Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 8 martie 2005 · monitorul.ai

## Doamnelor ∫i domnilor,

Avem al„turi de noi, ast„zi, nu doar un pre∫edinte al Parlamentului European, ci, mai mult dec‚t at‚t, un pre∫edinte al cet„˛enilor europeni care a dovedit c„ poate sus˛ine cu fermitate rolul Parlamentului European de for al legitimit„˛ii democratice a Europei.

Este o personalitate politic„ de anvergur„, un om profund devotat proiectului politic european de reunificare a continentului nostru. Œn fine, ast„zi, domnul Josep Borrell este aici ∫i Ón calitatea deosebit de onorant„ pentru noi de prieten al Rom‚niei.

N„scut Ón Spania, Ón Catalonia, Ón mun˛ii Pirinei, domnul Josep Borrell a dovedit c„ este nu numai un fiu al Spaniei, nu numai un om de stat spaniol, ci ∫i o con∫tiin˛„ european„ vie, participant la construc˛ia Uniunii Europene.

Cu o carier„ politic„ prestigioas„, domnul Josep Borrell este un om de stat complet, unul dintre oamenii politici spanioli despre care se poate spune c„ reprezint„ un punct de referin˛„ al unei perioade marcate de viziune politic„ ∫i substan˛„ a Ómplinirilor. Domnul Borrell are o forma˛ie academic„ plurivalent„ de inginer, economist ∫i matematician.

Este, Ón primul r‚nd, inginer aeronautic, absolvent al Universit„˛ii politehnice din Madrid. Ca rom‚ni, suntem un popor m‚ndru de tradi˛iile noastre aviatice solide, ini˛iate Ónc„ de la Ónceputul secolului trecut, ∫i de aceea avem deosebita pl„cere de a-l saluta ast„zi pe domnul Borrell ∫i Ón aceast„ calitate. Preciziei spiritului ingineresc i-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/8.III.2005 fost ad„ugate rigoarea ∫i logica forma˛iei matematice, consolidat„ prin ob˛inerea masteratului Ón matematici aplicate la Universitatea Stanford din S.U.A.

Domnul Borrell este, de asemenea, absolvent al Institutului Francez al Petrolului din Paris, cu un masterat Ón economia energiei. Domnul pre∫edinte a ob˛inut doctoratul Ón ∫tiin˛e economice la Universitatea Complutense din Madrid, iar cariera sa academic„ culmineaz„ cu actuala calitate de profesor universitar de analiz„ economic„ la Facultatea de ™tiin˛e Economice a aceleia∫i universit„˛i din Madrid.

Pe parcursul Óntregii sale cariere, pre∫edintele Borrell a fost implicat activ Ón procesul de construc˛ie a Uniunii Europene ∫i Ón rela˛iile cu institu˛iile europene, iar la 20 iulie 2004 a fost ales pre∫edintele Parlamentului European, pozi˛ie Ón care ∫i-a pus Óntreaga energie Ón slujba cet„˛enilor europeni pentru asigurarea transparen˛ei, comunic„rii proiectului european ∫i sprijinului cet„˛enilor europeni.

Da˛i-mi voie s„ v„ felicit, domnule pre∫edinte, pentru rezultatul ob˛inut la referendumul organizat Ón Spania privind aprobarea Constitu˛iei Europene.

A∫a cum ∫ti˛i, doamnelor ∫i domnilor, Spania a fost prima ˛ar„ care a supus Constitu˛ia european„ unui vot popular prin referendum. Rezultatul este deosebit de Óncurajator pentru Óntreaga Europ„. Prezen˛a domnului pre∫edinte Borrell Ón Rom‚nia, Ón plenul Parlamentului Rom‚niei, reprezint„ un moment deosebit de important.

Iat„ de ce, domnule pre∫edinte, v„ spunem cu toat„ c„ldura bine a˛i venit Ón Rom‚nia! Ne bucur„m c„ v„ afla˛i Ón aula Parlamentului Rom‚niei ∫i v„ invit s„ v„ adresa˛i plenului nostru.

Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Josep Borrell Fontelles —** _pre∫edintele Parlamentului European_ **:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Membri ai Corpului Diplomatic, Doamnelor ∫i domnilor,

Este o mare onoare pentru mine s„ m„ adresez ast„zi celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, Ón vizita oficial„ pe care o fac Ón ˛ara dumneavoastr„. Este o mare onoare, pentru c„ eu cred c„ suntem Óntr-un moment potrivit, un moment-cheie al istoriei dumneavoastr„ nemaipomenite.

Œn istorie, se ∫tie asta, unii pierd ∫i al˛ii c‚∫tig„. ™i echipa dumneavoastr„ de fotbal, Steaua, a dob‚ndit o victorie cu Valencia.

Adrian N„stase

#5457

Ca spaniol, trebuie s„ v„ felicit pentru aceasta. ™i cum am spirit sportiv ∫i nu v„ port ranchiun„ pentru victoria ob˛inut„, v„ doresc s„ c‚∫tiga˛i ∫i marea partid„ de aderare a dumneavoastr„ la Uniunea European„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Dup„ cum v„ da˛i seama, victoria dumneavoastr„ va fi ∫i victoria noastr„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Cunoa∫te˛i excelentele rela˛ii care au existat Ón ultimii ani Óntre Parlamentul European ∫i Parlamentul Rom‚niei. Vreau s„ v„ mul˛umesc pentru contribu˛ia deputa˛ilor din ambele Camere la efortul nostru comun.

Doamnelor ∫i domnilor, trebuie s„ recunosc c„ dumneavoastr„ sunte˛i parte integrant„ din istoria Europei. Dumneavoastr„ sunte˛i o mare ˛ar„ european„. Eu cunosc unul din ora∫ele importante ale dumneavoastr„ ∫i capitala dumneavoastr„ m„ face s„ v„d c„ Rom‚nia este o ˛ar„ care a ie∫it din Óntuneric ∫i a luptat pentru democra˛ia ∫i construc˛ia institu˛iilor conform statului de drept, iar acest efort merit„ recuno∫tin˛a noastr„ ∫i, mai ales, recuno∫tin˛a mea, fiindc„ eu vin din Spania, o ˛ar„ care a tr„it acum 20 de ani o experien˛„ similar„.

Acum 20 de ani am intrat Ón Uniunea European„, dar a trebuit s„ a∫tept„m 11 pentru a intra. Eforturile dumneavoastr„, ale Óntregului popor rom‚n, au fost recunoscute pe 17 decembrie anul trecut. Eu cred c„ dumneavoastr„ pute˛i fi mul˛umi˛i de rolul pe care Guvernul dumneavoastr„ ∫i dumneavoastr„ l-a˛i realizat pentru reu∫ita aceasta.

Dup„ cum ∫ti˛i, Ón 22 februarie, Comisia European„ a emis un raport favorabil, un nou pas c„tre aderare. Œn mai 2004 a fost dat raportul Parlamentului Europei, care a fost calificat drept dur ∫i exigent, dar eu cred c„ a ajutat pentru negocierile de aderare. A fost un raport care a impulsionat Comisia European„ pentru ca dumneavoastr„, poporul rom‚n, s„ accelera˛i reformele. Ast„zi sper„m ca aderarea dumneavoastr„ s„ se realizeze la termenul prev„zut, de 1 ianuarie 2007, dar nu putem ascunde c„ mai r„m‚n multe lucruri de f„cut, iar acest drum al dumneavoastr„ va fi urm„rit cu mult„ aten˛ie de c„tre Parlamentul European. O parte foarte important„ a acestui drum este votul pe care Parlamentul European trebuie s„-l dea pe 13 aprilie, dup„ cum ∫ti˛i. Acordul Parlamentului European este obligatoriu pentru aderarea dumneavoastr„. Termenele sunt scurte, dar v„ pot asigura — ∫i aceasta este una din ra˛iunile vizitei mele — c„ Parlamentul European va face eforturi foarte mari pentru ca la termenul prev„zut s„ se semneze Tratatul de aderare, la 25 aprilie 2005.

Doamnelor ∫i domnilor,

Aderarea Rom‚niei este un pas Ón procesul pe care mul˛i Ól numesc îl„rgirea Uniunii Europene“, dar eu prefer s„ vorbesc de îreunificarea Europei“. Nu numai c„ se l„rge∫te Europa, nu despre asta este vorba, ci c„ vechi na˛iuni europene se reg„sesc. Este o reunificare care ne-a permis s„ dep„∫im trista mo∫tenire a lui Hitler ∫i Stalin, o reunificare care s-a f„cut nu numai din ra˛iuni economice ∫i politice, ci era mai ales un imperativ moral. Mul˛umit„ acestei reunific„ri suntem Ón aceast„ faz„ a istoriei Uniunii Europene, marcat„ de consecin˛ele c„derii Imperiului sovietic. Acesta a fost un moment fundamental al Europei Unite. Primul a fost voin˛a de a nu se mai repeta acele r„zboaie civile Óntre europeni. Al treilea motiv va fi Constitu˛ia, ast„zi Ón faz„ de ratificare.

Ast„zi cred c„ pot s„ spun c„ acel mare om de stat rom‚n care a fost Nicolae Titulescu, neobosit lupt„tor Ómpotriva totalitarismului, ar fi m‚ndru de aceast„ reunire a noastr„ de ast„zi. Permite˛i-mi s„ amintesc c„ Titulescu, Ón 1928, spunea c„ îpolitica rom‚neasc„ este unit„ ∫i tinde c„tre o convergen˛„ perfect„ Óntre Rom‚nia ∫i interesele europene. Toate actele noastre Ón politic„ vor deriva din aceast„ premis„ fundamental„.“ Au fost cuvinte profetice a c„ror valabilitate trebuie s„ o recunoa∫tem ast„zi. ™i a∫a cred. Eu cred c„ Europa unificat„ a devenit con∫tient„ de o istorie comun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/8.III.2005 Se pune sf‚r∫it la ceea ce Milan Kundera numea îr„pirea a jum„tate din Occident“, Ón romanul s„u, îInsuportabila u∫ur„tate a fiin˛ei“, c‚nd credeam c„ vedem imagini din Praga ∫i, de fapt, erau din Lyon.

Œnainte, monarhii, Ón dictaturi sau imperii, au Óncercat, f„r„ succes, s„ uneasc„ cu for˛a pe europeni, dar uniunea cu for˛a, cu pu∫ca, cu baioneta nu poate reu∫i. Ast„zi suntem uni˛i prin respectarea principiilor ∫i libert„˛ilor care sunt un fundament ce une∫te mult mai mult dec‚t armele.

S-a ini˛iat un Ónceput al Europei ∫i pu˛ini ∫i-ar fi putut Ónchipui atunci c„ un pre∫edinte al Parlamentului european ar putea vorbi Ón numele a 25 de state, state care acum 16 ani erau separate. Trebuie s„ complet„m aceast„ unire a Europei ∫i care s„ respecte Constitu˛ia European„, care Ón ˛ara mea a fost deja ratificat„.

Œn 1989, construc˛ia european„ era un proiect mai ales tehnic, bazat pe construc˛ia unei pie˛e unice, dar Cortina de Fier ne-a scutit de a g‚ndi ∫i a fixa limitele europene. Acest zid f„cea el treaba, dar c„derea Cortinei de Fier ne-a ar„tat c„ trebuie s„ ˛inem seama de ˛„rile pe care Yalta le l„sase deoparte. Trebuie s„ ne g‚ndim la moned„ unic„, la globalizarea construc˛iei europene, de asemenea, la Constitu˛ia European„ ca un proiect politic special.

Cum am v„zut, Ón Rom‚nia exist„ un sprijin de 80% pentru aderarea la Uniunea European„. Aceast„ sus˛inere majoritar„ este foarte important„. De asemenea, foarte necesar„ este informarea ∫i sensibilizarea cet„˛enilor no∫tri ∫i de aceea v-a∫ cere, domnilor pre∫edin˛i, doamnelor ∫i domnilor, s„ explica˛i foarte bine care sunt avantajele ∫i dezavantajele acestei integr„ri.

V„ garantez din acest moment c„ Parlamentul European va contribui la aceast„ activitate de informare. Œn ultimul trimestru al acestui an se va deschide un oficiu de informare la Bucure∫ti pentru a colabora cu acest Parlament, cu Guvernul ∫i cu institu˛iile acestei ˛„ri.

Convingerea politic„ ∫i sprijinul majoritar al popula˛iei este ceva foarte pozitiv pentru orice ˛ar„. A fost, Ón mod special, pentru Spania, acum 20 ani, dar doar asta nu este suficient. Nu va fi suficient„ numai voin˛a popoarelor pentru ca Rom‚nia s„ intre Ón familia european„. Ca prieten, eu v„ spun c„ trebuie s„ fi˛i con∫tien˛i c„ Óncheierea negocierilor nu Ónseamn„ finalul tuturor eforturilor necesare. At‚t Comisia European„, c‚t ∫i Consiliul ∫i Parlamentul European, Ón rezolu˛ia lor din luna decembrie 2004, au eviden˛iat necesitatea de a aborda o serie de probleme nerezolvate, dar care au fost evident identificate. Le cunoa∫te˛i mai bine dec‚t mine. Este vorba de Óncheierea reformei administra˛iei ∫i a puterii juridice ∫i a Óndeplinirii angajamentelor luate la capitolele competitivit„˛ii ∫i mediului ambiant. Parlamentul dumneavoastr„ va avea un rol foarte important Ón acest sens.

Parlamentul European, Ón luna decembrie 2004, a constatat c„ ceea ce am denumit îcorup˛ie“, Ón˛eleas„ ca o func˛ionare ineficient„ a administra˛iei, continu„ s„ fie o problem„. Suntem siguri c„ autorit„˛ile rom‚ne vor continua eforturile necesare pentru a rezolva aceast„ corup˛ie, dar sunt de acord cu dumneavoastr„, Ón mod special cu pre∫edintele republicii, cu primul-ministru, cu pre∫edintele Senatului, c„ nu trebuie s„ utiliz„m Ón mod generalizat acest termen de îcorup˛ie“ care poate Ónsemna o descalificare a unei ˛„ri Óntregi. Trebuie s„ atac„m cazurile concrete, acolo unde se produc, f„r„ s„

neg„m problemele, dar s„ nu le amplific„m Ón a∫a fel Ónc‚t s„ le transform„m Óntr-o categorie metafizic„.

Parlamentul European ∫i-a manifestat dorin˛a ∫i Óncrederea ca Rom‚nia s„-∫i termine preg„tirile pentru a intra Ón Uniunea European„ Ón 2007. Parlamentul European a spus-o ∫i a votat Ón plen. El este de acord cu acest lucru. Dar nu v„ am„gi˛i! Nu toat„ lumea va vota Ón favoarea intr„rii Rom‚niei. Trebuie s„ a∫tept„m ca p‚n„ la 13 aprilie s„ vedem ce se Ónt‚mpl„ ∫i nu trebuie s„ asculta˛i opiniile deputa˛ilor, care nu sunt dec‚t opinii personale, care nu-i angajeaz„ dec‚t pe ei ∫i nu trebuie s„ fie asimilate cu opinia unei institu˛ii care se pronun˛„ pentru un vot majoritar pentru intrarea Rom‚niei Ón Europa.

Dumneavoastr„ sunte˛i parlamentari ca ∫i mine ∫i ∫ti˛i c„ Óntr-un parlament exist„ o diversitate de opinii ∫i vor fi ∫i Ón leg„tur„ cu Rom‚nia. Pe m„sur„ ce se apropie ziua votului, ve˛i auzi o tot mai mare diversitate de opinii. Eu cred Ón acest moment c„ exist„ o majoritate favorabil„ intr„rii Rom‚niei. Nu pot s„ anticipez Ón a v„ asigura rezultatul. Œn momentul de fa˛„ trebuie s„ cunoa∫tem mai bine problemele care pot ap„rea, contribuind la rezolvarea lor sub o form„ c‚t mai convenabil„.

Ar fi pentru mine o mare satisfac˛ie s„ urez bun venit parlamentarilor rom‚ni care vor veni ca observatori europeni, Óncep‚nd din vara urm„toare. Se va hot„rÓ aplicarea sau nu a faimoasei clauze a salvgard„rii, dar aceasta nu trebuie v„zut„ ca o sanc˛iune, nici ca o dovad„ de neÓncredere, ci ca un mecanism destinat asigur„rii c„ Rom‚nia este preg„tit„ adecvat.

Insist pe dimensiunea politic„ a proiectului european ∫i sunt convins c„ adeziunea Rom‚niei va Ónsemna pentru Uniunea European„ o valoare ad„ugat„, o valoare ad„ugat„ Ón dimensiunea ei politic„. Dumneavoastr„ ve˛i fi un factor de stabilizare Ón regiunea Balcanilor, un element care va contribui la asigurarea flancului sud-est european, o pies„ important„ Ón noua politic„ ∫i, de asemenea, ve˛i aduce o important„ contribu˛ie cultural„. Cum s„ nu aduc aminte aici marea dimensiune european„ a scriitorului dumneavoastr„ Ionesco sau a genialului compozitor Enescu?

Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor a men˛ionat c„ parte din activitatea mea se refer„ la ingineria aeronautic„. Permite˛i-mi s„-mi amintesc de colegii mei rom‚ni Henri Coand„, Traian Vuia sau Aurel Vlaicu ∫i de faptul c„ ˛ara dumneavoastr„ este unul din pionierii avia˛iei europene datorit„ contribu˛iei la dezvoltarea aeronauticii.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Adeziunea dumneavoastr„ este o mare oportunitate pentru a contribui la un proiect de integrare european„ care promoveaz„ obiective ∫i valori democratice ∫i care creeaz„ un spa˛iu de solidaritate ∫i prosperitate Ón care to˛i cet„˛enii europeni vor fi ni∫te pietre unghiulare ale Uniunii noastre.

Œn contractul nostru politic european exist„ o important„ func˛ie redistributiv„ a Uniunii Europene ca expresie a solidarit„˛ii noastre. Œntre anii 2007—2009 Rom‚nia va primi Ón jur de 9.000 milioane de euro necesari pentru dezvoltarea ˛„rii. V„ spun eu, ca spaniol ∫i ministru al lucr„rilor publice, c„ am v„zut cum s-a transformat geografia unei ˛„ri gra˛ie aportului unor resurse comunitare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/8.III.2005 Ve˛i participa dumneavoastr„ Ónc„ ∫i mai mult la construirea ∫i reflec˛ia asupra viitorului Europei, asupra viitorului nostru comun. A∫ vrea s„ salut pe reprezentan˛ii rom‚ni la lucr„rile Conven˛iei Europene care au contribuit la calitatea lucr„rilor. Aceast„ reflec˛ie se refer„ la m‚na de lucru, la cre∫terea economic„, la mediul ambiant, la emigra˛ie. Nici o ˛ar„ european„, nici m„car cea mai puternic„, nu poate pretinde s„ rezolve singur„ aceste probleme. Uniunea noastr„ ne d„ for˛e. C‚nd nu suntem uni˛i, suntem irelevan˛i...

Dar nu trebuie s„ ascundem problemele de fond pe care le are Europa, probleme ale cre∫terii economice, care nu s-a relansat prea bine. R„m‚nerea Ón urm„ a tehnologiei fa˛„ de S.U.A. este considerabil„, concuren˛a mondial„ este din ce Ón ce mai dur„ pentru to˛i. De asemenea, Ómb„tr‚nirea popula˛iei este din ce Ón ce mai Óngrijor„toare. Europa nu este un drum pres„rat cu trandafiri. Nu este un loc doar de unde se primesc bani. Nu! Europa nu Ónseamn„ numai acordarea de subven˛ii. Europa — ∫i cu aceasta vreau s„ Ónchei — a Óndeplinit visul p„rin˛ilor ei. Pe ruinele unui continent distrus de r„zboi, Ónfometat ∫i amenin˛at s-a realizat ceva inimaginabil. Ast„zi, europenii pot s„-∫i rezolve problemele utiliz‚nd un alt instrument dec‚t cel al cuv‚ntului. Este inimaginabil c„ nu o s„ ne mai Ónfrunt„m, de∫i uneori am fost du∫mani.

Noi vrem s„ facem multe lucruri Ómpreun„. Avem multe ambi˛ii. Acesta este un r„spuns la Constitu˛ia European„ care, formal, este un tratat, dar nu e un tratat ca celelalte. Se diferen˛iaz„ de celelalte tratate prin forma Ón care a fost elaborat„, prin con˛inutul ∫i valoarea sa simbolic„.

Sper ca atunci c‚nd dumneavoastr„ ve˛i intra Ón Uniunea European„, pe 1 ianuarie 2007, Constitu˛ia s„ fi fost aprobat„ ∫i s„ fie un obiect al dezbaterii europene, o

dezbatere care trebuie s„ fie cuprins„ Ón circumstan˛ele geopolitice Ón care vom tr„i Ómpreun„. S„ fim con∫tien˛i de acest lucru.

Europa nu mai este centrul lumii. Dar nu este nici un scenariu privilegiat al Ónfrunt„rilor Óntre Est ∫i Vest. Vedem cum Asia iese la suprafa˛„ din ce Ón ce mai mult, Ón economie ∫i Ón comer˛ul mondial. Marile mase umane din India ∫i China vor fi tot mai importante ∫i vor participa tot mai mult Ón Ónfrunt„rile mondiale.

De asemenea, Africa ∫i Orientul Mijlociu vor participa Ón aceast„ activitate. S.U.A., prima mare putere mondial„, va fi un gardian din ce Ón ce mai dificil al securit„˛ii europene, deoarece va trebui s„ fac„ fa˛„ unor noi amenin˛„ri ∫i noi rela˛ii Ón alte spa˛ii: Rusia, China, India. Œn aceste condi˛ii, Ón zorii secolului XXI Europa nu are alt„ alternativ„ dec‚t s„ continue ∫i s„ ad‚nceasc„ construc˛ia ei, iar Rom‚nia este chemat„ s„ participe ∫i s„ contribuie la acest lucru. Sper cu toat„ sinceritatea ca eforturile dumneavoastr„ s„ se vad„ Óncununate de succes ∫i s„ v„ primim f„r„ Ónt‚rziere Ón casa comun„ european„, care Óntotdeauna a fost a dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința