Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Permiteþi-ne sã deschidem ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 484 de parlamentari ºi-au înregistrat prezenþa 361, un numãr de 123 fiind absenþi.

Birourile permanente ale celor douã Camere vã propun pentru ºedinþa comunã ordinea de zi care v-a fost comunicatã ºi programul de lucru care urma sã înceapã în acest moment ºi sã se termine o datã cu epuizarea ordinii de zi.

Dacã aveþi obiecþiuni la ordinea de zi? Mulþumesc. Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La programul de lucru dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Pe primul loc, solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului referitoare la participarea României la Operaþia ENDURING FREEDOM din Afganistan.

Dau cuvântul domnului general Bârloiu pentru a prezenta aceastã scrisoare ºi rog reprezentanþii Comisiei de apãrare sã ia locul în prezidiu ºi sã se pregãteascã pentru a susþine raportul comun.

Aveþi cuvântul, domnule general!

## **Domnul Viorel Bârloiu** _Ñ general, secretar_

## Mulþumesc.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

”În urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, statele democratice ale lumii au constituit Coaliþia internaþionalã de combatere a terorismului ºi au declanºat, sub conducerea Statelor Unite ale Americii, Operaþiunea ENDURING FREEDOM pe teritoriul Afganistanului. Demonstrându-ºi vocaþia de þarã democratã ºi dorind totodatã sã continue sã se afirme drept un furnizor de securitate, România ºi-a exprimat disponibilitatea de a se alãtura atât statelor membre ale Alianþei Nord-Atlantice, cât ºi celorlalte þãri în acþiunea de eradicare a terorismului internaþional prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

La 24 ianuarie 2002, conducerea O.E.F. a înaintat o solicitare oficialitãþilor române de a contribui la aceastã misiune cu un batalion de infanterie, respectiv un modul de 405 militari ºi o companie de apãrare N.B.C. de 70 de militari, pentru o perioadã de aproximativ 6 luni.

Forþele menþionate vor executa misiuni de pazã, de control în zona sensibilã, sprijin umanitar, neutralizarea forþelor talibane din Organizaþia **Al Qaida** ºi vor fi gata pentru desfãºurare în teatrul de operaþii din Afgansitan, în cursul semestrului 2 al acestui an.

În vederea asigurãrii suportului logistic pentru contingentul român participant la misiune, instituþiile abilitate ale statului au aprobat negocierea ºi semnarea cu partenerul american a Acordului de sprijin privind achiziþiile ºi aranjamentele de servicii reciproce.

Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat ºi însuºit în cadrul ºedinþei din 29 ianuarie a.c. cererea de suplimentare a forþelor angajate la misiunea O.E.F. ºi a recomandat Guvernului României sã iniþieze demersurile pentru obþinerea aprobãrilor de la

instituþiile abilitate ale statului ºi sã asigure finanþarea necesarã participãrii la aceastã acþiune.

În temeiul prevederilor art. 5 din Legea nr. 45 din 1994 privind apãrarea naþionalã a României, modificat cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13 din anul 2000, aprobatã prin Legea nr. 389 din 2001, vã solicit sã supuneþi aprobãrii Parlamentului participarea României la Operaþiunea ENDURING FREEDOM din Afganistan cu un batalion de infanterie, modul de 405 militari, ºi o companie de apãrare N.B.C., 70 de militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale, încadrate, înzestrate ºi dotate potrivit statelor de organizare pentru situaþii de pace, precum ºi cu 10 militari, ofiþeri de legãturã ºi de stat major, care sã fie puºi la dispoziþie în cazul solicitãrii suplimentãrii contribuþiei þãrii noastre.

Participarea la misiune sã se realizeze sub controlul operaþional american, prin transferul de autoritate a contingentului român cãtre USCENTCOM pe durata mandatului de 6 luni. Finanþarea sã se asigure prin hotãrâre a Guvernului RomânieiÒ.

Semneazã domnul Ion Iliescu, Preºedintele României.

Mulþumesc, domnule general.

Dau cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor de apãrare.

Domnilor preºedinþi, Stimaþi parlamentari,

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, cu adresele 4 din 24 aprilie 2002 ºi 568 din 23 aprilie 2002 au fost sesizate spre a analiza solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului pentru a aproba participarea României la Operaþia ENDURING FREEDOM din Afganistan.

În cadrul dezbaterilor, comisiile au avut în vedere faptul cã statele democratice ale lumii au constituit Coaliþia internaþionalã de combatere a terorismului ºi au declanºat aceastã operaþie sub conducerea Statelor Unite ale Americii.

Totodatã, comisiile au luat cunoºtinþã cã la 24 ianuarie 2002 conducerea Operaþiei ENDURING FREEDOM a înaintat o cerere oficialitãþilor române, document analizat ºi însuºit de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, de a contribui la aceastã misiune pentru o perioadã de 6 luni, cu trupe organizate, înzestrate ºi dotate corespunzãtor, pentru a executa acþiuni de pazã, control în zonele sensibile, sprijin umanitar ºi neutralizare a forþelor talibane din Organizaþia **Al Qaida.**

În scrisoarea Preºedintelui se menþioneazã cã instituþiile abilitate ale statului au aprobat negocierea cu partenerul american, precum ºi semnarea Acordului de sprijin privind achiziþiile ºi aranjamentele de servicii reciproce destinate asigurãrii suportului logistic, pentru contingentul român participant la misiune, acesta urmând a-ºi încheia pregãtirile înainte de semestrul II al acestui an, în cursul cãruia va putea fi desfãºurat în teatrul de operaþii din Afganistan, sub controlul operaþional american, prin transfer de autoritate cãtre Comandamentul central de la Tampa, Florida.

Prin scrisoare se solicitã Parlamentului aprobarea participãrii României cu urmãtoarele forþe, potrivit statelor de organizare pentru situaþii de pace, astfel: un batalion de infanterie cu un efectiv de 405 militari; o companie de apãrare N.B.C., cu un efectiv de 70 de militari; cu o rezervã cu un efectiv de 10 militari pentru situaþia solicitãrii suplimentãrii contribuþiei þãrii noastre cu elemente de legãturã ºi stat major.

Se solicitã, de asemenea, împuternicirea Guvernului României de a asigura finanþarea participãrii acestor forþe la respectiva misiune.

## Mulþumesc, domnule senator.

Din partea distinºilor parlamentari cine doreºte sã ia cuvântul?

Domnul Dãnuþ Saulea, din partea P.R.M.

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Partidul România Mare ºi-a exprimat de la bun început clar ºi neechivoc acordul privind participarea þãrii noastre alãturi de toate forþele democratice la acþiunea de combatere a terorismului internaþional prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Partidul România Mare a votat împreunã cu toate partidele parlamentare de la putere ºi din opoziþie trimiterea în Afganistan a unui efectiv de circa 100 militari români pentru a participa la acþiuni de menþinere a ordinii ºi sprijin umanitar.

Partidul nostru este pe deplin conºtient de importanþa unor asemenea misiuni ºi a apreciat prezenþa militarilor români în rândul coaliþiei internaþionale ca o expresie a voinþei poporului român de a se integra în structurile europene ºi euroatlantice, de a-ºi reconfirma dorinþa de pace ºi securitate în întreaga lume.

Ca o dovadã a celor de mai sus este ºi prezenþa a aproape 1.000 de militari români la operaþiunile în sprijinul pãcii în zone ca Bosnia ºi Herþegovina, Kosovo, Kuweit, Etiopia, Georgia, Macedonia ºi Afganistan.

Din nefericire, aºa dupã cum se cunoaºte, pânã în prezent, din rândul miliarilor români participanþi la asemenea misiuni s-au înregistrat ºi 7 morþi: 4 în Angola, 2 în Bosnia, 1 în Kosovo, precum ºi îmbolnãviri specifice îndeplinirii misiunilor încredinþate.

Astãzi, Preºedintele României cere Parlamentului sã aprobe suplimentarea cu circa 500 de militari a forþei româneºti deja dislocate în Afganistan.

Am reþinut din mesajul Domniei sale cã principala misiune a acestei forþe o reprezintã ”eradicarea terorismuluiÒ, ceea ce contravine ideii de participare la misiuni de pazã, control în zone sensibile ºi sprijin umanitar.

Din câte înþelegem în acest mesaj, aceasta înseamnã implicarea efectivã a militarilor români în rãzboiul civil din aceastã þarã, inclusiv situarea României de o parte a unora din forþele interne aflate în conflict.

Urmãrind evoluþia de pânã acum a situaþiei interne din Afganistan se poate observa, pe de o parte, o tendinþã de conciliere între diverse forþe politice ºi tribale, iar pe de alta, de regrupare ºi reorganizare a forþelor **Al Qaida,** fapt ce a condus la înregistrarea de pierderi umane ºi materiale importante, inclusiv în rândul coaliþiei internaþionale.

Stimate coleg,É

...sã faceþi acelaºi lucru.

Sã fim alãturi de tinerii aceºtia care ne reprezintã! Vã mulþumesc. ( _Proteste, vociferãri._ )

Domnul deputat Sorin Frunzãverde, din partea Partidului Democrat, ºi apoi doamna senator Norica Nicolai, din partea Partidului Naþional Liberal.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Boiangiu.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Cred cã, într-adevãr, continuând aceastã acþiune a noastrã de sprijinire a forþelor democratice, facem un lucru extraordinar pentru România. Rândul trecut, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, am felicitat Ministerul Apãrãrii Naþionale, am felicitat toþi factorii de rãspundere din Ministerul Afacerilor Externe pentru

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ni se solicitã din partea Preºedintelui aprobarea participãrii þãrii noastre cu un efectiv de circa 500 de militari în Afganistan. Este pentru prima datã când se vorbeºte de misiuni de ”neutralizareÓ a forþelor talibane, pe care le vor avea de îndeplinit militarii români, alãturi de militari din þãrile membre NATO, organizaþie în care sperãm ºi noi sã intrãm în noiembrie anul acesta.

Asemenea misiuni presupun, însã, un proces de dotare, înzestrare ºi instruire mult mai serios realizat decât pânã acum. O asemenea misiune presupune cheltuieli mult mai mari pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale, cheltuieli ce nu pot fi expediate prin remarca: ”Din bugetul actual al Ministerului Apãrãrii NaþionaleÓ, un buget, oricum, insuficient pentru nevoile Armatei în acest an.

Sigur, astãzi, deputaþii ºi senatorii Partidului Democrat vor vota pentru participarea acestui nou contingent în Afganistan, aºa cum am fãcut-o de fiecare datã, pentru cã înþelegem demersul României pentru integrarea în NATO, cel mai important moment al politicii externe în 2002. Credem însã cã atunci când trimitem în Afganistan încã un contingent, mult mai mare, în condiþiile complicate, atât din punct de vedere politic ºi militar, neexplicate suficient, rãmâne de datoria Guvernului ºi a Ministerului Apãrãrii Naþionale sã se implice mult mai mult în pregãtirea acestor militari, sã realizeze acele demersuri politice, pentru ca riscurile pe care acest contingent ºi le va asuma sã fie cât mai mici, atât politic, cât ºi militar.

Credem cã aceste responsabilitãþi nu trebuie evitate, trebuie asumate din plin de decidenþii guvernamentali. În acest context, vom vota pentru plecarea celor circa 500 de militari în Afganistan. ( _Aplauze ale parlamentarilor P.D._ )

Mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Fãrã îndoialã, Partidul Naþional Liberal va susþine acest demers, care este un demers de responsabilitate a Preºedintelui României ºi a Parlamentului României cu privire la politica externã a acestei þãri, cu privire la continuitatea mesajului de asigurare a pãcii în lume. ªi Afganistanul este un câmp de bãtãlie, în care trebuie asiguratã pacea ºi, fãrã îndoialã, trupele româneºti vor dovedi cã sunt vizibile ºi capabile sã asigure acest demers.

Dorim, însã, ca Ministerul Apãrãrii Naþionale, Guvernul sã precizeze ºi sã-ºi asume responsabilitatea faþã de securitatea militarilor români în Afganistan, pentru cã responsabilitatea guvernamentalã în acest sens nu înceteazã în limitele graniþelor României, ci, dimpotrivã, trebuie accentuatã în afara graniþelor României, datoritã importanþei acestei misiuni. În acest context, dacã domnul ministru al apãrãrii naþionale doreºte sã precizeze maniera în care a asigurat logistic trupele care vor participa în Afganistan, în acest moment, în faþa Parlamentului, dacã are posibilitatea, sã o facã (ºi sper cã existã aceastã posibilitate, pentru cã este o chestiune pe care nu o putem expedia sumar, printr-o hotãrâre de Guvern). Dacã nu, Domnia sa trebuie sã se prezinte în faþa Comisiilor pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în care sã precizeze ºi sã detalieze aceste aspecte.

Acestea fiind spuse, dorim sã subliniem cã vom vota aceastã scrisoare a Preºedintelui României. ( _Aplauze ale parlamentarilor P.N.L._ )

Mulþumesc, doamnã senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul preºedinte al Comisiei pentru apãrare, domnul deputat Rãzvan Ionescu.

Domnilor preºedinþi, Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Dupã cum aþi remarcat în raportul comun, în cadrul dezbaterilor celor douã comisii s-a avut în vedere faptul cã statele democratice ale lumii au constituit Coaliþia internaþionalã de combatere a terorismului ºi au declanºat aceastã operaþie sub conducerea Statelor Unite ale Americii. Vreau sã menþionez cã în timpul dezbaterilor de la comisie au fost prezentate într-un mod extrem de transparent, de fidel ºi de corect realitatea reformei ºi nivelul restructurãrii din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, costurile pe care acest minister le suportã (ºi vorbesc aici de costurile neprevãzute, întrucât în bugetul anului trecut noi nu am discutat toate aceste lucruri la care astãzi ne referim). ªi cred cã exemplele ºi detaliile pe care colegii noºtri de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ni le-au dat sunt în mãsurã, astãzi, sã ne convingã cã trebuie sã votãm acest raport.

Cred cã aþi sesizat cã în ultimul timp a început o dezbatere extrem de interesantã ºi, aº spune, foarte efervescentã, legatã de ºansele unora sau altora dintre candidaþi. Dacã pânã acum era competiþia dintre þãrile candidate, în ultimul timp, aceastã competiþie a cãpãtat ºi o altã dimensiune: aceea dintre þãrile care sunt deja membre în NATO ºi a þãrilor care sunt candidate.

De ce? Pentru cã politica Alianþei s-a schimbat foarte mult. Alianþa are nevoie de furnizori de securitate, nu de consumatori de securitate.

Nu demonstrãm astãzi decât Ñ printr-un vot pozitiv, evident Ñ cã România este un furnizor de securitate în zonã, cã România înseamnã pentru Balcani nu numai o oazã de stabilitate politicã, dar ºi militarã, cã alãturi de Bulgaria, de Grecia ºi Turcia, România înseamnã un pod peste douã continente.

Vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã participarea noastrã în Afganistan, o zonã a lumii unde România nu are nici un fel de interese, nici mãcar economice, înseamnã, din punctul nostru de vedere, o recunoaºtere a þãrilor membre NATO, a Statelor Unite, o recunoaºtere a capabilitãþilor noastre militare, o recunoaºtere a capacitãþii noastre politice, o recunoaºtere care se va concretiza, din punctul meu de vedere, într-o acceptare a României în cadrul Alianþei Nord-Atlantice.

Mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Dau cuvântul, atunci, domnului ministru Mircea Paºcu, pentru a rãspunde problemelor care s-au ridicat.

Poftiþi, domnule ministru!

**Domnul Ioan Mircea Paºcu** _Ñ ministrul apãrãrii naþionale:_

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã încep prin a mulþumi colegilor noºtri, care, iatã, astãzi, în ultima zi înainte de aceastã scurtã vacanþã, au considerat cã este de datoria lor sã fie prezenþi, pentru a putea dezbate ºi a vota aceastã importantã mãsurã pe care România poate sã o ia. ªi vreau sã salut faptul cã, aºa cum au fost luãrile de cuvânt, ele au demonstrat ceea ce deja se ºtie, cã existã o unitate de vederi cu privire la acest obiectiv fundamental al nostru, respectiv, integrarea noastrã în NATO ºi asumarea obligaþiilor care decurg în virtutea acestui gest.

Am sã dau rãspuns la câteva chestiuni politice, iar pentru chestiunile tehnice, domnul general Mureºan, care este locþiitorul ºefului Statului Major General, va rãspunde, dând amãnuntele necesare. Mi-am notat în grabã câteva chestiuni.

Vreau sã spun de la bun început cã trebuie sã avem foarte clar care este raþiunea în virtutea cãreia noi ne aflãm în faþa acestei decizii. Dupã cum cunoaºteþi foarte bine, noi am avut o serie de aprobãri date de Parlament pentru prezenþa noastrã în cadrul Forþei I.S.A.F., coordonatã, deocamdatã, de Marea Britanie ºi ulterior, probabil, de o altã þarã NATO. Aceea este o operaþiune militarã distinctã de cea la care participãm, dacã votãm astãzi.

Operaþiunea la care participãm astãzi este Operaþiunea ENDURING FREEDOM ºi este coordonatã de Statele Unite ale Americii. Suntem prezenþi în aceastã operaþiune pentru cã, începând din seara zilei de 11 septembrie Ñ dacã cunoaºteþi foarte bine Ð, România a adoptat decizia politicã de a se considera un membru _de facto_ al NATO ºi membru al coaliþiei antiteroriste. Deci, noi, în momentul de faþã, indiferent dacã am fi fost sau n-am fi fost candidaþi la NATO, din moment ce ne-am declarat încã de atunci membri ai coaliþiei antiteroriste internaþionale, înseamnã cã ne-am asumat responsabilitãþi care presupun inclusiv o asemenea prezenþã.

Mulþumesc, domnul ministru. Domnule general Mircea Mureºan, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mircea Mureºan Ñ** _locþiitor al ºefului Statului Major General_ **:**

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Am sã încerc sã exprim câteva elemente pentru clarificarea celor ridicate de vorbitori.

În primul rând, este de remarcat, referitor la situaþia politicã din Afganistan, în încercarea de aplanare a divergenþelor pe calea dialogului, Autoritatea Interimarã de la Kabul a iniþiat o serie de întâlniri, dintre care cea mai importantã a fost Reuniunea majoritãþii liderilor militari locali Ñ 165 de participanþi, din toate provinciile, la Conferinþa desfãºuratã pentru stabilirea principiilor de organizare a armatei naþionale.

O altã problemã.

În aceastã perioadã, pânã pe 6 iunie, sub supraveghere internaþionalã, vor avea loc adunãrile regionale, în care reprezentanþii districtuali vor desemna persoanele care vor participa la întrunirile Marelui Consiliu al Liderilor Afgani. În perioada 10-16 iunie este planificatã întrunirea Marelui Consiliu al Liderilor Afgani, iar începerea activitãþii Autoritãþii Afgane de Tranziþie este planificatã sã aibã loc pe 22 iunie 2002.

Principala sursã de instabilitate politico-socialã pentru perioada urmãtoare este reprezentatã de lupta de interese, ce se va acutiza pe mãsura apropierii alegerilor pentru Marele Consiliu al Liderilor Afgani.

A doua chestiune Ñ rezultatele acþiunilor forþelor româneºti pânã acum.

Trebuie fãcutã o distincþie clarã, în Afganistan se desfãºoarã douã tipuri de operaþii: Operaþia FINGAL Ñ este vorba de Forþa internaþionalã de asistenþã ºi securitate a I.S.A.F., unde România participã cu 48 de militari, constând dintr-un pluton de poliþie militarã, o aeronavã C 130 ºi 3 ofiþeri de stat major.

Pânã în prezent, plutonul de poliþie militarã a executat în medie 25 de misiuni sãptãmânal, în principal de monitorizare a activitãþii infracþionale din Kabul, escorta unor oficialitãþi afgane ºi ale I.S.A.F. ºi controlul circulaþiei. De asemenea, a participat la peste 30 de activitãþi de instruire în cadrul Programului de pregãtire a armatei naþionale ºi poliþiei afgane. Activitatea plutonului de poliþie militarã a fost apreciatã de comandamentul Statelor Unite ale Americii, pe timpul vizitei ºefului Statului Major General din Statele Unite ale Americii.

Am înþeles!

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/10.V./2002

Da, trec mai departe. Evaluarea factorilor de risc.

Sigur cã ceea ce se planificã în Ministerul Apãrãrii Naþionale sau în Statul Major General are la bazã analiza factorilor de risc, capacitãþile pe care le au unitãþile pe care am decis sã le trimitem ºi alte elemente.

Referitor la Compania de apãrare N.B.C., ea, deocamdatã, va participa la misiuni umanitare, dar îºi îndeplineºte misiunea ei, pentru care este creatã. Respectiv, descoperirea indicilor de folosire a armelor de distrugere în masã, cercetarea itinerariilor, a raioanelor ºi decontaminarea radioactivã.

Cât priveºte batalionul de infanterie, în regulamentele noastre sunt prevãzute ca misiuni: paza ºi apãrarea unor obiective de importanþã deosebitã, acþiuni de cãutare ºi capturare a elementelor teroriste, controlul ºi menþinerea unor puncte obligatorii de trecere, patrulare în zone de responsabilitate, escorta ºi protecþia unor transporturi, paza ºi escorta prizonierilor. Din ultimele date pe care le avem, forþele coaliþiei antiteroriste au încheiat operaþiile militare de amploare, care au vizat lichidarea grupãrilor de luptãtori talibani ºi **Al Qaida.** În etapa urmãtoare nu se prevãd acþiuni de anvergurã, ci doar acþiuni de cãutare ºi capturare a grupurilor izolate.

Referitor la susþinerea logisticã, subunitatea este prevãzutã sã aibã toatã tehnica necesarã ºi materialele pentru susþinere logisticã proprie. Pe baza înþelegerilor care vor veni ºi a convenþiei pe care o vom încheia pentru transfer de autoritate ºi intrarea în teatru, asigurarea materialã ºi asigurarea multilateralã pe toate liniile, începând de la aprovizionarea cu armament, muniþie, carburanþi, lubrifianþi, asistenþã medicalã etc., se face prin comandamentul brigãzii cãreia i se va subordona.

Încã douã probleme, dacã îmi permiteþi.

O chestiune Ñ batalionul nostru, în situaþia în care se va aproba participarea, va înlocui un batalion de infanterie canadian, în zona în care acesta a acþionat de 5 luni nu au fost semnalate incidente sau accidente, în Afganistan.

Referitor la asumarea riscului pierderilor, spre informarea dumneavoastrã, pânã în prezent, din totalul misiunilor executate în cadrul Operaþiei ENDURING FREEDOM, forþele coaliþiei au înregistrat pierderi de personal în procentaj sub 1%, în principal datoritã manevrãrii defectuoase a tehnicii militare, armamentului ºi muniþiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Trecem, în aceste condiþii, la dezbaterea hotãrârii, pe texte.

La titlul hotãrârii dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- La art. 1 dacã sunt comentarii? Nu sunt. Supun

- art. 1 votului dumneavoastrã.

- Cine este pentru? 304 voturi. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 59.

304 voturi pentru, 3 împotrivã ºi 59 abþineri. La art. 2 dacã aveþi comentarii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. 304 voturi pentru. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 59. 304 pentru, 3 împotrivã, 59 abþineri.

Abþineri? 58 abþineri.

Cu 305 voturi pentru, 6 împotrivã ºi 58 de abþineri, Hotãrârea privind participarea României la Operaþiunea ENDURING FREEDOM din Afganistan a fost votatã.

Trecem, în continuare, la urmãtorul punct de pe ordinea de zi:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, precum ºi a unor alte acte normative.

V-aº ruga sã rãmâneþi în salã, stimaþi colegi, pentru cã mai avem 3 proiecte; nu ne obligaþi sã facem apelul.

Din partea Ministerului Finanþelor, vã rog sã precizaþi cine face prezentarea.

Vã rog sã vã reluaþi locurile, stimaþi colegi, pentru a permite reprezentantului ministerului sã prezinte proiectul.

Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Enache Jiru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În perioada de timp scursã de la elaborarea ºi aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2002 au fost aprobate mai multe acte normative ale cãror prevederi au impus modificãri în unele anexe de la bugetele ordonatorilor principali de credite, aprobate prin Legea nr. 743/2001. Aceste modificãri au avut efecte asupra veniturilor ºi cheltuielilor bugetare iniþiale, precum ºi alte cauze justificate, care au condus la elaborarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului, care este astãzi supusã aprobãrii.

Printre principalele acte normative am aminti:

Ñ Legea nr. 574/2001 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9 privind unele mãsuri în domeniile culturii ºi artelor, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor.

Acest act normativ schimbã sistemul de finanþare al Oficiului român pentru drepturi de autor, care era finanþat din venituri extrabugetare ºi alocaþii de la bugetul de stat, finanþat în totalitate de la bugetul de stat, fapt ce a impus modificãri ale numãrului maxim de posturi ºi ale creditelor bugetare, aprobate prin bugetul Ministerului Culturii ºi Cultelor; Ñ un alt act mai important este Hotãrârea Guvernului nr. 151 pentru completarea Hotãrârii Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor ºi valorilor cu efective de jandarmi. Pentru asigurarea cu efective de jandarmi a pazei conductelor, în special magistrale de transport produse petroliere, þiþei, gazolinã s-a aprobat suplimentarea efectivelor Ministerului de Interne...

Încercaþi sã fiþi mai sintetic, domnule ministru, pentru cã pleacã lumea din salã.

## Da, domnule preºedinte.

Sunt mai multe acte normative care duc la schimbarea anexelor, efectul principal este faptul cã rezultatul bugetar al anului 2002 nu este schimbat. Rezultatul bugetar, respectiv, deficitul fiscal, rãmân în aceiaºi termeni aprobaþi în legea iniþialã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Din partea Comisiilor pentru buget, domnul deputat Grigoraº.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere ale Parlamentului au examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe 2002 nr. 743/2001, precum ºi a unor alte acte normative. S-au avut în vedere avizele Comisiilor pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, precum ºi al Comisiei pentru sãnãtate ºi familie a Camerei Deputaþilor.

În urma examinãrii proiectului de lege, comisiile, cu unanimitate de voturi, au hotãrât, în ºedinþa din 10 aprilie 2002, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe? Nu.

Trecem la dezbatea proiectului de lege.

Dacã la titlu aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege,

- care se referã la aprobarea ordonanþei.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

La titlul ordonanþei de urgenþã? Nu aveþi obiecþiuni. Îl

Poftiþi!

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/10.V./2002

V-aº ruga sã le sintetizaþi pe toate, domnule ministru, ca sã putem sã le votãm. Fiþi mai concis! Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Contul general de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1998 ºi contul de execuþie a Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj au fost întocmite pe baza dãrii de seamã contabile, prezentatã de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, respectiv, ºi al Familiei, ºi a conturilor privind execuþia de casã a bugetului asigurãrilor sociale de stat, prezentate de Banca Comercialã Românã ºi trezoreriile statului, în anul 1998, ºi de cãtre trezoreriile statului în anii 1999, 2000.

Dintre indicatorii principali pe anul 1998, total venituri au fost 23.000 de miliarde 332, cheltuieli totale 26.000 de miliarde 539. Din categoria veniturilor, venituri din contribuþii, 20.000 de miliarde, ceea ce reprezintã 90%, subvenþii de la bugetul de stat, doar 11,6%. Deficitul bugetului asigurãrilor sociale de stat, în anul 1998, a fost de 3.207 miliarde, faþã de un aprobat de 145 de miliarde, la rectificare. El a fost acoperit din disponibilitãþile bugetului anului anterior ºi din împrumuturi din Trezorerie.

În ce priveºte execuþia Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj pentru anul 1998, ca indicatori sintetici importanþi: venituri totale 4.696 de miliarde, cheltuieli totale Ñ 5.312 miliarde, respectiv, un deficit de 615 miliarde, faþã de 54 de miliarde aprobate la rectificare. Acest deficit este acoperit din disponibilitãþile anilor precedenþi.

Pentru anul 1999, principalii indicatori pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat: venituri totale Ñ 38.000 de miliarde, aproximativ, cheltuieli totale Ñ 39.170 de miliarde, un deficit de 1.234 de miliarde, el fiind prognozat cu deficit zero iniþial. Deficitul s-a finanþat complet din împrumutul din contul general al Trezoreriei Statului ºi a condus la dobânzi de circa 120 de miliarde.

În ce priveºte anul 1999, execuþia Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj, ca principali indicatori, avem deficitul 1.564 de miliarde, faþã de un deficit de Ñ 1.043 de miliarde aprobat la rectificare. Venituri totale 6.600 de miliarde, cheltuieli totale Ñ 8.195 de miliarde. ªi acest deficit este acoperit din disponibilitãþile din anii precedenþi ai fondului.

În ce priveºte anul 2000, bugetul asigurãrilor sociale de stat are ca indicatori: venituri totale Ñ 51.000 de miliarde, din care 47.000 de miliarde sunt venituri din contribuþii pentru asigurãri sociale ºi 1.100 subvenþii primite de la bugetul de stat. Deficitul anului 2000 este de 4.610 miliarde, faþã de zero aprobat. El este finanþat în totalitate din împrumuturi din contul general al Trezoreriei Statului ºi a condus la dobânzi de circa 100 de miliarde.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnule deputat Grigoraº, Vã rog sã prezentaþi cele 3 rapoarte, sintetic.

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au examinat proiectele de Lege pentru aprobarea conturilor de execuþie ale bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anii 1998, 1999 ºi 2000. Au reþinut o serie de observaþii ºi constatãri, care sunt prezentate, în detaliu, în rapoartele respective. S-au avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, Comisiile juridicã ºi Comisiile pentru muncã ºi protecþie socialã ale celor douã Camere, care au avizat favorabil proiectele de lege respective.

Comisiile propun dezbaterea ºi adoptarea, în forma prezentatã, cu o serie de amendamente, pe care mi-aº permite sã le fac atunci când vom discuta, punctual, fiecare proiect de lege, respectiv, pe anii 1998, 1999, 2000.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea legii pe 1998. La titlul legii, cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La art. 1 dacã sunt observaþi?

- Domnule Grigoraº,

Vã rog sã fiþi atent, unde vreþi sã faceþi amendamente.

- Nu sunt observaþii la art. 1. Îl

Aºa cum este ºi în raport, comisiile propun introducerea unui articol nou, 4, cu urmãtorul conþinut: ”Curtea de Conturi a României, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a .prezentei legi, sã prezinte Parlamentului României modul cum Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a lichidat neajunsurile constatate de Curtea de Conturi pentru a obþine descãrcarea de gestiune prevãzutã de legeÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg,

Ar fi mai bine sã-l fi propus 3 ºi sã înlocuiþi. Cine este de acord cu acest text, care va fi renumerotat

potrivit ordinii fireºti a lucrurilor? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La Anexa nr. 1 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La Anexa nr. 2 cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Anexa nr. 3, cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Înainte de art. 3 introducem un nou articol, cu urmãtorul conþinut: ”Curtea de Conturi a României, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a .prezentei legi, sã prezinte Parlamentului României modul în care Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a lichidat abaterile constatate în raportul anual al Curþii de ConturiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Cine este de acord cu acest text? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Cu unanimitate s-a adoptat art. 3.

Actualul art. 3: ”Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din legeÒ.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate. Anexa nr. 1. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La Anexa nr. 2 sunt obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Anexa nr. 3, sunt obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Un art. 3, nou, cu douã alineate.

Alin. 1: Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, va prezenta Curþii de Conturi a României modul cum au fost lichidate neajunsurile constatate de cãtre aceasta, în scopul acordãrii deciziei pentru descãrcare de gestiuneÒ.

Alin. 2: ”Curtea de Conturi a României va informa Parlamentului României asupra modului cum au fost duse la îndeplinire prevederile de la alin. 1Ò.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Dacã aveþi comentarii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Art. 3, care va deveni art. 4. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Anexa nr. 1, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/10.V./2002

Anexa nr. 2, cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Anexa nr. 3, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Parcurgând textele proiectului de lege,

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 74/10.V./2002 conþine 12 pagini.**

Preþul 11.148 lei