Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·7 martie 2003
Senatul · MO 18/2003 · 2003-03-07
Aprobarea programului de lucru
Aprobarea solicitãrii pentru amânarea dezbaterii punctelor 7 ºi 9 din ordinea de zi
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 3-8 martie a.c
Aprobarea dezbaterii în procedurã de urgenþã a proiectului Legii pentru modificarea ºi completarea Legii educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/
· procedural · respins
· other
· procedural
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
243 de discursuri
Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 27 februarie 2003, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Pusk‡s Valentin Zolt‡n ºi Paul Pãcuraru.
Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 104 colegi.
Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 9 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 4 colegi sunt plecaþi în delegaþii ºi 2 colegi sunt bolnavi.
Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.
Programul de lucru al zilei de astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la epuizarea ordinii de zi sau pânã la ora 13,00.
Ordinea de zi, cea care v-a fost comunicatã.
Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni? Dacã nu sunt obiecþiuni, vã invit sã votaþi. Vã rog sã votaþi.
Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere. Dacã în legãturã cu ordinea de zi sunt obiecþiuni? Domnul senator Badea, Grupul parlamentar P.R.M., aveþi cuvântul!
Domnule preºedinte,
Întrucât iniþiatorul de la punctele 7 ºi 9 este bolnav ºi nu poate participa v-am ruga sã amânãm dezbaterea acestor puncte.
Mulþumesc. Alte observaþii?
Deci, stimaþi colegi, domnul senator Badea propune sã nu luãm în dezbatere astãzi, lãsând în ordinea de zi a plenului, proiectele de lege înscrise la punctele 7 ºi 9, întrucât colegul nostru, domnul senator Codreanu, nu este prezent pentru a-ºi susþine cele douã propuneri legislative.
Din salã
#12763E a doua oarã când nu vine... E bolnav, domnule!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Este bolnav ºi de aceea nu este prezent.
Deci, stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Stimaþi colegi din Biroul permanent, vã reamintesc cã astãzi la ora 12,00 avem ºedinþa Birourilor permanente reunite ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, întrucât existã solicitare din partea colegilor din Camera Deputaþilor ca pentru sãptãmâna viitoare Ñ ei solicitã în ziua de miercuri Ñ sã avem o ºedinþã comunã a celor douã Camere. Noi am discutat ieri în Biroul permanent ºi vom propune astãzi ca aceastã ºedinþã comunã sã aibã loc joi, încercând ca în zilele de marþi ºi miercuri sãptãmâna viitoare sã finalizãm o serie de proiecte de lege pe care le avem în dezbatere la comisii.
Pentru ziua de luni vã propunem un program mai complex. De la ora 13,00, lucrãri în grupurile parlamentare; de la ora 15,00 la ora 15,30 lordul Robertson, secretarul general al NATO, a solicitat sã aibã o întâlnire, iar colegii, lideri de grupuri parlamentare, au agreat acest lucru în ºedinþa Biroului permanent de ieri, întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare, preºedinþii Comisiilor de politicã externã ºi preºedinþii Comisiilor pentru apãrare din cele douã Camere ale Parlamentului, la ora 16,00 o ºedinþã comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor în care sã prezinte lordul Robertson o alocuþiune în plenul celor douã Camere. Întrucât colegii din grupurile parlamentare din
opoziþie au solicitat sã nu renunþãm la declaraþiile politice, de la ora 17,00 vom reveni în plenul Senatului pentru a continua cu o parte din programul nostru de luni, deci programul standard, respectiv: declaraþii politice de la ora 17,00 la ora 18,30; de la ora 18,30 sau mai devreme, în funcþie de timpul necesar declaraþiilor politice, vor avea loc întrebãri ºi interpelãri. Marþi vom avea lucrãri în comisiile permanente. ªedinþa comunã a celor douã Camere ori miercuri, ori joi, în funcþie de decizia luatã în Birourile reunite. În ziua în care nu vom face ºedinþã comunã a celor douã Camere, sigur vom face ºedinþe în comisiile permanente.
Deci sãptãmâna viitoare vom avea lucrãri în plen numai luni. În rest, programul pe care vi l-am anunþat. Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã...
Vã rog. Mã iertaþi, domnule preºedinte!
Ofer cuvântul domnului preºedinte Mircea IonescuQuintus.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În legãturã cu posibila ºedinþã comunã de miercuri, eu ºtiu cã colegii noºtri deputaþi sunt mai numeroºi, dar cele douã Camere au o situaþie egalã ºi trebuie sã încercãm sã urmãm ºi interesele noastre, ºi programul nostru, pentru cã pânã acum am constatat cu insatisfacþie cã întotdeauna punctele de vedere ale Camerei Deputaþilor au fost luate în considerare.
Rog ca Biroul nostru permanent sã atragã atenþia cã noi ne-am fixat deja un program ºi joi este momentul cel mai potrivit sã avem o ºedinþã comunã.
Mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Sigur cã argumentul principal în stabilirea zilei va fi determinat de ordinea de zi. În condiþiile în care vom accepta o ordine de zi importantã ºi dezbaterile nu vor fi suficiente pe parcursul a trei ore, atunci vom agrea ºi noi ca ºedinþa sã aibã loc miercuri, pentru a fi o ºedinþã prelungitã: fie toatã ziua, fie pânã la ora 17,00, cu program continuu, ca sã nu facem dezbateri joi doar pe parcursul a douã ore. Deci totul va fi legat ºi de ordinea de zi.
Adresãm rugãmintea staff-ului Senatului sã scoatã pânã la ora 12,00 problemele care pot fi înscrise pe ordinea de zi în urma discuþiei pe care am avut-o azi-dimineaþã cu domnul preºedinte al Camerei Deputaþilor, domnul Valer Dorneanu.
Vã mulþumesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã solicitarea Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 102 din Regulamentul Senatului, pentru a fi dezbãtut ºi adoptat în procedurã de urgenþã, conform aprobãrii date de Biroul permanent din 26 februarie 2003, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000. Dacã sunt intervenþii în legãturã cu solicitarea din partea Guvernului de a se discuta acest proiect de lege în procedurã de urgenþã? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Procedura de urgenþã, aprobatã de plenul Senatului pentru acest proiect de lege cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri.
Stimaþi colegi, se impune sã constituim mai multe comisii de mediere. Vã adresez rugãmintea sã faceþi propuneri, dar, totodatã, vã adresez rugãmintea sã încercaþi sã convocaþi aceste comisii de mediere pentru a încerca sã finalizãm dezbaterile pe proiectele de lege care au trecut prin cele douã Camere.
O primã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 4 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin, Voinea Melu ºi Hârºu Ion.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Propunem pe domnul senator Constantin Bîciu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Propunem pe domnul senator Romeo Hanganu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Mulþumesc.
Dacã doriþi sã interveniþi în legãturã cu propunerile formulate? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra constituirii comisiei de mediere, cât ºi asupra componenþei acesteia.
Vã rog sã votaþi.
Cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, plenul Senatului aprobã comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.
A doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind promovarea culturii scrise.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Grigore Zanc, Nora Rebreanu ºi Hoha Gheorghe.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Eugen Constantinescu ºi Mihai Ungheanu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Propunem pe domnul senator Feldman Radu Alexandru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Propunem pe domnul senator Kereskenyi Alexandru.
Mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.
A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.
Grupul social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ºi Hârºu Ion.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Vasile Horga ºi Constantin Bîciu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Propunem pe domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Propunem pe domnul senator Pusk‡s Valentin Zolt‡n.
Mulþumesc.
Intervenþii? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi.
Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 7 abþineri.
A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Avram Crãciun, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan.
modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Dinu Marin, Bãdulescu Doru Laurian ºi Seche Ion.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Propunem pe domnul senator Paul Pãcuraru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Vasile Horga ºi Maria Ciocan.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Propunem pe domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Propunem pe domnul senator Dan Constantinescu.
## Mulþumesc.
Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind intervenþii în legãturã cu propunerile formulate, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Plenul Senatului aprobã cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri constituirea ºi componenþa acestei comisii de mediere.
A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru
Propunem pe domnul senator Pete ªtefan.
Mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Plenul Senatului, cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, aprobã constituirea ºi a acestei comisii de mediere.
A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 4 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Dinu Marin, Bãdulescu Doru Laurian, Seche Ion, Novolan Traian.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Propunem pe domnul senator Constantin Bîciu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Propunem pe domnul senator Romeo Hanganu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Propunem pe domnul senator Pete ªtefan.
Mulþumesc.
Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind intervenþii din partea grupurilor parlamentare, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.
A ºaptea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Traian, judeþul Ialomiþa.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist.
Propunem pe domnii senatori Hriþcu Florin, Bucur Dionisie, Sin Nicolae.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Ionel Alexandru, Gheorghe Zlãvog.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.D., o propunere, o autopropunereÉ
Propunem pe doamna senator Maria Petre, într-adevãr.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, mulþumesc. Am bãnuit bine!
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
A opta comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1998.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, 3 propuneri.
Propunem pe domnii senatori Crãciun Avram, Hriþcu Florin, Sin Nicolae.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Vasile Horga, Ionel Alexandru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Propunem pe domnul senator Seres DŽnes.
## Mulþumesc.
Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, aprobã constituirea ºi componenþa acestei comisii de mediere.
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Roºiori, judeþul Bihor.
Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist, trei propuneri.
Propunem pe domnul senator Penciuc Corin.
## Mulþumesc.
Intervenþii? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Plenul Senatului, cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, aprobã constituirea ºi componenþa acestei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Traian, judeþul Ialomiþa.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Bucur Dionisie ºi Sin Nicolae.
## Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Gheorghe Zlãvog.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.
Domnul senator Seres DŽnes.
Mulþumesc.
Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru ºi 4 abþineri.
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, patru propuneri.
Domnul senator Mocanu Vasile, doamna senator Sporea Elena, domnul senator Matei Viorel ºi domnul senator Triþã Fãniþã.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.
Domnul senator Nicolae Pãtru.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, doamna senator Norica Nicolai.
Domnul senator Flutur Gheorghe.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnul senator Vasile Horga ºi doamna senator Maria Ciocan.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
## Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere, vã rog.
Domnul senator Pete ªtefan.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc. Vã consult dacã...
## **Domnul Dumitru Badea**
_**:**_
Am o întrebare, domnule preºedinte. În lucrãrile Senatului s-a introdus limba maghiarã?!
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Grupul parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai, o propunere.
Domnul senator Dan Constantinescu.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc. Vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
**Domnul Pusk‡s Valentin Zolt‡n**
**:**
Este a doua limbã oficialã!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Cu aceastã intervenþie a domnului senator Badea
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., Societatea Comercialã ”ElectrocentraleÒ Deva Ñ S.A. ºi centralele termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Romeo Hanganu.
Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ºi Seche Ion.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Constantin Bîciu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Romeo Hanganu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere. Domnul senator Szab—.
Domnul senator Pete ªtefan.
Dacã nu sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrãrii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþia mediului ºi folosinþa conform destinaþiei, prin inspecþia tehnicã periodicã.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ºi Seche
Ion.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
O autopropunere.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Plenul Senatului, 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a aprobat constituirea ºi componenþa comisiei de mediere.
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii creditului agricol pentru producþie.
Vã rog, în numele grupurilor parlamentare, sã formulaþi propuneri.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist, trei propuneri.
Domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel ºi doamna senator Sporea Elena.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Codreanu Dumitru ºi Ioan Aurel Rus.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Flutur Gheorghe.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.
Domnul senator Pete ªtefan.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/7.III.2003
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnilor senatori.
Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Am finalizat constituirea comisiilor de mediere.
Repet solicitarea din partea Biroului permanent, în sensul de a programa medierile, pentru a putea finaliza aceste proiecte de lege.
La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.
Vã rog sã observaþi cã, practic, în comisia de mediere au existat doar douã texte în divergenþã. Din multele texte în divergenþã au fost acceptate textele Senatului, cu excepþia celui de la poziþia 3, la care a fost acceptat punctul de vedere al Camerei Deputaþilor. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi.
Dacã nu doriþi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra soluþiei propuse de comisia de mediere.
Vã rog sã votaþi.
Art. 8, aprobat în varianta Camerei Deputaþilor cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
- De asemenea, ni se propune un text comun la poziþia
- 7 din raport, art. 20.
Dacã sunt intervenþii?
Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi.
Text aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.
Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã, în anul 2003, a unui ajutor în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil extravilan în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 ha.
În privinþa acestui raport, vã rog sã observaþi cã cele douã texte în divergenþã au fost agreate de colegii din comisia de mediere în varianta Senatului, motiv pentru care vã propun sã luãm act, prin vot, asupra raportului înaintat de comisia de mediere.
Vã rog sã votaþi.
Raport aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi trei abþineri.
La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitãrii seminþelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.
La pct. 2 din raport avem un text comun, art. 16 alin. 2.
Vã consult dacã sunt intervenþii.
Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra variantei propuse de comisia de mediere.
Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri.
Restul textelor sunt alte Senatului, în totalitate, motiv pentru care
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind Statutul Corpului diplomatic ºi consular al României.
Stimaþi colegi,
Întrucât la dezbaterea acestui proiect de lege doreºte sã participe domnul ministru Geoanã, vã adresez rugãmintea sã nu îl luãm în dezbatere. Domnia sa a fost anunþat, am crezut cã vom merge ceva mai încet cu primele puncte ºi cã îl vom lua în dezbatere în jurul orei 10,30.
Vã propun sã nu îl luãm acum în dezbatere, ci în momentul în care va veni domnul ministru, peste câteva minute.
Salutãm prezenþa în salã a domnului ministru Geoanã. Vã invit sã luaþi loc la pupitrul rezervat Executivului. Invit colegii din partea Comisiei pentru politicã externã, domnul preºedinte Ghiorghi Prisãcaru.
Domnule ministru,
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Aveþi cuvântul!
## **Domnul Mircea Geoanã Ñ** _ministrul afacerilor externe_ _**:**_
Mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Supunem atenþiei dumneavoastrã un proiect de lege important pentru diplomaþia româneascã ºi, cred eu, pentru maniera în care România este reprezentatã prin serviciul sãu diplomatic.
Este un proiect de lege pe care angajaþii Ministerului de Externe cred cã îl meritã, dupã un deceniu de adaptare ºi transformare a instituþiei noastre la cerinþele integrãrii europene ºi euroatlantice.
Diplomaþia româneascã este chematã, în aceastã perioadã de profundã transformare a þãrii ºi a contextului internaþional, sã facã faþã unor rãspunderi sporite din punct de vedere al prestaþiei noastre, al modului în care recrutãm oamenii, al modului în care motivãm oamenii noºtri ºi le asigurãm o carierã capabilã sã-i conducã la performanþã. Ambiþia acestui proiect de lege este sã transforme Ministerul de Externe, diplomaþii ºi consulii noºtri în diplomaþi români cu profil european.
Ei vor trebui sã fie capabili sã facã faþã unor presiuni profesionale ºi unui nivel de competenþã care sã-i facã capabili sã lucreze, în timp real, cu cele mai performante diplomaþii ale Occidentului.
De aceea, practic, dupã 10 ani de zile de când a fost fãcutã prima reglementare care ne guverneazã activitatea astãzi, inclusiv Statutul corpului diplomatic ºi consular, am pregãtit, la nivelul Guvernului, un text de lege care sã permitã, pe de o parte, adaptarea modului în care funcþionãm la cerinþele zilei de astãzi ºi, în al doilea rând, sã încercãm sã stabilizãm acest corp de profesioniºti care trebuie sã apere interesul românesc în þarã ºi strãinãtate.
Noi am revenit la o serie de prevederi care guvernau modul în care funcþioneazã ministerul nostru, inclusiv între cele douã rãzboaie. La acea vreme vreau sã vã reamintesc cã statutul diplomaþilor era guvernat de o lege organicã ºi, de aceea, noi considerãm cã avem nevoie de o lege puternicã, care sã reprezinte ºi sã dea un mesaj, inclusiv din partea Parlamentului României.
Numai puþin, domnule ministru!
Adresez rugãmintea domnilor colegi sã manifestãm respectul cuvenit în dezbaterile parlamentare.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule ministru!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Tocmai pentru a încerca sã sintetizãm prezentarea noastrã aº vrea sã mai spun cã existã elemente de noutate cu privire la obligaþiile Corpului diplomatic ºi consular, am pus un accent sporit pe probitatea moralã pe care diplomaþii noºtri trebuie sã o dovedeascã, inclusiv în ceea ce priveºte protecþia informaþiilor clasificate, diplomaþii noºtri vor lucra cu o nouã generaþie de informaþii clasificate, ca viitori membri NATO ºi ai Uniunii Europene. De aceea noi pãstrãm ºi întãrim independenþa Corpului diplomatic ºi consular, interzicând, în mod explicit, în legea noastrã activitãþi politice sau activitãþi remunerate, altele decât cele didactice.
Dorim ca acest corp de profesioniºti sã fie un corp care sã poatã sã-ºi facã meseria, în predictibilitate, prin motivaþie, dar ºi prin a le cere o anumitã þinutã moralã ºi profesionalã.
În egalã mãsurã avem câteva prevederi noi care revin la partea de stimulare ºi aici aº vrea sã mulþumesc ºi membrilor Comisiei de politicã externã ºi domnului
preºedinte Ghiorghi Prisãcaru pentru unele amendamente care au completat ºi îmbunãtãþit proiectul de lege pe care l-am prezentat iniþial. Avem spor de vechime, avem spor de confidenþialitate, avem în continuare o noutate, fãrã sã umblãm foarte mult la bani, dar am dori sã precizãm cã pentru copiii minori, pentru soþ ºi soþie existã un spor financiar, tocmai ca sã dãm un semnal colegilor noºtri cã ne intereseazã familia lor, pentru cã, de cele mai multe ori, soþul sau soþia, neangajaþi, sunt uneori într-o situaþie mai delicatã în strãinãtate, inclusiv pentru copiii care merg la studii.
Deci este vorba de o lege modernã, este o lege în care noi credem, este o lege care a fost dezbãtutã îndelung în interiorul ministerului ºi cu cele mai performante ministere de externe din strãinãtate. Ea se inspirã din legi puternice, din legea britanicã de organizare a Foreign Office-ului, francezii ne-au inspirat, pentru cã avem, în continuare, similitudini din punct de vedere al funcþionãrii administraþiei româneºti cu Franþa, ºi am încercat sã introducem elemente de modernitate ºi noutate.
De aceea, eu cred cã este o lege necesarã, pentru noi este o lege extrem de importantã, va fi o lege care va confirma statutul social al diplomaþilor noºtri. Cred cã este normal, atunci când avem succese în planul politicii externe, sã dãm ºi un semnal de recunoaºtere. Legea este ºi un element stimulativ din punct de vedere al încrederii de care se bucurã ministerul nostru din partea Parlamentului ºi, prin Parlament, din partea naþiunii române.
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Ofer cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru politicã externã, domnul senator Ghiorghi Prisãcaru. Vã rog, aveþi cuvântul!
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate colege ºi stimaþi colegi senatori,
Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã în fond, la 6 februarie, pentru dezbatere ºi întocmirea raportului la proiectul de lege mai sus menþionat.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Comisia pentru politicã externã a luat în dezbatere proiectul de lege în ºedinþele sale din 11 ºi 18 februarie, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Afacerilor Externe.
Comisia pentru politicã externã a apreciat cã proiectul de statut conþine prevederi clare privind condiþiile ºi modalitãþile accederii în corpul diplomatic ºi consular, acordãrii de grade diplomatice ºi consulare, promovãrii în aceste grade, precum ºi în ceea ce priveºte drepturile ºi obligaþiile personalului diplomatic ºi consular de a asigura un nivel profesional ºi de eficienþã crescutã activitãþii diplomatice.
Aº dori sã mai precizez cã, potrivit hotãrârii luate de Comisia pentru politicã externã în ºedinþa din 20 ianuarie, propunerea legislativã privind depunerea jurãmântului de credinþã faþã de statul român a fost inclusã în proiectul de lege ca amendament, inclusiv propunerile de amendamente din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului României.
Atât Consiliul Legislativ, cât ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri au avizat favorabil proiectul de lege ºi, din acest motiv, Comisia pentru politicã externã a hotãrât avizarea favorabilã ºi propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Deci susþineþi toate amendamentele înscrise în anexa la raport.
Bineînþeles, domnule preºedinte, susþin toate amendamentele, care au fost însuºite în totalitate de Ministerul Afacerilor Externe.
Mulþumesc.
Îl consult pe domnul ministru Mircea Geoanã dacã este de acord cu amendamentele din anexã.
ªi noi suntem de acord. Considerãm amendamentele ca fiind oportune ºi completeazã ºi întãresc legea noastrã.
Deci susþineþi amendamentele existente în raport. Vã mulþumesc.
Dacã doriþi sã interveniþi, domnilor senatori, în numele grupurilor parlamentare?
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), vã rog, domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.
Domnule preºedinte de ºedinþã, domnule ministru, doamnelor ºi domnilor senatori,
Discutarea ºi Ñ sperãm noi Ñ aprobarea prezentului proiect de lege reprezintã un eveniment important prin care dorim sã consacrãm drepturile ºi obligaþiile acestui corp profesional, corelat cu statutul similar existent în alte þãri democratice ºi cu normele europene în domeniu. În egalã mãsurã, noi reluãm o tradiþie, pentru cã între cele douã rãzboaie mondiale, aºa cum sublinia ºi domnul ministru Mircea Geoanã, activitatea acestui corp profesional a fost reglementatã printr-o lege adoptatã de Parlamentul României.
Dupã o perioadã de 13 ani de reaºezãri, de restructurãri Ñ între altele fie spus, Ministerul Afacerilor Externe a fost una dintre instituþiile cele mai restructurate în
aceastã perioadã Ñ, intrãm într-o stare de normalitate în care corpul diplomatic ºi consular se înscrie în evoluþia prestigioasã a diplomaþiei româneºti.
Sã ne reamintim cu acest prilej statura ºi activitatea unor mari diplomaþi, precum Mihail Kogãlniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri ºi C. A. Rosetti, dar ºi Ion C. Brãtianu, Ionel Brãtianu, Tache Ionescu ºi Nicolae Titulescu, Valentin Lipatti ºi Corneliu Mãnescu, doar câþiva dintre cei care au contribuit prin activitatea lor la formarea statului naþional român, la recunoaºterea internaþionalã a Marii Uniri de la 1918 sau la afirmarea politicii de independenþã ºi de reluare a legãturilor cu Occidentul de cãtre România contemporanã.
Se spune, de obicei, cã diplomaþia este a doua armatã a þãrii, dar, spre deosebire de cea clasicã, cea de a doua este mobilizatã ºi în timp de pace, ºi în timp de rãzboi.
Daþi-mi voie, totodatã, sã vã reamintesc spusele lui Julles Cambon despre calitãþile diplomatului (citez): ”Nu cunosc o activitate mai complexã decât profesia de diplomat. În orice caz, nu existã o altã profesie în care sã fie nevoie de atâta perseverenþã ºi în care succesul sã depindã în aceeaºi mãsurã ºi de jocul întâmplãrii, în care sã fie atât de necesarã o disciplinã severã ºi care sã cearã de la cei care o practicã un caracter atât de ferm ºi un spirit atât de independentÒ.
Vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Buzatu.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Ministerul Afacerilor Externe a avut, consider eu, o sarcinã foarte grea. A trebuit, de data aceasta, sã se lupte cu o tradiþie care, aºa cum s-a vorbit aici, este foarte bogat ilustratã de nume prestigioase, a trebuit sã se lupte cu el însuºi. De asemenea, acum a trebuit sã se lupte cu noi. Bineînþeles, vã rog sã puneþi între ghilimele acest cuvânt.
Dupã opinia mea, dupã opinia noastrã, a ieºit un proiect care este ideal. O spun în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi, mai ales, ca unul care a participat la lucrãrile Comisiei noastre pentru politicã externã. Dezbaterile s-au prelungit douã sãptãmâni, am colaborat foarte bine cu reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, îndeosebi cu domnul ambasador Ioan Diaconu. S-au formulat obiecþii, s-au prezentat amendamente. Vedeþi dumneavoastrã cã, la 61 de articole, comisia noastrã a susþinut 47 de amendamente ºi toate au fost însuºite.
O propunere, de fapt o iniþiativã legislativã a domnului senator Ghiorghi Prisãcaru privind jurãmântul diplomatului faþã de statul român, a fost inclusã anume în acest proiect de lege la art. 22.
Proiectul de lege stabileºte niºte lucruri care trebuia Ñ domnul ministru al afacerilor externe, Mircea Geoanã, a subliniat aici Ñ, în sfârºit, elucidate. Este vorba de Ñ ca sã enumãr câteva Ñ accederea în Corpul diplomatic ºi consular, este vorba de promovare, reguli clare aici, drepturile materiale, care trebuie, ºi ele, luate în considerare, conduita membrilor Corpului diplomatic ºi consular, ºi altele, ºi altele.
În esenþã, dupã opinia mea, ºi vom vota pentru acest proiect de lege, Ministerul Afacerilor Externe se doteazã acum cu ceea ce trebuie, un proiect de lege organicã, care este cât se poate de clar, ºi cred eu cã îºi atinge un obiectiv care, în sfârºit, trebuia atins. Cred cã va trebui sã îºi creeze ceea ce trebuie, un corp de elitã. Acest corp de elitã va fi acela al Ministerului Afacerilor Externe.
Probabil cã trebuie sã aºteptãm ºi un alt proiect de lege, ca sã creãm un corp de elitã ºi în domeniul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.
Vã mulþumesc ºi vã felicit pentru iniþiativã.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule ministru,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
O vorbã româneascã spune cã la pomul lãudat sã nu te duci cu sacul. Eu la acest pom lãudat vin cu sacul.
Pentru ca un proiect de lege sã fie acceptat de Parlament, el trebuie sã întruneascã cel puþin trei condiþii, douã dintre ele le-a spus domnul ministru Mircea Geoanã: sã fie necesar ºi sã fie util, ºi eu adaug o a treia condiþie, sã împlineascã nevoile sectorului pe care îl reglementeazã.
Ca membru al Comisiei noastre pentru politicã externã am dezbãtut foarte amãnunþit acest proiect, toate amendamentele pe care le-am propus au fost admise, de altfel, ca ºi cele ale colegilor mei, un proiect de lege care a venit bine întocmit, a fost evident îmbunãtãþit ºi cred cã activitatea Ministerului Afacerilor Externe trebuie ºi va fi ajutatã prin adoptarea acestui proiect.
În general, mi se spune de unii dintre colegii mei cã e bine sã nu lauzi acþiunile Guvernului. Nu am, adesea, o asemenea posibilitate, dar atunci când o am, o folosesc.
Am participat la toate audierile candidaþilor propuºi de ministrul de externe, domnul Mircea Geoanã, pentru posturi diplomatice. Poate cã nu e nici o singurã excepþie în care sã fi votat împotrivã. Am constatat cã Ministerul Afacerilor Externe ºi ministrul de externe, domnul Mircea Geoanã, se preocupã în mod foarte serios sã fim reprezentaþi aºa cum se cuvine în strãinãtate. Se spunea câteodatã cã marii sau mai puþin marii noºtri sportivi sunt adevãraþii ambasadori. Adevãraþii ambasadori sunt miniºtrii noºtri, ambasadorii ºi miniºtrii plenipotenþiari, pentru aceºtia trebuie sã avem grijã.
ªi mãrturisesc, ca un om care a lucrat în materie de drept ºi de legislaþie foarte mult timp, cã de puþine ori am avut de-a face cu un proiect care a trebuit sã fie completat numai ca sã fie ºi mai bun.
Felicit Ministerul Afacerilor Externe, pe domnul ministru Mircea Geoanã, pentru acest proiect! Îl felicit cã a fãcut proiect de lege, ºi nu ordonanþã de urgenþã, cum, din pãcate, se mai obiºnuieºte. Avem posibilitatea sã facem o dezbatere parlamentarã competentã ºi obiectivã asupra acestui proiect de lege.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Maria Petre.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Aº vrea mai întâi, în intervenþia mea, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat sã salut maniera în care discutãm aceastã lege, o manierã absolut normalã în Senatul României, ºi anume discutãm o lege extrem de importantã, o lege bine fãcutã, aºa cum colegii care au vorbit înaintea mea au subliniat deja ºi au fãcut-o foarte bine, în prezenþa domnului ministru Mircea Geoanã. Eu salut acest lucru, pentru cã, din pãcate, se întâmplã pe legi la fel de importante sã nu avem ocazia sã participe, aºa cum este normal ºi cum domnul ministru o face, chiar iniþiatorul legii. Salutãm, de asemenea, ºi vom susþine fãrã nici un fel de rezerve, vom vota aceastã lege, chiar dacã, sã spunem cã ea a venit cu o oarecare întârziere, o vom vota pentru cã este o lege bine fãcutã, este o lege care creeazã diplomaþiei româneºti toate premisele ºi toate lucrurile pentru ca diplomaþia, într-un moment atât de important pentru þara noastrã, sã poatã sã-ºi îndeplineascã cum se cuvine misiunea.
Regret faptul cã nu este prezent în acest moment, din motive obiective, domnul senator Petre Roman, sunt sigurã cã dânsul ar fi spus în primul rând ºi lucrurile pe care eu le spun în acest moment, dar ar fi adãugat ºi altele, ºi închei asigurându-vã cã vom vota legea fãrã nici un fel de probleme ºi-mi exprim speranþa, în acelaºi timp, cã o lege bine fãcutã, bine articulatã va crea în plus faþã de ceea ce trebuie sã creeze pentru diplomaþii care sunt acum în exerciþiu niºte condiþii mai clare, mai simple, mai facile de acces în acest domeniu al tinerilor noºtri valoroºi care se aflã acum în diverse locuri ale lumii ºi care, în lipsa unui sistem clar ºi pus la punct, a unor criterii clare pe care legea, iatã, le conþine, nu aveau cum sã se întoarcã în diplomaþia româneascã ºi sã punã în aplicare ceea ce au învãþat în universitãþile de la un capãt sau altul al lumii. Deci vom vota legea, aºa cum deja am subliniat.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, doamna senator.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Szab— K‡roly Ferenc.
## Domnule preºedinte, Domnule ministru,
## Onoraþi colegi,
Este o lege foarte importantã ºi mã alãtur celor spuse de doamna senator Petre, care a evidenþiat caracterul, sã-i spun aºa, de absolutã normalitate, atunci când reprezentantul de cel mai înalt rang al Executivului vine în Parlament sã susþinã un proiect de lege pe domeniul sãu de activitate ºi aceasta ar trebui sã devinã o practicã curentã a muncii noastre legislative, ºi respectiv a atitudinii Executivului faþã de Legislativ.
Avem de-a face cu o reglementare într-un domeniu cu totul special, cu referire la o anumitã categorie profesionalã de elitã a slujbaºilor, a ”servanþilorÒ statului român, cum s-ar spune, ca sã fac uz, oarecum parþial, de o expresie englezeascã. Cred cã acest act normativ vine, de fapt, sã consfinþeascã, printre altele, o realitate care este vizibilã ºi este de evidenþiat în ceea ce priveºte managementul resurselor umane al acestui departament al muncii atât de important ºi cu efecteÉ, mã rog, care are efecte deosebite asupra þãrii noastre ºi a tuturor cetãþenilor acestei þãri. Ca parlamentar care uneori efectuez misiuni în strãinãtate ca trimis al Parlamentului, am avut ocazia sã constat aceasta, în legãturã nu numai cu atitudinea absolut de evidenþiat a lucrãtorilor de la misiunile noastre din strãinãtate cu care venim în contact atunci când ne deplasãm undeva, dar în aceastã calitate am avut ºi ocazia sã iau cunoºtinþã de anumite lucruri pe care persoanele acestea, pe bunã dreptate, le-au
semnalat ºi unele dintre ele îºi gãsesc reglementarea în acest act normativ. Este de mare importanþã faptul cã problema aceasta, în aparenþã minorã, a asigurãrii de sãnãtate tinde sã capete o bazã legalã ºi, prin urmare, sã disparã ca problemã, pentru cã era de neînchipuit situaþia penibilã în care, uneori, se afla personalul nostru diplomatic aflat la post. Foarte importantã mi se pare europenizarea, ca sã spun aºa, a funcþionãrii unei structuri care a avut o oarecareÉ ºi prin natura lucrurilor are o oarecare rigiditate în sensul, dacã existã sens bun al acestui cuvânt, existã în înþelesul în care nu sunt de dorit schimbãri foarte dese ºi din cale de afarã de suple.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Stimaþi colegi, aþi ascultat poziþiile exprimate de colegii noºtri în numele grupurilor parlamentare, grupuri care susþin în totalitate proiectul de lege. Sunt convins cã ºi alþi colegi senatori ar dori sã ia cuvântul, vã propunem însã sã încheiem dezbaterile generale, având în vedere poziþiile exprimate în numele grupurilor parlamentare.
Vã consult, domnule ministru, dacã doriþi sã rãspundeþi.
Foarte pe scurt, domnule preºedinte.
Evident, nu poþi sã fii decât mãgulit ºi mândru sã auzi atât de multe cuvinte de apreciere la adresa activitãþii colegilor mei. ªi aº vrea sã vã mulþumesc tuturor celor care aþi luat cuvântul, în primul rând colegilor senatori din Comisia pentru politicã externã, domnului preºedinte, reprezentanþilor grupurilor parlamentare, pentru cã astãzi am avut încã o datã expresia faptului cã atunci când e vorba de interes naþional românesc ºtim sã ne adunãm cu toþii. Pe mine ºi pe colegii mei din minister cuvintele de apreciere ne onoreazã, dar ne ºi obligã. Vreau sã vã asigur cã legea pe care sperãm sã o votaþi ºi sperãm sã fie aprobatã nu va fi un simplu text, ci ne asumãm obligaþia sã-l ducem la îndeplinire ºi sã transformãm ministerul nostru în acel grup de elitã pe care l-aþi evocat ºi pe care suntem convinºi cã putem sã-l facem ºi în continuare. Va fi o instituþie mai modernã, va fi o instituþie mai deschisã cãtre talentul românesc din þarã ºi din strãinãtate care doreºte sã îmbrãþiºeze carierea diplomaticã ºi vreau sã vã asigur cã veþi avea în continuare, cu sprijinul dumneavoastrã ºi cu înþelepciune, grijã ºi cu resurse, niºte oameni care încearcã cu inteligenþã, cu dedicaþie, cu integritate, dar cu patriotism, sã serveascã interesele acestei þãri.
Eu vreau sã vã mulþumesc în numele meu, în numele Executivului, în numele colegilor mei din þarã ºi din strãinãtate pentru acest gest de încredere, pentru acest gest de solidaritate naþionalã ºi sã vã asigur cã obligaþia noastrã este sã facem din diplomaþia românã acea armatã româneascã care sã promoveze interesul naþional în contextul european ºi euroatlantic.
Încã o datã vã mulþumesc ºi suntem onoraþi de încrederea pe care ne-o acordaþi.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru cuvintele exprimate în legãturã cu poziþiile afirmate de colegii senatori din toate grupurile parlamentare.
Stimaþi colegi, considerãm dezbaterile generale încheiate. Aþi audiat poziþia ministrului de externe, în sensul cã susþine amendamentele formulate de colegii senatori. Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vã mulþumesc. Vã rog sã verificaþi ca nu cumva sã fie blocatã vreo cartelã de vot.
Sigur cã da, bãnuiesc cã aþi aplaudat anticipând votul pe care-l veþi da în continuare, pentru cã n-aþi votat decât amendamentele, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile regulamentului,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Vã mulþumesc ºi eu din toatã inima.
Am înþeles cã a fost solicitatã o listã? Da, vã rog. Deci în numele grupurilor parlamentare vã rog sã scoateþi o listãÉ
Dacã s-a solicitat. Dacã nu s-a solicitat, nu! Nu se solicitã. Bun. Vã rog sã nu scoateþi nici o listã, pentru cã în democraþie existã ºi cuvântul ”nuÒ.
Vã propun sã continuãm dezbaterile parlamentare, aºa cum am anunþat.
La poziþia nr. 8 din ordinea de zi avem propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.
Din partea Comisiei pentru agriculturã, domnul preºedinte Nicolae Pãtru. Domnul Apostolache, din partea iniþiatorilor. Domnule secretar de stat Fleºariu, vã rog. Haideþi sã strângem rândurile ºi aveþi cuvântul, iniþiatorul!
## Domnule preºedinte,
Procesul de privatizare a societãþilor comerciale agricole este deosebit de complex, iar în aplicarea legislaþiei s-a constatat o serie de greutãþi. În patrimoniul societãþilor comerciale din agriculturã intrã o serie de bunuri a cãror utilizare implicã în mod obligatoriu ºi exploatarea terenului cu destinaþie agricolã. Acestea sunt plantaþiile de vii, pomi, pepiniere viticole, pomicole, plantaþii de hamei, duzi, sere, amenajãri piscicole, care au fost supuse procesului de privatizare, dar unele nu au fãcut parte din capitalul social ºi au fost supuse procesului de concesionare sau arendare. Procedurile de concesionare prevãzute prin Legea nr. 268/2001 nu corespund categoriei acestor bunuri ºi de aceea am considerat necesar sã introducem în prevederile legii o nouã procedurã de concesionare directã cãtre cumpãrãtorii acestor bunuri, ºtiut fiind faptul cã nu se poate face o separare a acestora de terenul pe care se aflã. Aceeaºi situaþie o întâlnim ºi la capacitãþile zootehnice. Terenul de sub acestea a intrat în patrimoniul societãþilor comerciale sau a fost preluat de diferiþi întreprinzãtori ca urmare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001, dar pentru exploatarea acestora este nevoie ºi de teren cu destinaþie agricolã pentru a asigura baza furajerã.
Or, pânã acum am acordat o serie de facilitãþi acestui sector, dar s-au dovedit insuficiente tocmai datoritã imposibilitãþii de a concesiona terenul destinat bazei furajere în apropierea capacitãþilor de producþie existente.
Faþã de cele prezentate, am întocmit prezenta iniþiativã legislativã pe care o supunem dezbaterii ºi adoptãrii Senatului României.
Vã mulþumesc, domnule coleg.
Îl întreb pe reprezentantul Executivului dacã este de acord cu acest proiect de lege.
## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**
Da, domnule preºedinte, suntem de acord.
ªi cu amendamentele existente în anexã.
Bineînþeles.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Vã rog, raportul Comisiei pentru agriculturã ºi silviculturã, domnul senator Pãtru.
## Domnule preºedinte,
Comisia noastrã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi întocmirea raportului cu aceastã propunere legislativã. Propunerea, aºa cum a subliniat ºi domnul Apostolache, aparþine unui grup de senatori, membri ai comisiei noastre. Propunerea are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu amendamente, ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Comisia noastrã a dezbãtut propunerea legislativã în ºedinþa din 25 februarie, membrii sãi hotãrând, în unanimitate, întocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexã, care fac parte integrantã din prezentul raport.
Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Aþi reþinut, stimaþi colegi, cã ne gãsim în prezenþa unei propuneri legislative formulate de colegii din grupurile parlamentare. La nivelul comisiei raportul este votat în unanimitate, motiv pentru care
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vã mulþumesc.
Punctul 9 este amânat prin votul plenului.
Punctul 10 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere ºi eliberarea cãrþii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaþie pe drumurile publice din România.
Reprezentanþii ministerului sunt prezenþi. Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru apãrare. Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu este prezent. Îl invit la pupitru.
Îl rog pe domnul secretar de stat sã se prezinte în faþa Senatului ºi sã prezinte expunerea de motive.
## **Domnul Traian Panait Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ _**:**_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Ordonanþa a fost emisã în temeiul prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 197/1998 ºi a Ordonanþei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 105/2000, în baza Acordului de la Geneva din 1957 privind adoptarea de prescripþii tehnice uniforme aplicabile autovehiculelor cu roþi, echipamentelor ºi componentelor ce pot fi montate sau utilizate pe vehiculele cu roþi, semnat de România ºi ratificat prin Decretul nr. 371/1976, în vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu legislaþia Uniunii Europene.
Menþionez cã am fost de acord cu toate amendamentele fãcute de comisie. Pentru aceste motive vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Ofer cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apãrare.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Senatul României, în ºedinþa din 13.02.2003, a hotãrât retrimiterea la comisie pentru reexaminare, pentru punerea de acord a acestui document cu prevederile legislative referitoare la circulaþia pe drumurile publice, aprobate ulterior de Guvernul României.
În acest sens, comisia noastrã a solicitat punctul de vedere al Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi al Ministerului de Interne referitor la alinierea acestui document legislativ cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice, precum ºi cu regulamentul de aplicare a acestuia, care a fost prezentat ºi susþinut de reprezentanþii acestor ministere în ºedinþa comisiei din 25.02.2003.
Pe baza punctului de vedere prezentat, comisia a reanalizat proiectul de lege menþionat ºi cu unanimitate de voturi a hotãrât sã adopte raport de admitere, cu modificãrile prevãzute în anexã, în care s-au preluat ºi propunerile de amendamente înaintate anterior prin raportul suplimentar.
Având în vedere obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.
Ar mai exista o observaþie din partea celor interesaþi asupra unui cuvânt. Ceea ce pot spune este cã mai sunt posibilitãþi de corectare, deci eu zic sã dãm drumul legii respective.
Vã mulþumesc.
Facem acea modificare sau nu? Lãsãm aºa ºi încercãm la Camerã?
Da.
Am înþeles cã s-a uitat un cuvânt, deºi dacã este doar o omisiune materialã de dactilografie nu e nici o problemã.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**
Este greu, cã este votul comisiei.
**Din salã**
**:**
ªi ce dacã? Plenul decideÉ
Propunem sã fie lãsatã aºa.
Eu zic la Camerã, ºi lucrurile se vor rezolva.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Bine. Dacã este ºi o chestiune de fond în spatele acestei omisiuni, lãsaþi sã o discutãm în mod serios.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Avem aici o lege importantã în care am impresia cã nu a fost epuizatã etapa dezbaterilor generale, tocmai de aceea, pentru cã în precedenta încercare, atunci când s-a mai aflat pe ordinea de zi a plenului, raportul, ºi respectiv legea au fost retrimise la comisie.
Eu apreciez cã a fost o dovadã de seriozitate a plenului atunci când a fãcut aceasta, fiindcã a oferit prilejul atât iniþiatorului, cât ºi colegilor care au intrat în amãnuntele documentului sã-ºi însuºeascã toate aspectele problemei ºi sã le clarifice.
Mai întâi aº face o consideraþie oarecum colateralã. De ce Comisia pentru apãrare trateazã acest subiect? Este oarecum o meteahnã, daþi-mi voie sã spun aceasta, cã dacã în punerea în aplicare a unei legi, ca urmare a adoptãrii ei de cãtre Parlament, o anumitã autoritate a statului Ñ de exemplu Ministerul de Interne Ñ urmeazã sã aibã anumite responsabilitãþi, atunci e bine sã o trecem acolo. Nu zic cã este cea mai bunã soluþie ºi cred cã, o datã cu trecerea timpului, anumite chestiuni se vor estompa în aceastã idee, cã rigoarea care ar trebui sã caracterizeze absolut toate comisiile noastre, nu vreau sã spun cã numai la noi este rigoare Ñ la comisia din care am onoarea sã fac parte ºi despre care preºedintele
comisiei a declarat ceva extrem de patetic: e greu sã smulgi votul comisiei. Aºa a fost ºi cu aceastã ocazie. Însã eu cred cã ºi altã comisie ar fi putut, tot atât de bine, sã rezolve subiectul. Dar nu-mi pare rãu, de aceastã datã, cã a ajuns la noi actul normativ.
Sigur, este o problemã de discutat dacã în cursul evoluþiei generale a administraþiei publice din România chestiunea înmatriculãrii autovehiculelor rutiere Ñ eliberãrii certificatului acela de înmatriculare Ñ neapãrat poliþia trebuie sã fie implicatã sau responsabilã, ºi nu o altã autoritate. Asta este o chestiune care nu face obiectul dezbaterii.
Dar de data aceasta trebuie evidenþiat faptul cã Registrul Auto Român, ca autoritate de reglementare într-un domeniu foarte important, de astã datã capãtã competenþe. ªi tocmai prin amendamentele pe care comisia noastrã le-a adus în a doua dezbatere Ñ aceea repetatã Ñ a fost subliniat faptul cã de acum încolo, în ce priveºte o anumitã categorie de informaþii care necesitã un anumit grad de protecþie, ca ºi acelea referitoare la autoturismele furate, a cãror piaþã înfloreºte ºi ale cãrei mijloace de manifestare tind sã ridiculizeze uneori autoritãþile publice care trebuie, prin natura lor, sã le contreze ºi sã le anihileze.
Dacã nu mai sunt alte intervenþiiÉ vã rog.
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!
Vreau sã spun cã siguranþa pe drumurile publice este normal sã intre în competenþa comisiei noastre, ºi nu a celei de sãnãtate, de pildã. Dar mulþumesc colegului senator pentru ideile pe care mi le-a dat.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Le mulþumim celor doi colegi pentru intervenþiile ºi argumentaþia suplimentarã oferitã în susþinerea acestui proiect de lege.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vã mulþumesc.
La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind acordarea gratuitã a medicamentelor pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 Ñ 12 luni.
Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.
Invit iniþiatorii sã-ºi ocupe locul.
Este vorba despre o propunere legislativã care a trecut prin Camera Deputaþilor, deci Senatul este sesizat de Camera Deputaþilor.
Dacã în numele Executivului sunteþi de acord cu susþinerea propunerii legislative?
## **Domnul George Pavelescu Ñ** _secretar de stat în_
_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ _**:**_
Da, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul comisiei sesizate în fond.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Stimaþi colegi,
În ºedinþa din 19 februarie 2003 comisia a reanalizat acest proiect de lege, în prezenþa iniþiatorilor ºi a reprezentantului Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
În urma dezbaterilor membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, sã adopte raport de admitere, cu amendamentele prevãzute în anexã.
Mulþumesc. Totuºi am o nelãmurire. Am în faþã un raport suplimentar. Asta înseamnã cã mai existã un raport. Deci în primul raport existã vreun amendament?
## **Domnul Ion Iliescu:**
Nu.
## **Domnul Pusk‡s Valentin Zolt‡n**
**:**
S-a retras primul raport ºi s-a întocmit acest raport.
Bun. Deci, s-a retras ºi avem numai al doilea raport, pentru cã în acest al doilea raport, considerat de dumneavoastrã suplimentar, existã trei amendamente.
Deci susþineþi cele trei amendamente din raportul suplimentar, da?
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Iniþiatorii sunt de acord? Da.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt intervenþii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Comisia sesizatã în fond este, de asemenea, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.
Vã rog, iniþiatorul, aveþi cuvântul!
Stimate domnule preºedinte,
Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,
Iniþiativa legislativã a avut în vedere îmbunãtãþirea cadrului legislativ, armonizarea acestuia cu legislaþia Uniunii Europene în ceea ce priveºte combaterea efectelor asupra consumului produselor din tutun, cât ºi prevenirea efectelor asupra populaþiei, în special asupra populaþiei tinere.
În acest context, a fost adoptatã Legea nr. 349/2002, iniþiatã la începutul anului 2002 de cãtre doi deputaþi, varianta finalã incluzând amendamentele Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
În luna octombrie 2002, la întâlnirea de lucru organizatã la sediul Ministerului Finanþelor Publice....
Domnule secretar de stat, sunteþi de acord cu aceastã iniþiativã legislativã în varianta care se gãseºte acum în dezbatere ºi cu amendamentele?
Da, domnule preºedinte. ªi la comisie am susþinut amendamentele care au fost propuse de comisie. Suntem de acord.
Mulþumesc.
Vã rog, domnule senator Ion Iliescu, sã prezentaþi raportul comisiei.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a analizat acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
Au fost luate în discuþie amendamentele propuse de doamna senator Sporea Elena ºi de domnii senatori Pusk‡s Valentin Zolt‡n, Penciuc Corin ºi Pãtru Nicolae.
Amendamentele au fost acceptate de comisie ºi incluse în raport.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, sã adopte raport de admitere, cu amendamentele prevãzute în anexã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Vã mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale sau asupra amendamentelor.
Nu sunt intervenþii, observ. Amendamentele sunt agreate ºi de iniþiator, ºi de comisie, motiv pentru care supun printr-un singur vot atât raportul, cât ºi amendamentele existente în anexã.
Vã rog sã votaþi.
Amendamentele existente în anexa la raport, cât ºi raportul comisiei sesizate în fond sunt aprobate de plen cu 84 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru
Prezentul text îl propunem pentru a ne ajuta ºi a ne facilita în continuare rezolvarea unei mari pãrþi din aceastã spinoasã problemã a postprivatizãrii, pentru cã nu este numai privatizare, avem ºi postprivatizare.
## Vã mulþumesc.
Îl rog pe domnul preºedinte Carol Dina sã prezinte raportul comisiei.
Prezentul act legislativ reglementeazã mai bine relaþiile privind obligaþiile asumate prin contractele de privatizare a societãþilor comerciale.
Comisia pentru privatizare apreciazã cã reglementãrile acestei ordonanþe sunt în concordanþã cu cadrul legislativ intern ºi internaþional, asigurând coerenþã ºi flexibilitate procesului postprivatizare.
Având în vedere acestea, Comisia pentru privatizare a aprobat proiectul de lege sub forma primitã de la Guvern ºi îl supune spre adoptare plenului Senatului. Vã mulþumesc.
Fãrã amendamente?
Fãrã amendamente.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.
Vã rog, domnule senator Hanganu.
## Stimaþi colegi,
Puncul de vedere al Partidului Democrat în legãturã cu privatizarea ºi cu atribuþiile A.P.A.P.S. este cunoscut. De data asta suntem chiar în faþa unui proiect de lege care susþine ceea ce spunem ºi noi, ºi anume faptul cã procesul postprivatizare trebuie sã devinã ºi sã rãmânã principala activitate a A.P.A.P.S. în perioada urmãtoare, mai ales într-un moment în care ceea ce înseamnã privatizare se reduce extrem de mult la nivelul A.P.A.P.S.
Suntem în faþa unui proiect de lege bun, pe care noi îl vom aproba, ºi am vrea sã mai menþionãm faptul cã noi considerãm cã ar fi bine ca A.P.A.P.S. sã fie ºi cel care gestioneazã nu numai postprivatizarea, ci ºi tot ceea ce înseamnã procesul legislativ la nivelul privatizãrii.
De aceea, facem acelaºi apel pe care l-am fãcut ºi atunci când s-a votat Ordonanþa Guvernului nr. 25/2002, în luna decembrie pare-mi-se, când spuneam cã nu este normal sã se dea o ordonanþã care este bunã numai pentru A.P.A.P.S., ci trebuie sã fie bunã pentru întregul proces de privatizare ºi vã remintesc cã atunci ºi dumneavoastrã aþi fost de acord, chiar ºi domnul preºedinte Vãcãroiu a menþionat acest lucru, cã este necesar sã avem o lege postprivatizare valabilã pentru procesul de privatizare, ºi nu pentru o instituþie.
Sigur cã este o treabã a Guvernului, ºi nu a A.P.A.P.S., aºa încât, repet, actualul proiect de lege va fi votat de Partidul Democrat.
Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Dacã nu mai sunt alte intervenþii, supun printr-un singur vot, în conformitate cu Regulamentul Senatului, atât raportul comisiei sesizate în fond, cât ºi proiectul de lege, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.
Vã rog sã votaþi.
Atât raportul Comisiei pentru privatizare, cât ºi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2003 sunt aprobate de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.
Vã mulþumesc.
La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor mãsuri privind Strategia de dezvoltare socioeconomicã a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului.
## Raportor Comisia economicã.
Îl invit pe domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu sã-ºi ocupe fotoliul rezervat comisiilor sesizate în fond.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul! Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.
## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat_
## _în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ _**:**_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Sunt însoþit la aceastã dezbatere de domnul Octavian Costescu, guvernatorul Autoritãþii Guvernamentale pentru Valea Jiului.
În legãturã cu proiectul de lege supus dezbaterii, aº dori sã menþionez cã, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 176 din noiembrie 2002, s-a înfiinþat Autoritatea Guvernamentalã pentru Valea Jiului, unitate cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, având ca obiect de activitate implementarea Strategiei de dezvoltare socioeconomicã a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului.
Legat de acest obiect de activitate, autoritatea are ca principale atribuþii: coordonarea strategiilor de dezvoltare socioeconomicã a programelor ºi proiectelor privind Valea Jiului; asigurarea prioritãþilor în implementarea proiectelor; coordonarea activitãþii de promovare a proiectelor cuprinse în strategie; colaborarea cu autoritãþile locale pentru soluþionarea problemelor care apar în aplicarea acestei strategii.
Vã mulþumesc.
Ofer cuvântul domnului preºedinte Dan-Mircea Popescu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Membrii Comisiei economice salutã înfiinþarea Autoritãþii Guvernamentale pentru Valea Jiului. De asemenea, salutã existenþa unei strategii menite sã contribuie la dezvoltarea social-economicã a Vãii Jiului. De aceea, vã propunem sã fiþi de acord cu proiectul de lege, existând, în acest sens, ºi avizele din partea Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului.
Existã anexate la raport amendamente însuºite de cãtre iniþiator, pe care le gãsiþi în anexa nr. 1.
De asemenea, au fost formulate ºi douã amendamente din partea domnilor senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu, respinse de cãtre comisie, pe care le gãsiþi în anexa nr. 2 la raport.
Menþionez cã proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.
Mulþumesc.
Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Vã mulþumesc.
Îl consult pe iniþiator dacã este de acord cu amendamentele trecute în anexa nr. 1.
Da, domnule preºedinte.
Mulþumesc.
Dacã în legãturã cu amendamentul existent în anexa nr. 2 domnul senator Bîciu doreºte sã ia cuvântul? Vã rog.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Prezenta ordonanþã de urgenþã înfiinþeazã Autoritatea Guvernamentalã pentru Valea Jiului, condusã de un guvernator care, pe lângã aceastã sarcinã, mai are încã douã funcþii foarte complexe ºi importante.
Tot guvernatorul Vãii Jiului este ºi preºedintele Comisiei Interministeriale ºi tot guvernatorul Vãii Jiului face parte ºi din consiliul director al Asociaþiei Vãii Jiului.
Vã amintesc cã Asociaþia Vãii Jiului reuneºte reprezentanþii Guvernului, ai consiliului judeþean, ai prefecturii, ai primãriilor, ai organizaþiilor nonguvernamentale, sidicate, patronate etc., adicã toate instituþiile interesate de promovarea unor strategii de dezvoltare socioeconomicã în Valea Jiului, cât de cât acceptabile, cât mai bune.
Care este divergenþa? Între sarcinile guvernatorului Vãii Jiului se afla ºi aceea de a aviza proiectele care se implementeazã în Valea Jiului. Deci guvernatorul Vãii Jiului conduce absolut toate instituþiile implicate în implementarea strategiilor de dezvoltare a Vãii Jiului. Dacã i se ia cea mai importantã atribuþie Ñ de a aviza aceste proiecte Ñ înseamnã cã noi ºtirbim ºi responsabilitatea, ºi autoritatea guvernatorului.
Mai mult decât atât, luãm guvernatorului sarcina de a aviza proiecte, n-o dãm nimãnui ºi ne punem în situaþia de a implementa în Valea Jiului proiecte care nu sunt avizate, îl lãsãm pe guvernator doar sã urmãreascã niºte proiecte neavizate de instituþia sa ºi sã raporteze Guvernului.
Mi se pare incorect ºi susþin amendamentul aºa cum l-am formulat, de ”avizare ºi urmãrire a proiectelor implementate în Valea Jiului pentru Strategia de dezvoltare socioeconomicãÒ.
Mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia ºi-a însuºit punctul de vedere al iniþiatorului. Din aceastã cauzã vã solicitãm sã fiþi de acord cu acest lucru, respectiv sã respingeþi amendamentul domnului senator Bîciu.
Deci, stimate coleg, aþi vãzut cã punctele de vedere nu pot fi convergente, pentru cã reprezentantul Executivului susþine ºi astãzi respingerea amendamentului. Dacã nu l-aþi convins la comisie ºi prin prima intervenþie...
Mai doriþi o datã cuvântul? Vã rog.
## Domnule preºedinte,
Trebuie sã corectez o afirmaþie fãcutã de domnul ministru, ºi anume aceea cã se interfereazã antagonic sarcinile consiliului judeþean, ale prefecturii, cu ceea ce trebuie sã facã guvernatorul Vãii Jiului.
Reamintesc, din Asociaþia Vãii Jiului fac parte reprezentanþi ai consiliului judeþean ºi ai prefecturii, ºi fac parte exact reprezentanþii care au ca sarcinã Strategia de dezvoltare socioeconomicã a Vãii Jiului. Deci nu existã nici un fel de contradicþii, nici un fel de amestec între sarcinile consiliului judeþean ºi sarcinile guvernatorului Vãii Jiului privind avizarea proiectelor de implementare în Valea Jiului.
Mulþumesc.
## Mulþumesc.
Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Executivului faþã de acest amendament.
## **Domnul Gheorghe Þiplica:**
## Domnule preºedinte,
Problema aceasta s-a ridicat ºi în Comisia economicã. Vreau sã precizez cã în momentul de faþã aºa este reglementatã ºi în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002, dacã vã uitaþi la alin. g), însã am primit sugestii din teritoriu ºi de la alte ministere cã treaba asta nu este bunã, în sensul cã, dacã se urmãreºte avizarea programelor ºi proiectelor care sunt emise de cãtre organele alese, de cãtre organele administraþiei locale, înseamnã cã aceastã autoritate va cenzura niºte hotãrâri ale organelor alese, ceea ce nu este bine. ªi atunci, în cadrul Comisiei economice, am ridicat problema cã este mai bine sã înlocuim cuvântul ”avizeazãÒ cu sintagma ”urmãreºte încadrarea programelor ºi proiectelor în Strategia de dezvoltare a Vãii JiuluiÒ.
Comisia a fost de acord cu punctul nostru de vedere ºi de aceea îl susþinem în continuare.
Mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Aþi ascultat punctul de vedere al domnului senator iniþiator al amendamentului respectiv ºi punctul de vedere al Executivului, care nu este de acord cu acest amendament.
Invit domnii senatori în salã.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**
**:**
Nu este de acord cu propriul proiect, care are aceastã prevedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Gândiþi-vã cã, în momentul în care ºi-a dat seama, în evaluarea unui proiect de lege sau a unei teze propuse, mie mi se pare foarte corect dacã a revenit ºi prezintã un alt punct de vedere.
Deci, stimaþi colegi, supun la vot amendamentul propus de domnul senator Bîciu. Atât reprezentantul Guvernului, cât ºi comisia noastrã au respins acest amendament ºi-l resping ºi în plen. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Amendamentul a fost respins, întrunind 47 de voturi pentru, 53 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Stimaþi colegi, existã o serie de amendamente care sunt acceptate de cãtre iniþiator ºi le
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
Chiar le-am solicitat....
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vã mulþumesc.
La punctul 15 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. (6) ºi (7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice. Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Îl invit pe domnul preºedinte Viorel ªtefan.
Vã rog, domnule secretar de stat Ionel Fleºariu, sã prezentaþi succint expunerea de motive. Aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Prin Ordonanþa nr. 80/2001 s-au stabilit niºte normative de cheltuieli pentru autoritãþile ºi instituþiile publice. În cursul anului 2000, acestei ordonanþe i s-au adus mai multe modificãri fie de fond, fie unele chiar de formã.
Toate aceste modificãri care au fost operate în cursul anului 2002 prin ordonanþe simple sau ordonanþe de urgenþã au fost adãugate primei ordonanþe de modificare a Ordonanþei nr. 80/2001, în aºa fel încât a rezultat un raport unic, ºi se propune ca urmãtoarele trei ordonanþe de pe ordinea de zi, fiind cuprinse în prima ordonanþã, sã se respingã, întrucât toate textele de acolo ºi toate prevederile...
Deci doriþi ca intervenþia dumneavoastrã sã fie luatã în considerare de colegii senatori ºi pentru proiectele de lege de la punctele 16, 17 ºi 18 din ordinea de zi.
Exact, ele fiind incluse în Ordonanþa nr. 130/2002.
Da, mulþumesc. Vã rog, domnul preºedinte Viorel ªtefan.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Comisia noastrã sesizatã în fond pentru cele patru proiecte de lege referitoare la aprobarea unor ordonanþe care modificã Ordonanþa nr. 80/2001, aºa cum spunea ºi iniþiatorul, a întocmit raport favorabil pentru unul din proiectele de lege, preluând ca amendamente prevederile din celelalte trei ordonanþe, prevederi care, în general, vizeazã stabilirea unor normative proprii la nivelul instituþiilor publice finanþate integral din venituri proprii, actualizeazã numãrul maxim de posturi la astfel de instituþii publice, reglementeazã posibilitatea achiziþionãrii, în mod excepþional, de la extern a unui numãr limitat de autoturisme pentru îndeplinirea corespunzãtoare a activitãþilor ºi misiunilor instituþiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, stabileºte un procent de diminuare a cheltuielilor privind convorbirile telefonice ºi, de asemenea, stabileºte o reglementare privind neplafonarea cheltuielilor privind convorbirile telefonice efectuate de cãtre Centrul Naþional pentru Programul de Formare Profesionalã ”Leonardo da VinciÒ ºi Agenþia Naþionalã ”SocratesÒ.
Aºa cum spunea ºi iniþiatorul, s-a fãcut raport de admitere cu preluarea ca amendament a prevederilor celorlalte ordonanþe pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002.
Ca urmare, vã rog sã fiþi de acord cu amendamentele din anexã ºi sã votaþi adoptarea proiectului de lege aºa cum este prezentat în raportul comisiei noastre. Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Îl mai consult o datã pe domnul secretar de stat dacã este de acord cu toate amendamentele din anexã.
Da, domnule preºedinte, sunt de acord cu toate amendamentele din anexã întrucât ele constituie texte ale celorlalte trei ordonanþe care sunt preluate de aceasta.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã intervenþi la dezbateri generale.
Dacã nu doriþi sã interveniþi, stimaþi colegi, este important sã reþinem cã prevederile celorlalte ordonanþe, cum sunt Ordonanþa nr. 40/2002, care urmeazã în ordinea de zi, Ordonanþa nr. 68/2002 ºi Ordonanþa nr. 25/2003 au fost preluate atât în Ordonanþa nr. 130/2002, cât ºi în amendamentele formulate la comisie.
Deci, în situaþia în care veþi aproba ºi vom aproba proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 se impune, pe cale de consecinþã, sã respingem celelalte trei ordonanþe.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
În legãturã cu Ordonanþa nr. 40/2002 existã raport negativ, raport de respingere. În aceastã situaþie, sigur cã noi trebuie sã acceptãm în plen amendament pe titlu ºi pe articol unic, încercând sã transformãm proiectul de lege de aprobare în proiect de lege de respingere, având în vedere avizul negativ ºi preluarea dispoziþiilor din aceastã ordonanþã în prima ordonanþã votatã.
Votul trebuie sã fie pozitiv, nu negativ, de aceea spun acest lucru, cã, dacã acceptaþi amendamentele, transformãm proiectul de lege de aprobare în lege de respingere.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 17 din ordinea de zi, situaþie similarã, avem înscris proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administrative publice ºi instituþiile publice. Acelaºi lucru, trebuie sã acceptãm un amendament la titlu ºi la articolul unic, transformând din lege de aprobare în lege de respingere.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Amendamentele ºi raportul comisiei au fost aprobate de plen cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 18, cel de-al treilea proiect de lege, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.
Existã aceeaºi solicitare ºi acelaºi amendament, pentru titlul legii ºi pentru articolul unic.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 19 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.
De asemenea, raportor, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Prin Ordonanþa nr. 36/2002 s-au stabilit impozitele ºi taxele locale. La art. 31 din aceastã ordonanþã se stabileºte cã contribuabilii care beneficiazã de diverse forme de servicii de reclamã ºi publicitate sunt obligaþi sã încheie contracte ºi sã achite la bugetele locale o taxã de 1 pânã la 3% din valoarea contractului.
Prin Ordonanþa nr. 3/2003 se propune exceptarea de la plata acestei taxe a serviciilor de publicitate, atunci când acestea sunt efectuate de serviciile mass-media, scrise ºi audiovizuale.
Mãsura va contribui la consolidarea economico-financiarã a mijloacelor de publicitate în masã.
## Da, vã mulþumesc.
Îl rog pe domnul preºedinte ªtefan Viorel, domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, sã prezinte raportul comisiei.
## Domnule preºedinte,
Comisia noastrã sesizatã în fond a întocmit raport favorabil, fãrã amendamente, ºi supune spre dezbatere ºi adoptare proiectul în forma transmisã de iniþiator, Guvernul României.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?
Nefiind intervenþii nu sunt nici amendamente, în conformitate cu Regulamentul Senatului, precizez caracterul legii, de lege ordinarã, ºi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã pentru modificarea art. 66 alin. (2) din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001. Iniþiator este un coleg de-al nostru, parlamentar, dar nefiind prezent la dezbateri suntem nevoiþi sã nu o luãm în discuþie.
Sigur, raportul este de respingere.
ªi punctul de vedere al Guvernului este tot de respingere.
Punctul de vedere al Guvernului este de respingere. Raportul comisiei este de respingere, dar nu este iniþiatorul prezent, va rãmâne în ordinea de zi peste douã sãptãmâni.
Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã vã aduc la cunoºtinþã cã asearã colegii din comisia pe care plenul celor douã Camere a instituit-o, deci Comisia pentru elaborarea proiectului de Lege privind revizuirea Constituþiei, a finalizat lucrãrile ºi a aprobat prin vot, cu 14 voturi pentru ºi douã abþineri, proiectul de Lege pentru modificarea Constituþiei, motiv pentru care vã adresez rugãmintea sã vã adresaþi fie colegilor parlamentari, fie la nivelul grupurilor, astãzi, pentru cã se va distribui acest proiect de lege pe care, sigur, puteþi sã-l mediatizaþi în teritoriu.
În numele domnului preºedinte Nicolae Vãcãroiu am sarcina sã adresez mulþumiri colegilor care au reprezentat Senatul în aceastã comisie, colegi pe care dumneavoastrã, în plenul celor douã Camere, i-aþi mandatat.
Vã mulþumesc.
Mâine ºi poimâine avem activitãþi în teritoriu. Vã mulþumesc.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11, 25._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#112646Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð48701
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/7.III.2003 conþine 24 de pagini.**
Preþul 29.664 lei
Dorim sã asigurãm, în continuare, stabilitatea profesiei diplomatice. Dorim, în egalã mãsurã, sã eliminãm arbitrarul în ceea ce priveºte cariera diplomaþilor noºtri.
Cei mai buni trebuie sã reuºeascã. Plecãrile la post se vor face exclusiv prin concurs, în faþa unei comisii independente. Promovãrile în grad diplomatic se vor face de o manierã transparentã ºi obiectivã, în faþa unei comisii independente ºi obiective. Dorim sã creãm emulaþie ºi stimulente pentru diplomaþii noºtri. Dorim sã asigurãm, în egalã mãsurã, o bazã de motivare superioarã a diplomaþilor noºtri ºi, în premierã, introducem un element pe care vã rog foarte mult sã-l sprijiniþi, este asigurarea medicalã de sãnãtate pentru diplomaþii ºi angajaþii noºtri în strãinãtate.
Suntem, la ora aceasta, în continuare, în situaþia aceasta, sã improvizãm ºi sã-i punem pe ai noºtri în situaþii de foarte multe ori neplãcute atunci când au o situaþie de boalã sau o situaþie deosebitã ºi nu au modalitãþi de platã. La ora aceasta nu avem acest lucru ºi este un element de noutate în legea noastrã, fãrã sã afecteze bugetul, fãrã sã cerem bani suplimentar. Încercãm doar sã ne reorganizãm în aceastã chestiune.
Pe de altã parte, el duce corpul diplomatic românesc ºi consular într-o etapã de modernitate, într-o etapã europeanã ºi, de aceea, vã rugãm foarte mult sã susþineþi acest proiect de lege care pentru noi este extrem de important, necesar ºi foarte util din punct de vedere al motivãrii ºi responsabilizãrii diplomatului român cu profil european, pe care dorim sã îl încurajãm în Ministerul Afacerilor Externe.
Domnule preºedinte, vã mulþumesc foarte mult.
La rândul sãu, Harold Nicholson, diplomat de carierã, spunea: ”Acestea sunt calitãþile diplomatului meu ideal: adevãr, calm, precizie, rãbdare, bunã dispoziþie, modestie ºi loialitate. Acestea sunt, în acelaºi timp, ºi calitãþile unei diplomaþii model. Cititorul poate sã obiecteze: ÇAþi omis inteligenþa, cultura, discernãmântul, prudenþa, supleþea, farmecul, hãrnicia, curajul ºi chiar tactulÈ. Nu le-am omisÒ Ñ spunea Nicholson Ñ, ”le-am considerat ca subînþeleseÒ.
Tocmai de aceea considerãm noi cã prin acest statut Corpul diplomatic ºi consular al României va deveni un adevãrat corp de elitã al societãþii româneºti.
Aº dori sã mai subliniez un aspect: înfãptuirea marilor noastre obiective de politicã externã este de neconceput fãrã un efort constant ºi de înaltã calitate al acestui corp profesional.
Dar nu este mai puþin adevãrat cã diplomaþia noastrã beneficiazã, stimate colege ºi stimaþi colegi, în aceºti ani, de consensul forþelor politice parlamentare ºi al societãþii civile în legãturã cu aceste obiective care slujesc interesul naþional.
Nouã, senatorilor din Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), ni se pare firesc ca ºi societatea româneascã sã trateze cu respect ºi înþelegere activitatea, condiþiile de muncã ºi viaþã ale Corpului diplomatic ºi consular al României, evident, în funcþie de posibilitãþile de care dispunem ºi poate chiar ceva mai mult. Mã limitez sã amintesc sporul de confidenþialitate ºi asigurãrile de sãnãtate, de care amintea ºi domnul ministru Mircea Geoanã.
Luând în considerare aceste elemente, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) din Senatul României va vota în favoarea proiectului de lege propus de Guvern, cu amendamentele Comisiei pentru politicã externã.
Vã mulþumesc.
Grupul nostru parlamentar apreciazã necesitatea acestui proiect ºi-l va vota. Vã mulþumesc.
Aº mai face vorbire despre caracterul normal al dezbaterilor ºi aportul Comisiei pentru politicã externã care a adus unele amendamente Ñ nota bene, însuºite de cãtre iniþiator Ñ care îmbogãþesc ºi care dau substanþã legii ºi acest lucru înseamnã un fapt pozitiv pentru Parlament, în general, ºi pentru Comisia noastrã pentru politicã externã, în special. Responsabilitatea deosebitã pe care o are personalul aflat în misiune ºi caracterul special al acestei munci legate ºi de elementele care privesc gestionarea informaþiilor este bine conturatã în actul acesta normativ.
Aº vrea sã mai menþionez un fapt, pe care pe scena politicã româneascã reprezentanþii Uniunii Democrate Maghiare din România l-au adus la cunoºtinþa opiniei publice, acela referitor la precaritatea reprezentãrii comunitãþilor minoritare în aceste instituþii, ca sã le spun aºa, speciale ale statului ºi pentru care îmi exprim speranþa cã prin intrarea în vigoare a acestei legi, printr-o mai mare clarificare a mecanismelor care guverneazã instituþia la care se referã aceastã problematicã, respectiv a accesului persoanelor din rândul minoritãþilor la funcþii din acestea mai speciale, va cãpãta un prilej de manifestare. Nu numai aceasta, dar ºi alte elemente din conþinutul legii mã fac sã afirm aici cã grupul nostru parlamentar va vota în favoarea proiectului de lege.
Vã mulþumesc.
Iatã cã aceastã instituþie va avea obligatoriu acces la o bazã de date care, evident, nu are raþiunea de a fi protejatã Ñ în sens negativ Ñ faþã de aceastã altã autoritate Ñ cum este Registrul Auto Român Ñ, în sensul cã nu le pune la dispoziþie acum, însã prin aceastã lege vor fi obligaþi Ñ colegii care deþin date din sfera miºcãrilor legate de autoturisme, cu statut legal sau mai puþin legal Ñ pentru cã atestarea originalitãþii, certificatul doveditor cã autoturismul respectiv poate aparþine proprietarului respectiv ºi poate intra în circulaþie, iatã, trece într-un domeniu care aparþine de altã autoritate.
Acest lucru este un prim pas în direcþia celor menþionate în deschidere.
Vreau sã mai spun ºi un fapt important care a fãcut obiectul dezbaterilor.
Chiar dacã Registrul Auto Român este, pe de o parte, agent economic ºi, pe de altã parte, autoritate de reglementare, va trebui rezolvatã odatã aceastã contradicþie, dar ea necesitã, evident, o lege. Prin acest act normativ, anumite interese, de aceastã datã economice, ale Registrului Auto Român în ceea ce priveºte o piaþã, pentru cã este o piaþã a unei prestaþii, prestaþia fiind certificarea autenticitãþii, sã poatã fi Ñ ºi legea chiar acceptã, oferã posibilitatea Ñ transferatã în sfera întreprinzãtorilor particulari care, evident, vor trebui sã poarte autorizarea ºi atestatul acestei autoritãþi de reglementare cãreia îi spunem Registrul Auto Român.
Nu vreau sã mai lungesc vorba, ci vreau sã spun cã am încercat ºi eu sã-mi aduc personal o contribuþie modestã, uneori argumentând cu mijloacele mele modeste, pentru ca iniþiatorul sã facã bine sã justifice cu mai multã tãrie un anume demers pe care îl face prin acest proiect de lege. Noi vom vota, cu modificãrile pe care preºedintele comisiei le-a avansat aici.
Vã mulþumesc.
Autoritatea are deplinã autonomie în ceea ce priveºte relaþiile cu ministerele, cu autoritãþile locale ºi societãþile comerciale la care statul este acþionar majoritar.
Autoritatea este condusã de un guvernator, asimilat cu funcþia de secretar de stat de la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.
Având în vedere importanþa acestei instituþii în coordonarea strategiei de dezvoltare a Vãii Jiului, vã propun sã fiþi de acord cu proiectul de lege ºi aº dori sã menþionez cã proiectul de lege a fost dezbãtut în Comisia economicã, s-au fãcut o serie de amendamente cu care ministerul nostru este de acord.
Vã mulþumesc.