sã-ºi asigure un mod de viaþã decent atunci când vor ieºi la pensie.

De la intrarea în faliment a Bãncii Populare Române, în decembrie 2001, deponenþii aºteaptã sã le fie returnate sumele depuse la aceastã bancã.

Domnule ministru, vã rugãm sã ne precizaþi ce mãsuri au fost întreprinse de cãtre Guvernul României pentru respectarea legislaþiei care garanteazã depozitele bancare.

Vã mulþumesc. Rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar P.N.L. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Sistemul românesc de învãþãmânt dispune de o infrastructurã imobiliarã importantã, de interes public, care trebuie monitorizatã atent de ministerul de resort, chiar dacã administrarea bazei materiale este fãcutã de cãtre autoritãþile locale.

În pofida faptului cã în judeþul Braºov au fost semnalate situaþii care prejudiciazã grav activitatea elevilor, pânã la ora actualã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu s-a implicat în nici un fel în soluþionarea acestora. Astfel, Liceul de Muzicã Braºov, cu vechi tradiþii ºi rezultate notorii, va fi evacuat, deoarece clãdirea a fost revendicatã ºi, deºi legea acordã doar despãgubiri, imobilul le-a fost restituit în naturã. Chiria fixatã nu poate fi plãtitã din lipsã de fonduri ºi, ca urmare, se va ajunge în mod inevitabil la evacuare, deci la întreruperea cursurilor.

Un alt caz este cel al Liceului Industrial din Râºnov ºi al grãdiniþei din aceeaºi localitate, care au fost incluse abuziv în patrimoniul unei societãþi comerciale, ”Fabrica de sculeÒ Râºnov, privatizatã ulterior. Proprietarul cere o sumã imensã oraºului, care nu poate fi plãtitã ºi, în consecinþã, a gãsit de cuviinþã sã procedeze la întreruperea încãlzirii ºi alimentãrii cu energie electricã a liceului. Ulterior, acum douã zile, dupã ce am depus aceastã interpelare, a închis cu lacãt cele douã clãdiri. Deºi existã un ordin ferm al Guvernului, în ºcolile ºi liceele braºovene circulã tot felul de indivizi cu diverse ”mãrfuriÒ. Evident cã paza se face superficial, neexistând o colaborare efectivã între conducerile ºcolilor ºi organele de pazã.

Faþã de aceste aspecte prezentate mai sus, vã rog, doamna ministru, sã-mi comunicaþi ce mãsuri preconizaþi pentru rezolvarea situaþiilor respective. Solicit rãspuns oral ºi scris. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Aron Belaºcu, care formuleazã o interpelare adresatã primului-ministru al Guvernului României.

## **Doamna Angela-Mihaela Bãlan**

**:**

Nu este.

Nu este.

Domnul senator Vasile Horga, de asemenea, o interpelare adresatã primului-ministru.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea pe care o formulez priveºte piaþa de capital, mai precis legislaþia acestei pieþe, modificãrile continue în aceastã legislaþie.

Cu toate semnalele pozitive care indicã, fãrã dubii, eficacitatea legislaþiei pieþei de capital adoptate de Parlamentul României, la iniþiativa Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi în contradicþie cu Directiva Comisiei Europene, supusã spre aprobare Parlamentului European, în data de 2 octombrie 2002 Guvernul României, supus la presiuni ºantajiste deosebit de puternice din partea unor acþionari majoritari, care au recurs la ameninþarea de a pãrãsi þara dacã nu li se satisfac revendicãrile, acceptã sã modifice legislaþia aflatã deja în vigoare, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 122 din octombrie 2002.

ªi iatã cã, dupã un an ºi jumãtate de activitate legislativã, care a reprezentat un efort deosebit de însemnat în timp ºi bani pentru Parlamentul României, Guvernul cedeazã din nou presiunilor acþionarilor majoritari ºi modificã substanþial legislaþia, astfel încât ne întoarcem de unde am plecat, la un cadru legislativ ineficient ºi o piaþã de capital nefuncþionalã ºi care nu serveºte interesele economice ale României.

Problemele pe care doresc sã le clarificaþi, domnule prim-ministru, sunt:

1) De ce Guvernul României a cedat din nou în faþa ºantajului investitorilor strategici, investitori care au primit de la Guvernul României o mulþime de facilitãþi ºi scutiri de la plata taxelor ºi impozitelor ºi care, în locul unui impozit pe profit mai ridicat decât înainte de privatizare la care te-ai fi aºteptat, nu au dat României decât mai mulþi ºomeri?

2) Este Guvernul României gata sã ignore interesele a milioane de acþionari români în favoarea câtorva investitori strategici ºi sã le spulbere speranþa cã puþinele lor economii plasate în acþiuni la societãþi comerciale, unde acþionarul majoritar deþine peste 90% din acþiunile societãþilor comerciale, se vor evapora ca urmare a modificãrilor, fãrã ca Guvernul sã iniþieze aceastã modificare

la Legea nr. 525/2002 privind modificãrile legislaþiei de capital?

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai, cu o interpelare adresatã ministrului administraþiei publice.

În urma alegerilor locale din anul 2000, în comuna Apahida, judeþul Cluj, domnul David Alexandru a fost ales în funcþia de viceprimar. Datoritã faptului cã acesta a sesizat o serie de ilegalitãþi în activitatea primãriei, în ºedinþa Consiliului Local Apahida din 29 septembrie 2001 a fost schimbat din funcþie. Hotãrârea consiliului local a fost atacatã în justiþie ºi, prin sentinþa civilã nr. 612/2002 a Tribunalului Cluj, irevocabilã prin decizia nr. 936/2002 a Curþii de Apel, s-a dispus anularea hotãrârii de schimbare din funcþie ºi restabilirea situaþiei anterioare. Deºi aceastã sentinþã a fost învestitã cu titlu executoriu, primarul comunei Ionel Fãrcaº refuzã sã dispunã executarea acestei sentinþe, împiedicând consiliul local sã se întruneascã în ºedinþã, pentru a realiza dispoziþiile sentinþei judecãtoreºti.

Domnule ministru, vã solicit ca, având în vedere competenþele instituþiei pe care o conduceþi, sã dispuneþi o anchetã cu privire la ilegalitãþile ce se comit în aceastã primãrie ºi sã luaþi mãsurile ce se impun pentru respectarea hotãrârilor judecãtoreºti.

Doriþi rãspunsul ºi oral?

Rãspunsul, doar scris.

Doar scris. Bun. Nu ºi oral. Mulþumim. Domnul senator Dumitru Pop, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., o interpelare adresatã primului-ministru.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã, dupã cum spuneaþi, domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru, vã învederez faptul cã rãspunsul pe care aþi binevoit sã-l daþi la interpelarea pe care am formulat-o în ºedinþa din 14 octombrie 2002 demonstreazã reaua-credinþã a celor aflaþi astãzi la guvernare.

Conform Constituþiei ºi Regulamentului Senatului, care reglementeazã raportul de subordonare a Guvernului ºi membrilor sãi faþã de Legislativ, dumneavoastrã sunteþi obligat sã rãspundeþi în termeni concreþi la interpelãrile pe care vi le adresãm, nu sã daþi rãspunsuri evazive sau chiar abuzive, ce nu au legãturã nici cel puþin cu prevederile ordonanþelor dumneavoastrã de urgenþã nr. 32 ºi nr. 7 din 2001.

Gãsesc rãspunsul dumneavoastrã la interpelarea mea total neserios, dacã nu cumva este o încercare disperatã de a ascunde ilegalitãþile angajaþilor Guvernului implicaþi în aceastã frauduloasã vânzare a proprietãþii publice, respectiv staþiunea Sovata, care încalcã art. 135 alin. (2), (3) ºi (5) ºi art. 51 din Constituþie, folosind ca justificare acte abuzive guvernamentale iresponsabile, care, în loc sã administreze proprietatea publicã a poporului român, au înþeles sã le risipeascã, fãrã a avea acordul proprietarului suveran, poporul român, ºi fãrã a þine cont de prevederile art. 150 din aceeaºi lege fundamentalã.

Pentru aceste motive, stãrui în a vã solicita sã-mi rãspundeþi concret ºi la obiect de ce au fost vândute acþiunile Staþiunii Balneoclimaterice Sovata fãrã a þine cont de prevederile Constituþiei României, pe care aþi jurat, cu încãlcarea ºi a dreptului de preemþiune a celorlalþi ofertanþi, bazându-vã Ð sper Ð rãspunsul pe articole de lege, cât ºi pe prevederile hotãrârilor judecãtoreºti în aceastã problemã, care sunt definitive ºi irevocabile.

Este cunoscut faptul cã prin aceastã privatizare frauduloasã s-a cauzat o pagubã statului român de peste 500 de miliarde lei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi.

Am încheiat programul având ca obiect formularea de interpelãri.

O invit pe doamna ministru a sãnãtãþii ºi familiei, doamna Daniela Bartoº, sã rãspundã la interpelarea adresatã de domnul senator Corneliu Bichineþ, în privinþa Casei Judeþene de Sãnãtate Vaslui.

Doamna ministru, cutuma noastrã vã aºazã în dreapta sãlii, privitã din spate, ºi în stânga, privitã de la pupitru. Vã rog, doamna ministru.

## **Doamna Daniela Bartoº:Ð** _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Vã mulþumesc.

Referitor la întrebarea domnului senator Bichineþ, legat de Casa judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Vaslui, s-a luat legãtura cu directorul general, dar nu despre situaþia încasãrilor la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate sau despre finanþarea serviciilor medicale.

Conducerea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Vaslui nu a dat curs solicitãrilor punctuale ale domnului senator Bichineþ ºi încearcã sã sesizeze anumite aspecte considerate ca fiind nereguli în sãnãtate ºi în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate la nivelul judeþului Vaslui.

Casa Judeþeanã Vaslui a achiziþionat în anul 2001, cu aprobarea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în limita prevederilor bugetare aprobate din fondul de administrare a casei, o clãdire care a fost complex comercial ºi nu numai restaurant, iar preþul de achiziþie a fost de numai 95 de dolari pe metrul pãtrat. Fondurile pentru achiziþionarea clãdirii provin din cheltuielile de administrare a fondului, ºi nu din cheltuielile pentru servicii medicale ºi medicamente. Deci este o prevedere bugetarã specialã în bugetul Casei de Asigurãri.

Procurarea ºi modernizarea noului sediu nu s-a fãcut prin uºa din spate, aºa cum este precizat în interpelare, ci reprezintã o necesitate, având în vedere cã activitatea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Vaslui se desfãºoarã, în prezent, la parterul unui bloc de locuinþe, nefiind proprietatea unitãþii.

A doua parte se referã la Centrul de Sãnãtate Bãceºti. Începând cu anul 2002, Centrul de Sãnãtate Bãceºti a devenit secþie exterioarã a Spitalului Judeþean de Urgenþã Vaslui. Acest lucru s-a fãcut la propunerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã Vaslui ºi cu avizul Cosiliului Judeþean Vaslui. Pe baza Ordinului ministrului nr. 506/2002 s-a aprobat structura organizatoricã a unitãþilor sanitare din judeþ, în structura Spitalului de Urgenþã Vaslui fiind aceastã secþie exterioarã de psihiatrie Ð cronici, de la Bãceºti, cu 30 de paturi.

Nu am fost sesizaþi, pânã în momentul de faþã despre anumite comportamente ieºite din comun ale bolnavilor psihici ºi nici de alte aspecte negative, de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã Vaslui.

Aº dori sã vã menþionez, domnule senator, cã acest lucru s-a fãcut tocmai pentru a eficientiza activitatea, pentru cã, altfel, Centrul de Sãnãtate Bãceºti, neputând sã-ºi asigure fondurile, ar fi trebuit, la un moment dat, sã fie închis, prin imposibilitatea finanþãrii lui din lipsa de servicii medicale corespunzãtoare.

Deci aceastã propunere a direcþiei de sãnãtate publicã a venit tocmai pentru a putea sã rãmânã personalul în structurã, pentru a putea fi finanþat în continuare.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Dacã aveþi comentarii, domnule senator?

Eu vreau sã vã mulþumesc în mod deosebit cã, pentru a nu ºtiu câta oarã, dumneavoastrã aþi luat în serios interpelãrile adresate de cãtre parlamentarii noºtri, însã rãspunsul pe care dumneavoastrã l-aþi formulat astãzi este total nesatisfãcãtor ºi am sã argumentez. Prima problemã, legatã de achiziþionarea unui complex comercial Ð cum aþi spus dumneavoastrã Ð cu 5 miliarde 300 de milioane de lei pentru casa judeþeanã de sãnãtate, pe care l-au dãrâmat cei de acolo ºi necesitã refacerea lui ºi, mã rog, construirea unei clãdiri serioase, 12 miliarde lei. Mi se pare cam ciudat ca în judeþul Vaslui, unde bolnavii, în continuare, servesc... ºi puteþi verifica... Nu vreau sã intru în amãnunte, stimatã doamnã ministru. Opinia publicã din judeþul Vaslui, lumea medicalã este total nemulþumitã, indignatã.

Asta v-am întrebat eu: cum este posibil ca aceastã casã judeþeanã, care avea un sediu foarte frumos, oricum stau mai bine decât stãm noi în Senat, aici, sã achiziþioneze un spaþiu de care nu aveau nevoie cu sume atât de mari?

În legãturã cu Bãceºtiul, deci sunt total nemulþumit.

Acesta este rãspunsul casei de asigurãri. Nu am putut sã mã duc eu la Vaslui sã vã spun.

Dumneavoastrã sunteþi un intelectual de marcã, un om profund. Cineva trebuie sã-i tragã la rãspundere, ºi dacã nu ministrul are puterea...

Îi vom trage, dar nu se pot face toate dintr-o datã.

În legãturã cu a doua chestiune, mi se pare cel puþin ciudat ca în mijlocul unei localitãþi sã fie mutaþi Ð vorbesc pe româneºte, nu este frumos Ð 30 de nebuni care, pur ºi simplu, terorizeazã localitatea. Eu nu vin aici ca sã fac spectacol...

Domnule senator, nu am avut nici un fel de sesizare, în afarã de ce-mi spuneþi dumneavoastrã. Deci era normal ca direcþia de sãnãtate...

Pãi, vã aduc memoriile oamenilor, stimatã doamnã ministru. Nu are acces oricine la ministru.

Deci eu nu vreau sã discut cu dumneavoastrã în contradictoriu, dar vã spun cã Spitalul de Psihiatrie ”ObregiaÒ este tot în mijlocul Bucureºtiului.

Pãi, bine, doamnã ministru, aici este o lume foarte interesantã, la Bucureºti. La Bãceºti sunt altfel de oameni.

Domnul senator, sã nu intrãm în acest dialog. Aþi formulat interpelarea, doamna ministru v-a rãspuns, insatisfacþia dumneavoastrã, cum o exprimaþi, este imensã ºi totalã, e mare ºi totalã, dar nu intraþi în dialog. Explicaþi de ce sunteþi nesatisfãcut, pentru cã aºteaptã ºi alþi colegi sã rãspundã la interpelãrile fãcute.

Deci din punctul meu de vedere ºi al oamenilor pe care îi reprezint nu este firesc ca la 20 de metri de ºcoala generalã sã fie amplasat un spital în care sã fie cazaþi oameni care au probleme grave de sãnãtate.

Eh, sunt bolnavi psihici, dar nu sunt cu probleme chiar grave.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Are cuvântul domnul secretar de stat Nicolae Mãrãºescu, sã rãspundã la interpelarea formulatã chiar în ºedinþa de astãzi de cãtre domnul senator Dumitru Badea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea domnului senator Dumitru Badea nu este singularã, am mai avut câteva solicitãri pe aceeaºi temã, din pãcate ea nu poate fi pusã în practicã, deoarece la alpinism echipele nu se fac ca la fotbal sau ca la gimnasticã, echipele de alpinism se fac în ani, e vorba de relaþii interumane, personale, de duratã foarte mare, se formeazã prin afinitãþi, se formeazã în ture lungi, în ani. Or, a introduce în echipã... ca într-o altã echipã, acest lucru nu se practicã în alpinism. Noi am încercat acest lucru, dar nu este posibil.

În acelaºi timp, vreau sã vã informez cã Guvernul a aprobat, din Fondul de imagine externã, aceºti bani. Iniþial era vorba ca Ministerul Tineretului ºi Sportului sã finanþeze aceastã lucrare, dar Hotãrârea Guvernului nr. 766/ 2001, care reglementeazã normele economice, nu permite ºi nu s-ar fi putut deplasa decât, eventual, unul din toatã echipa, ºi atunci din Fondul de imagine externã s-a fãcut acest lucru.

Noi am organizat ºi cu organizatorii, pentru a încerca acest lucru. De fapt, chiar ºi acestui excepþional alpinist Constantin Lãcãtuºu, când a fãcut expediþiile pe care le-a

fãcut, nu i s-au dat în echipã alþii, ci el singur ºi-a format echipa, tot aºa, în decursul anilorÉ

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator Dumitru Badea, dacã aveþi vreun comentariu.

Vã mulþumesc frumos pentru rãspunsul pe care mi l-aþi dat. Nu am cunoscut aceastã metodologie. Totuºi, fiind bani pe care îi dã Guvernul, indiferent cã e de la fonduri externe, de la interne sau de pe unde îi dã, poate cã ar fi cazul sã fie ajutat ºi acest om, nu neapãrat ca sã fie inclus în acea echipã, dar, dacã el va avea o asemenea iniþiativã, sã fie ajutat sã ºi-o realizeze.

E vorba, practic, de prestigiul României, sunt lucruri de nivel naþional, nu þin neapãrat de o localitate sau alta, este interesul nostru naþional. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Mulþumim ºi domnului secretar de stat.

Invit pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu sã rãspundã la interpelarea adresatã de domnul senator Gheorghe Zlãvog, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

”Ca urmare a demersurilor iniþiate de Prefectura Judeþului Olt, referitoare la modul de adoptare a unor hotãrâri privind acordarea de înlesniri la plata obligaþiilor cãtre bugetul local a Societãþii Comerciale ”OlteþulÒ S.A Balº, judeþul Olt, de cãtre Consiliul Local Balº, vã informãm:

În temeiul art. 135 alin. 2 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, prefectul judeþului Olt a restituit spre reanalizare Hotãrârea nr. 45 din iulie 2002, adoptatã de Consiliul Local Balº. Pentru intrarea în legalitate s-a recomandat aplicarea dispoziþiilor art. 18 alin. 1 lit. c) ºi alin 10 din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, în sensul eºalonãrii obligaþiilor bugetare ºi scutirea la platã a majorãrilor de întârziere ºi a penalitãþilor de orice fel, datorate ºi neachitate la data de 31 decembrie 2001.

Precizãm, domnule preºedinte, cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, prefectul este obligat ca înainte de a introduce acþiunea la instanþa de contencios administrativ împotriva unei hotãrâri, socotite nelegalã, adoptatã de consiliul local, sã trimitã hotãrârea respectivã consiliului local spre reanalizare, împreunã cu recomandãrile pe care prefectul le considerã necesare pentru intrarea în legalitate.

Dacã autoritatea publicã localã deliberativã, consiliul local, nu se conformeazã, prefectul se poate adresa instanþei de contencios administrativ.

De data aceasta, consiliul a þinut cont de recomandãrile fãcute de prefect ºi, în consecinþã, a modificat hotãrârea iniþialã, respectând întocmai precizãrile ºi recomandãrile fãcute de reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Aºa fiind, acesta, consiliul local, în ºedinþa din 30 august 2002, a reanalizat hotãrârea socotitã nelegalã ºi a adoptat o altã hotãrâre care are nr. 50, prin care se aprobã eºalonarea obligaþiilor bugetare în cuantum de 136,8 miliarde lei pentru o perioadã de cinci ani, cu scutirea de la plata majorãrilor de întârziere ºi penalitãþilor de orice fel, datorate ºi neachitate de cãtre Societatea Comercialã ”OlteþulÒ, Balº la data de 31 decembrie 2001.

Hotãrârea nr. 50/2002 a Consiliului Local Balº este temeinicã ºi legalã, respectându-se prevederile art. 43 alin. 4 ºi ale art. 46 alin. 3 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, în sensul cã votul fiecãrui consilier a fost consemnat în procesul-verbal de ºedinþã, întrunind votul majoritãþii consilierilor în funcþie, aºa cum prevede legea, respectiv 12 voturi pentru din totalul de 21 consilieri în funcþie.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã ºi în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii.

Menþionãm cã procesul-verbal al ºedinþei Consiliului Local Balº, din data de 30 august 2002, a fost pus la dispoziþia consilierilor, potrivit art. 43 alin. 6 din Legea administraþiei publice locale, ºi aprobat în ºedinþa Consiliului Local Balº din septembrie 2002, în unanimitate de voturi.Ò

Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã aveþi vreun comentariu, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul pe care l-a prezentat aici, în faþa noastrã, dar rãspunsul dumnealui nu este la obiect. Nu ºtiu, ori întrebarea mea nu a fost clarã, ori s-au încurcat ceva treburi pe acolo, în întocmirea rãspunsului.

Eu nu am spus ºi nimeni nu a reclamat faptul cã Hotãrârea nr. 45 din iulie, adoptatã de Consiliul Local Balº ar fi fost ilegalã. Ea a fost luatã, aceastã hotãrâre, cu majoritatea consilierilor locali, adicã inclusiv consilierii P.S.D. au votat împotriva acestei hotãrâri.

Aceastã hotãrâre prevedea ca cel care a cumpãrat acþiunile Societãþii Comerciale ”OlteþulÒ S.A. Balº Ð care nu este altul decât preºedintele P.S.D. Balº Ð ºi care a cumpãrat aceste acþiuni la un preþ derizoriu, adicã aproximativ 600 milioane lei, niºte active care în contabilitate figurau cu 4 miliarde, deci aceastã hotãrâre nu a fost ilegalã. Totuºi, prefectul judeþului Olt trimite aceastã hotãrâre la consiliu, deci o returneazã, Ð spuneþi

dumneavoastrã Ð ”pentru intrarea ei în legalitateÒ ºi recomandã ca aceastã hotãrâre sã fie votatã aºa cum a fost ea iniþiatã.

Noi spunem cã a doua hotãrâre, adicã noi, consilierii de acolo, pentru cã eu am primit materialele de la consilierii noºtri, deci consilierii care au votat împotrivã, în numãr de opt, ei reclamã faptul cã aceastã a doua hotãrâre a fost ilegalã, în sensul cã din cei 12 consilieri care, conform procesului-verbal, au votat împotrivã, doi nu au fost prezenþi, adicã au lipsit de la ºedinþã, doi au lãsat votul Ð cum s-ar spune aºa, într-un limbaj mai popular, adicã au votat în lipsã Ð, iar în acest sens hotãrârea este ilegalã, pentru cã opt care erau prezenþi ºi au votat pentru ºi opt care erau prezenþi ºi au votat împotrivã nu puteau sã ducã la o legalitate a acestei hotãrâri.

Deci eu vã rog, domnule ministru, sã reanalizaþi aceastã interpelare a mea ºi sã îmi rãspundeþi clar la aceste aspecte, adicã sã intervievaþi sau sã analizaþi, sã anchetaþi, Ð cum vreþi dumneavoastrã sã spuneþi Ð ce s-a întâmplat acolo, pentru cã este clar cã acolo s-a produs o comandã politicã, cã acolo erau niºte interese ale P.S.D.-ului ºi cã aceastã firmã care a fost privatizatã, ºi care aparþinea primãriei, a fost privatizatã, zicem noi, într-un mod dubios, ºi atunci consilierii, într-o primã fazã, au considerat cã este prea mult ca pe lângã aceasta sã mai fie ºi scutitã de plata majorãrilor ºi sã fie eºalonate la platã întârzierile.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Recomand însã domnului secretar de stat sã analizeze ºi aspectul legalitãþii acestei interpelãri, pentru cã ea se adreseazã consiliului local, care este o entitate independentã, care nu are de-a face cu Guvernul, ºi înþeleg cã se pune problema unui control asupra legalitãþii celei de-a doua hotãrâri a consiliului local, chestiune care nu are nimic de-a face cu Executivul.

Controlul asupra legalitãþii hotãrârilor consiliilor locale se poate realiza pe douã cãi: una administrativã Ð prin prefect ºi una judiciarã Ð prin instanþele judecãtoreºti.

Deci sã analizaþi dacã poate face obiectul unei interpelãri adresate Guvernului o chestiune de tipul celei ridicate de domnul senator Zlãvog.

Cu acestea, închidem ºedinþa plenului Senatului din 2 decembrie 2002 ºi mulþumim celor care au participat la ea.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 173/12.XII.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei