Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·6 noiembrie 2003
Senatul · MO 138/2003 · 2003-11-06
Aprobarea plenului Senatului pentru am‚narea dezbaterii propunerii legislative privind desp„gubirea persoanelor care au depus p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme îDacia“
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru 5
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
49 de discursuri
Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 27 octombrie 2003.
V„ rog s„ lua˛i loc.
Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, asistat de cei doi colegi secretari, domnii Mihai Ungheanu ∫i Ion Predescu. Putem Óncepe, stima˛i colegi?
V„ anun˛ c„ din totalul senatorilor, 140, ∫i-au exprimat prezen˛a prin votul electronic 110. Avem nou„ colegi care sunt absen˛i motivat.
A˛i primit ordinea de zi. Dac„ ave˛i observa˛ii? Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, v„ rog.
Mul˛umesc mult.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
La pozi˛ia 13 din ordinea de zi a ∫edin˛ei noastre de ast„zi se afl„ o propunere legislativ„ al c„rei ini˛iator este domnul senator György Frunda, care ne Ón∫tiin˛eaz„ c„ nu poate participa datorit„ unor Óns„rcin„ri pe care le are ∫i din aceast„ cauz„ roag„ respectuos am‚narea dezbaterii acestei propuneri legislative p‚n„ pe data de 10 noiembrie, deci peste dou„ s„pt„m‚ni.
Rog plenul Senatului s„ fie de acord cu aceast„ am‚nare, referitor la ordinea de zi de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#482232. Structura celor dou„ proiecte de buget este construit„ pe componenta social-democrat„ a doctrinei noastre politice ∫i reflect„ grija deosebit„ pentru protec˛ie ∫i asisten˛„ social„.
· other · adoptat
86 de discursuri
Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul senator George Pruteanu.
Din sal„
#50699Este senator independent.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
Domnule pre∫edinte al Senatului, Stimate colege, stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ v„ spun ast„zi, Ón cadrul declara˛iilor politice, c‚teva g‚nduri Ón leg„tur„ cu sl„biciunea statului.
Cred c„, a∫a cum Óntr-o familie — cum se spune — dezorganizat„, unde mama este — ∫tiu eu — prostituat„
∫i tat„l este un be˛iv notoriu, copiii o iau razna ∫i nivelul educa˛ional este slab, tot a∫a, p„str‚nd propor˛iile, c‚nd statul este slab, societatea o ia care Óncotro, o ia pe drumuri proaste ∫i lucrurile merg cum nu se poate mai r„u.
Ei bine, statul nostru d„ de mult„ vreme semne de sl„biciune, nu numai Ón aceast„ legislatur„, nu numai sub acest Guvern, ci ∫i anterior. V„ dau doar c‚teva exemple foarte repede, _à vol d’oiseau,_ cum ar spune francezul, Ón zborul p„s„rii.
f ne˛i minte, eram mul˛i dintre cei de fa˛„ Ómpreun„, Ón acest Senat, c‚nd un ministru al Guvernului s-a dus Óntr-o zon„ din miezul ˛„rii ∫i n-a fost primit acolo s„ stea de vorb„, fiind ˛inut — e vorba de ministrul Opri∫, nu fabulez — a fost ˛inut Ón ma∫in„, i s-a adus o cafea la botul ma∫inii, la fereastra ma∫inii, ca s„ stea de vorb„ cu autorit„˛ile locale, care Ói refuzau prezen˛a acolo. Un semn mai clar de sl„biciune a statului, de bicisnicie a statului nu se poate g„si.
Œn vremurile noastre mai apropiate, citim, aproape s„pt„m‚nal, de zone din ˛ar„ sau chiar din preajma Capitalei unde autorit„˛ile care furnizeaz„ diverse utilit„˛i, cum ar fi gaze, curent electric, nu pot s„ intre, cer ajutorul Poli˛iei, nici Poli˛ia nu poate s„ intre, nu poate s„ p„trund„ s„ fac„ dreptate, s„ fac„ legea acolo ∫i este nevoie s„ se recurg„ la masca˛i ∫i la trupe speciale, urm‚nd ca, Ón etapa urm„toare, s„ p„trund„ cu tancul, probabil. Aceasta este inacceptabil, este inadmisibil s„ existe zone care au un fel de... deocamdat„ vorbesc de autonomie financiar„. Ele nu respect„ legile ˛„rii, nu pl„tesc ce au de pl„tit ∫i pun pe fug„ reprezenta˛ii autoriza˛i ai for˛ei statului, adic„ Poli˛ie, Jandarmerie ∫i ceilal˛i.
De asemenea, mi se Ónt‚mpl„ Ón drumurile pe care le fac prin ˛ar„, s„ v„d nenum„rate femei pestri˛ Ómbr„cate care v‚nd facturi ilegale la marginea str„zii. A∫a cum le v„d eu, le vede — cred — ∫i Poli˛ia, le vede ∫i cel Óns„rcinat s„ fac„ lege Ón aceast„ ˛ar„. Prezen˛a unor asemenea... poate sunt fleacuri din punct de vedere economic, dar ele reprezint„ sfidarea legii, batjocorirea legii, situa˛ia de f„r„delege, de samavolnicie Ón care fiecare face ce vrea, av‚nd un fel de imunitate a gol„niei sau a derbedeismului.
Œn privin˛a prostitu˛iei, suntem Ónc„ o ˛ar„ Ón care prostitu˛ia este ilegal„. Œntoarce˛i-v„, v„ rog, cu ma∫ina de la Constan˛a s„ vede˛i ce se Ónt‚mpl„ la intrarea Ón Bucure∫ti. Ce v„d acolo Ómi amintea de propaganda pentru Constitu˛ie unde o femeie ap„rea la televizor, Ó∫i d„dea bluza jos, Ó∫i ar„ta pieptul ∫i striga îVota˛i, Constitu˛ia!“. Era foarte asem„n„toare cu ce fac acele nenorocite pe marginea ∫oselei, la intrarea Ón Bucure∫ti.
Din partea Grupului parlamentar na˛ional liberal, are cuv‚ntul domnul senator Radu F. Alexandru.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Despre referendumul pentru modificarea Constitu˛iei s-au scris ∫i s-au spus multe ∫i, cu siguran˛„, concluziile pe care o analiz„ obiectiv„ va trebui s„ le re˛in„ sunt Ónc„ departe de a fi fost toate eviden˛iate.
Œn ceea ce m„ prive∫te, pot s„ spun c„ felul Ón care PSD s-a comportat pe parcursul celor dou„ zile mi-a confirmat convingerea c„ nu se va da Ón l„turi de la nimic pentru a-∫i adjudeca viitoarele alegeri ∫i c„ practicile ilicite la care am asistat Ón premier„ nu sunt dec‚t c‚teva mostre din procedeele murdare preg„tite pentru preziden˛iale ∫i parlamentare, devoalate ast„zi Ón disperare de cauz„.
Dincolo Óns„ de toate aspectele ce dovedesc irefutabil incapacitatea partidului de guvern„m‚nt de a respecta regulile elementare ale jocului democratic, consider c„ suntem datori s„ ne oprim cu toat„ aten˛ia asupra unei lu„ri
de pozi˛ie care exprim„ Ón modul cel mai explicit filozofia dup„ care a ajuns s„ func˛ioneze azi PSD.
Este vorba de cererea repetat„ a Pre∫edintelui Iliescu de renun˛are la rata de participare de 50% ca o condi˛ie pentru validarea viitoarelor scrutine. Pre∫edintele Iliescu este convins c„ trebuie s„ ˛inem cont de opiniile exprimate, indiferent de num„rul celor care se prezint„ la vot, c„ cine nu voteaz„, se cheam„ c„...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, scuza˛i-m„ un moment. Domnul senator T„r„cil„, domnul senator Pruteanu, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
## **Domnul George Mihail Pruteanu**
**:**
Cu mine vorbi˛i? M„ confunda˛i, domnule pre∫edinte, eu eram Ón sal„, la locul meu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Scuza˛i-m„! Domnul T„r„cil„.
## **Domnul Adrian P„unescu**
_**:**_
™i-a schimbat locul.
Aici este locul meu, drag„ Adrian.
## Da, mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator, Ómi cer scuze.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
V„ mul˛umesc.
Pre∫edintele Iliescu consider„ c„ cine nu voteaz„, nu mai trebuie s„ fie luat Ón considerare, c„ absenteismul masiv Ónregistrat Ón mediul urban nu ar avea alt„ cauz„ dec‚t faptul c„ ora∫ul duce la o anumit„ Ónstr„inare a individului ∫i la sl„birea acestei leg„turi cu colectivitatea, cu cetatea ∫i nu g„se∫te suficiente cuvinte de mul˛umire, Ón spiritul p„∫unismului cel mai retardat, pentru spiritul civic al cet„˛enilor de la sate, pentru Ón˛elegerea menirii lor Óntr-un sistem democrat.
Stima˛i colegi, pe parcursul anilor, domnul Ion Iliescu a fost autorul unui num„r important de declara˛ii surprinz„toare, unele ∫ocante, multe dintre ele pun‚nd Pre∫edin˛ia ˛„rii ∫i Rom‚nia Ón situa˛ii dintre cele mai st‚njenitoare. Nici una dintre ele nu o consider, Óns„, de gravitatea celei despre care vorbesc, pentru c„ felul Ón care Pre∫edintele Iliescu ∫i-a permis s„ desconsidere, s„ ridiculizeze opinia a aproape 50% din popula˛ia ˛„rii nu face dec‚t s„ probeze profundul ∫i ireconciliabilul conflict Ón care se g„se∫te cu valorile fundamentale ale unei democra˛ii autentice.
Este, ast„zi, un truism faptul c„ for˛a unei democra˛ii nu poate fi mai edificator exprimat„ dec‚t prin participarea politic„. Œn nici o ˛ar„ din lumea liber„, Ón care democra˛ia nu Ónseamn„ altceva dec‚t guvernarea poporului de c„tre popor, nu este de imaginat o politic„ cu adev„rat democratic„ Ón afara unei societ„˛i participative.
Cine sunt ∫i ce statut le confer„ Pre∫edintele Ion Iliescu rom‚nilor care au refuzat s„ vin„ la vot? Ni∫te declasa˛i, str„ini ∫i indiferen˛i de cum arat„ lumea Ón care sunt con-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 damna˛i s„ tr„iasc„ ei ∫i p„rin˛ii lor, ∫i copiii lor, ni∫te bastarzi ai timpurilor moderne, ai societ„˛ii postindustrializate, dezumaniza˛i de ora∫ul care le ia min˛ile ∫i le otr„ve∫te sufletele! Dar, dac„ mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei care au refuzat s„ vin„ azi la vot nu au alt„ vin„ dec‚t aceea de a-∫i fi pierdut Óncrederea ∫i speran˛a Ón noi, Ón clasa politic„, Ón promisiunile f„r„ de sf‚r∫it ∫i f„r„ finalitate, Ón felul Ón care le reprezent„m ∫i le ap„r„m interesele, Ón legile pe care le d„m ∫i suntem primii care le c„lc„m Ón picioare, Ón institu˛iile statului, Ón e∫ecurile f„r„ vinova˛i, Ón direc˛iile...
Mul˛umesc... Ón direc˛iile Ón care tot orbec„im de 14 ani de zile, Ón corup˛ia care a ajuns s„ ne duc„ faima Ón lume mai conving„tor dec‚t orice valoare dat„ de cultura, ∫tiin˛a sau sportul rom‚nesc? Dar, dac„ mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei care au refuzat s„ vin„ azi la vot au perceput campania pentru Constitu˛ie, Ón care s-au irosit 9 milioane de dolari, doar ca o de∫„n˛at„ campanie electoral„ a partidului de guvern„m‚nt ∫i au apelat la cea mai rudimentar„ form„ de protest pentru a striga Ón fa˛„ puterii c„ nu mai cred ∫i nu mai vor s„ ∫tie de ea?
Cred ∫i Ón˛eleg durerea ∫i revolta acestor oameni ∫i m„ simt solidar cu ea. Pentru nimic Ón lume nu mi-am imaginat c„, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Ómi va mai fi dat s„ aud un pre∫edinte al Rom‚niei exprim‚ndu-∫i Óntr-un mod at‚t de descalificant indiferen˛a ∫i dispre˛ul pentru suferin˛ele rom‚nilor. Ion Iliescu se face vinovat de a fi f„cut-o.
Unul dintre marii poe˛i ai Rusiei, care a pl„tit cu via˛a cutezan˛a de a fi spus adev„rul pe timpul lui Stalin, scria: îF„˛arnicul este cel care Óncearc„ s„ Ómbine vertebrele a dou„ veacuri ∫i nu se hot„r„∫te s„ purcead„ la reconsiderarea valorilor“. Ion Iliescu nu poate fi acuzat de f„˛„rnicie...
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.
Œnchei, domnule pre∫edinte.
Ion Iliescu nu poate fi acuzat de f„˛„rnicie. El sluje∫te ∫i azi acelea∫i idealuri ∫i acelea∫i valori Ón care a crezut de o via˛„. Din punctul lui de vedere, este dincolo de repro∫. Din punct de vedere al Rom‚niei, faptul c„ a fost ∫i continu„ s„ se afle sub regimul Iliescu Ónseamn„ o imens„ ne∫ans„. Recentele declara˛ii preluate cu at‚t nefericit zel de pre∫edintele ∫i pre∫edintele executiv al PSD o probeaz„, o dat„ Ón plus.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Are cuv‚ntul din partea grupului parlamentar al PSD domnul senator Adrian P„unescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Sigur c„ Ómprejurarea anterioar„ m„ oblig„ la o nuan˛„. Domnul R. F. Alexandru l-a atacat pe domnul Pre∫edinte Iliescu, acuz‚ndu-l c„ ar crede azi Ón ce a crezut c‚ndva.
Œntr-adev„r, Pre∫edintele Iliescu crede, ast„zi, Ón ceea ce a crezut. Numai c„, onest vorbind, trebuie s„ spunem c„ domnul Iliescu a crezut Óntr-o lume mai bun„ dec‚t cea Ón care tr„ia. ™i sunt martor, pentru c„ via˛a m-a pus
Ón aceast„ situa˛ie, Ón ani foarte grei ai vie˛ii culturale rom‚ne∫ti, s„-l v„d la lucru ∫i angaj‚ndu-se Óntr-un proiect care a schimbat, Ón 1968, fa˛a vie˛ii literare. C„, Óntre timp, a avut ∫i dumnealui ∫ov„ieli, a avut erori, este la fel de adev„rat.
Œn esen˛„, Óns„, domnul coleg a spus foarte corect, c„ a crezut Ón ceva ce crede ∫i azi, a crezut Ón libertate, Ón dialog ∫i asta se poate proba prin m„rturii ∫i documente din vremea aceea. Mai pu˛in am fost un entuziast al altei perioade, perioada Ón care ∫ov„iala a pus st„p‚nire pe Óntreaga societate rom‚neasc„ ∫i dumnealui, fire∫te, nu putea fi str„in de ea. Dar a-l nedrept„˛i, schimb‚ndu-i tinere˛ea, este, dup„ p„rerea mea, un p„cat. Pentru c„, atunci, a dat semnele celei mai Óndr„zne˛e figuri a perioadei. M„ bucur c„ domnul coleg d„ din cap, pentru c„ a∫a stau lucrurile. Dar asta, sigur, ca o parantez„, pentru c„ s-a ivit discu˛ia.
Ceea ce vreau eu s„ spun e c„ nu m„ voi l„sa impresionat nici de calificativele descalificante, care se pun pe seama oamenilor care nu-∫i p„r„sesc idealurile, nu voi face nuan˛e acolo unde nu sunt de f„cut nuan˛e, pentru c„ sunt ni∫te adev„ruri pe care nu le putem r„st„lm„ci de dragul de a p„rea moderni sau de dragul de a p„rea ∫mecheri sau de∫tep˛i.
Chestiunea, care se discut„ aici ∫i a fost pus„ ∫i de al˛i colegi, privind Consiliul na˛ional al secuilor este o chestiune grav„, o chestiune foarte grav„, pe care nu e cazul s„ ne prefacem a o Ón˛elege ca pe un joc de societate al unui num„r de 300 de cet„˛eni, care, neav‚nd ce face s‚mb„ta ∫i duminica, se joac„ de-a spargerea Rom‚niei. E o chestiune grav„ ∫i trebuie, Óntr-adev„r, aici sunt obligat s„-l citez pe antevorbitorul meu, trebuie Óntr-adev„r ca institu˛iile statului rom‚n, autorit„˛ile statului rom‚n s„-∫i intre Ón rol. Nu putem contempla la nesf‚r∫it un incendiator ∫i s„ ne interes„m Óntr-un t‚rziu ce marc„ aveau chibriturile. Nu. Cineva incendiaz„ lini∫tea general„. ™i a∫ fi fost foarte Ónc‚ntat s„ pot face nuan˛a pe care, de luni de zile, a∫tept s„ m„ Óndrept„˛easc„ realitatea s-o fac, ∫i anume, unii lideri ai acestei — nici nu ∫tiu cum s„-i zic — mi∫c„ri fac un lucru r„u, al˛ii, cum ar fi colegii no∫tri lideri ai UDMR, nu fac respectivele mi∫c„ri. A∫a a∫ fi fost bucuros s„ se petreac„ lucrurile.
**:**
## Corect.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Bun, domnul coleg P„curariu zice c„ e corect, c„ e corect ce am spus c„ ajut„ la crearea unor diversiuni. ™i l-a∫ Óntreba, dac„ tot zice c„ e corect, ce avem de f„cut? P‚n„ c‚nd vom suporta, ca l‚ng„ noi, s„ se dea foc ∫urii ∫i noi s„ zicem c„ apa Ón f‚nt‚n„ e limpede? Sau — cum spunea domnul Paleologu Óntr-un interviu istoric, pe care mi l-a acordat Ón ani, demult — îNu se rezolv„ setea cu faptul c„ vom spune c„ formula apei este H2O“. f ne˛i minte, domnul Paleologu? A∫a ∫i era. Cu adev„ruri teoretice nu vom s„tura nici setea de adev„r, nici setea de ap„, nici foamea de p‚ine ∫i de demnitate. Chiar dac„ n-ar fi nimic Ón tot acest convulsionat prezent, o dat„ cu aceste diversiuni ∫i o dat„ cu aceste atacuri, este un lucru grav, de dincolo de domeniul material, ∫i anume, c„lcarea Ón picioare a demnit„˛ii majorit„˛ii.
Cei ce abordeaz„ astfel problema uit„ c„ nici un text interna˛ional, la care d‚n∫ii fac uneori referin˛„, nu le d„ acest drept. ™i am venit preg„tit cu dou„ preciz„ri ale Consiliului Europei Óntr-un document privind protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale.
La Titlul 3, art. 20 se spune: îŒn exercitarea drepturilor ∫i libert„˛ilor decurg‚nd din principiile Ónscrise Ón prezenta Conven˛ie-cadru, orice persoan„ apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale va respecta legisla˛ia na˛ional„ ∫i drepturile celorlal˛i, Ón special ale persoanelor apar˛in‚nd majorit„˛ii sau altor minorit„˛i na˛ionale“.
E o chestiune fundamental„. Se dau drepturi fire∫ti, mai cu seam„ culturale, ∫i persoanelor cu deosebire, nu aglutin„rilor inten˛ionate, programate, politice, se dau drepturi pe care nimeni nu le poate exercita Ómpotriva unit„˛ii na˛ionale. Œn cazul de fa˛„ este un atac furibund ∫i muribund la adresa unit„˛ii na˛ionale.
Nu se poate crea o enclav„ secuiasc„ Ón mijlocul Rom‚niei!
™i a∫ vrea s„ atrag aten˛ia de pe acum asupra acestei chestiuni, de∫i ∫i acum e foarte t‚rziu, pentru c„ acum se poate pl„ti cu cuvinte ceea ce spunem, s„ nu oblig„m pe am„r‚˛ii care mor ∫i tr„iesc pentru cauzele elitelor politice, s„ nu-i oblig„m s„ mai pl„teasc„ o dat„ cu s‚nge. S„ nu cre„m situa˛iile care s-au creat, Ón mod deliberat, Ón Estul Europei, Ón ˛„ri care deveniser„ state unitare, dup„ Primul R„zboi Mondial.
Din partea Grupului Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul Ioan Aurel Rus. Domnule senator, v„ rog.
## **Domnul Ioan Aurel Rus:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Cu dou„ zile de vot, cu o agita˛ie f„r„ precedent, totul Ón goana dup„ procente, cine s„ se mai Óntrebe de ce trebuie amendat„ Constitu˛ia din 1991?! Dar cum s„ fi garantat aceea proprietatea fo∫tilor burghezo-mo∫ieri?! Las„ c„ vine noua Constitu˛ie, ea garanteaz„ proprietatea c‚∫tigat„ cinstit, dar mai mult necinstit!
Acum sunt garantate propriet„˛ile baronilor Mischie, Opri∫an, Iacubov, Nicolae ∫i toat„ liota aceasta de Ómbuiba˛i ai tranzi˛iei. Proprietatea lor trebuie garantat„ ∫i chiar introdus„ Ón Uniunea European„, adic„ Ón felul acesta trebuie onorabilizat„ sau, Ón limbaj financiar-penal, îsp„lat„“.
Avem Constitu˛ia îdetergent“, or, detergentul trebuie s„ spele ceva. Deci, o m‚n„ spal„ pe cealalt„ ∫i Constitu˛ia spal„ fa˛a. Cu aceast„ fa˛„ constitu˛ional„ PSD-ul, crede el, se poate adresa oricui.
Crede˛i c„ sub fardul Constitu˛iei nu se vede corup˛ia?! Mizeria o speli, apoi pui farduri ∫i tot se v„d ridurile! Corup˛ia nu Ónseamn„ riduri, ci ∫an˛uri ∫i zb‚rcituri ∫i gropi pe obrazul sf‚nt al Rom‚niei.
Dup„ aranjarea referendumului, b„ie˛ii se pun pe treab„: militarizeaz„, cu disponibiliza˛i din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, totul, Óncep‚nd de la Prefectura Capitalei p‚n„ la Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate; ∫i alte institu˛ii, se pare, vor trece pe m‚n„ militar„.
De ce nu pune˛i, domnilor, prefect, militar de carier„ ∫i la Sf‚ntu Gheorghe, poate ar privi altfel lucrurile, ∫i Consiliul na˛ional al secuilor ar fi redus la t„cere, adic„ desfiin˛at.
Cum s„ admi˛i ca cei 300 de delega˛i, din 496 de secui declara˛i la recens„m‚ntul din 2000, cic„ reprezent‚nd cele opt scaune secuie∫ti, s„ Ó∫i fac„ de cap Óntr-un stat na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil?! Nu a∫a spune art. 1 din Constitu˛ie?!
Dup„ spusele separatistului József Csapó, ales pre∫edintele acestui consiliu, Parlamentul — zice — va primi zilele viitoare proiectul statutului ∫i regulamentului intern al acestei îadun„turi“, pentru ca autonomia teritorial„ a fi„rii Secuilor s„ devin„ criteriu de admitere a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Œn acest sens se Ónscrie vizita oficialilor unguri, neoficial„, Ón Rom‚nia.
Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Nedelcu, Grupul Partidului Rom‚nia Mare.
## **Domnul Mircea Nedelcu:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia politic„ pe care ast„zi o voi prezenta Ón fa˛a dumneavoastr„, v„ spun cu sinceritate, reprezint„ pentru mine un mare motiv de Óntristare, pentru c„ s-ar putea s„ vorbesc pentru ultima dat„ despre Societatea Comercial„ îSiderurgica“ S.A. din Hunedoara care, ∫ti˛i bine, a fost un etalon al siderurgiei rom‚ne∫ti, p‚n„ ast„zi.
Din anul 1990 Óncoace, siderurgia hunedorean„ a Ónregistrat un continuu regres, ∫i nu din cauza muncitorilor de acolo. Nou„, hunedorenilor, mereu ni s-a spus c„ trebuie s„ ne adapt„m la etapa de dezvoltare socioeconomic„ generat„ de tranzi˛ia spre economia de pia˛„, la cerin˛ele pie˛ei o˛elului care dicteaz„, Ón final. Am Ón˛eles aceasta.
Noi am priceput c„ Rom‚nia trece printr-o perioad„ dificil„ ∫i ca buni rom‚ni ce suntem, hunedorenii, am acceptat sacrificiile pentru un viitor mai bun. Am Ón˛eles c„ Uniunea European„, Fondul Monetar Interna˛ional, Banca Mondial„ ne impun nou„, rom‚nilor, m„suri severe Ón privin˛a criteriilor de aderare.
Muncitorii de la S.C. îSiderurgica“ Hunedoara au Ón˛eles ∫i tot Ón˛eles toate guvernele care s-au perindat din 1990 Óncoace, inclusiv pe cel al domnului Adrian N„stase.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Punctual, hunedorenii au acceptat s„ munceasc„ pe salarii cu mult sub nivelul colegilor din ramur„. Au muncit degeaba pentru un laminor de ∫in„ de cale ferat„ care le-ar fi asigurat, probabil, o imens„ pia˛„, dar din motive politice, Ónainte de 1996, s-a renun˛at la acest laminor Ón favoarea altor centre siderurgice, mai bine reprezentate de politicieni afla˛i la putere.
Apoi, din ra˛iuni economice, tot Ón numele tranzi˛iei ∫i al economiei de pia˛„, au renun˛at, Ón lini∫te, f„r„ mi∫c„ri sociale, la mii de locuri de munc„, precum ∫i la importante sectoare de produc˛ie Ónvechite, dep„∫ite, g„uri negre pentru economia rom‚neasc„, asupra c„rora erau a˛intite privirile tuturor anali∫tilor politici ∫i economici — unii dintre ace∫tia abia Ó∫i terminaser„ ∫coala, habar nu aveau s„ bat„ un cui Ón perete, Óns„ Ó∫i d„deau cu p„rerea, c„ci era de bonton ∫i, oricum, erau Ón acord cu politica Fondului Monetar Interna˛ional, a B„ncii Mondiale ∫i a Uniunii Europene. Ce conta c„ la Hunedoara r„m‚neau pe drumuri zeci de mii de suflete?! S„ se descurce, s„ mearg„, probabil, la cules de fructe prin p„duri — v„ aminti˛i cum ne Óndemnau unii mini∫tri.
Vorbim aici degeaba, fiind demonstrat„ ineficien˛a Parlamentului, care, Ón schimb, este folosit la debu∫area presiunilor sociale. Degeaba v„ sup„ra˛i, „sta este adev„rul.
Culmea ironiei, pentru dumneavoastr„, ca s„ Ónchei, c„ v„d c„ v-am sup„rat, pentru a v„ Ónveseli, v„ fac invita˛ia s„ urm„ri˛i o expozi˛ie unde sunt prezentate minunile Hunedoarei, care dureaz„ de c‚teva mii de ani, ∫i pentru a-i trimite ∫i pe mini∫trii dumneavoastr„ s„ o vad„, ca s„ vad„ ce crim„ Ó∫i asum„, semn‚nd contractul de m‚ine. V„ mul˛umesc.
™i acesta este un punct de vedere pe care noi Ól accept„m Ón Óntregime. De noi depinde, dar trebuie s„ fie o ac˛iune solidar„. Am sentimentul c„ unele partide au Ónceput cam devreme campania electoral„, ∫i mai ales Ón mod regretabil se recurge la un limbaj suburban, cu atacuri lipsite de elegan˛„ la adresa Pre∫edintelui Iliescu, a primului-ministru ∫i a Partidului Social Democrat. Cred c„ mai degrab„ ar trebui s„ vedem cum s„ lucr„m Ómpreun„ pentru realizarea obiectivului fundamental de integrare Ón Uniunea European„, obiectiv care r„spunde interesului nostru na˛ional. Nu cred c„ popula˛ia va aprecia discursurile p„tima∫e din Parlament. Ea a∫teapt„ cre∫terea nivelului de trai ∫i aceasta depinde Ón mare m„sur„ de felul Ón care vom ∫ti s„ gestion„m obiectivul integr„rii Ón Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
Ultima luare de cuv‚nt, domnul senator Ghiorghi Pris„caru, Grupul social democrat.
Stima˛i colegi, vreau s„ convenim un lucru: Óncep‚nd de luna viitoare, declara˛iile politice vor Óncepe la ora 15,00 fix, indiferent c‚˛i sunt Ón sal„. Nu e neap„rat necesar la îDeclara˛ii politice“ s„ avem cvorum de lucru. Deci, vom Óncepe cu declara˛ii, dup„ care aprob„m ordinea de zi. Nu se poate s„ Ónt‚rziem de fiecare dat„ ∫i s„ pierdem o or„ din programul nostru de legiferare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Domnule pre∫edinte al Senatului, Stima˛i colegi,
Doamnelor ∫i domnilor,
Œn februarie anul curent, liderii partidelor politice parlamentare de la putere ∫i din opozi˛ie au semnat la Palatul Parlamentului, Ómpreun„ cu primul-ministru ∫i Ón prezen˛a Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, un pact de ac˛iune solidar„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Semnarea acestui document la scurt timp dup„ Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002 avea ca scop transpunerea Ón via˛„ a foii de parcurs aprobate de liderii Uniunii Europene cu acel prilej. S-a apreciat c„ acest fapt ar asigura Óncheierea de c„tre Rom‚nia a negocierilor de aderare Ón 2004, semnarea Tratatului de aderare Ón 2005 ∫i aderarea ˛„rii la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Semnarea documentului Ónsemna asumarea unei solidarit„˛i nu numai Ón declara˛ii, dar Ón fapte, Óntre for˛ele politice pentru realizarea acestui obiectiv. A∫ vrea s„ fiu bine Ón˛eles. Departe de mine g‚ndul de a nega dreptul partidelor din opozi˛ie de a critica Guvernul ∫i partidul de guvern„m‚nt. Cred, Óns„, c„ aceast„ critic„ trebuie s„ fie bazat„ pe fapte reale, de natur„ s„ accelereze Óndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea European„. Din acest punct de vedere, consider c„ este riscant ∫i prematur s„ emitem supozi˛ii, de acum, despre cum va ar„ta Raportul Comisiei Europene din 5 noiembrie, Ón leg„tur„ cu Rom‚nia. S„ a∫tept„m s„ fie f„cut public ∫i apoi s„-l judec„m. Oricum, a∫ dori s„ v„ informez c„ s„pt„m‚na trecut„, Ómpreun„ cu colegul meu Sergiu Nicolaescu, pre∫edintele Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ de la Senat ∫i colegii de la Camera Deputa˛ilor, am efectuat o vizit„ la Bruxelles, am discutat cu parlamentari, oficiali din Ministerul de Externe, care ne-au asigurat de sprijinul lor, spun‚ndu-ne Óns„ c„ de noi depinde dac„ vom Óncheia negocierile de aderare.
Stima˛i colegi, trecem la urm„torul punct: constituirea comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectat de incendii.
Grupul social democrat — 3 propuneri.
Domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel ∫i Sporea Elena.
## V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — dou„ propuneri.
Domnii senatori Nicolae P„tru ∫i Dumitru Codreanu.
## V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal — o propunere.
Domnul senator Gheorghe Flutur.
V„ mul˛umesc.
Grupul UDMR — o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog, dac„ sunt obiec˛ii? Dac„ nu, v„ rog s„ vota˛i constituirea comisiei de mediere.
S-a aprobat cu 89 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Punctul urm„tor — proiectul de buget al Senatului pe anul 2004: prezint„ domnul chestor Badea Dumitru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
Œn conformitate cu prevederile art. 34 alin. 2 din Legea privind finan˛ele publice nr. 500/2002, Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul Ó∫i aprob„ bugetele proprii Ónaintea dezbaterii bugetului de stat ∫i le Ónainteaz„ Ministerului Finan˛elor Publice, Ón vederea includerii lor Ón bugetul de stat. Œn acest sens, s-a studiat, cu consultarea Ministerului Finan˛elor Publice, o variant„ Ón cursul lunii septembrie 2003 ∫i s-a ajuns pentru anul 2004 la un proiect de buget al Senatului, Ón sum„ de 680 miliarde lei. La titlul îCheltuieli de personal“ au fost prev„zute credite Ón sum„ de 454.126.590.000 lei. Fondul de salarii pentru anul 2004 a fost fundamentat pornind de la salariul de baz„ stabilit pentru luna decembrie 2003 ∫i o indexare de 7,5% a fondului de salarii pentru anul 2004, stabilit„ de Ministerul Finan˛elor Publice. Fondul de salarii mai cuprinde premiul anual aferent al anului 2003, a c„rui plat„, potrivit prevederilor art. 10 alin. 4 din Legea nr. 631/2002 a bugetului de stat pe anul 2003, se va efectua din prevederile bugetare pe anul 2004, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2004. Men˛ion„m c„ s-a luat Ón considerare num„r de personal de 1.094, considerat strict necesar, Ón conformitate cu sarcinile ∫i atribu˛iile ce le are de realizat institu˛ia, din care 141 persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„, respectiv senatorii, 420 salaria˛i pentru birourile senatoriale ∫i 533 salaria˛i pentru aparatul central.
La articolul îCheltuieli privind contribu˛iile pentru asigur„rile sociale de stat“ pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de ∫omaj ∫i cele pentru constituirea fondului de asigur„ri sociale pentru s„n„tate au fost prev„zute credite, conform legii, Ón procent total de 32,5% din fondul de salarii.
3. Suma prev„zut„ la articolul îDeplas„ri, deta∫„ri, transfer„ri Ón ˛ar„“, Ón valoare de 112 miliarde, este necesar„ pentru acoperirea nivelului cheltuielilor de cazare a senatorilor care nu au domiciliul Ón Bucure∫ti, sume pentru acordarea diurnelor de deplasare ale senatorilor ∫i pentru cheltuielile de deplasare Ón ˛ar„ a personalului din aparatul Senatului ∫i birourile senatoriale. Cheltuielile pentru deplas„ri Ón str„in„tate au fost calculate pe baza proiectului planului de rela˛ii externe pe anul 2004. Cheltuielile materiale, Ón sum„ de 179.173.410.000, se prezint„ pe articole de cheltuieli bugetare astfel: la fundamentarea sumelor prev„zute la articolul îCheltuieli pentru Óntre˛inere ∫i gospod„rire“ s-a luat Ón calcul at‚t cre∫terea Ón acest an a tarifelor la energie electric„, termic„, majorarea abonamentelor ∫i costurilor impulsurilor pentru convorbirile telefonice efectuate, prin re˛eaua fix„ ∫i mobil„, c‚t ∫i pre˛ul de 30.000 de lei pentru un litru de benzin„, pre˛ul actual fiind de 26.550 lei/litru. De asemenea, s-au avut Ón vedere ∫i cheltuielile cu plata abonamentelor de comunica˛ii Internet, a cheltuielilor cu achizi˛iile de carburan˛i, lubrifian˛i, anvelope, prime de asigurare, furnituri de birou etc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, dac„ sunt Óntreb„ri. Domnul senator Paul P„curaru.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Cred c„ tema foarte important„ pentru institu˛ie, bugetul, ar trebui s„ fie subiect ∫i de dezbatere, nu numai de Óntreb„ri. Voi face, totu∫i, dou„ sau trei mici comentarii.
Din p„cate nu respect„m noi, ca Senat, Legea finan˛elor publice. Noi trebuia s„ dezbatem bugetul Senatului cu mult Ónainte ca Guvernul s„ trimit„ spre Parlament proiectul Legii privind bugetul de stat. ™i Senatul, ∫i Camera Deputa˛ilor Óncalc„ aceast„ prevedere ∫i este corect, firesc, s„ o spunem.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 A doua observa˛ie. Voi face o asociere cumva special„ Óntre o declara˛ie politic„ f„cut„ ast„zi ∫i bugetul pe care Ól discut„m.
A existat o declara˛ie politic„ azi, pe care Ómi permit s„ o felicit, privind cantitatea activit„˛ii Ón Parlament ∫i sl„biciunile pe care le avem noi Ón activitatea noastr„, c‚t de mult Parlament exist„, c‚t de mult„ dezbatere, c‚t de calitativ„ este munca pe care o facem.
Œn raport cu aceast„ excelent„ declara˛ie politic„, mie Ómi este greu s„ spun dac„ banii pe care Ói avem la dispozi˛ie sunt mul˛i sau pu˛ini. Impresia mea este c„ sunt mul˛i, pentru c„, din p„cate, la modul Ón care suntem organiza˛i ∫i func˛ion„m, totul pe fug„, totul Ón vitez„, totul f„r„ s„ fie o analiz„ propriu-zis„, banii aloca˛i pot fi considera˛i mul˛i.
Al treilea lucru pe care vreau s„-l spun este legat de transparen˛a instrumentului bugetului. Firesc este ca un buget s„ fie foarte transparent. Obliga˛iile noastre, Ón primul r‚nd ca institu˛ie, sunt s„ facem transparen˛„ pe buget. Din p„cate, nu avem parte nici Ón acest an ∫i am f„cut aceast„ observa˛ie ∫i Ón Biroul permanent al Senatului. Este adev„rat c„ nu am avut parte nici Ón anii anteriori, din p„cate fiind o practic„ obi∫nuit„.
Firesc ar fi ca o dat„ ∫i o dat„ bugetul institu˛iei s„ fie transparent. Sigur c„ presa va comenta o zi sau dou„ ce se mai Ónt‚mpl„ sau ce nu se mai Ónt‚mpl„ cu banii publici Ón institu˛ia Senatului, dar asta ne va scuti pentru multiple alte ocazii Ón cursul anului s„ avem aceast„ dezbatere.
Ultimul lucru pe care a∫ vrea s„-l spun este legat de o problem„ m„runt„, dar important„.
Domnul senator Bunduc Gheorghe.
## **Domnul Gheorghe Bunduc:**
Domnule pre∫edinte, interven˛ia mea de ast„zi, legat„ de bugetul Senatului, vrea s„ scoat„ Ón eviden˛„ c‚teva aspecte ce ˛in de activitatea birourilor noastre din teritoriu.
Dac„ se spunea c„ sunt bani la Senat, eu nu sunt de acord cu aceasta, sunt sume foarte mici, mai ales cele destinate bunei func˛ion„ri a acestor birouri. ™i am s„ v„ dau c‚teva exemple concrete pe care foarte mul˛i dintre noi nu le cunosc ∫i pe care nici presa nu le cunoa∫te, de∫i prezint„, Ón multe r‚nduri, activitatea noastr„ ca fiind toat„ Ón roz.
Œn primul r‚nd, legat de ma∫ini. Vreau s„-i informez pe cei care nu cunosc Ónc„ faptul c„ sunt foarte multe ma∫ini Ón care plou„, nu numai Ón portbagaj, ci chiar Ón interiorul ma∫inii. Cred c„ este gre∫eala celor care au achizi˛ionat aceste Dacii. Este bine c„ noi protej„m produc˛ia intern„, dar s„ ni se dea ma∫ini de la intern de calitate. Nu vreau s„ acuz serviciile Senatului care se str„duiesc s„ repare at‚t c‚t pot, dar ele vin cu defecte de fabrica˛ie.
Aceea∫i situa˛ie s-a Ónt‚mplat ∫i cu faxurile, care au func˛ionat c‚teva luni. Chiar acum, Ón perioada de toamn„, am fost nevoi˛i s„ apel„m la serviciile Po∫tei pentru a trimite faxuri acolo unde este cazul.
O situa˛ie, pe undeva, hazlie, este aceea pe care o avem Ón birourile noastre din teritoriu. Domnule pre∫edinte, v„ invit c‚nd ave˛i drum la Tulcea s„ vede˛i ∫i biroul Ón care lucrez, la Prefectur„, unde iarna avem frig, nu avem un calorifer care s„ suplimenteze c„ldura insuficient„, iar vara nu mai putem de cald, nu avem un ventilator care s„ asigure un confort c‚t de c‚t.
Mai adaug la acest aspect Ónc„ unul, ∫i poate aici ne pute˛i ajuta. Poate de la jude˛ vom primi ∫i noi ni∫te spa˛ii a∫a cum poate nu le merit„m, ci poate ni se cuvin. St„m 4 persoane Óntr-o camer„ foarte mic„, Ón timp ce to˛i salaria˛ii lucreaz„ c‚te unul Ón birou sau au c‚te dou„ s„li.
Revenind la problemele de dotare a acestor birouri, a∫ vrea s„ se ia Ón calcul c„ noi vrem s„ fim o ˛ar„ care intr„ Ón Europa pe deplin, dar s„ fim ∫i noi dota˛i cu mijloace moderne, cu o birotic„ modern„. La aceast„ dat„, am un aparat de radio mo∫tenit din 1996 de la senatorul PSM de pe vremea aceea, care, bineÓn˛eles, nu func˛ioneaz„. Cam aceasta este calitatea dot„rii pe care o am.
V„ rog, Ónc„ o dat„, dac„ ave˛i ocazia, s„ ne vizita˛i s„ vede˛i c„ cele spuse sunt reale.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Buzatu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am ascultat cu interes, am primit ∫i noi materialul respectiv ∫i acum, dac„ intervin, o fac Ón leg„tur„ cu urm„toarele aspecte.
Domnule pre∫edinte, Ón ultima vreme problemele Senatului sunt Ón aten˛ia opiniei publice ∫i, din p„cate,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 orientarea, tenta care se d„ de regul„ este negativ„ nu numai Ón ceea ce prive∫te Senatul, ci ∫i Camera Deputa˛ilor.
Œn acest context, eu cred c„ este de datoria noastr„ s„ ne preocupe acest aspect ∫i, astfel, consider c„ ne putem g‚ndi la crearea unui fond special care s„ aib„ Ón vedere promovarea unei imagini corecte asupra Parlamentului. Dac„ Televiziunea Na˛ional„, de exemplu, nu ne d„, de ce s„ nu planific„m o sum„ de bani cu care s„ Ónchiriem spa˛ii la alte televiziuni Ón care, m„car zilnic, atunci c‚nd se lucreaz„, luni ∫i joi, s„ se dea 20-25 de minute despre Camera Deputa˛ilor ∫i Senat?
De ce s„ nu se fac„ materiale speciale? Pentru c„ este extraordinar s„ afl„m. Domnul senator P„curaru a subliniat c„ noi am cheltui, anual, circa 4 miliarde de lei. Trebuie corectat oficial ∫i r„spunsul trebuie s„ vin„ de la noi Ón aceast„ privin˛„, fiindc„ acolo, la marginea ˛„rii, cet„˛eanul de r‚nd chiar crede c„ Ón spatele senatorului cutare sau cutare se afl„ suma aceasta, b„ltoaca aceasta de bani, care, Óntr-adev„r, este o b„ltoac„.
Nu se poate a∫a ceva. Este de datoria noastr„ s„ contribuim. Se promite c„ se face. Degeaba imagini pe Internet ∫i a∫a mai departe... dar nu este obligatoriu, la urma urmei, s„ consul˛i Internet-ul, atunci c‚nd este, repet, de datoria noastr„ ca de la noi s„ porneasc„ o asemenea ac˛iune!
Din acest punct de vedere, eu nu ∫tiu care este fomalitatea, dar pentru Ónceput, 2004 va fi un Ónceput, putem aloca, spre exemplu — din c‚te ∫tiu, ceea ce decide acum Camera superioar„ asta este cifra care r„m‚ne, nu o mai corecteaz„ nimeni Ón viitor —, o sum„ modic„, s„ spunem 300 milioane, special la acest capitol, ca s„ se ∫tie despre ce este vorba. Este vorba ∫i despre transparen˛„, Ón ultim„ instan˛„. Dec‚t s„ fie b„nuieli c„ se folosesc banii a∫a, de ce nu, din start, iat„, 300 milioane, 200 de milioane, dar s„ fie acolo. Din punctul meu de vedere, putem porni ∫i cu 100 de milioane, c„ nu este prea mult, dar s„ fie odat„ un Ónceput.
Am Ón˛eles, domnule senator.
S-a Ón˛eles. Eu vreau s„ re˛ine˛i c„ prevederea de buget pentru Senat pe 2004 a Ónsemnat o analiz„ care a durat
3-4 luni de zile. De asemenea, re˛ine˛i c„ orice se include Ón buget este conform legilor existente Ón vigoare. Sigur c„ necesit„˛ile sunt mult mai mari, ca s„ fiu sincer cu dumneavoastr„, ∫i chiar mul˛i colegi senatori, chiar ∫i Ón Biroul permanent, ridic„ problema de ce noi avem dotare tehnic„ mult mai sc„zut„ dec‚t la Camera Deputa˛ilor.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ re˛ine˛i c„ orice cheltuial„ se face Ón mod transparent ∫i numai prin licita˛ie. Œn afar„ de aceasta, toate cheltuielile ∫i toate licita˛iile se fac sub supravegherea strict„ a chestorilor, iar Ón cazurile Ón care s-au constatat cele mai mici semne de Óntrebare legate de o licita˛ie, nu s-a mai ˛inut ∫i s-au luat m„suri pentru a intra Ón normalitate.
De asemenea, nu trebuie s„ v„ spun, cunoa∫te˛i c„ Ón Senat exist„ alt sistem dec‚t cel de la Camera Deputa˛ilor. Un senator are o indemniza˛ie care Ónseamn„ 34 de milioane. F„r„ indemniza˛ii, Ónseamn„ circa 18-19 milioane de lei pe lun„, ∫i nu prime∫te nimic Ón plus. Œn Senat nu exist„ sume forfetare, ci, pur ∫i simplu, decont„ri care se fac direct cu secretariatul general, pentru Óntre˛inerea birourilor senatoriale din teritoriu.
Suma de care se vorbe∫te este corect calculat„. Dac„ Ómpar˛i 680 de miliarde lei la 140 de senatori ∫i nu ˛ii seama c„ un Parlament, pentru a func˛iona, cum e cazul Senatului, are nevoie de circa 1.400 de angaja˛i, aparat tehnic, ∫i noi lucr„m cu 1.094... Vreau s„ v„ spun c„, pe treaba asta, Ón fiecare an am f„cut economii la statul de func˛iuni, prin neangajarea personalului care este prev„zut de schem„. Deci, 1.094 de tehnicieni Ón aparatul tehnic, la care se adaug„ ∫i care deservesc Senatul, Ón totalitatea sa, inclusiv pe cei 140 de senatori. Cheltuielile sunt cheltuielile curente, repet, care se Óncadreaz„ Ón normativele prev„zute de lege.
V„ rog, dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Domnul chestor Badea, v„ rog!
Domnule pre∫edinte, eu vreau s„ fac o completare. Tot ceea ce se Ónt‚mpl„ din punct de vedere al cheltuielilor se realizeaz„ sub supravegherea chestorilor, dar, de fiecare dat„, este informat Biroul permanent, ∫i atunci c‚nd se demareaz„ ac˛iunea, respectiv licita˛ia, ∫i la finalizarea ei, Ón a∫a fel Ónc‚t conducerea colectiv„ are ∫i o r„spundere colectiv„, din acest punct de vedere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt,
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Trecem la urm„torul punct: proiectul Legii pentru completarea alin. (1) al art. 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura.
Trebuie dat votul final. Au avut loc dezbateri, nu au fost amendamente. V„ rog s„ vota˛i.
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
Trecem la proiectul Legii pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii.
Deci, avem numai votul final asupra proiectului legii, Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor. V„ rog s„ vota˛i. Au avut loc dezbateri largi pe aceast„ tem„.
- S-a adoptat cu 87 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„
- ∫i dou„ ab˛ineri.
- V„ mul˛umesc.
Proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
De asemenea, au avut loc dezbateri, am avut raport comun — Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Nu sunt amendamente.
V„ rog s„ vota˛i at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul legii, Ón forma prezentat„. V„ rog s„ vota˛i.
S-a adoptat cu 107 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat.
Rog Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci...
Stima˛i colegi, v„ amintesc c„ s-a retrimis la comisie pentru raport suplimentar. Œl rog pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul suplimentar.
Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt?
Deci, avem un amendament.
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
Acum
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.
V„ ascult„m, domnule secretar de stat. V„ rog, foarte pe scurt.
## **Domnul Radu Damian** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**
Acest proiect de lege este justificat prin facilitarea accesului la Ónv„˛„m‚ntul superior a absolven˛ilor de liceu premia˛i la olimpiade sau concursuri ∫colare artistice sau sportive de nivel continental, mondial ∫i olimpic, precum ∫i pentru facilitarea accesului la manuale gratuite al elevilor din Ónv„˛„m‚ntul secundar superior ai c„ror p„rin˛i sau sus˛in„tori legali au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic dec‚t salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„.
Pu˛in mai tare, v„ rog!
Radu Damian
#113921Domnule pre∫edinte,
Comisia noastr„ s-a Óntrunit Ón cursul acestei zile ∫i a hot„r‚t s„ propun„ plenului adoptarea amendamentului propus de Comisia economic„, urmare ini˛iativei domnului senator BÓciu.
V„ mul˛umesc.
Œntreb reprezentantul ministerului: de acord cu amendamentul?
## — **Domnul Teodor Bobi∫** _secretar de stat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Da, domnule pre∫edinte. Am analizat amendamentul ∫i sunt de acord cu con˛inutul s„u.
V„ mul˛umesc.
Deci, aceste facilit„˛i se refer„ la elevii din Ónv„˛„m‚ntul secundar superior ai c„ror p„rin˛i au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic dec‚t salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„.
S-au introdus observa˛iile Consiliului Legislativ ∫i, cu acestea, ministerul sus˛ine proiectul legii.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Nicolaescu prezint„ raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„.
Lu‚nd Ón dezbatere acest proiect de lege, comisia Ól avizeaz„ favorabil ∫i Ól supune dezbaterii plenului Senatului, f„r„ amendamente.
S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de la Consiliul Legislativ.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt? Dac„ nu,
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
V„ mul˛umesc.
Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Trebuie s„ d„m votul final, stima˛i colegi, asupra proiectului legii. Raportul a fost aprobat.
Vot · Amânat
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
Domnul senator Badea.
Domnule pre∫edinte, noi consider„m c„ este o Ónc„lcare a regulamentului reluarea acestui vot. Ca atare, grupul nostru se va ab˛ine de la vot, Ón sensul c„ nu va vota deloc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, am purtat aceast„ dezbatere cred c„ de dou„ ori, ∫i Ón Biroul permanent. Deci, dac„ a˛i fi avut m„car un amendament ∫i v-ar fi fost respins, Ón˛elegeam.
## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**
:
S-a votat, a c„zut la vot, deci nu se mai poate reintroduce...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
Din sal„
#116787## Liste!
V„ mul˛umesc. Liste pentru toate grupurile.
Trecem la proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative privind activitatea comercial„.
Stima˛i colegi... V„ rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri... V„ rog s„ lua˛i loc. Stima˛i colegi, lucrurile sunt foarte simple. Avem raport de respingere. Toate prevederile s-au preluat Ón Legea nr. 161/2003, pe care am votat-o.
V„ rog, domnul pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn ∫edin˛a din 21 octombrie 2003, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere
proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de respingere, pentru urm„toarele considerente:
Aceste prevederi au fost preluate, cu unele modific„ri, Ón Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, la capitolul C„r˛ii a II-a — îModificarea unor reglement„ri Ón scopul prevenirii ∫i combaterii corup˛iei“, Titlul II — îAsigurarea transparen˛ei ∫i stabilit„˛ii Ón mediul de afaceri“, art. VIII — X.
Œn consecin˛„, proiectul de lege supus dezbaterii a r„mas f„r„ obiect.
La dezbateri a participat reprezentantul Ministerului Justi˛iei, care a fost de acord cu raportul adoptat de comisie.
Proiectul de lege a fost avizat negativ de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de Comisia economic„.
Ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de respingere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat conform prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Reprezentantul Guvernului dac„ are vreo obiec˛ie?
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Suntem de acord cu raportul de respingere, precum ∫i cu considerentele care Ól sus˛in. V„ rug„m s„ aproba˛i raportul de respingere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Deci, toate reglement„rile verificate au fost preluate Ón legea existent„, Legea nr. 161/2003.
Legea are caracter organic.
Vot · approved
Probleme organizatorice supuse plenului de senatorii: Nicolae-Vlad Popa, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Paul Anton P„curaru, Szabó Károly-Ferenc 5–7
∫i 6 ab˛ineri. Deci, s-a respins proiectul de lege.
- Mul˛umesc.
Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2003 privind unele m„suri de restructurare financiar„ a crean˛elor de˛inute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societ„˛i comerciale de pe platformele industriale Arad ∫i Harghita.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Raport comun — Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Domnule secretar de stat, v„ rog!
## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Potrivit sarcinii care a revenit Ministerului S„n„t„˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2003, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1037/2003 s-a Ónfiin˛at Societatea Comercial„ îSANEVIT 2003“ — S.A., sub autoritatea Ministerului S„n„t„˛ii, av‚nd ca obiect de activitate producerea de aparatur„ ∫i instrumentar medical cod KN 3310.
Neav‚nd dec‚t mijloace fixe, prin modificarea propus„ de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului se m„re∫te participa˛iunea A.V.A.B.-ului la fondul social al Óntreprinderii cu 10 miliarde lei. Aceasta apreciem noi c„ ar fi o solu˛ie de finan˛are pentru a asigura mijloace circulante, pentru Ónceperea produc˛iei pentru care fabrica a fost reorganizat„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog, cine prezint„ raportul? Domnul pre∫edinte Aristide Roibu, ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
Œn ∫edin˛a din 24 septembrie 2003, cele dou„ comisii au luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele prev„zute Ón anex„, care fac parte integrant„ din prezentul raport.
Proiectul de lege reglementeaz„ unele m„suri de restructurare financiar„ a crean˛elor de˛inute asupra unor agen˛i economici de pe platformele industriale Arad ∫i Harghita, Ón vederea relans„rii unor obiective industriale de importan˛„ zonal„ semnificativ„.
Nu vreau s„ repet ceea ce a spus reprezentantul Guvernului. Din aceste considerente, v„ mai informez c„ proiectul de lege a fost avizat favorabil de c„tre Comisia economic„, Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport ∫i Consiliul Legislativ.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere, Ómpreun„ cu proiectul de lege.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
La dezbateri generale dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Iuliu P„curariu.
## **Domnul Iuliu P„curariu:**
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am o Óntrebare de pus reprezentantului Guvernului. Dac„ este vorba de aceea∫i Óntreprindere îSANEVIT“, lansat„ de Grupul îGELSOR“, produc„toare de seringi Ón Rom‚nia, un scandal, s-au v‚ndut ac˛iuni Ón circuit Ónchis ∫i a∫a mai departe? Cum s-a finalizat aceast„ problem„? Care sunt...?
E treaba mea, domnule senator. Eu pun o Óntrebare aici.
Stima˛i colegi, n-am Ón˛eles. E dreptul oric„rui coleg senator s„ pun„ Óntreb„ri.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i.
## Domnule pre∫edinte,
Œn baza acestei ordonan˛e de urgen˛„, portofoliul de˛inut de A.V.A.B. la S.C. îSANEVIT“, Ónfiin˛at„ Ón 1996, care a fost scoas„ la privatizare Ón trei r‚nduri, nefiind v‚ndut„, a fost trecut„ Ón administrarea Ministerului S„n„t„˛ii, pentru a Ónfiin˛a o societate comercial„ cu acela∫i obiect de activitate.
Deci, ac˛iunile, sumele, crean˛ele fac parte din portofoliul A.V.A.B.-ului, Ministerul S„n„t„˛ii neprimind de acolo dec‚t mijloacele fixe, Ón valoare de 8.603.680 dolari. Dou„ fi∫e, anex„ la ordonan˛a de urgen˛„, sunt cele dou„ loca˛ii unde este sediul administrativ al fabricii ∫i sediul de produc˛ie cu mijloacele fixe.
Œn momentul de fa˛„, ea s-a Ónfiin˛at prin hot„r‚re de Guvern, nu dispune de mijloace circulante pentru a Óncepe produc˛ia, iar toate crean˛ele, datoriile fostei societ„˛i comerciale îSANEVIT“ c„tre furnizorii externi pentru materiale, sunt Ón sarcina A.V.A.B.-ului.
Noi nu am f„cut altceva dec‚t c„ am Ónfiin˛at aceast„ societate pe care dorim s„ o relans„m ca produc˛ie, ∫i am Óntreprins unele diligen˛e pentru a crea pia˛„ ∫i Ón ˛ar„, ∫i afar„.
Nu am luat nici un credit p‚n„ acum.
Da, v„ mul˛umesc foarte mult.
V„ amintesc c„ este vorba de o societate care a beneficiat de garan˛ie guvernamental„, Ón 1991.
V„ rog, dezbateri generale.
Domnul P„curariu, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
Din c‚te ∫tiu, îSANEVIT“-ul a fost o investi˛ie privat„, vreau s„ ∫tiu care este adev„rul. A luat un credit, a ajuns la A.V.A.B., probabil, prin lichidarea BANCOREX, a∫ vrea s„ ∫tiu dac„ este una ∫i aceea∫i Óntreprindere, at‚t v-am rugat s„-mi spune˛i, nu altceva.
Domnule senator, dac„ a˛i fi fost atent, v-am r„spuns eu.
Este o societate privat„, f„cut„ cu garan˛ia statului Ón 1991, Ónceputul lui 1992, 35 milioane dolari. S-a f„cut fabrica ultramodern„, s-a pus Ón func˛iune, din p„cate, pe jocurile care Ónc„ se mai fac, probabil c„ nu a primit comenzi pentru seringile de unic„ folosin˛„, unii au criticat, c„ sunt bune, c„ nu sunt bune, dar statul a fost implicat ∫i atunci a scos-o la v‚nzare. Au fost 3-4 licita˛ii, nu a existat cump„r„tor, a preluat-o Ministerul S„n„t„˛ii s„ o administreze, eventual, dac„ o pune Ón func˛ie Ó∫i asigur„ seringi de unic„ folosin˛„, restul e treaba, cum se spune, a Parchetului, domnule P„curariu.
V„ rog, domnul senator Horga.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnaintea apari˛iei Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2003, A.V.A.B. a preluat crean˛e Ón valoare total„ de 117.427.212 dolari Ón contul unor credite externe angajate cu garan˛ie guvernamental„ de la îSANEVIT“ S.A. Arad, 61.308.361 dolari, îAstra Vagoane C„l„tori“ S.A. Arad 33.356.583 dolari ∫i îIndustrializarea Laptelui“ Harghita 12.762.268 dolari. Ulterior, A.V.A.B. a recuperat, prin valorificarea crean˛elor preluate de la aceste societ„˛i comerciale, urm„toarele sume: de la îSANEVIT“ S.A. 8.603.680 dolari, ∫i de la îAstra Vagoane C„l„tori“ Arad 10 miliarde lei.
Deci, fa˛„ de suma total„ pe care Guvernul Rom‚niei a garantat-o pentru creditele externe, diferen˛a este colosal de mare.
Ce ne propune Guvernul acum prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ pe care, ast„zi, suntem pu∫i s„ o aprob„m?
1. Œnfiin˛area unei noi societ„˛i comerciale cu capital integral de stat, S.C. îSANEVIT“ 2003 S.A. Arad. Iat„ c„ acest Guvern, Ón loc s„ privatizeze eficient societ„˛ile comerciale existente, se ocup„ de constituirea de noi societ„˛i comerciale ca, Óntr-un viitor, probabil, foarte apropiat, s„ fie v‚ndute Ón sistem mixt...
Ave˛i vreun client, domnul senator?
Nicolae Horga
#126720Œmi da˛i voie s„ expun, domnule pre∫edinte? Dac„ dumneavoastr„ ave˛i ceva de comentat, atunci,
v„ rog, la tribun„ ∫i dumneavoastr„, ca ∫i noi, to˛i ceilal˛i. Se impun c‚teva Óntreb„ri.
Ce se Ónt‚mpl„ cu vechea societate comercial„ îSANEVIT“ S.A. Arad?
Ce se Ónt‚mpl„ cu creditorii ei sociali?
Ce se Ónt‚mpl„ cu salaria˛ii fostei societ„˛i comerciale?
2. Ree∫alonarea de c„tre A.V.A.B. a datoriei celor dou„ societ„˛i comerciale, îAstra Vagoane C„l„tori“ Arad ∫i îIndustrializarea Laptelui“ Harghita, pe o perioad„ de cinci ani, concomitent cu anularea major„rilor de Ónt‚rziere ∫i a penalit„˛ilor.
™i aici se impun c‚teva Óntreb„ri.
1. Suport„ bugetul public na˛ional at‚t de u∫or o lips„ de surse care au fost luate Ón calcul la fundamentarea bugetului pe anul 2003?
2. Nu se creeaz„ un tratament discriminatoriu fa˛„ de alte societ„˛i comerciale care sunt la fel de viabile ∫i nu-∫i pot pl„ti la timp datoriile?
3. Acord„ Guvernul, cu discern„m‚nt suficient de matur, garan˛ii de stat Ón favoarea unor societ„˛i pentru accesul la credite externe?
· other · adoptat
130 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Credeam c„ ne propune˛i o alternativ„, domnul Horga.
## **Din sal„**
**:**
La guvernare...
E vorba de 1991, hai s„ l„s„m guvernarea! V„ rog, domnule secretar de stat.
## Domnule pre∫edinte,
Œmi cer scuze c„ nu pot s„-i r„spund domnului senator, pentru c„ nu Ministerul S„n„t„˛ii a gestionat îSANEVIT“ S.A. Execu˛ia lui cade Ón sarcina A.V.A.B.-ului, Ministerul S„n„t„˛ii, Ón momentul de fa˛„, nu dore∫te altceva nimic ∫i nu a solicitat nici un ban, deci ni s-au pus la dispozi˛ie numai mijloace fixe Ón valoarea pe care v-am prezentat-o ∫i Óncerc„m s„ salv„m fabrica s„ produc„, s„ intre pe pia˛„, nu a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón 1996-1997, c‚nd de 10 milioane dolari s-au cump„rat seringi ∫i ace Ón condi˛ii...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Repet, e alt„ treab„, nu discut„m. Aici avem autorit„˛i Ón materie, se ocup„ de treaba asta.
V„ rog, dac„ dori˛i s„ mai da˛i vreun r„spuns? Nu. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Bun. Poate o singur„ precizare, ∫i-mi cer scuze c„-i spun de aici domnului Horga, deci, indiferent cum vre˛i s„ oper„m, ele se duc tot pe datorie public„. Chiar dac„ d„m ordonan˛a, chiar dac„ nu d„m ordonan˛a. D‚nd ordonan˛a, exist„ o ∫ans„ pentru a repune Ón func˛iune sec˛iile principale.
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
- ∫i o ab˛inere.
## V„ mul˛umesc.
Trecem la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor ∫i al uniunilor acestora.
Doamna secretar de stat Manolescu, v„ ascult„m, v„ rog.
**Doamna Maria Manolescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin acest act normativ a fost necesar„ modificarea Legii nr. 135/2003 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc care a intrat Ón vigoare Ón aprilie anul acesta. Aceast„ variant„ a trebuit modificat„ pentru a realiza compatibilizarea legisla˛iei Ón materie cu normele europene ∫i pentru a Óndeplini obiectivul propus de finalizarea negocierilor la Capitolul III, îLibera circula˛ie a m„rfurilor“, cu scopul de a Ónchide de fapt acest capitol.
Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare, cu amendamente, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ, Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Roibu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón urma dezbaterilor, a hot„r‚t s„ adopte Ón unanimitate
raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„, care face parte integrant„ din prezentul raport.
Œntruc‚t obiectivul ˛„rii noastre este de a finaliza negocierile cu Uniunea European„ la Capitolul III, îLibera circula˛ie a serviciilor“, Ón cursul anului 2003 ∫i de a Ónchide acest capitol, s-a impus modificarea textului Legii nr. 122/1996, Ón sensul adapt„rii acesteia la cerin˛ele legisla˛iei Uniunii Europene.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului proiectul de lege, Ómpreun„ cu raportul de admitere.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Doamna secretar de stat, de acord cu amendamentele?
Da.
Mul˛umesc.
Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Hanganu, v„ rog.
Din respect, Ón primul r‚nd, pentru doamna secretar de stat, nu o s„ mai dezvolt foarte mult subiectul acesta, numai c„ aprecierile Ón leg„tur„ cu Legea nr. 135/2003 chiar c„ nu sunt...
Din p„cate, cu Ministerul Finan˛elor Publice, de fiecare dat„ s-a discutat cu altcineva, lucrurile acestea le-am mai explicat, ceea ce se motiveaz„ Ón leg„tur„ cu Legea nr. 135/2003 nu are nici un fel de substan˛„, pentru c„ Legea nr. 135/2003 nu Ómpiedic„ cu nimic ceea ce se vorbe∫te Ón leg„tur„ cu aderarea ∫i a∫a mai departe. ™tim bine care este de fapt dedesubtul la aceast„ ordonan˛„ ∫i ∫tim la fel de bine c„ ea, din fericire, nu a plecat de la Ministerul Finan˛elor Publice, ci din alt„ parte, de la Banca Na˛ional„ a Rom‚niei.
Spun c„ nu mai dezvolt acest subiect pentru c„, din fericire, ca urmare a amendamentelor care au fost aprobate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ordonan˛a nu numai c„ Ó∫i schimb„ Ón totalitate sensul, ci ea vine foarte mult s„ consolideze Legea nr. 135/2003 care a fost dat„ Ón luna aprilie ∫i pentru care Guvernul ∫i-a dat, la momentul respectiv, toate acordurile.
O singur„ Óntrebare am. Fa˛„ de amendamentele ∫i forma Ón care ele au fost aprobate Ón Comisia juridic„, de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri exist„ o modificare care, am Ón˛eles, a ap„rut s„pt„m‚na trecut„ datorit„, tot a∫a, unei h‚rtii sosite de la Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i anume este vorba de art. 1 cu 2, paragraful 2, ∫i care introduce, din nou, un alineat (3) care sun„ a∫a: îNu intr„ sub inciden˛a interdic˛iei prev„zute la alin. (2) contribu˛iile la fondul social al membrilor, Ón condi˛iile Ón care acesta se restituie la Óncetarea calit„˛ii de membru“.
Œn Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri la acest paragraf se renun˛ase, deci, de comun acord, se votase s„ nu mai apar„. Se abroga acest paragraf.
Dac„ pute˛i s„-mi spune˛i ce dore∫te acest paragraf, pentru c„ el introduce o confuzie total„, din nou.
Dar nu-l avem aici. Œl avem Ón text?
Da. La punctul 4 art. 1 cu 2 se introduce alineatul (3), care Óncepe cu îNu intr„ sub inciden˛a interdic˛iei“. Acest paragraf a fost anulat la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œn˛eleg c„ este un amendament propus de domnul senator Ion Predescu. Ne da˛i un r„spuns, domnul senator?
Textul este foarte clar. Cotiza˛iile nu intr„ sub inciden˛a legii, reglement„rii precedente, ∫i r„m‚n dreptul exclusiv al membrilor Casei de Ajutor Reciproc. A∫a c„ nu e nimic confuz.
E vorba numai despre contribu˛ii la fond.
Sigur c„ da. ™i dob‚nzile la acesta.
S-ar putea trage concluzia c„ membrii C.A.R. nu-∫i pot retrage o parte din fondul social dec‚t la Óncetarea calit„˛ii de membru.
Dar nu-i normal?!
E normal. Adic„ pot lua Ómprumut f„r„ fond?!
Domnul senator, dac„ e∫ti membru, te retragi ∫i Ó˛i iei to˛i banii.
Domnule pre∫edinte, tocmai asta s-a discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c„ membrul C.A.R. poate ca ∫i pe parcurs s„-∫i retrag„ o parte din fondul social. Nu se poate retrage...
™i-i retrage pe to˛i, domnule, ∫i dup„ aceea nu are dec‚t s„ se reÓnscrie.
Domnule pre∫edinte, necazul este c„ Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.... ∫i Ministerul Finan˛elor Publice a acceptat acest lucru. ™i acum a reap„rut acest amendament, Ón aceast„ completare.
Tot Ón comisie a fost adoptat.
S-a Ón˛eles problema ridicat„.
Din sal„
#136627Domnule pre∫edinte...
Toate aceste aspecte au fost dezb„tute Ón cadrul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i lucrurile au fost clarificate.
Deci, conduita normal„ a unui membru C.A.R. este c„ dac„ dore∫te s„ se retrag„ din C.A.R., el se poate retrage cu Óntreaga cotiza˛ie.
Dac„ dore∫te s„ se reÓnscrie, Óncepe s„ se reÓnscrie ∫i beneficiaz„ de toate drepturile potrivit fondului pe care Ól are depus, pentru c„ altfel am Óncurca ∫i am z„p„ci complet toate aceste aspecte, iar Ón ceea ce prive∫te, domnule senator, Legea nr. 135/2003, aceasta trebuie s„ v„ inform„m c„ Óncalc„ prevederile Directivei 2000/12 a Uniunii Europene, potrivit c„reia numai institu˛iile de credit pot atrage depozite ∫i alte fonduri rambursabile de la popula˛ie, iar acestea trebuie s„ fie autorizate ∫i supravegheate de o autoritate na˛ional„ competent„.
Prin urmare, dumneavoastr„ a˛i acceptat, a˛i fost de acord, toat„ lumea a fost de acord. Eu cred c„ nu mai este nici o problem„ Ón acest sens.
S-a Ón˛eles.
V„ mul˛umesc.
Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
Din sal„
#137912Da.
V„ rog, pe scurt, Óntr-un minut intr„m Ón cel„lalt punct de pe ordinea de zi.
V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Am analizat cu foarte mult„ aten˛ie at‚t ordonan˛a de urgen˛„ Ón discu˛ie, c‚t ∫i Legea nr. 135/2003, am lecturat cu aceea∫i aten˛ie amendamentele propuse de Uniunea Na˛ional„ a Caselor de Ajutor Reciproc, cele acceptate de Ministerul Finan˛elor Publice, de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, referitoare la propunerea de amendare.
Œntr-o anumit„ conjunctur„, cunosc foarte bine cum s-au Ónfiin˛at casele de ajutor reciproc, cunosc ∫i cum func˛ioneaz„ Ón prezent, sunt membru ∫i Ón prezent al unei case de ajutor reciproc, prin urmare, sunt absolut interesat ca C.A.R.-urile s„ func˛ioneze la cote optime ∫i s„-∫i realizeze finalitatea, adic„ acea Óntrajutorare real„ Óntre membrii s„i, acesta s„ fie obiectul s„u de activitate, ∫i nu alte interese.
Œn principal, ceea ce se propune de c„tre Uniunea Na˛ional„ este eliminarea preciz„rii privind persoanele eligibile s„ de˛in„ calitatea de membru ∫i a celei privind desf„∫urarea activit„˛ii, inclusiv cu membrii acestora.
Redefinirea scopului principal al C.A.R., Ón sensul c„ acesta Ól constituie atragerea economiilor la fondurile sociale ale propriilor membri Ón vederea acord„rii de Ómprumuturi, eliminarea interdic˛iei pentru C.A.R. de a atrage depozite de orice natur„ sau fonduri rambursabile, justificate de interpretarea conform c„reia aceast„ dispozi˛ie a transformat fondul social al membrilor Ón sume nerambursabile, echivalent cu confiscarea acestora.
Œn principal, asta doare, atragerea de alte fonduri, eliminarea sintagmei îse pot asocia“ ∫i Ónlocuirea acesteia cu sintagma îse asociaz„“.
Sigur, domnul senator Ion Predescu, ∫i respectiv domnul pre∫edinte Aristide Roibu au explicat care sunt motivele pentru care... Este vorba ∫i de Directiva Comunit„˛ii Europene, ∫i sunt ∫i alte lucruri.
Œn concluzie, activitatea C.A.R.-urilor trebuie s„ se rezume exclusiv la acordarea de Ómprumuturi membrilor s„i, p„str‚ndu-se caracterul de entit„˛i Ónchise ale acestora, sursa de acordare a Ómprumuturilor trebuie s„ o reprezinte fondul social constituit din contribu˛ia membrilor lor, contribu˛ii care nu pot Ómbr„ca forma depozitelor economiilor sau altor fonduri rambursabile, repet, asta doare, face concuren˛„ b„ncilor, face concuren˛„ altora.
Œn final, ordonan˛a este bine venit„ ∫i scute∫te pe Ómprumut„torii pe termen scurt de acele dob‚nzi Ómpov„r„toare, asta este concluzia, prin urmare, propun ∫i colegilor mei s„ voteze ordonan˛a.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
- ∫i 8 ab˛ineri.
- V„
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
- ab˛ineri.
- Stima˛i colegi,
Vom Ónt‚rzia zece minute.
îŒntreb„rile ∫i interpel„rile“ sunt radiodifuzate, rog colegii de la radio s„ dea Ón direct discu˛ia noastr„ peste 15—20 de minute.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum ∫i a unor alte acte normative.
- V„ rog, doamna senator.
V„ mul˛umesc, Ón primul r‚nd.
Am o interven˛ie pe procedur„.
V„ anun˛ c„, dup„ ce am primit lista de vot la punctul de pe ordinea de zi care viza reluarea votului la Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 63/2003, am constatat ni∫te lucruri care, evident, pun din nou Ón discu˛ie felul cum se voteaz„ Ón Senatul Rom‚niei, pentru c„ au votat pentru aceast„ lege, domnule pre∫edinte, domnul Athanasiu Alexandru...
Din sal„
#142052A plecat acum.
Domnul senator Br„di∫teanu ™erban.
Din sal„
#142150Tocmai a ie∫it din sal„.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
Stimat„ coleg„, v„ rog s„ lua˛i loc.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Nu, nu o s„ iau loc ∫i v„ anun˛ Ón continuare...
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
O s„ iau loc dup„ ce termin interven˛ia.
V„ rog foarte mult, chiar vre˛i s„ v„ Ónchid microfonul?
Nu, nu o s„-mi Ónchide˛i microfonul p‚n„ nu v„ anun˛ c„ a votat ∫i domnul Octav Cozm‚nc„.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
™i, dac„ vre˛i, exemplele pot continua.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
S„ fim civiliza˛i Óntre noi, nu se vine peste trei ore cu astfel de lucruri.
Acum am primit lista, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul. V„ rog foarte mult. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 57/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ∫i a unor acte normative.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Comisia noastr„ a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond cu proiectul legii men˛ionat, adoptat de Camera Deputa˛ilor, iar Ón cursul ∫edin˛ei din 29 septembrie 2003, raportul depus de noi a fost retrimis la comisie, pentru o nou„ examinare.
Urmare a acestei reexamin„ri, comisia noastr„ a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ Óntocmeasc„ raport de admitere, cu amendamentele prev„zute Ón anexa nr. 1 la prezentul raport.
La dezbatere au participat ∫i reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice.
Œn timpul dezbaterilor s-au formulat mai multe amendamente cu privire la accizele la motorin„, Ón special motorina destinat„ agriculturii.
Propunerile formulate Ón timpul dezbaterilor au avut Ón vedere ca accizele la motorin„ s„ nu fie majorate, respectiv, acestea s„ fie subven˛ionate p‚n„ la finalizarea negocierilor pe linia integr„rii Ón Uniunea European„ la Capitolul îAgricultur„“.
Œn urma analizei din cadrul comisiei, amendamentele nu au fost re˛inute ∫i se reg„sesc Ón anexa nr. 2 la prezentul raport.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptarea plenului raportul de admitere cu amendamentele din anexa nr. 1.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. De acord cu amendamentele?
V„ rog, foarte pe scurt, doamna secretar de stat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin acest act normativ se asigur„ Óndeplinirea angajamentului pe linia implement„rii acquis-ul comunitar Ón legisla˛ia na˛ional„, Ón sensul major„rii graduale a nivelului accizelor pentru grupa produselor din alcool, b„uturi alcoolice, produse din tutun ∫i uleiuri minerale, Óncep‚nd cu 1 iulie 2003, a∫a cum este cuprins Ón ordonan˛„.
Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón 9 septembrie 2003, comisia de specialitate a Senatului a Óntocmit raport de adoptare, cu amendamente, iar Ministerul Finan˛elor Publice sus˛ine adoptarea actului normativ, Ón forma rezultat„ din raport.
V„ mul˛umesc.
De acord cu amendamentele.
V„ rog. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Din sal„
#145700La amendamente respinse.
La amendamente respinse, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator Maria Ciocan.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Tot la aceast„ ordonan˛„ de guvern, Ón ceea ce prive∫te regimul accizelor, eu, Ómpreun„ cu colegul meu Horga Vasile, am solicitat, a∫a dup„ cum s-a men˛ionat Ón raport, ca pentru motorina destinat„ agriculturii accizele s„ r„m‚n„ nemodificate, respectiv la nivelul celor stabilite anterior prin Ordonan˛a Guvernului nr. 3/2003, la suma de 187 euro/t, ∫i nu 221 euro/t, cum este prev„zut Ón actuala ordonan˛„ de modificare.
Aceast„ prevedere s„ se aplice p‚n„ la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Totodat„, vreau s„ ar„t c„ al doilea alineat este ca aceast„ majorare pentru motorina destinat„ agriculturii, suma rezultat„ ca urmare a major„rii accizelor, s„ fie subven˛ionat„ de la bugetul de stat, tot p‚n„ la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Consider„m c„ prin aprobarea acestui amendament s-ar veni, Óntr-o m„sur„ foarte important„, Ón sprijinirea ∫i sus˛inerea produc„torilor agricoli.
Stima˛i colegi, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu acest amendament ∫i s„ d„m girul pentru dezvoltarea, sus˛inerea ∫i Óncurajarea agriculturii rom‚ne∫ti, nu numai a importului, Ón ceea ce prive∫te importul de produse agricole din str„in„tate. Mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Colega a prezentat ∫i numele dumneavoastr„, domnule Vasile Horga.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Este amendamentul pe care l-am f„cut Ómpreun„ cu colega mea ∫i este normal s„ sus˛in, Ón plus, ceea ce d‚nsa nu a putut sus˛ine.
™ti˛i ce Ónseamn„ agricultura? Ce Ónseamn„ subven˛ionarea?
V„ rog.
Nu vorbesc despre agricultur„, nu pute˛i anticipa despre ce vorbesc eu.
Problema care se pune este aceea a faptului c„ noi mai avem Ónc„ dou„ capitole destul de grele, pe care trebuie s„ le negociem cu Uniunea European„, pentru a Óndeplini acquis-ul comunitar.
Este vorba despre capitolul îAgricultur„“ ∫i capitolul îAjutor de stat“. Tocmai Ón acest sens am f„cut acest amendament; at‚t timp c‚t cele dou„ capitole nu au intrat Ónc„ Ón negociere, noi putem s„ acord„m Ón continuare subven˛ii, deci, ajutor de stat pentru motorina care este utilizat„ Ón agricultur„.
Sigur, c‚nd cele dou„ capitole vor intra Ón faz„ final„, suntem de acord s„ intr„m ∫i noi Ón acquis-ul comunitar, deci s„ negociem inclusiv ajutorul de stat pentru aceast„ motorin„ utilizat„ Ón agricultur„.
Nu cred c„ ar fi un cap„t de ˛ar„, ast„zi, s„ d„m o gur„ de aer oamenilor care Ó∫i duc via˛a Ón agricultur„, mai ales c„ agricultura ∫tim c‚t este de dotat„ din punct de vedere mecanic, ast„zi, Ón Rom‚nia.
Mul˛umesc.
V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
Din sal„
#148658Nu mai e nimeni.
Doamna secretar de stat Maria Manolescu o s„ v„ dea r„spuns, pentru c„ s-a schimbat mecanismul, s-au dat dou„ milioane la hectar, subven˛ie de dou„ ori mai mare dec‚t majorarea motorinei.
V„ rog, doamna secretar de stat.
Iar calendarul de cre∫tere a accizelor este anex„ la capitolul de negociere cu Uniunea European„, impozitarea, deci nu la Capitolele îPolitica concuren˛ial„“ sau îAgricultur„“.
Œn aceste condi˛ii, cre∫te acciza Ón conformitate cu calendarul agreat, iar sus˛inerea produc„torilor urmeaz„ s„ se fac„ Ón func˛ie de suprafe˛ele cultivate pe c„ile care sunt agreate de c„tre Uniunea European„.
Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
™i Ón cadrul dezbaterilor de la comisia noastr„, cred c„ at‚t ini˛iatorii, c‚t ∫i ceilal˛i colegi din comisie au Ón˛eles ∫i au explicat foarte clar c„ singurele forme de sprijin care sunt acceptate Ón vederea alinierii la politicile europene sunt cele care se afl„ Ón rela˛ie direct„ cu produc˛ia.
Œn cazul nostru, putem discuta de sprijin pentru agricultur„ dac„ ne raport„m la unitatea de suprafa˛„ sau la unitatea de produs.
A introduce pe pia˛a rom‚neasc„ motorin„ la pre˛uri diferite Ónseamn„ crearea unui cadru nes„n„tos ∫i ∫tim foarte bine, au mai fost situa˛ii, ∫tim c‚te probleme apar, c‚t de greu este de a urm„ri motorina, care la un pre˛ este destinat„ unei activit„˛i, la alt pre˛ este destinat„ altor activit„˛i.
De altfel, Ón cursul anului 2003, Guvernul nostru a acordat, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 109/2003 pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 compensarea acestei accize pe care o suport„ motorina destinat„ agriculturii, 3.600 lei/litrul, sume pe care le primesc produc„torii agricoli Ón contul consumului de motorin„ destinat„ lucr„rilor agricole. De aceea, cred c„ nu era cazul s„ invent„m ceva ce nu este la locul s„u, ceva ce nu este acceptat Ón viziunea european„. Dac„ sunt idei din partea colegilor no∫tri, Ói rog din tot sufletul s„ se concentreze ∫i s„ dea idei viabile ∫i Ón conformitate cu ceea ce se accept„ Ón cursul negocierii pe capitole la aderare.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, supun, totu∫i, votului dumneavoastr„ acest amendament, respins de comisie pe motivele pe care le-a˛i auzit. Alin. (1) ∫i (2) se refer„ la aceast„ problem„, a subven˛iei de la buget, a diferen˛ei de pre˛ la motorin„.
V„ rog s„ vota˛i. Vot‚nd ,,nu“, sunte˛i de acord cu comisia. Da? Vot‚nd înu“, sunte˛i de acord cu comisia, de respingere a acestor amendamente.
V„ rog s„ vota˛i.
Au fost respinse cu 51 voturi pentru, 69 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
Mul˛umesc.
Trecem la proiectul Legii privind conferirea decora˛iilor de r„zboi.
Din sal„
#151993™i punctul cu ma∫inile?
Ini˛iatorul a cerut retragerea, nefiind prezent ast„zi Ón Senat.
V„ rog, la punctul 15 — ini˛iativ„ legislativ„ — foarte pe scurt, v„ ascult„m.
## **Domnul Dorel Bahrin —** _deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stimate doamne ∫i domni senatori,
Proiectul de lege este un proiect de lege special. A avut la baz„ Decretul din 1932 ∫i ’41, raportat la Legea nr. 29/2000 ∫i la realit„˛ile actuale. Proiectul de lege, Ón esen˛„, vine s„ reglementeze regimul trupelor rom‚ne... Deci, pe l‚ng„ problemele clasice, decora˛iile acordate pe timp de r„zboi, care se reg„sesc Ón Legea nr. 29/2000,
regimul ofi˛erilor care se afl„ ca trupe ONU sau ca trupe Ón cadrul NATO, respectiv modul cum pot s„ se acorde decora˛iile de r„zboi Ón acest caz ∫i, de asemenea, situa˛iile nefericite, atunci c‚nd este vorba de r„niri Ón astfel de situa˛ii sau, mai grav, deced„ri ∫i deci, decora˛ii postmortem. Mul˛umesc.
Vreau s„ men˛ionez c„ am ˛inut cont de toate observa˛iile ∫i de amendamentele primite.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule pre∫edinte Sergiu Nicolaescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil. Cu propunerile prezentate de c„tre comisie a fost de acord ∫i Guvernul Rom‚niei, precum ∫i Cancelaria Ordinelor de la Administra˛ia Preziden˛ial„. Œn raport cu obiectul de reglementare, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie aprobat de c„tre plenul Senatului.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Reprezentantul Guvernului, sunte˛i de acord cu amendamentele?
Da, domnule pre∫edinte. Reprezentantul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale a participat la toate ∫edin˛ele comisiei ∫i, pentru c„ observa˛iile ∫i propunerile noastre au fost Ónsu∫ite de ini˛iator, suntem de acord cu proiectul de lege.
V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Fereasc„ Dumnezeu de r„zboi, dar sus˛inem acest proiect de lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt.
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003
Vot · approved
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Dan-Mircea Popescu, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Flutur, Puskás Valentin Zoltán, Rodica ™elaru, George Mihail Pruteanu, Radu Alexandru Feldman, Adrian P„unescu, Ioan Aurel Rus, Mircea Nedelcu, Ghiorghi Pris„caru 7–17
Stima˛i colegi, s-au depus la Secretariatul General o serie de legi. Œn conformitate cu Legea nr. 47/1992, pute˛i sesiza Curtea Constitu˛ional„. Este vorba despre urm„toarele legi:
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri imobile;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 56/2003 pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Scrisoarea de Ón˛elegere privind controlul drogurilor ∫i aplic„rii legii, semnat„ la data de 3 iulie 2001, Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucure∫ti la 5 august 2003;
— Lege privind condi˛iile generale pentru acordarea sprijinului financiar Ón agricultur„ ∫i silvicultur„;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia;
— Lege pentru Ónfiin˛area comunei V„c„reni, prin reorganizarea comunei Luncavi˛a, jude˛ul Tulcea;
— Lege pentru Ónfiin˛area comunei Capu C‚mpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei, jude˛ul Suceava;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obliga˛ii de plat„ ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentan˛elor organiza˛iilor interna˛ionale acreditate Ón Rom‚nia ∫i ale personalului acestora;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2003 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale la care Compania Na˛ional„ de C„i Ferate îC.F.R.“ — S.A., Societatea — Na˛ional„ de Transport Feroviar de Marf„ îC.F.R. Marf„“ S.A. ∫i Societatea Na˛ional„ de Transport Feroviar de C„l„tori îC.F.R. C„l„tori“ — S.A. sunt ac˛ionari majoritari;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ cu privire la participarea Rom‚niei la Misiunea de Poli˛ie a Uniunii Europene (EUPM) Ón Bosnia ∫i Her˛egovina (BiH), semnat la Bruxelles la 16 decembrie 2002, ∫i a Œn˛elegerii financiare dintre Ministerul de Interne din Rom‚nia ∫i ™eful Misiunii/Comisarul Misiunii de Poli˛ie a Uniunii Europene (EUPM) Ón Bosnia ∫i Her˛egovina, semnat„ la Sarajevo la 6 decembrie 2002;
Mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Codreanu, dac„ ave˛i de f„cut comentarii?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am deosebita pl„cere s„-l reascult iar„∫i pe domnul secretar de stat Panait, domn secretar la care cred c„ am fost de 3 sau 4 ori cu una ∫i aceea∫i problem„, av‚nd Ón vedere c„ patronul acestei societ„˛i comerciale a girat, pentru a lua bani din banc„, cu casa. A luat bani, a f„cut acele subansamble pentru Regionala CFR Timi∫oara, regional„ care, dup„ p„rerea mea, a folosit marfa respectiv„ f„r„ a pl„ti la timp, iar banca a venit ∫i i-a confiscat casa omului, respectiv i-a f„cut executarea. Omul st„ la ora actual„ pe drumuri, a∫a cum sunt mul˛i creduli care consider„ c„ ajut‚nd statul,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 f„c‚nd ceva pentru stat, pentru Regionala CFR Timi∫oara, poate s„-∫i ob˛in„ banii Ónapoi. Ei nu s-au ob˛inut nici la ora actual„, domnule pre∫edinte. Deci, din luna a cincea, omul respectiv a livrat marfa ∫i nici acum, dup„ afirma˛iile domnului secretar de stat, 436.000.000 lei nu le-a recuperat. Am fost foarte Ón˛eleg„tor, am discutat cu oamenii la telefon Ónainte de Pa∫te, c‚nd am mers la domnul secretar de stat Ón birou, Domnia sa spun‚ndu-mi: ,,Las„, domnule senator, c„ trebuie s„ d„m mielul, trebuie s„ d„m c‚rlanul, trebuie s„ d„m ca∫ul, c„ vine Pa∫tele ∫i trebuie s„ d„m salariile la oameni“. Am Ón˛eles, am zis c„ dup„ Pa∫te Ói va da banii, dar vede˛i c„ acum ajunge Cr„ciunul ∫i oamenii nu ∫i-au mai recuperat banii. Ceea ce consider, domnule secretar de stat, c„... eu ∫tiu, vorba dumneavoastr„, sau competen˛a dumneavoastr„ la nivel de minister al transporturilor sau a celor de la Regionala Timi∫oara poate fi sau nu poate fi luat„ Ón considera˛ie. V„ mul˛umesc ∫i sper ca ace∫ti oameni s„-∫i primeasc„ banii ∫i de asemenea sper ca ei s„ nu mai fac„ niciodat„ afaceri cu CFR-ul.
## **Domnul Traian Panait:**
V„ asigur c„ Óntr-un viitor apropiat vor primi banii, dar a∫ vrea s„ men˛ionz faptul c„ ei au Óncheiat un contract ∫i puteau s„ apeleze la clauzele contractuale.
## **Domnul Dumitru Codreanu**
**:**
O unitate ca CFR-ul... cred c„ nu este normal ca un p‚rlit de 700 de mii...
Mul˛umesc foarte mult.
Doamna secretar de stat Maria Manolescu.
Doamna secretar de stat, ave˛i de r„spuns la o Óntrebare a domnului senator Dumitru Petru Pop, Partidul Rom‚nia Mare, legat„ de crean˛ele Rom‚niei la 31 decembrie 1989. Corect?
Da. R„spunsul a fost transmis domnului senator, iar eu voi face o scurt„ prezentare a con˛inutului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, foarte pe scurt, iar dac„ domnul senator are Óntreb„ri suplimentare...
## **Domnul Dumitru Petru Pop**
**:**
Nu am primit Ónc„ nici un r„spuns!
Nu a˛i primit Ónc„? Noi l-am transmis. Am s„ vi-l dau acum.
Œnseamn„ c„ Ól ve˛i primi. Probabil c„ nu a ajuns. V„ rog, v„ ascult„m, doamna secretar de stat.
Crean˛ele externe ale Rom‚niei, la data de 31 decembrie 1989, Ónsumau 5 miliarde 227 milioane de dolari SUA ∫i 1 miliard 651 milioane ruble transferabile, care erau structurate astfel: crean˛e din opera˛iuni de creditare, acordate pentru exportul de m„rfuri ∫i servicii — 2 miliarde 468 milioane dolari SUA ∫i 938 milioane ruble transferabile.
Œn perioada 1991—1994, conform prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 289/1991, Ministerul Comer˛ului ∫i Turismului a fost autorizat s„ ini˛ieze negocieri cu autorit„˛ile ˛„rilor debitoare ∫i firme de intermediere specializate, pentru stabilirea modalit„˛ilor concrete de recuperare urgent„ a unor crean˛e externe.
Din eviden˛ele Ministerului Finan˛elor rezult„ c„ Ón perioada 1 ianuarie 1990 — 31 decembrie 1994 au fost recuperate crean˛e Ón valoare de 287 milioane dolari SUA pe rela˛ia Egipt, Guineea, Indonezia, Bolivia.
Dup„ aprobarea Legii nr. 29/1994, a Hot„r‚rii Guvernului nr. 362 de aplicare a acesteia ∫i p‚n„ Ón prezent, activitatea de recuperare a crean˛elor Rom‚niei se desf„∫oar„ pe baz„ de mandat aprobat de Guvern, de c„tre Comisia interdepartamental„ pentru avizarea modalit„˛ilor de Óncasare a crean˛elor Rom‚niei din activitatea de comer˛ exterior ∫i alte activit„˛i externe, derulate Ón baza acordurilor guvernamentale ∫i comerciale Ónainte de 31 decembrie 1989, comisie interdepartamental„ care este format„ din reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice — 3 membri, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului — 2 membri, Ministerul Afacerilor Externe — un membru, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor — un membru ∫i Banca Na˛ional„ a Rom‚niei — un membru. Comisia este condus„ de un secretar de stat din Ministerul Finan˛elor Publice.
V„ rog s„ nu prezenta˛i chiar tot r„spunsul! Oricum, Ói ve˛i da ∫i Ón scris domnului senator.
Au fost recuperate, din 1995 p‚n„ Ón prezent, Ón baza acestui act normativ, 237 milioane de dolari, din anumite ˛„ri, a∫a cum ve˛i vedea Ón r„spuns.
La data de 30 iunie 2003, crean˛ele Rom‚niei provenite din opera˛iuni erau Ónc„ de 2 miliarde 152 milioane de dolari pe rela˛ia devize convertibile ∫i 991 milioane ruble transferabile. Ar„t„m ∫i motivele pentru care exist„ o Ónt‚rziere, Ón continuare, Ón ceea ce prive∫te Óncasarea acestor crean˛e — existen˛a st„rii de embargo asupra rela˛iilor cu statul irakian pe o perioad„ de 13 ani, ceea ce a blocat posibilit„˛ile de recuperare a 80,2% din crean˛ele Rom‚niei; alte dificult„˛i majore de ordin economic, financiar ∫i valutar, cu care se confrunt„ alte ˛„ri africane,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 precum ∫i alte situa˛ii clar exprimate Ón ceea ce prive∫te motivul neÓncas„rii crean˛elor pe rela˛ia ruble transferabile.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog s„ da˛i Ón scris tot documentul domnului senator. Dac„ ave˛i vreo Óntrebare suplimentar„, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc ∫i doamnei ministru.
Dup„ cum rezult„ din expunere — 287 milioane de dolari cu 237 milioane dolari sunt 524 ∫i, totu∫i, p‚n„ la 5 miliarde 227 milioane de dolari mai sunt Ónc„ sume de recuperat ∫i nu vreau s„ Óntreb iar, unde sunt banii!
Probabil c„ Ón documentar exist„ justificarea complet„.
Da. O s„ se reg„seasc„, Óntruc‚t reprezentan˛ii autoriza˛i ai statului rom‚n au negociat ∫i au recuperat drepturile valutare cuvenite Rom‚niei prin pl„˛i Ón devize convertibile, import de m„rfuri ∫i cesiuni cu titlu oneros ale unor crean˛e, v„ ar„t„m aici ∫i coeficien˛ii de recuperare care au fost negocia˛i Ón cazul acestor opera˛iuni.
Bine, dar, totu∫i, a∫ fi vrut Ón cifre absolute ∫i, dac„ s-a f„cut Ón... respectiv s-a luat marf„, cine au fost beneficiarii, ce societ„˛i au beneficiat...
De fapt, Rom‚nia a beneficiat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Domnule senator,
Ve˛i vedea tot documentul scris ∫i dup„ aceea, dac„ este cazul, suplimentar, interveni˛i.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Lauren˛iu T„nase. V„ rog, ave˛i de dat un r„spuns domnului Valentin-Zoltán Puskás.
## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**
**:**
Am primit r„spunsul!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
A˛i primit r„spunsul scris. V„ mul˛umesc foarte mult. Nu mai este nevoie.
Domnul Avram Cr„ciunescu, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, un r„spuns pentru domnul senator Ionel Alexandru, Partidul Rom‚nia Mare, legat de Societatea comercial„ îTrei Brazi“ SRL.
Domnule senator,
Œntrebarea a˛i pus-o data trecut„, acum a∫tepta˛i r„spunsul, dac„ ave˛i Óntreb„ri suplimentare le pune˛i.
## **Domnul Ionel Alexandru**
**:**
Nu am prezentat-o.
V„ rog, prezenta˛i-o, dar foarte pe scurt, ∫i v„ rog s„ nota˛i...
Œn calitate de senator de Br„ila, domnule ministru, v„ rog s„-mi r„spunde˛i dac„ SC îTrei Brazi“ SRL, care are Ón arend„ Insula Mare a Br„ilei, a pl„tit redeven˛a pentru anul agricol curent, ∫i care sunt datoriile pentru redeven˛a datorat„ de la data Óncheierii contractului de arend„. De asemenea, v„ rog s„ Ómi comunica˛i care sunt motivele pentru care acestei firme Ói este permis s„ pl„teasc„ redeven˛a p‚n„ la finele anului calendaristic, Ón timp ce alte societ„˛i cu profil agricol sunt obligate s„ achite redeven˛a la sf‚r∫itul anului agricol, respectiv la 30 octombrie.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ da˛i r„spunsul.
**Domnul Avram Cr„ciunescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Ionel Alexandru, v„ comunic„m urm„toarele — Societatea Comercial„ îTrei Brazi“ SRL din Piatra-Neam˛ are Ón arend„ o suprafa˛„ de 56 de mii de hectare teren agricol, pentru care trebuie s„ pl„teasc„ o arend„ de 28 de mii de tone de gr‚u stas pe an agricol. Plata arendei se datoreaz„ pentru un an agricol, respectiv pentru 365 de zile, ∫i se pl„te∫te Ón anul calendaristic urm„tor, respectiv pentru anul agricol 2002 – 2003 se pl„te∫te Ón 2003 la 31 martie, 31 august ∫i 31 decembrie. Termenele scadente sunt Ón concordan˛„ cu prevederile din contract. Modul de calcul este aplicat Ón majoritatea contractelor Óncheiate de Agen˛ia Domeniilor Statului cu partenerii de afaceri, respectiv la peste 800 de mii de contracte. Conform prevederilor contractuale, sunt termene de scaden˛„.
Pentru anul 2003, Societatea îTrei Brazi“ SRL a achitat contravaloarea cantit„˛ii de 11.318 tone de gr‚u, r„m‚n‚nd ca diferen˛a s„ fie achitat„ Ón termen, p‚n„ la sf‚r∫itul anului, respectiv p‚n„ la 31 decembrie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Pentru anul 2002, Ón luna februarie nu a achitat 35 de milioane. Œn luna februarie s-a reziliat contractul, pentru faptul c„ nu a achitat Óntreaga sum„ ∫i Societatea îTrei Brazi“ a deschis ac˛iune la Curtea de Arbitraj Comercial Interna˛ional, care a avut termen 30 septembrie, p‚n„ ast„zi nu s-a pronun˛at Curtea, mai sunt trei zile ∫i, Ón func˛ie de pronun˛area Cur˛ii de Arbitraj, i se va calcula diferen˛a de arend„. A avut motiva˛ia c„ 18 mii de hectare din cele 56 de mii de hectare nu sunt irigate ∫i a solicitat o reducere, dar fiind Ónc„ Ón litigiu, nu s-a putut pune Ón aplicare rezilierea contractului pentru anul 2003.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor...
O scurt„ interven˛ie, domnule pre∫edinte. A∫ dori s„ Ómi spun„ Ón lei, nu Ón tone, care este redeven˛a achitat„. Ave˛i cuno∫tin˛„?
La cursul zilei, pentru cele 2.718 tone a fost o valoare de 9 miliarde 779, iar celelalte 8.600 tone, nu ∫tiu, la cursul zilei, c‚t a fost valoarea gr‚ului.
34 de lei, Ónmul˛e∫te domnul...
Bine, atunci da˛i-ne Ón scris.
V„ d„m Ón scris. Calcula˛i.
Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor solicit„ am‚narea la r„spunsul domnului senator Iuliu P„curariu cu privire la Hot„r‚rea Consiliului jude˛ean Cluj nr. 116/2003.
Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a trimis ast„zi r„spunsul Ón scris domnului senator Ioan Rus, de la Partidul Rom‚nia Mare, cu privire la peti˛ia doamnei Pop Aurelia, Bistri˛a-N„s„ud, ∫i solicit„ s„ dea r„spunsul oral s„pt„m‚na viitoare.
Trecem la partea de adresare a Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba de o interpelare pe care o adresez Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, domnului ministru Ilie S‚rbu.
Despre ce este vorba? De o situa˛ie care nu este singular„, ∫i de aceea este interpelare, ∫i nu Óntrebare.
Este vorba de locuitorii comunei C‚˛c„u, care au intrat Ón posesia p„durilor pe baza Legii nr. 18/1991. Ca s„ poat„ exploata lemn din p„dure, li se pune condi˛ia existen˛ei amenajamentului silvic, care trebuie s„ determine care este cantitatea de lemn ce se poate exploata pe hectar de p„dure.
Cet„˛enii din comuna C‚˛c„u au avansat banii necesari, Inspectoratul teritorial ∫i regional silvic ∫i cinegetic a organizat licita˛ia, a c‚∫tigat o firm„ din C‚mpulung Moldovenesc, a recep˛ionat amenajamentul respectiv Ón 2001, Ón fine, lucrarea este avansat„ Ón Ministerul Agriculturii pentru aprobare ∫i, aici, sigur, apare o chestiune curioas„ — ITRSC-ul nu ∫tie ce cere Ministerul Agriculturii ∫i le mai cere un lot de informa˛ii. Prim„ria avanseaz„ ∫i acest lot de informa˛ii, pentru ca amenajamentul s„ fie aprobat. El trebuia aprobat de minister Ón luna iunie 2003 ∫i nu s-a aprobat nici p‚n„ Ón clipa de fa˛„. Care sunt consecin˛ele? Œn fiecare an, proprietarii de p„dure trebuie s„ mearg„ din jude˛ul Cluj Ón jude˛ul S„laj, s„ ia aprobare pentru a t„ia o cantitate de material lemnos din p„dure pentru foc. Se d„ c‚te un metru cub, nu le ajunge, intr„ Ón conflict cu p„durarii...
Problema este — cum este posibil ca o asemenea procedur„ s„ dureze aproximativ doi ani?
Œn al doilea r‚nd, de ce nu ∫tie ministerul ce vrea ITRSC-ul ∫i invers?! Este un sistem birocratic care nu func˛ioneaz„.
Œntrebarea pe care o pun este, de fapt, o problem„ general„ — ca atare, Óntreb ministerul dac„ este de acord s„ fac„ o analiz„ de fond privind aceste amenajamente, pentru c„ problema este general„ Ón Rom‚nia, ∫i s„ pun„ la punct o procedur„ simpl„. Oricum, proprietarii de p„dure pl„tesc impozite pe p„durile pe care au acte de proprietate. Este cazul ca ∫i statul s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ ajute s„ fie folosit uzufructul propriet„˛ilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
O alt„ interpelare dore∫te s„ o ridice domnul senator ™tefan Pete, Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se refer„ la eliberarea pa∫apoartelor turistice Ón jude˛ul Bihor ∫i este adresat„ Ministerului Administra˛iei Publice ∫i Internelor.
Œn leg„tur„ cu eliberarea pa∫apoartelor turistice Ón Bihor, au fost numero∫i cet„˛eni la biroul senatorial ∫i au solicitat urgentarea eliber„rii acestor pa∫apoarte. Situa˛ia de fapt este c„ dureaz„ foarte mult eliberarea acestor pa∫apoarte, sunt cozi destul de mari la eliberarea lor, ceea ce creeaz„ chiar nemul˛umire Ón r‚ndul cet„˛enilor. ™tim c„ pa∫apoartele turistice, din motive de siguran˛„, sunt confec˛ionate de aparate speciale pentru acest scop. Din p„cate, jude˛ul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Bihor are numai un singur astfel de aparat, a c„rui capacitate fiind limitat„, nu satisface solicit„rile Ón acest sens.
Datorit„ acestei situa˛ii, cet„˛enii exercit„ cu Ónt‚rziere sau deloc dreptul la libera circula˛ie; jude˛ul Bihor fiind un jude˛ de frontier„, cerin˛ele pentru astfel de pa∫apoarte sunt mai mari.
Solicit„m Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ comunice m„surile pe care inten˛ioneaz„ s„ le ia pentru a elimina aceast„ situa˛ie, pentru a intra Ón normalitate.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Mai avem o interpelare pe care o adreseaz„ domnul Paul P„curaru, Partidul Na˛ional Liberal, c„tre ministrul S‚rbu, cu privire la calamit„˛i, la desp„gubiri. Nu este aici, dar se Ónregistreaz„ Ón stenogram„, interpelarea a fost depus„ Ón scris, s„ primeasc„ r„spuns.
Dac„ mai sunt interpel„ri? Œn˛eleg c„ nu mai sunt. Œntreb„ri? Domnul profesor Buzatu, dup„ care domnul senator Flutur.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu vreau s„ men˛ionez urm„torul fapt. Œnc„ de acum 2–3 s„pt„m‚ni am citit Ón pres„ despre programul e∫alonat Ón ceea ce prive∫te inten˛iile celor care au fost implica˛i ieri Ón evenimentul de la Sf‚ntu-Gheorghe. ™i Ón unele informa˛ii se comunica ∫i data evenimentului, adic„ 26 octombrie; nu a fost, deci, o supriz„.
Œn acest context, a∫ vrea s„ m„ interesez Ón ce m„sur„ Serviciul Rom‚n de Informa˛ii a captat Ónainte informa˛ii despre acest eveniment ∫i cum le-a valorificat? A informat Ón vreun fel, p‚n„ acum, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ de la Senat? At‚t. Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Flutur, Partidul Na˛ional Liberal. V„ ascult„m.
Domnule pre∫edinte, Óntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu ∫i domnului ministru Rus. Este aceea∫i Óntrebare.
Pentru clarificarea unor aspecte sesizate de mai mul˛i cet„˛eni privind condi˛iile Ón care s-a f„cut trecerea din domeniul public Ón domeniul privat a terenului de la Sta˛iunea de cercet„ri agricole Suceava — Cultura cartofului, v„ rog s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1. Lista ac˛ionarilor ini˛iali ai Sta˛iunii de cercet„ri agricole (la finele anului 2000) ∫i situa˛ia tranzac˛iilor de ac˛iuni efectuate Ón perioada ianuarie 2001 ∫i momentul aprob„rii actului normativ de trecere a terenului din domeniul public Ón domeniul privat, februarie 2002;
2. Nominalizarea persoanelor care au dob‚ndit, Ón baza acestor tranzac˛ii, terenurile fo∫tilor ac˛ionari proprietari, inclusiv suprafa˛a terenului dob‚ndit„ de c„tre fiecare persoan„.
3. Cine ∫i c‚nd a elaborat documenta˛ia care a stat la baza emiterii actului normativ care a reglementat trecerea terenului, precum ∫i motiva˛ia pentru care s-a solicitat Guvernului aprobarea acestui act normativ.
Solicit r„spuns scris. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## ™i eu v„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Paul P„curaru solicit„ r„spuns electronic din partea domnului ministru Vasile Pu∫ca∫ cu privire la con˛inutul capitolului negociat cu Uniunea European„, libera circula˛ie a persoanelor, ∫i de la domnul Dan Ioan Popescu cu privire la stadiul proiectelor cuprinse Ón programul PHARE 2001 R00108.
Cu aceasta, am Óncheiat capitolul Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Declar ∫edin˛a Ónchis„.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#183489Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 138/6.XI.2003 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul 44.496 lei
V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, domnule senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnule pre∫edinte,
Avem de f„cut o declara˛ie la îProbleme organizatorice“. Deci, Ónainte de îDeclara˛iile politice“, a∫ dori s„ fac pe îProbleme organizatorice“ o scurt„ declara˛ie.
Asta ∫ti˛i foarte bine, c„ îProbleme organizatorice“ avem Ón ziua de joi.
Din sal„
#15399Dac„ se ivesc?
Nu, dar ∫ti˛i acest lucru.
Asta nu Ónseamn„ c„ nu v„ dau cuv‚ntul. Asta este cu totul altceva.
am fi calculat ora ∫i fila sau, m„ rog, s„ fi f„cut un anumit calcul privind acest studiu, nu cred c„ puteam s„ acoperim Óntreg materialul, dar am o problem„ ∫i aici chiar c„ nu am nici un r„spuns.
Am g„sit, domnule pre∫edinte, file albe ∫i o s„ numerotez: exist„ pagina 103, lips„ 138, 139...
Din sal„
#15859Poate este cerneal„ simpatic„.
Nu, nu, nu e cerneal„ simpatic„, am verificat, am a∫teptat ∫i nu a ap„rut nimic.
Deci, lipse∫te anexa nr. 10/06, lipse∫te pur ∫i simplu, dar nu este singura, pentru c„ urmeaz„ pagina 142 — 143, lipsind anexa nr. 10/07. Eu nu cred c„ anexa asta este secret„, oricum la numerotare ea lipse∫te, s„rindu-se ∫i pagina, ∫i anexa.
Haide˛i s„ nu pierdem timpul, domnule senator.
S-a propus la ordinea de zi scoaterea punctului 13.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.
De fapt, lipse∫te ini˛iatorul.
V„ rog s„ vota˛i scoaterea punctului 13 de pe ordinea de zi.
S-a aprobat cu 58 de voturi pentru, 25 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Din sal„
#16598V„ rog.
V„ dau cuv‚ntul la îProbleme organizatorice“. Dac„ la ordinea de zi mai ave˛i observa˛ii?
Din sal„
#16749Nu mai pune˛i la vot punctul 13.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului pentru am‚narea dezbaterii propunerii legislative privind desp„gubirea persoanelor care au depus p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme îDacia“
Legat de programul de lucru dac„ ave˛i obiec˛ii, apoi intr„m pe îProbleme organizatorice“.
Ave˛i obiec˛ii?
Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea plenului Senatului pentru am‚narea dezbaterii propunerii legislative privind desp„gubirea persoanelor care au depus p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme îDacia“
La îProbleme organizatorice“ domnul senator Nicolae-Vlad Popa, dup„ care domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.
Domnule pre∫edinte,
Sigur c„ a fost — pentru cei care au studiat Legea bugetului — o perioad„ dens„, pentru c„ materialul, dac„
Nu, nu, mai am un sigur exemplu.
La Ministerul Transporturilor, aceea∫i fil„ alb„, la pagina 5 lipse∫te 50 — 51 ∫i anexa nr. 22/04, este fila trei ∫i patru.
Deci, rug„mintea mea este s„ dispune˛i comunicarea acestor file lips„ ∫i repunerea Ón termen, Ón privin˛a amendamentelor pe care trebuie s„ le depunem cu privire la acele file.
Stimate coleg...
O singur„ fraz„.
V„ rog frumos.
Cu o singur„ fraz„, acele file nu sunt file oarecare, ele privesc fi∫ele privind programul de integrare european„ ∫i finan˛„rile nerambursabile.
Este o chestiune esen˛ial„, pe care trebuie s„ o cunoa∫tem.
Stimate coleg, sunte˛i unul din senatorii cu experien˛„. Era suficient s„ da˛i un telefon ∫i s„ v„ Ónlocuiasc„ exemplarul. Eu, spre exemplu, Ól am complet.
Mai are cineva exemplar Ón care sunt lips„ aceste file? Deci, iat„, numai domnul senator.
— Probabil c„ atunci c‚nd s-au multiplicat au fost dou„ trei gre∫eli. Nu era cazul s„ face˛i show Ón plen, punea˛i m‚na pe telefon ∫i Ói spunea˛i domnului secretar general s„ v„ Ónlocuiasc„ exemplarul. Cred c„ era cel mai civilizat mod.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Dac„ ar fi lipsit la toat„ lumea... eu sunt de acord cu dumneavoastr„, s-a Ónt‚mplat.
V„ rog s„ controla˛i, s„ vede˛i dac„ lipse∫te la toat„ lumea.
V„ rog s„ verifica˛i dac„ mai avem vreun caz. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Corneliu Vadim Tudor. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Din sal„
#19241Dumnealor ce fac, studiaz„ sau num„r„ paginile?
Nu asta este problema.
Domnule senator, un simplu telefon Ól d„dea˛i la prima or„ la care a˛i fi sesizat, acum o s„pt„m‚n„, ∫i rezolva˛i problema.
V„ rog foarte mult.
Sigur c„ perioada asta, s„pt„m‚na asta, s„pt„m‚na viitoare este dedicat„ bugetului.
Sigur c„ incidentul relevat de colegul meu este real ∫i faptul c„ foile albe exist„ Ón mai multe volume are mai multe sau mai pu˛ine... Practic, nu se poate judeca ∫i nu putem fi Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i Ón judecat„ corect„...
V„ rog s„-mi aduce˛i exemplarul dumneavoastr„. Aduce˛i-mi exemplarul acum, v„ rog. Ar„ta˛i-mi filele albe.
Nu am„nuntul acesta conteaz„, sigur, el va face parte din deliciul presei, c„ judec„m pe foi albe bugetul de stat, dar ceea ce a∫ vrea s„ v„ rog, domnule pre∫edinte, ∫i rog ∫i colegii no∫tri s„ Ón˛eleag„ c„ noi, de fapt, ce dorim? S„ aducem termenul de amendamente pentru proiectul de buget dup„ ce avem consulta˛ia cu mini∫trii de resort, ∫i am s„ v„ spun ∫i de ce, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ citesc o adres„ pe care Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senat o formuleaz„ c„tre Biroul permanent al Senatului.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare solicit„ Biroului permanent al Senatului includerea pe ordinea de zi c‚t mai urgent posibil a unei dezbateri pentru formularea atitudinii Senatului fa˛„ de constituirea Consiliului na˛ional al secuilor.
Aceast„ dezbatere trebuie s„ aib„ Ón vedere ilegalitatea func˛ion„rii Consiliului na˛ional al secuilor ∫i consecin˛ele cre„rii unor raporturi de autonomie teritorial„ fa˛„ de statul na˛ional unitar rom‚n.
Œn urma dezbaterilor, Senatul urmeaz„ s„ adopte o declara˛ie Ón care s„-∫i exprime pozi˛ia, f„r„ echivoc, cu privire la caracterul segrega˛ionist al acestui organism.
Solicit„m organizarea dezbaterii, pe considerentul c„ Parlamentului Rom‚niei Ói revine responsabilitatea de a se pronun˛a asupra mijloacelor de ap„rare a integrit„˛ii teritoriale ∫i institu˛ionale a statului, cu at‚t mai mult cu c‚t acest Consiliu na˛ional este Óncurajat Ón ac˛iunile sale de vizita Ón acea zon„ a Pre∫edintelui Ungariei, desf„∫urat„ Ón absen˛a Pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a primului-ministru al Guvernului.
Anun˛„m c„, Ón conformitate cu prevederile art. 166 indice 1 din Codul penal, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senat va introduce o pl‚ngere penal„ Ómpotriva celor care au ini˛iat ∫i au organizat aceast„ ac˛iune anticonstitu˛ional„, antina˛ional„ ∫i antieuropean„. Semneaz„, pre∫edinte, Corneliu Vadim Tudor. V„ mul˛umesc.
Domnule senator Paul P„curaru.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Tot la îProbleme organizatorice“ ∫i de procedur„.
O s„ le ave˛i la comisie.
Din p„cate, acest buget, a∫a cum arat„, adic„ doar Ón cifre ∫i neexplicit Ón obiective fiind, ∫i Ón fundament, te pune — indiferent c‚t de mult„ dorin˛„ ai avea de a Ón˛elege lucrurile — aproape Ón imposibilitate.
Discu˛iile cu mini∫trii, care sunt programate la comisii m‚ine, te pot l„muri pe fundament„ri, pe calcule, pe elemente avute Ón vedere, pe prognoze ∫i a∫a mai departe.
Deci, solicitarea noastr„, a Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, este ca noi s„ avem dreptul s„ depunem amendamente ∫i la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, direct, dup„ ce am avut consultarea cu mini∫trii de resort, pentru c„ altfel este o carte alb„, pur ∫i simplu, pentru c„ acele coloane de cifre, chiar dac„ ar fi toate, nu pot fi Ón˛elese f„r„ explica˛ii.
Dumneavoastr„, ca om de specialitate, o Ón˛elege˛i. Nu po˛i s„ faci amendamente, care pot fi ridicole, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, nu po˛i s„ faci propuneri, nu po˛i s„ faci judec„˛i ∫i atunci, solicitarea pe care o fac, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, este ca m‚ine, c‚nd avem aceast„ consultare cu mini∫trii, Ón comisiile de specialitate, s„ avem posibilitatea de a face amendamente la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Nu Ónt‚rziem cu nimic bugetul, dar s„ existe posibilitatea ca dup„ discu˛ia cu mini∫trii, Ón care poate ne-au l„murit c„ ne Ón∫el„m sau poate, dimpotriv„, Ón˛elegem c„ avem dreptate, s„ putem s„ facem amendamente c‚nd Óncep activitatea Comisiile reunite pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„ discut„m acest subiect, pentru c„ nu se poate chiar formal s„ facem aceast„ treab„. V„ mul˛umesc.
Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ pentru bugetul de stat ∫i bugetul de asigur„ri sociale de stat Óntreaga procedur„ se stabile∫te de c„tre Birourile permanente reunite ∫i se aprob„ Ón plenul celor dou„ Camere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Asta este procedura. Nu este un act normativ care a venit la Senat ∫i unde putem decide, chiar prin vot, noi, aici.
Deci nu se poate a∫a ceva, dar pentru a veni Ón Ónt‚mpinare, Ól rog pe domnul vicepre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„ s„ ia leg„tura cu domnul Valer Dorneanu, av‚nd Ón vedere acest lucru, s„ ne punem de acord ∫i s„ v„ d„m un r„spuns pe parcursul zilei.
Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, tot la îProbleme organizatorice“, v„ rog.
## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**
Am s„ vin ∫i eu acolo.
Ne face o mare pl„cere s„ v„ vedem la tribun„.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Mul˛umesc distinsului coleg, care prin interven˛ia Domniei sale a f„cut posibil ca noi s„ avem o mic„ rubric„ destinat„ sau, m„ rog, consacrat„ chestiunilor organizatorice.
Problema pentru care am venit la microfon se rezum„ la aspectul diploma˛iei parlamentare ∫i al modului Ón care colegii no∫tri se implic„ Ón aceast„ activitate deosebit de important„, Ón contextul Ón care demersurile de integrare ale Rom‚niei vor face obiectul unor ratific„ri Ón Parlament.
Un num„r de colegi, printre care m„ num„r ∫i eu, efectueaz„ diverse Ónt‚lniri interna˛ionale ∫i sunt afilia˛i la organisme interparlamentare, cu titlu permanent sau cvasipermanent. Acolo se desf„∫oar„ o anumit„ activitate parlamentar„ despre care se cunoa∫te foarte pu˛in la nivelul plenului Senatului ∫i asupra c„rei chestiuni cu to˛ii avem nevoie de o informare Ón detaliu, a∫ spune, chiar.
Nu vreau ca acest demers s„ fie cumva interpretat ca fiind o tendin˛„ de a restr‚nge cumva obiectul de activitate al Comisiei de politic„ extern„ a Senatului, ba dimpotriv„, a∫ sublinia.
Din aceast„ cauz„ a∫ considera util ca Ón cadrul, Ón spa˛iul alocat declara˛iilor politice, dar nu acelea pentru grupurile parlamentare, colegii care particip„ la astfel de activit„˛i ∫i consider„ c„ este necesar, s„ aib„ posibilitatea s„ expun„ aici anumite prezent„ri Ón leg„tur„ cu aceste activit„˛i, pentru c„ de multe ori nu avem cuno∫tin˛„ unii despre al˛ii, cei care particip„m la foruri, nu paralele, nu suprapuse, dar Ón orice caz pe diverse domenii ∫i este de dorit s„ aib„ cuno∫tin˛„ toat„ lumea Ón leg„tur„ cu aceste activit„˛i.
Mai fac men˛iunea c„ dup„ orice deplasare se Óntocme∫te un raport, dar ∫ti˛i dumneavoastr„ cum sunt acelea, nu prea le cite∫te lumea ∫i mai ales nu ajung s„ fie obiect al aten˛iei publice, m„car la nivelul acestui gremiu.
Œn concluzie, a∫ solicita Biroului permanent ca, atunci c‚nd se proiecteaz„ structura ∫edin˛elor, s„ existe posibilitatea pentru ace∫ti colegi care particip„ la activit„˛i Ón plan extern s„-∫i poat„ expune problemele Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a desf„∫urat acolo, pentru c„ ea vine s„ Óntregeasc„ informarea noastr„, care trebuie s„ excead„ ceea ce putem primi noi de la pres„. Pentru c„ ea Óns„∫i
constituie, de multe ori, materia prim„, sursa primar„ de informa˛ie pentru pres„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umim foarte mult.
Am re˛inut ∫i o s„ vedem... Lucrurile sunt un pic mai complicate. Noi am adoptat formula pe care dumneavoastr„ a˛i spus-o. Deci fiecare delega˛ie este obligat„ s„ prezinte Biroului permanent o informare referitoare la temele discutate, punctele de vedere pe care noi le-am sus˛inut ∫i pe care le-au prezentat ∫i al˛ii. ™i aceast„ informare se difuzeaz„ tuturor liderilor de grup, cu precizarea de fiecare dat„, Ón fiecare ∫edin˛„ de Birou permanent, cu apel, pentru a fi prezentate Ón grupurile parlamentare ∫i senatorii s„ ia la cuno∫tin˛„ despre con˛inut. Noi particip„m la vreo 18 organiza˛ii interna˛ionale. Imagina˛i-v„, la fiecare dou„ s„pt„m‚ni ar Ónsemna s„ program„m Ón plen dou„ sau trei ore la dou„ s„pt„m‚ni. Dar vom analiza aceast„ propunere Ón Biroul permanent ∫i vom vedea. Dar haide˛i s„ ne oprim aici, pentru c„, repet, eu Ómi cer scuze c„ am deschis, nu avem zi de ,,probleme organizatorice“, dar sunt ∫i teme importante pe care, a˛i v„zut, le-am l„sat s„ fie ridicate. Vom analiza. Comisia de politic„ extern„ s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ discute acest subiect ∫i, dac„ au o propunere, s„ vin„ cu ea.
Trecem la primul punct: ,,Declara˛ii politice“.
Dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnului senator Dan Mircea Popescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
A∫ Óncerca s„ v„ re˛in aten˛ia Ón cele ce urmeaz„, pornind de la un fapt poate f„r„ o semnifica˛ie prea mare pentru unii dintre noi.
Dup„ cum bine cunoa∫te˛i, ca urmare a intr„rii Ón vigoare a Constitu˛iei Ón forma sa revizuit„, va trebui Ón zilele urm„toare s„ revedem, Óntre multe acte normative, ∫i regulamentul nostru de organizare ∫i func˛ionare.
La prima vedere pare s„ fie o chestiune de rutin„, respectiv Ónc„ un act normativ cu preponderent caracter tehnic, Ón noianul de asemenea acte din aceast„ legislatur„. ™i totu∫i, a∫ Óncerca s„ dep„∫esc acest cli∫eu, suger‚ndu-v„ c‚teva comentarii de ordin politic pe marginea acestui fapt, aceasta ∫i din dorin˛a de a reda Parlamentului voca˛ia sa ini˛ial„, cea de for de dezbatere politic„ a realit„˛ilor interne ∫i interna˛ionale, ceea ce, din p„cate, nu am reu∫it Ón suficient„ m„sur„ de-a lungul acestor ani, cu consecin˛a sa imediat„, sc„derea Óngrijor„toare de credibilitate Ón r‚ndul electoratului ∫i a opiniei publice din Rom‚nia.
Sunt, evident, multe lucruri care au contribuit la aceast„ stare de fapt ∫i este, cred, normal s„ c„ut„m adev„ratele motive ale acestor neajunsuri ale activit„˛ii noastre, Ón primul r‚nd, Ón eficien˛a social„ sc„zut„, Ón con˛inutul ∫i Ón calitatea muncii noastre de zi cu zi. De aici ∫i leg„tura extrem de direct„ cu regulamentul nostru de organizare ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 func˛ionare. Cred c„ Ónainte de a schimba acest regulament se impune o evaluare a lui ∫i v„ ∫i invit, stima˛i colegi, la un asemenea demers, pentru a ∫ti, pe de o parte, ceea ce a fost bun ∫i ar trebui, Ón consecin˛„, re˛inut ∫i, dimpotriv„, care au fost punctele lui slabe ∫i care ar putea, ∫i, mai mult chiar, ar trebui s„ fie Ómbun„t„˛ite pentru viitor.
V„ reamintesc c„ principala noutate a acestui regulament, adoptat de noi la Ónceputul acestei legislaturi, a constituit-o deplasarea accentului activit„˛ii noastre Ón cadrul lucr„rilor din comisiile de specialitate ale Senatului, pe de o parte, iar pe de alt„ parte termene c‚t mai scurte pentru Ónaintarea rapoartelor acestor comisii c„tre Biroul permanent. Consecin˛a a fost una imediat„ ∫i ea a corespuns a∫tept„rilor, Ón sensul c„ activitatea de legiferare din Senatul Rom‚niei a fost mult accelerat„, exemplul cel mai concludent reprezent‚ndu-l faptul c„ Ón numai doi ani ∫i jum„tate din actuala legislatur„ am trecut prin Senat de aproape patru ori mai multe acte normative dec‚t Ón Óntreaga legislatur„ anterioar„, 1997 — 2000. A∫adar, un prim deziderat, cel al celerit„˛ii activit„˛ii de legiferare din Senatul Rom‚niei, a fost atins.
Cu toate acestea, Óns„, nimeni nu a observat acest lucru. Ba, mai mult, credibilitatea activit„˛ii noastre a sc„zut, calitatea actelor normative nu a crescut Ón mod vizibil, iar ca lucrurile s„ fie ∫i mai complicate, v„ reamintesc c„ au existat voci care au criticat, la un anumit moment dat, citez: ,,Óncetineala cu care Parlamentul legifereaz„“.
O alt„ noutate a actualului regulament a reprezentat-o dispari˛ia posibilit„˛ii de a amenda Ón plenul Senatului actele normative supuse dezbaterii. Consecin˛a a constituit-o dispari˛ia dezbaterilor Ón contradictoriu Ón plenul Senatului asupra actelor normative ceea ce, pe de o parte, a contribuit ∫i ea la celeritatea amintit„ a actului de legiferare, dar, Ón egal„ m„sur„, aceasta a contribuit la multiplicarea discu˛iilor procedurale ∫i, mai mult dec‚t at‚t, la tehnicizarea discu˛iilor Óntre un grup de ini˛ia˛i ai domeniului reglementat de actul normativ respectiv, excluz‚nd Ón acest fel de la dezbatere restul senatorilor, fie neinteresa˛i, fie nespeciali∫ti ai domeniului respectiv.
Œn acest fel ajung, cred, la principala consecin˛„ a schimb„rilor introduse de regulament, ∫i anume lipsa dezbaterilor politice Ón contradictoriu la nivelul plenului Senatului Rom‚niei.
Aceasta mi se pare a fi deficien˛a major„ a activit„˛ii noastre ∫i Óncerc s„ m„ explic. Aceasta ∫i face neinteresant„ activitatea din Senat ∫i greu de urm„rit ∫i, ca atare, greu de redat cu acurate˛ea cerut„ opiniei publice din ˛ar„ ∫i str„in„tate.
Ce vreau s„ spun, stima˛i colegi, f„r„ a Óncerca s„ umbresc cumva activitatea important„ pe care o desf„∫ur„m aici? Vreau s„ spun c„ prin dispari˛ia aproape total„ a dezbaterilor politice Ón contradictoriu din Senatul Rom‚niei se estompeaz„ — dac„ nu chiar dispar — Ónse∫i deosebirile dintre noi, dintre partidele noastre, dintre concep˛iile noastre de a organiza ∫i conduce societatea, dintre programele noastre politice, dintre ideologiile noastre, astfel Ónc‚t, de la un moment dat Óncolo, nu mai ∫tim foarte bine de ce un act normativ pe care Ól dezbatem aici vine de la un guvern social-democrat, c‚nd el ar putea fi foarte bine opera unui guvern liberal sau a oric„rui alt partid din spectrul politic rom‚nesc.
Aceast„ tehnicizare sporit„ a actelor normative dovede∫te, pe de o parte, necesara specializare a actului de guvernare la nivelul secolului XXI, dar, Ón acela∫i timp, dovede∫te ∫i o incapacitate de adecvare la preocup„rile, la fricile, la speran˛ele cet„˛eanului obi∫nuit c„ruia, de fapt, i se adreseaz„ actele normative respective.
Cel mai la Óndem‚n„ exemplu Ól reprezint„ cele peste 900 de ordonan˛e ale perioadei 1997 — 2000. Este vorba de ordonan˛ele restante pe care le-am trecut prin Senat, dup„ cum bine ∫ti˛i, Ón prima parte a actualei legislaturi. A∫adar, peste 900 de ordonan˛e ale unui guvern de centru-dreapta preluate ∫i Ónsu∫ite de un guvern de centrust‚nga, social-democrat. Cum putem explica acest lucru electoratului nostru, ∫i unii ∫i al˛ii? Doar prin caracterul preponderent tehnic al guvern„rii, prin pragmatismul declarat ∫i al unora ∫i al celorlal˛i, prin necesara continuitate a reformelor Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie sau, dimpotriv„, prin criterii Ónc„ labile de departajare, prin programe nu Óndeajuns de conturate ∫i de fundamentate doctrinar. Este aici un teren de cercetare, stima˛i colegi, extraordinar, cred. Pericolul major al unei asemenea st„ri de fapt Ól reprezint„ apatia politic„ a cet„˛eanului obi∫nuit, absenteismul acestuia, iar lucrurile acestea Óncep s„ se simt„ deja. Pot ˛‚∫ni oric‚nd din gura unui asemenea cet„˛ean Óntreb„ri de genul: ce rost mai au alegerile, ce rost mai au partidele politice ∫i programele politice ∫i de guvernare, ce rost mai are clasa politic„ Ón general, dac„ cei de st‚nga trec legile celor de dreapta ∫i invers, dac„ deosebirile de doctrin„ nu se v„d Ón realitate ∫i dac„ legile devin tot mai tehnice ∫i de neÓn˛eles pentru cei c„rora le sunt destinate?
Iat„ de ce transparen˛a actului de guvernare, ca ∫i a celui de legiferare nu sunt vorbe goale ∫i ar trebui s„ ne dea, cred, Óntr-o m„sur„ mult mai mare de g‚ndit ∫i nou„, celor din Senatul Rom‚niei, pentru o eficien˛„ social„ sporit„ a activit„˛ii noastre.
™i acest lucru, stima˛i colegi, ar putea Óncepe de aceast„ dat„ Ón mod firesc chiar cu regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a institu˛iei noastre care, iat„, nu mai poate fi considerat — acest regulament — ca un act de rutin„, ca un act tehnic al activit„˛ii noastre.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare are cuv‚ntul domnul senator Dumitrescu Viorel.
## **Domnul Viorel Dumitrescu:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Declara˛ia mea va fi foarte concis„. Socotesc c„ prezint„ un interes deosebit, cu at‚t mai mult cu c‚t este vorba — de un sondaj care a fost luat dup„ referendumul din 18 19 octombrie 2003.
A∫adar, am intrat Ón posesia celui mai recent sondaj de opinie realizat de speciali∫tii unui serviciu secret, la cererea domnului Adrian N„stase.
Sondajul a fost efectuat telefonic, pe un e∫antion de 1243 de persoane din toate zonele ˛„rii ∫i categoriile de popula˛ie, Ón perioada 20 — 23 octombrie 2003, marja de eroare ± 2,7%. Iat„ Óntreb„rile ∫i r„spunsurile.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Crede˛i c„ referendumul pentru revizuirea Constitu˛iei din 18 — 19 octombrie 2003 a fost fraudat?
1) Da — 61%;
2) Nu — 27%;
3) Nu ∫tiu, nu r„spund — 12%.
Œntrebare pentru cei ce cred c„ referendumul a fost fraudat:
Dac„ referendumul a fost fraudat, cine crede˛i c„ a f„cut acest lucru?
1) PSD — 89%;
2) PNL — 6%;
3) PD — 5%.
Ce partid crede˛i c„ e vinovat de corup˛ia din Rom‚nia?
1) PSD — 62%;
2) PNL — 15%;
3) PD — 12%;
4) PRM — 5%;
5) UDMR — 3%;
6) Nu ∫tiu, nu r„spund — 3%.
Ce personalitate politic„ din Rom‚nia ocrote∫te corup˛ia? Adrian N„stase — 64%;
Ion Iliescu — 11%;
Traian B„sescu — 8%; Theodor Stolojan — 7%; Markó Béla — 3%; Corneliu Vadim Tudor — 1%; Nu ∫tiu, nu r„spund — 6%. A˛i auzit de Alian˛a PNL — PD? Nu — 84%; Da — 5%; Nu ∫tiu, nu r„spund — 11%. Considera˛i credibile sondajele date publicit„˛ii de c„tre Guvern?
Nu — 87%; Da — 11%; Nu ∫tiu, nu r„spund - 2%.
Ce partid v„ reprezint„ cel mai bine interesele? PRM — 43%; PSD — 18%; PD — 11%; PNL — 8%; UDMR — 5%; Altele, nu ∫tiu, nu r„spund — 15%. Pe cine ve˛i vota ca pre∫edinte al Rom‚niei Ón 2004? Corneliu Vadim Tudor — 47%; Traian B„sescu — 13%; Theodor Stolojan — 12%; Adrian N„stase — 11%; György Frunda — 6%; Al˛ii, nu ∫tiu, nu r„spund — 11%.
Fie c„ place, fie c„ nu place, asist„m la o extraordinar„ cre∫tere Ón sondaje a senatorului Corneliu Vadim Tudor ∫i a Partidului Rom‚nia Mare.
Din partea Grupului na˛ional liberal are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Flutur.
## **Domnul Gheorghe Flutur:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
De o bun„ bucat„ de vreme, guvernan˛ii ne vorbesc necontenit despre perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea
European„, despre acquis-ul comunitar ∫i despre capitole de negociere.
De cur‚nd, Ón acela∫i spirit al determin„rii europene a Rom‚niei, partidul de guvern„m‚nt le-a oferit rom‚nilor un spectacol gratuit, cu tombole ∫i mititei, desf„∫urat sub genericul îReferendum pentru noua Constitu˛ie“ ∫i mai trebuie spus c„ rom‚nii, Ón propor˛ie de 70%, conform sondajelor, doresc ca ˛ara lor s„ adere la Uniunea European„. Dar ce cunosc Ón realitate cet„˛enii Rom‚niei despre integrare, despre costurile ei, despre ceea ce a Óntreprins, concret, Guvernul, pe acest drum, numit ∫i îfoaie de parcurs“? Trebuie s„ fim sinceri ∫i s„ recunoa∫tem — rom‚nii nu prea ∫tiu despre ce este vorba Ón realitate. O demonstreaz„ chiar ∫i miniinterviurile luate cet„˛enilor pe strad„, de c„tre reporteri ai televiziunilor. Motivul este lipsa total„ de transparen˛„ Ón comunicarea informa˛iilor care vizeaz„ acest proces complex de aderare la Comunitatea Statelor Europene.
Astfel, guvernan˛ii nu explic„ de ce Rom‚nia a Óncheiat doar 19 din cele 30 de capitole de negociere, Ón timp ce o alt„ ˛ar„ candidat„ la aderare, Bulgaria, a Óncheiat 26 de capitole, de∫i Ón urm„ cu pu˛in timp se situa Ón urma ˛„rii noastre la o serie de indicatori economici, sociali ∫i politici. ™i nu putem omite nici informa˛iile conform c„rora Ón unele cercuri de la Bruxelles se vorbe∫te chiar de dorin˛a Bulgariei de a sc„pa de leg„tura care se face cu Rom‚nia, poate ∫i de team„ c„ aceast„ asociere i-ar putea Ónt‚rzia aderarea la Uniunea European„.
Ar mai fi de amintit un aspect — Bulgaria ne surclaseaz„ la imagine ∫i Ón ochii investitorilor str„ini — dac„ lu„m Ón considera˛ie un raport oficial elaborat de Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i de Banca Mondial„, potrivit c„ruia, peste o treime din firmele care fac afaceri Ón Rom‚nia sus˛in c„ mituiesc func˛ionari publici.
Acela∫i raport mai relev„ c„ Ón pofida m„surilor de reducere a birocra˛iei cu care se laud„ Guvernul, se constat„ o cre∫tere a timpului pentru taxe pe care firmele str„ine aflate Ón Rom‚nia trebuie s„-l consume. Totodat„, raportul BERD apreciaz„ c„ Ón privin˛a stadiului reformelor Rom‚nia se afl„ Ónc„ Óntr-o faz„ incipient„, spre deosebire de Bulgaria, sensibil avansat„.
Trebuie s„ subliniez faptul c„, Ón repetate r‚nduri, pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal, c‚t ∫i parlamentarii acestui partid au atras aten˛ia PSD-ului, Ón calitate de partid de guvern„m‚nt, c„ ascunde Ón mod deliberat opiniei publice nu numai costurile ∫i riscurile, dar ∫i consecin˛ele negative pe care le-ar avea neacceptarea Rom‚niei Ón structurile europene.
Reamintesc faptul c„ termenul stabilit unilateral de Rom‚nia, de aderare la Uniunea European„ Ón 2007, va putea c„p„ta dimensiuni concrete abia dup„ evaluarea raportului de ˛ar„, preconizat pentru luna noiembrie 2003. S„ nu uit„m, Óns„, c„ ob˛inerea calificativului de economie de pia˛„ func˛ional„ Ónseamn„, Óntre altele, ∫i reducerea semnificativ„ a corup˛iei, care Ói Óndep„rteaz„ pe investitorii str„ini.
De aceea, Ómi exprim Óndoiala c„ Ón evaluarea stadiului apropierii Rom‚niei de structurile Uniunii Europene, prin analizarea modului Ón care au fost Óndeplinite criteriile politice, economice, juridice ∫i administrative, nu se va ˛ine seama de problemele deosebit de grave ∫i evidente ale
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Rom‚niei — s„r„cia, corup˛ia, Ónt‚rzierea reformelor economice ∫i institu˛ionale.
Œn continuare, a∫ dori s„ dau c‚teva exemple sugestive, Ón opinia mea, despre modul Ón care Guvernul Ón˛elege s„ fac„ reforma. Astfel, conform unor informa˛ii publicate Ón pres„, la recenta conferin˛„ a mini∫trilor europeni, desf„∫urat„ Ón septembrie la Berlin, ministrul Ónv„˛„m‚ntului, domnul Athanasiu, a prezentat un raport privind Ónv„˛„m‚ntul, care nu concord„ cu realitatea. Domnia sa a afirmat c„ prin bugetul de stat se asigur„ cea mai mare parte a resurselor de finan˛are pentru Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„ universitar„, adic„ 4% din PIB. Œn realitate, pentru Ónv„˛„m‚ntul universitar s-a alocat doar 0,8% din PIB, cea mai mare parte fiind orientat„ c„tre Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Cu alte cuvinte, am ajuns din nou de unde am plecat — la perioada de trist„ amintire, c‚nd raportam cifre false ∫i era o chestiune la ordinea zilei.
™i, dac„ tot vorbim de raport„ri false, nu putem uita c„, Ón pofida a∫a-ziselor programe antis„r„cie, s-a constatat c„ pe ultimele 7 luni ale anului 2003 nivelul neoficial al ∫omajului este de circa 20%, comparativ cu cifra oficial„ sus˛inut„ de Guvern, de 7%. Aceast„ cre∫tere a ∫omajului se traduce prin sc„derea cu 67 de mii a num„rului de salaria˛i pe primele ∫ase luni ale anului 2003, Ón timp ce evazionismul ∫i munca la negru au atins apogeul. Dar ac˛iunile de tip pompieristic de privatizare ∫i demiterea unor amici politici, Óntreprinse Ón ultima vreme de Guvern doar la presiuni externe ∫i doar de dragul cosmetiz„rii imaginii sale, ne determin„ s„ ne Óntreb„m dac„ PSD-ul, urm‚nd aceea∫i linie, nu va Óncerca s„ transforme ∫i calificativul de îeconomie de pia˛„ func˛ional„“, pe care Ól va ob˛ine, probabil, Rom‚nia, Óntr-o surs„ de beneficii pentru clientela sa politic„.
V„ mul˛umesc.
Grupul PNL mai are 4 minute la dispozi˛ie.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Valentin Zoltán Puskás.
## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**
## Domnule pre∫edinte, Distins Senat,
Vineri, la Sf‚ntu-Gheorghe, a avut loc un forum al oamenilor de afaceri din jude˛, forum la care au fost Ónm‚nate ∫i diplome celor care se afl„ Ón topul firmelor care au ob˛inut rezultate foarte bune Ón anul precedent. Dar nu asta este important. Important este faptul c„, Ón cadrul forumului, oamenii de afaceri din jude˛, circa 200 de oameni de afaceri, au formulat un protest, un protest care a fost Ónm‚nat prefectului ∫i mie: ca reprezentant al Guvernului domnului prefect ∫i mie, ca reprezentant al Senatului. Am considerat c„ este necesar s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ problemele esen˛iale din acest protest, pentru c„ au dreptate.
Trebuie s„ v„ spun c„ jude˛ul Covasna este un jude˛ mic, nu este nici economic prea dezvoltat, dar economia jude˛ului se bazeaz„ pe oameni de afaceri mici ∫i mijlocii, pe Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, care, Ón ciuda greut„˛ilor care exist„, Ón ciuda certurilor care la un moment dat sunt Óntre diferite forma˛iuni politice la nivel de jude˛ ∫i care se simt ∫i Ón economie, Óncearc„, fie ei maghiari, rom‚ni sau
de alt„ na˛ionalitate, s„ fac„ ceea ce au visat, ceea ce au pl„nuit ∫i, bineÓn˛eles, trebuie s„ ajut„m ∫i noi, Ón m„sura Ón care putem, pentru asigurarea unei atmosfere c‚t mai prielnice pentru dezvoltarea economic„.
Care este sensul protestului?
Aici trebuie s„ ne g‚ndim foarte mult la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón viitor — ei au salutat ini˛iativa Guvernului de a controla îla s‚nge“ societ„˛ile comerciale, de a amenda, de a Óncasa arierate ∫i a∫a mai departe. Este un lucru foarte bun, dar protesteaz„ Ómpotriva faptului c„ acest lucru Óncepe la Óntreprinz„torii mici, care datoreaz„ 5 milioane, 50 de milioane de lei, ∫i sunt l„sate Ón pace nu numai unit„˛ile cu capital de stat, dar ∫i marile firme, chiar ∫i cu capital privat, care au sute de miliarde de lei datorie. Rug„mintea lor este ca legile, inclusiv cele referitoare la Óncasarea arieratelor la amenzi, la controale ∫i a∫a mai departe, s„ fie aplicate Ón mod egal, at‚t pentru marile firme, fie acestea cu capital privat sau cu capital de stat, c‚t ∫i la d‚n∫ii, care au un poten˛ial economic mai redus, dar care asigur„ aproximativ 70% din locurile de munc„ din jude˛ul Covasna.
Toate acestea au fost declan∫ate de o serie de acte de control legale, dar care au vizat, ∫i Ón jude˛ul nostru, numai pe cei mici, iar cei mari, care au datorii de zeci, de sute de milioane de lei, au fost l„sa˛i Ón continuare Ón pace.
De la acest microfon am mai vorbit despre asemenea probleme.
Œn continuare, atrag aten˛ia Guvernului, tuturor organelor de control abilitate s„ controleze activitatea economic„ c„ controlul va putea avea un efect pozitiv numai atunci c‚nd toat„ lumea este la fel controlat„ ∫i la fel amendat„, c‚nd toat„ lumea este Ón aceea∫i oal„ atunci c‚nd trebuie s„ fie Óncasate datoriile c„tre bugetul statului ∫i atunci c‚nd trebuie v„zute anumite acte de legalitate Ón cadrul activit„˛ii firmei.
Trebuie s„ subliniem faptul c„ ∫i la nivel de ˛ar„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii au o pondere Ónsemnat„, sunt contribuabili care pl„tesc datorii fa˛„ de stat, pl„tesc impozite, pl„tesc taxe ∫i, Ón cazul Ón care acestea sunt, Óntr-un anumit fel, dezavantajate, prin acte de control, atunci, bineÓn˛eles c„ se descurajeaz„ ∫i asta d„uneaz„ atmosferei economice din ˛ar„.
Transmit protestul oamenilor de afaceri din jude˛ul Covasna, cu rug„mintea ca Guvernul, organele de control s„ aib„ Ón vedere egalitatea dintre Óntreprinz„tori, fie ei mari, fie ei mici.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Din partea Grupului social democrat are cuv‚ntul doamna senator Rodica ™elaru.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Dup„ cum ne-a obi∫nuit Guvernul actual, din respect pentru lege, pentru noi ∫i nu Ón ultimul r‚nd pentru cet„˛enii acestei ˛„ri, a g‚ndit ∫i a formulat proiectul bugetului de stat ∫i al bugetului asigur„rilor sociale Ón termen legal. Dup„ o minim„ analiz„ a celor dou„ proiecte, cu care sun-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 tem sesiza˛i, trei sunt concluziile la care ajunge oricine are bun„-credin˛„:
1. Proiectul bugetului de stat, ca ∫i cel al asigur„rilor sociale pentru anul 2004 reflect„ angajamentul asumat de Guvern prin programul de guvernare.
Un stat slab ∫i f„r„ autoritate ∫i f„r„ respect al legilor s-a v„dit ∫i Ón privin˛a comediei, pe care au criticat-o ∫i colegi din aceast„ parte, a referendumului. Urne care umblau unde vrei ∫i unde nu vrei, complet Ón afara legii, erau trecute cu vederea, sesiz„ri f„cute de oameni serio∫i din nenum„rate, din mii de puncte, au fost pasate ca ∫i nimic ∫i, Ón felul acesta, s-a instituit Ónc„ o dat„ starea de ilegalitate normal„ ∫i suportabil„.
Ajung la ceea ce constituie motivul indign„rii mele de ast„zi, este vorba de Ónt‚lnirea, tot undeva, Ón mijlocul ˛„rii, a unui grup de oameni care proclam„ — v„ citez textual —, vorbe∫te de proclamarea îautodetermin„rii Scaunelor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 secuie∫ti“ sau, citez din nou textual, îautonomia f nutului Secuiesc“.
Este inadmisibil, stima˛i colegi. Œn primul r‚nd, este inadmisibil din punct de vedere constitu˛ional. V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ citesc textual articolul din Constitu˛ie care, cum ar spune speciali∫tii, este sediul materiei, art. 166: îIni˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea de ac˛iuni care pot pune Ón pericol sub orice form„ ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional suveran, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 5 la 15 ani ∫i interzicerea unor drepturi. Fapta de a Óndemna publicul la s„v‚r∫irea faptelor prev„zute Ón alin. (1) se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 2 la 7 ani“. Aten˛ie, aici este vorba numai de caracterul preparatoriu al acestor ac˛iuni pentru c„, Ón continuare, articolul respectiv vorbe∫te de s„v‚r∫irea propriu-zis„: îDac„ fapta prev„zut„ a avut ca urmare s„v‚r∫irea infrac˛iunii la care s-a Óndemnat, pedeapsa este cea prev„zut„ de lege pentru acea infrac˛iune.“ Deci ceea ce v-am citit Ón prealabil era exact ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Sf‚ntu-Gheorghe.
Ei bine, v„ Óntreb: nu reprezint„ un semn de bicisnicie a statului faptul c„ nici o autoritate nu s-a sesizat, la modul penal? Aici nu e vorba de discu˛ii politice, parlamentare. Aici este o fapt„ penal„ incriminat„ clar de acest articol, nr. 166, nu de glume, Óncalc„ Óntru totul ideea de unitate a acestui stat.
C‚ndva, dac„ v„ aminti˛i, ministrul de interne Ioan Rus sc„pase un îporumbel“, o vorb„ adev„rat„, Ón sensul c„ autoritatea statului s-a cam pierdut Ón zone din Transilvania. Dup„ aceea, presiuni politice l-au obligat s„ o scalde, s„ o dea pu˛in Ónapoi.
Œn aceste condi˛ii, at‚t Ón nume propriu, c‚t ∫i cu asentimentul multor colegi din grupul Ón care m„ simt asimilat, al Partidului Rom‚nia Mare, chiar dac„, sigur, formal sunt independent, formulez protestul meu fa˛„ de sl„biciunea inadmisibil„ a statului Ón fa˛a unor asemenea ac˛iuni provocatoare, neconstitu˛ionale ∫i — pe scurt — penale, ni∫te infrac˛iuni penale.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Din p„cate, ce aud eu pe colegul nostru Markó Béla, care, s„pt„m‚na trecut„, m-a sf„tuit cum e cu libertatea, cum e cu modera˛ia ∫i cu dreptul de a modera, ∫i a ob˛inut, de la un CNA politizat ∫i Ónsp„im‚ntat, chiar o sanc˛iune Ómpotriva postului care m„ Óng„duie acolo.
Ce am auzit, acum, la acela∫i post, pe domnul pre∫edinte Markó Béla? Ceva foarte interesant. C‚nd a fost Óntrebat de un t‚n„r remarcabil, un t‚n„r ziarist remarcabil, Robert Turcescu: îDar dumneavoastr„ ce p„rere ave˛i de chestiunea aceasta cu autonomia teritorial„? Dumneavoastr„ sunte˛i Ómpotriv„, nu?“ îNu — zice — ∫i noi suntem de aceea∫i p„rere, numai c„ noi avem alt„ abordare ∫i alt ritm“. A∫adar, dumnealor ne mai las„ vreo c‚teva luni, ceilal˛i au luat-o Ón prip„, au luat-o pe scurt„tur„. Aceia sunt ni∫te temperamentali, ceilal˛i sunt ni∫te ra˛ionali. Deci avem Ónc„ timp s„ ne bucur„m de aceast„ unitate na˛ional„, nu s-a trecut la faptele Ón care s„ se cear„ ajutor european, Ón care se va vorbi despre c‚t de nedrep˛i sunt rom‚nii cu cei care spun ∫i ei ni∫te p„reri. Eu vreau s„ afirm, Ónc„ o dat„, cu fermitate, c„ legea trebuie aplicat„, chiar dac„ eu m„ bag, Ón problemele penale, nu este nici treaba, nici bucuria ∫i nu poate fi nici modul meu de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 a privi lucrurile, pentru c„ m-am s„turat de pu∫c„rie, de c‚nd Ól luau pe tata ∫i Ól duceau undeva de unde nu mai ∫tiam nimic, deci, nu mai pot, chestia asta cu Gaz-urile care veneau ∫i Ól luau ba pe tata, ba pe bunicul, ba numero∫i ˛„rani pentru cote, chestia asta mi-a fixat un anumit standard de comportament ∫i nu pot cere, nici pentru cel mai mare du∫man al meu, pu∫c„rie, totu∫i, legea Ón Rom‚nia trebuie respectat„. Nu se poate s„ fim batjocori˛i Ón felul Ón care suntem batjocori˛i, Ón fiecare s„pt„m‚n„. De ani ∫i ani de zile, se creeaz„ diversiuni. Am mai vorbit, aici, despre asta, dar am impresia c„ ∫i vorbitul nostru ajut„, pur ∫i simplu, la alimentarea acestor diversiuni.
## **Domnul Iuliu P„curariu**
Este adev„rat, Rom‚nia a r„mas Óntreag„ ∫i poate c„ una dintre explica˛ii este ∫i politica pe care a f„cut-o autoritatea rom‚n„ Ón 1990, 1991, 1992, Ón acele vremuri foarte
tulburi, inclusiv Pre∫edintele Iliescu, at‚t de hulit pentru acea perioad„. Faptul c„ a fost ∫ov„itor a ajutat cauza na˛ional„. Orice gest de radicalitate, Ón acel moment, ar fi Ónc„ierat, probabil, primele familii ∫i ar fi dus la ceea ce a dus Ónc„ierarea s‚rbo-croat„.
A∫a c„ eu, acum, spun, Ón 2003: opri˛i-v„, domnilor! ™i rog autorit„˛ile s„-∫i fac„ datoria! Rog autorit„˛ile s„-∫i fac„ pe fa˛„ datoria! ™i rog serviciile de informa˛ii s„ previn„, la vreme, Ónt‚mpl„rile nenorocite care se pot petrece.
Noi tr„im, pur ∫i simplu, ca Óntr-o re˛ea cu leg„turile Óntrerupte. Suntem o re˛ea uman„ care nu comunic„ Ón modul cel mai simplu cu putin˛„, a∫a cum s-ar cuveni. Noi, de fapt, nici nu ∫tim exact ce este acolo. Singura care ne ajut„ e presa, dar presa are ∫i subiectivit„˛ile ei.
N-ar fi normal ca autorit„˛ile, serviciile de informa˛ii, s„ vin„ Ón fa˛a celor ce legifereaz„ ∫i s„ le spun„ adev„rul obiectiv? Unde se va ajunge Ón acest fel? Ce fel de ˛ar„ suntem noi, dac„ Ón mijlocul Ardealului se pot str‚nge 300 de oameni ∫i pot hot„rÓ c„-∫i declar„, prin Consiliul na˛ional secuiesc, autonomia teritorial„, pe baze etnice? E un fapt care contravine oric„ror dezvolt„ri europene, cu excep˛ia, sigur, a dezvolt„rilor europene separatiste, care se Ónso˛esc Óndeob∫te cu teroare, cu mor˛i ∫i cu crearea instabilit„˛ii definitive Ón acea zon„. Odat„ intrat Óntr-un asemenea co∫mar, un popor nu-∫i poate reveni dec‚t dup„ decenii, dec‚t dup„ ce Óncep s„ se uite primii mor˛i.
M„ adresez cu speran˛„ (de∫i disperarea nu m„ poate p„r„si) celor ce au dreptul legal de a interveni ∫i colegilor care au ra˛iune, s„ se opreasc„ aici, s„ nu escaladeze acest conflict, care se poate transforma Óntr-un dezastru.
Iat„ punctul urm„tor, art. 21 privitor la drepturile minorit„˛ilor: îNici o dispozi˛ie din Conven˛ia-cadru nu va fi interpretat„ ca implic‚nd vreun drept de a Óntreprinde vreo activitate ori vreun act contrar principiilor fundamentale ale dreptului interna˛ional, Ón special celor ale egalit„˛ii suverane, integrit„˛ii teritoriale ∫i independen˛ei politice a statelor“.
Or, avem de-a face chiar cu un asemenea atac, o conspira˛ie sub cer deschis, Ón libertate deplin„, cu mijloacele de informare Ón mas„ prezente ∫i lucr‚nd cu nesim˛ire Ómpotriva sim˛irii generale.
Am fost, alalt„ieri ∫i ieri, Ón jude˛ul Cara∫-Severin, am f„cut dou„ spectacole de cultur„, la Re∫i˛a ∫i la Oravi˛a. Am trecut printre oameni de mai multe na˛ionalit„˛i, m-am Ónt‚lnit cu ei, am lucrat cu ei ∫i vreau s„ v„ spun c„ starea de spirit este cu totul alta dec‚t cea pe care ne-o prezint„, Ón acele documente ∫i Ón acele declara˛ii, reprezentan˛ii acelui consiliu.
Eu ∫tiu, liderii UDMR sunt sup„ra˛i pe reprezentan˛ii respectivului consiliu, dar nu pentru ceea ce fac, ci pentru c„ se pozi˛ioneaz„ l‚ng„ UDMR, pentru c„ devin o alternativ„. ™i, sigur, ne r„m‚ne s„ ne g‚ndim care variant„ este mai bun„. Nici una, pentru c„ Ón problemelecheie nu ni se dau solu˛ii acceptabile pentru noi to˛i ∫i pentru unitatea na˛ional„.
Pune˛i una l‚ng„ alta ac˛iunile, din ace∫ti ani, legate de drepturile minorit„˛ilor ∫i ve˛i vedea c„ s-a ajuns la megadrepturi, la privilegii arogante. S-a ajuns ca minoritatea, pentru c„ are dreptul unui vot semnificativ spre crearea majorit„˛ii parlamentare, s„ dep„∫easc„ orice limit„ a bunului-sim˛, a echilibrului ∫i a fraternit„˛ii. Nu se poate tr„i cu aceast„ teroare c„ mereu va ap„rea o problem„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 pe care va trebui s„ o dezamors„m cu eforturi extraordinare ∫i cheltuind energii cu care, repet, am putea face mult mai mult pentru viitorul Rom‚niei.
Doamnelor ∫i domnilor, v„ spuneam c„, undeva, foarte departe de Bucure∫ti, la Re∫i˛a ∫i Oravi˛a, dar acestea sunt doar dou„ nume, pretutindeni Ón aceast„ ˛ar„, oamenii au cu totul alte probleme dec‚t cele pe care le inventeaz„, ∫i pe care le lanseaz„, ∫i cu care ne agaseaz„, ∫i cu care ne aduc la disperare colegii no∫tri din aceste grupuri de interese, ∫i anume, oamenii au: problema dezvolt„rii Rom‚niei, problema supravie˛uirii Rom‚niei, problema performan˛ei intelectuale ∫i a performan˛ei productive, problema copiilor lor care nu sunt siguri de ziua de poim‚ine ∫i, uneori, nici de ziua de m‚ine.
Cea mai mare nenorocire a noastr„ este dezunirea Ón interior ∫i cred c„, Ón interesul major al unit„˛ii na˛ionale ∫i al armoniei sociale, este cazul ca autorit„˛ile s„ Ó∫i fac„ datoria ∫i s„ respecte legea.
Eu cred c„ nici cei mai arogan˛i, cei mai obraznici agresori asupra unit„˛ii na˛ionale nu vor mai fi at‚t de obraznici, nu vor mai fi at‚t de cinici, dac„ vor vedea c„ autorit„˛ile au fermitatea necesar„ actului de conducere, de conducere nuan˛at„, de conducere fiabil„, de conducere de∫teapt„, dar de conducere a acestei ˛„ri.
Mi-am amintit, Ón clipa Ón care m„ preg„team s„ m„ Óndrept spre locul meu, acest vers genial al lui Miron Radu Paraschivescu: îFii sfios ∫i ferm ca un hotar“.
Acesta este sfatul meu, aceasta este rug„mintea mea c„tre cei ce au responsabilitatea direct„, executiv„ a treburilor ˛„rii ∫i aceasta este ∫i chemarea mea c„tre dumneavoastr„: nimic Ómpotriva nim„nui, pentru c„ ar fi de alt„ na˛ionalitate; totul Ómpotriva tuturor celor care atenteaz„ la armonia na˛ional„ ∫i la dreptul nostru de a ne dezvolta!
Iat„, Rom‚nia a ajuns o ˛ar„ f„r„ st„p‚ni! Iat„, o floare amar„ a referendumului a f„cut rod, rodul florii tr„d„rii patriei sfinte. Cine ∫tie ce alte flori amare vor mai r„s„ri?!
Apropo, poate apare o floare a adev„rului ∫i de la SIPA, acest serviciu al Ministerului Justi˛iei care nu ∫tie nimeni ce face, ce drege, ce buget are ∫i cui Ói d„ raportul anual de activitate.
A∫tept„m r„spuns din partea oficialilor. V„ mul˛umesc.
Hunedorenii au suportat ∫i aceste nedrept„˛i, dar trebuie ar„tat c„ mereu li se promiteau alternative, m„suri sociale de acompaniament, se Óncheiau protocoale. A venit campania electoral„ din 2000, liderii PDSR, actualul PSD, promiteau c„ ei, odat„ veni˛i la putere, Ón locul CDR-ului, vor reporni capacit„˛ile de produc˛ie oprite ∫i vor Ónfiin˛a 10.000 locuri de munc„ la îSiderurgica“.
Au c‚∫tigat alegerile. Fondul Propriet„˛ii de Stat a devenit APAPS, s-au schimbat mini∫trii, directorii, dar locuri de munc„ noi, nici vorb„. Nici vorb„ de alternative. Nici m„car banii pentru investi˛iile demarate de predecesori.
Poate v„ mai aminti˛i, stima˛i colegi, cum, tot de la aceast„ tribun„, ar„tam greut„˛ile prin care trec hunedorenii ∫i solicitam Guvernului aten˛ia necesar„. Cu chiu, cu vai, Ministerul Finan˛elor Publice a aprobat deblocarea finan˛„rii pentru finalizarea capacit„˛ilor de produc˛ie de la turnarea continu„ ∫i cuptorul electric de o sut„ tone.
Ce mai s„rb„toare a fost atunci pentru PSD, ce mai fal„ pentru prefectur„ ∫i consiliul jude˛ean, marii artizani ai acestor realiz„ri, pentru care, nu-i a∫a, s-au zdrobit ei. Dar bucuria nu a durat mult, c„ci a venit, din nou, Fondul Monetar Interna˛ional ∫i ne-a impus criteriile sale pentru ob˛inerea tran∫elor de Ómprumut.
Au Ónceput ∫icanele Ministerului Industriei ∫i Resurselor: c‚nd era fierul vechi necesar produc˛iei, era oprit„ alimentarea cu energie electric„ ori gazul metan, c„ci siderurgia rom‚neasc„ Ónregistra datorii mari la aceste produse ∫i Hunedoara era calul cel mai mare Ón acest sens.
Fac o parantez„ aici: fierul vechi de ani buni de zile este v‚ndut Ón str„in„tate, din curtea Óntreprinderilor siderurgice rom‚ne∫ti, de c„tre statul rom‚n, c„ci pre˛ul la extern este mai bun, de∫i siderurgia rom‚neasc„ sufer„ o acut„ lips„ de materie prim„. Nimeni nu a stopat acest jaf.
Dar cine este de vin„ pentru toate datoriile ∫i nerealiz„rile de la îSiderurgica“, cine a gestionat-o, dac„ nu APAPS-ul?! Cine a oprit produc˛ia, dac„ nu Ministerul Industriilor ∫i Resurselor?!
A trecut pe la Hunedoara de dou„ ori ∫i importantul domn ministru Mu∫etescu — ∫i fac aceast„ remarc„ pentru c„, de important ce este, nu catadicse∫te s„ r„spund„ la interpel„rile ori Óntreb„rile ce Ói sunt adresate de c„tre
parlamentari dec‚t atunci c‚nd Domnia sa are chef. A venit s„ ne asigure pe noi, hunedorenii, c„ S.C îSiderurgica“, dup„ marele, imensul succes al privatiz„rii S.C îSidex“ – Gala˛i, reprezint„ cea mai important„ societate aflat„ Ón portofoliul APAPS, c„ ei, guvernan˛ii PSD, nu vor repeta gre∫elile ˛„r„ni∫tilor, c„ nu vor vinde de dragul de a vinde, pe nimic, fabricile ∫i uzinele rom‚ne∫ti, c„ se va interesa personal de cre∫terea fiabilit„˛ii S.C îSiderurgica“, pentru ca privatizarea acesteia s„ constituie o piatr„ de Óncercare, o perl„ pentru Guvernul N„stase.
Au fost f„cute poze, au fost semnate protocoale Óntre liderii PSD locali, Óntre mini∫tri, Óntre sindicali∫ti, cu to˛ii eram ferici˛i, eram Ónc‚nta˛i ce reprezint„ asemenea guvern iubitor ∫i atent cu hunedorenii.
Iluzii, stima˛i colegi, procesul de restructurare ∫i privatizare la S.C. îSiderurgica“, de fapt, a fost stagnat trei ani de zile. Culmea ironiei, sindicatele au fost cele care au tot solicitat s„ se reporneasc„ acest proces, pentru c„ ei sim˛eau ce Ói a∫teapt„, dar a fost am‚nat trei ani de zile.
Nici un acord Óncheiat cu hunedorenii nu a fost respectat de Guvernul domnului N„stase. Œn schimb, s-a dep„∫it mi∫ele∫te norma la disponibiliz„ri.
Conform programului de restructurare a siderurgiei rom‚ne∫ti, aprobat prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 213/2003, Ón anul 2005 la S.C îSiderurgica“ urmau s„ fie 5.700 salaria˛i, Ón anul 2010 — 4.850; ast„zi, Ónc„ mai sunt 4.373 de angaja˛i.
Spun ast„zi, pentru c„ m‚ine, la sediul APAPS, Guvernul N„stase va semna cel mai ru∫inos contract care, de fapt, caracterizeaz„ Óntreaga sa activitate, din 2000 p‚n„ Ón prezent. Totul a fost doar minciun„, v‚nzare de iluzii, campanie pentru propria imagine.
Dup„ ce de la Hunedoara au fost alunga˛i al˛i posibili investitori care ∫i-ar fi exprimat dorin˛a de a prelua S.C. îSiderurgica“ Ón Óntregul ei, Guvernul va semna contractul LNM Holding, care nu dore∫te dec‚t preluarea unui sector tehnologic gata modernizat, cu sacrificiile statului rom‚n, cu sacrificiile siderurgi∫tilor de la Hunedoara, deci vor s„ preia acest sector cu doar 2.200 de salaria˛i, un sector care pentru orice investitor, c‚t de s„rac ar fi, va deveni profitabil Ónc„ de-a doua zi. Nu-l intereseaz„ c„ vor r„m‚ne pe drumuri Ónc„ 2.700 de salaria˛i, dup„ ce ast„-var„ au mai fost disponibiliza˛i Ónc„ 3.500 de salaria˛i ∫i li s-a promis ferm din partea Guvernului PSD c„ nu vor mai fi disponibiliza˛i la Hunedoara. Cine are interesul s„ sacrifice ora∫ul Hunedoara pentru strategicul investitor de la LNM Holding ISPAT, Ómpotriva oric„rei logici economice? Nici m„car caietul de sarcini asumat de acesta nu este respectat, pentru c„ Ón acest caiet de sarcini se spunea clar c„ nu se mai fac disponibiliz„ri.
Œn diminea˛a acestei zile, deocamdat„, muncitorii de la îSiderurgica“ doar au spart geamurile sediilor PSD, doar au blocat drumul european pentru c‚teva ceasuri. Cine ∫tie m‚ine ce va mai fi la Hunedoara? Ei ∫tiu c„ au fost min˛i˛i, Ón∫ela˛i cu neru∫inare. R„bdarea lor este la cap„t. Noi, parlamentarii hunedoreni, nu mai avem ce s„ le spunem. Eventual, c„ nu am fost capabili s„ sensibiliz„m Guvernul N„stase cu privire la problemele lor, dar ce le vom r„spunde c‚nd ne vor Óntreba unde vor g„si un alt loc de munc„, pentru a-∫i hr„ni familiile, ce se va alege de municipiul Hunedoara ∫i multe alte sate, comune, ora∫e din Ómprejurimi?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Stima˛i colegi, ast„zi suntem noi, parlamentarii hunedoreni, Ón aceast„ situa˛ie, dar m‚ine ve˛i urma cu siguran˛„ dumneavoastr„, cu to˛ii. C„ci Guvernul N„stase este impotent.
La articolul îMateriale ∫i prest„ri servicii cu caracter func˛ional“ — 18 miliarde —, creditele prev„zute sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de reviziile la instala˛iile din imobilul central, plata chiriilor pentru spa˛iile birourilor senatoriale, asigurarea service-ului la aparatura de birotic„ din dotare ∫i altele. Suma prev„zut„ la articolul îObiecte de inventar ∫i echipament“ este destinat„, Ón principal, achizi˛iilor de obiecte de inventar necesare Ónlocuirii obiectelor uzate, achizi˛iilor de scule ∫i dispozitive de lucru
∫i alte bunuri necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii Ón sediul central ∫i la birourile senatoriale. La articolul îRepara˛ii curente“ s-au prev„zut fonduri pentru acoperirea contravalorii cheltuielilor ocazionate de repara˛iile ce se vor efectua la sediile birourilor senatoriale, dar ∫i de repara˛ii la autovehiculele aflate Ón dotarea parcului auto propriu ∫i a birourilor senatoriale, repara˛ii echipamente ∫i dispozitive existente Ón dotarea Senatului. Suma Ónscris„ la articolul îRepara˛ii capitale“ s-a redus Ón anul 2004, comparativ cu 2003, datorit„ mic∫or„rii num„rului ∫i volumului repara˛iilor impuse a se executa.
Pentru articolul îC„r˛i ∫i publica˛ii“ s-au prev„zut credite necesare acoperirii cheltuielilor cu abonamente la presa intern„ ∫i extern„, abonamente pentru monitoare oficiale, colec˛ii de legi ∫i hot„r‚ri, cheltuieli pentru Ómbun„t„˛irea fondului de carte din cadrul bibliotecii Senatului, precum ∫i cheltuieli cu publica˛ii de specialitate ce vor fi solicitate Ón serviciile Senatului pe parcursul Óntregului an 2004.
Suma prev„zut„ la articolul îAlte cheltuieli“ cuprinde, Ón principal, cheltuielile de protocol cu delega˛iile str„ine sosite la Senat, precum ∫i achitarea valorii contractului ce se va Óncheia Óntre Senatul Rom‚niei ∫i R.A.P.P.S. pe anul 2004 privind Óntre˛inerea bazei materiale destinate activit„˛ii de reprezentare ∫i protocol. Fondul pre∫edintelui este constituit, conform legii, pentru ajutoare, recompense, stimulente ∫i contribu˛ii la ac˛iuni umanitare.
La titlul îTransferuri, cotiza˛ii interna˛ionale“ s-a prev„zut suma de 4.700.000.000 de lei, av‚nd Ón vedere principiul pl„˛ii anuale prin rota˛ie, convenit la nivelul celor dou„ Camere ale Parlamentului ∫i au fost incluse Ón proiectul bugetului Senatului sumele reprezent‚nd cotiza˛iile pentru anul 2004 la organismele parlamentare interna˛ionale la care Parlamentul Rom‚niei particip„. La baza fundamentr„rii cheltuielilor de capital Ón sum„ de 42 miliarde lei au stat propunerile direc˛iilor de specialitate privind Ón principal dotarea cu aparatur„ de birotic„ la sediul central ∫i a birourilor senatoriale. Ca s„ evit Óntreb„rile, 50 de calculatoare urmeaz„ s„ cump„r„m anul viitor.
Totodat„, men˛ion„m c„, Ón urma discu˛iilor purtate cu reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, s-a stabilit ca Ón condi˛iile mut„rii sediului Senatului la Palatul Parlamentului, acest proiect de buget s„ fie suplimentat cu suma necesar„ mut„rii, care va fi alocat„ pe baza unei hot„r‚ri de guvern.
Din p„cate, foarte mul˛i dintre noi avem imaginea Ón teritoriu c„ suntem ni∫te nababi. C‚nd discut„m cu oricine din Rom‚nia, Ón cursul timpului s-a creat imaginea c„ un senator este un mic nabab, care dispune de sume absolut impresionante ∫i, din acest punct de vedere, cred c„ ar fi corect„ o precizare.
Chiar Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni citeam Ón pres„ c„ unul sau altul dintre noi cost„m vreo 4 miliarde ∫i ceva pe lun„. Sigur, este un fel s„ Ómpar˛i bugetul institu˛iei la num„rul de senatori ∫i s„ ob˛ii cifre impresionante. Din p„cate, popula˛ia tr„ie∫te cu aceste impresii, c„ noi avem 4 miliarde, 400 milioane — nu mai Ón˛eleg nici ei exact c‚t! —, dar li se pare c„ foarte mult. ™i corect ar fi s„ spun„ foarte exact c„ venitul unui senator Ón Rom‚nia este, totu∫i, la nivelul unui ∫ef de birou — s„ spunem — dintr-o societate care are c‚t de c‚t salarii decente, pentru c„ a∫ vrea s„ demitiz„m, s„ scoatem un lucru din folclorul popula˛iei din Rom‚nia, pentru c„ Ón prea multe situa˛ii suntem pu∫i absolut Ón fa˛a unor justific„ri necrezute de popula˛ie. Toat„ lumea crede c„ suntem cu totul altfel financiar, c‚nd orice compara˛ie modest„ — probabil c„ domnul chestor ne-ar putea spune — arat„ c„ netul unui senator Ón Rom‚nia este undeva Óntre 19 ∫i 20 de milioane de lei ∫i asta Ónseamn„ nivelul de retribuire pe care un ∫ef de birou Ól c‚∫tig„ cu u∫urin˛„ Óntr-o alt„ institu˛ie financiar„, de asigur„ri sociale ∫i a∫a mai departe.
Sigur c„ vom vota acest buget, dar, repet, singura mea dorin˛„ este ca m„car de anul viitor s„ inaugur„m, s„ Óncepem o oper„ transparent„ Ón care vom pune la dispozi˛ia tuturor proiectele, achizi˛iile, obliga˛iile pe care le avem ∫i chiar dac„ ne vom expune o zi sau dou„ la o discu˛ie, poate nu totdeauna obiectiv„, vom Óncheia un an de zile de discu˛ii care vor urma.
V„ mul˛umesc.
Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ m„ refer la altceva. Dac„ nu m„ Ón∫el, la anul, pe 5 decembrie, se Ómplinesc exact 140 de ani de c‚nd Cuza a inaugurat primul Senat al Rom‚niei, deci vor fi 140 de ani de la fondarea Senatului. Dac„ nu ne cinstesc al˛ii, atunci m„car s„ o facem noi. ™i tot a∫a, o sum„ mic„, dar s„ fie prev„zut„ Ón buget, pentru c„ este bine s„ ∫tie lumea. Hai s„ spunem c„, dac„ nu intereseaz„ prezentul, m„car s„ ne intereseze trecutul! ™i din momentul Ón care este specificat„ aceast„ sum„ acolo, este foarte bine.
Nici nu ar fi prea mult ca, Ón compara˛ie cu suma de 680 miliarde, c‚t este totalul, s„ apar„ 680 miliarde ∫i 500 de milioane. Este insignifiant!
V„ mul˛umesc.
Prin urmare, vreau s„ reiterez faptul c„ s-a introdus o a∫a-numit„ form„ îB“, eu mi-am spus punctul de vedere ∫i Ón Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri...
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2003 privind aprobarea achizi˛ion„rii de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a unei nave ma-
ritime de patrulare de la Ministerul Federal de Interne din Republica Federal„ Germania, precum ∫i a pl„˛ii serviciului de transport al acesteia p‚n„ Ón portul Constan˛a;
— Lege privind preg„tirea economiei na˛ionale ∫i a teritoriului pentru ap„rare;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2003 privind modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemniza˛iei de merit;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2003 pentru ratificarea Conven˛iei dintre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din Rom‚nia ∫i Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francez„ privind condi˛iile de func˛ionare a cursului interna˛ional al ™colii de Aplica˛ie pentru Ofi˛eri îMihai Viteazul“ a Jandarmeriei Rom‚ne, semnat„ la Bucure∫ti la 11 iulie 2003, ∫i a Conven˛iei de finan˛are dintre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din Rom‚nia ∫i Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francez„ privind participarea p„r˛ii franceze la finan˛area Óntre˛inerii stagiarilor de la cursul interna˛ional al ™colii de Aplica˛ie pentru Ofi˛eri îMihai Viteazul“ a Jandarmeriei Rom‚ne, semnat„ la Bucure∫ti la 11 iulie 2003;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor de iluminat public;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2003 pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2000 pentru reglementarea situa˛iei patrimoniale a B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. Ón litigiile izvor‚te din activitatea desf„∫urat„ de Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior — Bancorex — S.A. p‚n„ la data radierii acesteia din registrul comer˛ului;
— Lege pentru Ónfiin˛area comunei H„n˛e∫ti, prin reorganizarea comunei Ad‚ncata, jude˛ul Suceava;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2000 privind protec˛ia patrimoniului arheologic ∫i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na˛ional;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente de import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente din import destinate Ónzestr„rii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 199/2000 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale îImprimeria Na˛ional„“ — S.A.;
— Lege pentru prelungirea unor termene prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2001 privind transmiterea temporar„ a unor imobile, situate Ón municipiul Bucure∫ti, din administrarea Regiei Autonome îLocato“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.XI.2003 Ón administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2003 pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar de ac˛iune Ón domeniul s„n„t„˛ii publice (2003 — 2008), semnat la Bucure∫ti la 11 februarie 2003 ∫i la Bruxelles la 3 aprilie 2003;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea art. 15 alin. (8) din Ordonan˛a Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul ∫i regimul refugia˛ilor Ón Rom‚nia;
— Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucr„rilor de date cu caracter personal, care cad sub inciden˛a Legii nr. 677/2001 pentru protec˛ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date;
— Lege privind completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
— Legea Corpului Agronomic din Rom‚nia;
— Lege pentru modificarea anexei la Ordonan˛a Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construc˛ie a autostr„zilor ∫i a drumurilor na˛ionale cu patru benzi de circula˛ie ∫i a anexelor nr. 3 ∫i 3(a) la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conven˛iei privind interzicerea dezvolt„rii, producerii, stoc„rii ∫i folosirii armelor chimice ∫i distrugerea acestora;
— Lege privind v‚nzarea produselor ∫i garan˛iile asociate acestora;
— Lege privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere na˛ionale;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive;
— Lege privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog ∫i chimist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Biochimi∫tilor, Biologilor ∫i Chimi∫tilor Ón sistemul sanitar din Rom‚nia.
Stima˛i colegi, v„ mul˛umesc foarte mult.
Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi: îIntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri“.
Œncepem cu r„spunsurile. Œl invit pe domnul secretar de stat Traian Panait.
V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i de dat un r„spuns la o Óntrebare a domnului senator Dumitru Codreanu, legat de firma GIRO Timi∫oara.
## **Domnul Traian Panait** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ adresat„ domnului ministru Miron Tudor Mitrea, v„ comunic„m urm„toarele:
Problema ridicat„ de dumneavoastr„ este at‚t Ón aten˛ia conducerii Regionalei CF Timi∫oara, c‚t ∫i a Companiei Na˛ionale de C„i Ferate. Œnt‚rzierea onor„rii facturii, reprezent‚nd contravaloarea lucr„rilor efectuate de SC GIRO SRL Timi∫oara, a fost generat„ de reglement„ri interne ale c„ii ferate privind procedurile de achizi˛ionare a subansamblelor care concur„ la siguran˛a circula˛iei, c‚t ∫i a lipsei de lichidit„˛i a Companiei Na˛ionale de Cale Ferat„. Societatea GIRO SRL Timi∫oara a emis dou„ facturi de Óncasare a contravalorii lucr„rilor executate Ón contul Regionalei CFR Timi∫oara, Ón sum„ total„ de 652.215.200 lei, dup„ cum urmeaz„: o factur„ Ón data de 17.V. 2002 Ón valoare de 342.339.200 lei, din care Regionala CFR, Ón calitate de beneficiar, a achitat furnizorului, respectiv SC GIRO SRL Timi∫oara, o tran∫„ de 215.339.200 lei Ón data de 19.VI.2003 ∫i o factur„ nedatat„, Ón valoare de 309.876.000 lei. Suma r„mas„ de pl„tit de Regionala CFR Timi∫oara societ„˛ii GIRO este de 436.876.000 lei ∫i, dup„ informa˛iile noastre, Ón perioada imediat urm„toare se va proceda la achitarea cu prioritate a acestui debit.
Cu deosebit„ considera˛ie, semneaz„ domnul ministru Miron Tudor Mitrea.