Stenogramă plen

Bun„ ziua, stima˛i colegi!

V„ urez îHristos a Ónviat!“ ∫i îLa mul˛i ani!“ cu ocazia sfintelor s„rb„tori de Pa∫te.

Deschidem ∫edin˛a de ast„zi cu primul tronson al ∫edin˛ei, dedicat declara˛iilor politice.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Apostolache. Este prezent? Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

Bun„ ziua!

Stima˛i colegi,

Pentru c„ este prima noastr„ Ónt‚lnire de dup„ Pa∫ti, voi Óncepe prin a v„ spune îHristos a Ónviat!“, cer‚ndu-v„, totodat„, s„ m„ asculta˛i cu sufletul deschis ∫i cu g‚nduri bune.

Zilele trecute, Inspectoratul Jude˛ean ™colar Prahova a r„mas f„r„ to˛i cei trei inspectori-∫efi. At‚t inspectorul ∫colar general Petre N„chil„, c‚t ∫i cei doi adjunc˛i ai s„i, ™tefan Jean ∫i Stelian Ene, au demisionat din

func˛ie, l„s‚nd, astfel, loc liber unor numiri interimare, at‚t de dorite de conducerea Alian˛ei D.A.

Demisia este, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, un act de voin˛„ unilateral ∫i, Ón mod normal, comentarea unui astfel de gest nu ar trebui s„ Ó∫i g„seasc„ locul acum ∫i aici.

Totu∫i, sunt c‚teva aspecte care mie mi-au dat mult de g‚ndit ∫i cred c„ v„ vor da ∫i dumneavoastr„: to˛i cei trei au grad didactic I, iar calit„˛ile lor profesionale nu pot fi puse sub semnul Óndoielii. Performan˛ele Ónregistrate de Ónv„˛„m‚ntul prahovean Ón intervalul Ón care echipa lor s-a aflat la conducere nu sunt cu nimic mai prejos dec‚t cele Ónregistrate anterior. Nu s-au descoperit — de∫i s-au c„utat cu lum‚narea, v„ rog s„ m„ crede˛i! — nici fraude, nici alte ilegalit„˛i care s„ justifice demiterea lor sau s„ Ói determine s„ demisioneze pentru a ie∫i din func˛ii basma curat„. Nu!

Este clar c„ Alian˛a D.A. a lucrat ∫tiin˛ific, prin metoda pic„turii chineze∫ti, determin‚ndu-i pe ace∫ti oameni s„ plece de bun„voie, pentru a p„stra aparen˛a legalit„˛ii Ón demersurile sale.

Un argument care v„ va r„sp‚ndi orice dubiu este acela c„ inspectorul ∫colar general Petre N„chil„ ∫i-a depus demisia cu data de 18 iunie anul curent, pentru c„ ∫i-a dorit, ca orice dasc„l care se respect„, pe de o parte, s„ Ó∫i duc„ mandatul p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫colar, iar pe de alt„ parte pentru a nu produce tulbur„ri Ón procesul de Ónv„˛„m‚nt prin Óntoarcerea sa la catedra

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 de matematic„, doar cu o lun„ Ónainte de Óncheierea ∫colii.

Rezultatul? Demisia i-a fost acceptat„... de a doua zi, semn clar c„ pentru alian˛„ nu numai c„ scopul scuz„ mijloacele, ci ∫i efectele asupra procesului de Ónv„˛„m‚nt nu mai conteaz„!

Am fost acuza˛i c„ Ón anul 2000 am f„cut schimb„ri pe criterii politice. Poate c„ s-a Ónt‚mplat ∫i asta, probabil c„ au fost ∫i abuzuri, dar, de atunci, pretindem c„ am f„cut pa∫i importan˛i spre Uniunea European„, c„ ne intereseaz„ respectarea legalit„˛ii, c„ suntem preocupa˛i de Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, c„ manifest„m respect pentru valori. Vorbe Ón v‚nt!

M„ bucur pentru dumneavoastr„ c„ nu ave˛i copii Ón clasa a XII-a, ai c„ror profesori de matematic„ s„ fie schimba˛i cu o lun„ Ónainte de bacalaureat ∫i de admiterea la facultate, a∫a cum m„ bucur pentru noi to˛i c„ nu suntem nevoi˛i s„ tr„im umilin˛a celor trei, a c„ror vin„ unic„ este, iat„, c„ nu apar˛in unuia dintre partidele aflate la putere!

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat C„t„lin Micula, Grupul parlamentar al P.N.L.. Este Ón sal„?

Dac„ nu, domnul deputat Cornel Popa. Nici Domnia sa nu este Ón sal„.

Domnul deputat Rare∫ M„nescu, acela∫i grup parlamentar.

- Domnul deputat Drago∫ Ujeniuc.

- V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este binecunoscut faptul c„ una dintre condi˛iile principale pentru finalizarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este aceea referitoare la reforma Ón justi˛ie. ™i drumul spre reform„ a fost Ónceput Ón mod inspirat prin numirea Ón func˛ia de ministru al justi˛iei a unui reprezentant al societ„˛ii civile. Cum era de a∫teptat, acest ministru s-a angajat Óntr-o lupt„ pe fa˛„ cu mentalitatea magistra˛ilor, dominat„ Ón bun„ m„sur„ — trebuie s„ recunoa∫tem — de rutin„, suficien˛„, platitudine ∫i arogan˛„, iar uneori chiar de morbul corup˛iei.

F„r„ Óndoial„ c„ principalul sprijin Ón aceast„ lupt„ trebuie s„-l primeasc„ din partea C.S.M., care, potrivit Constitu˛iei, este garantul independen˛ei Ón justi˛ie, dar ∫i titularul tragerii la r„spundere disciplinar„ a judec„torilor ∫i procurorilor.

Dar iat„ c„ lucrurile nu se petrec conform a∫tept„rilor fire∫ti.

Spun aceasta pentru c„, de∫i Ónc„lcarea legii este prezent„ Ón numeroase cazuri, at‚t la instan˛e, c‚t ∫i Ón parchete, nu s-au Ónregistrat cazuri de judecat„ a celor afla˛i Ón defect, ace∫tia fiind astfel feri˛i de orice deranj ∫i Óncuraja˛i Ón practicarea defectuoas„ a profesiei.

Nu a∫ fi adus, poate, acest subiect Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor dac„ nu a∫ fi cunoscut un exemplu de dat„ recent„, care s„-mi sus˛in„ punctul de vedere exprimat mai sus.

Este vorba de un caz aflat Ón lucru la P.N.A., referitor la pre∫edinta Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare,

Ómpotriva c„reia procurorul a Ónceput urm„rirea penal„ pe data de 8 aprilie 2005. Nimic ie∫it din comun Ón demersul procurorului, dac„ acesta nu ar fi Ónc„lcat dispozi˛iile art. 3 punctul 11 din statutul Consiliului Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin lege, potrivit c„rora urm„rirea penal„ nu putea fi Ónceput„ f„r„ informarea prealabil„ a Parlamentului Rom‚niei. Aceast„ informare s-a f„cut Óns„ abia pe data de 14 aprilie 2005, deci la 6 zile dup„ Ónceperea urm„ririi penale.

Œnc„lcarea Ón sine nu are urm„ri grave Ón ceea ce prive∫te mersul anchetei desf„∫urate de procuror, numai c„ ea dovede∫te o dat„ Ón plus atitudinea indiferent„ a unui magistrat fa˛„ de respectarea legii.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Mircea St„nescu, Grupul parlamentar al P.D.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Declara˛ie politic„.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ re˛in aten˛ia vizavi de un fenomen de mare corup˛ie, semnalat recent de pres„, Ón mai multe cotidiene centrale. Este vorba de modul Ón care firma îDeltacons“ — S.A. Tulcea, condus„ de un anume Alexandru Stroie, un protejat al fostei guvern„ri, a reu∫it, prin manevre dubioase, s„ acapareze un num„r extrem de mare de lucr„ri de construc˛ii hidrotehnice ∫i de alt„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 natur„, din fonduri bugetare ∫i europene, alocate pentru consolidarea malurilor Dun„rii ∫i scoaterea la suprafa˛„ a epavei navei Rostok, care blocheaz„ o parte a Canalului navigabil Sulina.

Printr-o asocia˛ie de tip PAS, prin care a preluat controlul firmei îDeltacons“ — S.A. Tulcea, fost„ societate de stat, Alexandru Stroie a devenit Ón ultimii ani un abonat al licita˛iilor derulate Ón jude˛ul Tulcea de c„tre Administra˛ia Fluvial„ a Dun„rii de Jos, institu˛ie aflat„ Ón subordinea Ministerului Transporturilor. Deloc Ónt‚mpl„tor, Alexandru Stroie este na∫ul de cununie al fetei fostului director al Administra˛iei Fluviale a Dun„rii de Jos, Valeric„ Anghel, care a fost recent schimbat din func˛ie. Pe marginea acestei leg„turi de rudenie, Alexandru Stroie a c‚∫tigat Óntr-un mod extrem de dubios licita˛ia pentru scoaterea epavei Rostok, Óntr-o manier„ care demonstreaz„ c„ acesta a ∫tiut suma maxim„ pe care Administra˛ia Fluvial„ a Dun„rii de Jos o avea alocat„ de la Banca European„ de Investi˛ii pentru aceast„ opera˛iune. Faptul dovede∫te c„ Stroie — îDeltacons“ — a fost favorizat la licita˛ie, astfel Ónc‚t s„ Óncaseze maximum din cele 5 milioane de euro alocate pentru scoaterea epavei.

Beneficiind de aceast„ informa˛ie, Stroie — îDeltacons“ — a ofertat la finele anului trecut suma de 4.990.000 euro, adic„ cu 1.000 de euro mai pu˛in dec‚t suma maxim„, ∫i a adjudecat licita˛ia organizat„ de directorul c„ruia i-a cununat fata. Afacerea Rostok a fost rostogolit„ c„tre Alexandru Stroie, Ón condi˛iile Ón care firmele concurente au fost eliminate din competi˛ie, printre acestea ∫i o firm„ german„ specializat„ care oferise o sum„ cu 1,5 milioane de euro mai mic„.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Urmeaz„ domnul deputat ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Da˛i-mi voie s„ spun ∫i eu colegilor îHristos a Ónviat!“ ∫i îLumin„ Ón suflet!“.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i

îRadiografia unei lumi ∫i a unei luni...“

Luna aprilie este cea de a patra lun„ din caruselul actualei guvern„ri, lun„ care nu s-a eviden˛iat prin nici o fapt„ eroic„ a guvern„rii, nici m„car printr-o ini˛iativ„ populist„, ci doar prin scumpiri, modific„ri de taxe ∫i impozite, nelini∫ti sociale at‚t ale salaria˛ilor, c‚t ∫i ale pensionarilor etc.

S„ le lu„m pe r‚nd.

Prima zi din lun„ a debutat cu major„rile fulminante la utilit„˛ile rom‚nilor: energia electric„, energia termic„, gazele naturale, combinate cu cre∫terea accizelor la carburan˛i, alcool, tutun ∫i alte produse. Dup„ ie∫irea dintr-o iarn„ capricioas„, rom‚nii s-au trezit la realitate de m„suri bine definite, ca s„ poat„ realiza ∫i ei o dat„ ce Ónseamn„ îS„ tr„i˛i bine!“.

Nici bine nu s-a lini∫tit tevatura pre˛urilor c„ a Ónceput scandalul jurnali∫tilor r„pi˛i Ón Irak. Poate p„rerea pe care o voi exprima va fi ceva mai dur„ dec‚t a celorlal˛i colegi, dar consider c„ aceast„ meserie impune riscuri profesionale care pot fi surmontate, dar sunt ∫i riscuri profesionale care inten˛ionat sunt eludate, pentru a c‚∫tiga un punct de rating sau pentru a mai cre∫te audien˛a postului. Œntr-o ˛ar„ Ón care nici m„car propria popula˛ie nu se afl„ Ón siguran˛„, pe baza c„ror promisiuni sau, mai bine zis, pe ce criterii profesionale te hazardezi a ajunge Ón acel loc, de∫i, din experien˛ele anterioare, at‚t militare, c‚t ∫i ale altor reprezentan˛i mass-media, au fost destule informa˛ii care ridicau semne de Óntrebare referitoare la siguran˛a deplas„rii, a mi∫c„rilor Ón teritoriu sau a ob˛inerii informa˛iilor dorite.

Fiecare dintre noi suntem p„rin˛i, fiecare avem copii, care fie nu ˛in cont de sfaturile noastre, fie doresc cu orice pre˛ s„ devin„ celebri. Dar, totu∫i, celebritatea nu presupune riscuri inutile, nu implic„ o ˛ar„ Óntreag„ ∫i, mai r„u, nu ˛ine cu sufletul la gur„ persoanele cele mai dragi. Ultimele zile din Rom‚nia au demonstrat unitatea poporului fa˛„ de suferin˛a semenilor. Dar, totodat„, trebuie s„ Ón˛elegem c„ o ac˛iune pornit„ f„r„ mult„ g‚ndire nu poate implica Rom‚nia Ón contextul geopolitic,

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al PU.R.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Fenomenele naturale deosebite din luna aprilie anul curent, cele mai mari inunda˛ii din ultimii 40 de ani, Ón special Ón Banat, au distrus locuin˛e, infrastructura ∫i au afectat suprafe˛e mari de culturi agricole, merg‚nd p‚n„ la compromiterea total„ a acestora, precum ∫i pierderi de animale ale produc„torilor agricoli.

Au fost afectate peste 103.711 hectare, dintre care 50.630 de hectare au fost Óns„m‚n˛ate Ón toamna anului 2004 ∫i Ón prim„vara anului 2005. Din total suprafa˛„ cultivat„, de 50.630 de hectare, a fost afectat„ Ón procent de 100% suprafa˛a de 29.407 hectare, din care asigurate, conform Legii nr. 381/2002, doar 12.330 hectare.

Av‚nd Ón vedere c„ marea majoritate a produc„torilor agricoli sunt decapitaliza˛i, neav‚nd surse financiare pentru asigurarea culturilor agricole, precum ∫i faptul c„ termenul maxim de Óncheiere a contractelor de asigurare a culturilor agricole era de 15 decembrie pentru culturile Ónfiin˛ate Ón toamn„ ∫i de 31 mai pentru culturile Óns„m‚n˛ate Ón prim„var„, se impune modificarea Legii nr. 381/2002, Ón sensul de a acorda desp„gubiri ∫i produc„torilor agricoli care nu au Óncheiat contracte de asigurare pentru culturile agricole afectate.

Pe baza evalu„rii pagubelor produse, propunem, ∫i cred c„ sunte˛i de acord, s„ acord„m ajutoare cu titlu gratuit gospod„riilor sinistrate, const‚nd Ón semin˛e, Óngr„∫„minte ∫i motorina necesar„ pentru reÓnfiin˛area culturilor distruse. Pe l‚ng„ facilit„˛ile existente, oferite de reglement„rile actuale Ón materie de asigurare a culturilor agricole ∫i a animalelor, trebuie g‚ndit foarte serios un sistem mai amplu de asigurare a patrimoniului agricol care s„ con˛in„ ∫i m„suri de Óncurajare a produc„torilor agricoli pentru utilizarea asigur„rilor.

Œn acest sens trebuie s„ avem Ón vedere subven˛ionarea semnificativ„ a costurilor asigur„rii, pe baza unui pachet care s„ acopere Óntreaga exploata˛ie agricol„, inclusiv locuin˛a ∫i anexele gospod„re∫ti.

Stima˛i colegi,

Am fost Ón Banat cu ajutoare pentru sinistra˛i, Ón Vinerea Mare. Deopotriv„, oameni ∫i prim„vara erau sub lacrima fierbinte a inunda˛iilor. C‚t vedeai cu ochii, o mare Ó∫i deschisese astfel largul spre case ∫i gr„dini, spre uli˛i ∫i z‚mbetul copiilor, spre agoniseala de o via˛„ a oamenilor. Mi-a ap„rut Ón fa˛a mea, Ón aceste

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Niculae Mircovici, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

îHristos a Ónviat!“, pentru colege ∫i colegi.

Demersul meu se nume∫te îDezastru Ón Banat — ac˛iuni ∫i Ónv„˛„minte“.

Puternic mediatizat„, pe bun„ dreptate, drama din zona de vest a Rom‚niei ∫i-a avut debutul Ón noaptea de 18 spre 19 aprilie, c‚nd apele Ónvolburate ale r‚ului B‚rzava au dep„∫it cotele de inunda˛ie ∫i s-au rev„rsat asupra localit„˛ilor G„taia ∫i Sculea.

Ac˛iunea prompt„ a structurilor implicate Ón Planul de interven˛ie la dezastre ∫i, Ón primul r‚nd, a armatei ∫i pompierilor a condus la evacuarea Ón condi˛ii deosebit de grele a persoanelor aflate Ón pericol ∫i evitarea de pierderi de vie˛i omene∫ti, de∫i zona de ∫es, pe de o parte, ∫i Ónc„p„˛‚narea localnicilor, pe de alt„ parte, care refuzau evacuarea au constituit factori perturbatori.

Œncep‚nd cu ziua de 20 aprilie, cotele apelor r‚urilor din jude˛ul Timi∫ au crescut alarmant, Óndeosebi Ón zona de c‚mpie, at‚t datorit„ viiturilor din zona de deal, c‚t ∫i a ploilor continue, cu un debit de peste 20 litri pe metru p„trat.

For˛ele militare, pu˛ine, c‚te au mai r„mas, au intervenit Ón zona localit„˛ilor Gr„niceri ∫i Giera, unde digurile Timi∫ului au fost dep„∫ite la inunda˛iile din 1968, ∫i prin consolidarea acestora cu aproximativ 12.000 saci de nisip au salvat digul ∫i, implicit, localit„˛ile.

Citez din scrisoarea adresat„ comandantului Batalionului 32 Infanterie îMircea“, de c„tre primarul comunei Giera: îF„r„ sprijinul dumneavoastr„, situa˛ia comunei Giera putea fi alta. Oamenii dumneavoastr„, care au ac˛ionat Ón comuna Giera, fac cinste unit„˛ii pe care o comanda˛i.“

Este important de re˛inut c„ au ac˛ionat Óntre 30 ∫i 50 de militari de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, aceia∫i care au ac˛ionat ∫i la G„taia, cu 24 de ore Ónainte, ∫i, dup„ aceea, aproape continuu, Ón toate celelalte localit„˛i, num„rul lor sporind la 200, maximul existent Ón zon„ ∫i Ón Ómprejurimi.

Œn 21 spre 22 aprilie, concomitent cu inundarea unei p„r˛i din zona de nord-est a jude˛ului, s-a rupt ∫i digul r‚ului Timi∫, Ón zona localit„˛ilor Crai Nou ∫i Rudna, la sud-vestul jude˛ului, pe por˛iuni de 120, respectiv 160 de metri.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

Christos a Ónviat! Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice este îPolitica de dezinformare Ón agricultur„“.

Se ∫tie prea bine c„ televiziunea are un impact deosebit asupra cet„˛enilor ∫i c„ majoritatea telespectatorilor iau de bune informa˛iile, mai ales atunci c‚nd acestea Ói intereseaz„ Ón mod direct.

La pu˛in timp dup„ ce a devenit ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur apare la televizor destul de des, c‚nd la Dan Diaconescu, pe OTV, c‚nd la Robert

Turcescu, pe îRealitatea“, c‚nd la îVia˛a satului“, pe TVR1. f n‚nd seama de faptul c„ aceste emisiuni sunt urm„rite, c„ oamenii sunt aten˛i la nout„˛ile privind agricultura, c„ domnul ministru spune clar pe nume lucrurilor, telespectatorii dau crezare celor auzite ∫i Ó∫i fac diverse speran˛e. Dar dincolo de aceste argumente, sus˛inute cu destul de mult„ convingere, cei care se pricep c‚t de c‚t la agricultur„ constat„ multe exager„ri, lucruri neadecvate, promisiuni ce nu pot fi aplicate, pe scurt, o adev„rat„ dezinformare a oamenilor de r‚nd.

Nu-˛i trebuie mare ∫tiin˛„ ca s„ observi c„ discursul domnului ministru este unul populist, f„r„ con˛inut, menit s„ mul˛umeasc„ aspira˛iile, din punct de vedere teoretic, ∫i nu practic, ale agricultorilor.

Voi prezenta Ón aceast„ interven˛ie c‚teva dintre observa˛iile pe care mi-am permis s„ le fac, urm„rind aceste emisiuni:

## Despre retorcedarea total„.

De c‚tva timp, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale preg„te∫te Ón secret, Ón spatele u∫ilor Ónchise, un pachet de legi care vizeaz„ modificarea ∫i completarea legilor funciare existente. Dar, cum nu exist„ secret garantat, am aflat despre ce este vorba. Iar ca unul care am lucrat efectiv, timp de mai mul˛i ani, la aplicarea legilor fondului funciar v„ spun cu toat„ responsabilitatea, Ón deplin„ cunoa∫tere a situa˛iei, c„ acest pachet de legi nu va aduce dec‚t nedreptate, nemul˛umiri ∫i abuzuri. Dac„ Ón momentul actual sunt pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti c‚teva zeci de mii de procese, ∫i nu 1,6 milioane dup„ cum declar„ domnul ministru Flutur, pentru a da greutate vorbelor sale, Ón urma aplic„rii acestor legi se va ajunge ∫i chiar dep„∫i cifra deja sus˛inut„ de domnul ministru. Cea mai mare parte dintre aceste ac˛iuni au ca fond tulbur„rile de punere Ón posesie ∫i succesiunea, iar cele privind retrocedarea sunt consecin˛„ a modului defectuos de aplicare a legilor de c„tre comisiile locale, care poart„ Óntreaga responsabilitate.

™i eu v„ mul˛umesc.

Rog colegii parlamentari s„ se rezume la cele trei minute destinate fiec„rei interven˛ii.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. v„ anun˛ c„ domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu, C„t„lin Micula, Cornel Popa, Emil Strung„, Rare∫ M„nescu, Mircea Ciopraga ∫i Drago∫ Ujeniuc au depus interven˛iile Ón scris.

- Drago∫ Ujeniuc, de asemenea? Nu.

Pofti˛i, domnule deputat Drago∫ Ujeniuc. Dac„ este Ón sal„? Nu este Ón sal„. A citit deja. Domnul deputat Cristian Bu∫oi? Este prezent? Domnul deputat Ovidiu Silaghi?

Urmeaz„ domnul deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Dac„ este Ón sal„? Dac„ nu, domnul deputat Adrian Moisoiu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Christos a Ónviat!

Interven˛ia mea de ast„zi este pu˛in inedit„ ∫i se va intitula îFelicit„ri Poli˛iei Rom‚ne!“.

De la acest microfon nu o dat„ s-au adresat critici la adresa Poli˛iei Rom‚ne. Trebuia s„ vin„ o zi Ón care s„ fie altfel, ∫i aceast„ zi a venit! La data de 29 decembrie 2004, Ón Gara de Nord, la cobor‚re din autobuzul 178 mi s-a furat din buzunar telefonul mobil. Ast„zi, 3 mai, la 4 luni dup„ eveniment...

Scuza˛i-m„! Iat„ dovada!... domnul subcomisar Radu Dorin de la Sec˛ia 25 Poli˛ie din cadrul Direc˛iei Generale a Poli˛iei Municipiului Bucure∫ti m-a c„utat ∫i mi-a restituit telefonul mobil.

Deoarece, dup„ ∫tiin˛a mea, este un eveniment rar ∫i Ón orice caz pu˛in mediatizat, doresc s„ le mul˛umesc tuturor celor care s-au implicat Ón rezolvarea cazului amintit.

Vreau s„ cred c„ un suflu nou este Ón Poli˛ie ∫i, de ce nu, legile pe care le-am votat sau pe care le vom vota Ón continuare vor contribui la schimbarea mentalit„˛ii ∫i c„ Poli˛ia va acapara de acum Óncolo ∫i o anumit„ doz„ de Óncredere a popula˛iei.

Fie ca Poli˛ia Rom‚n„ s„ raporteze c‚t mai multe cazuri rezolvate, iar domnului subcomisar Radu Dorin, de la Sec˛ia 25 Poli˛ie Bucure∫ti, s„ aib„ c‚t mai multe succese.

Exprim felicit„ri Poli˛iei Rom‚ne ∫i Ói doresc succes! Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Ioan fiundrea, Grupul parlamentar P.U.R.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Dragi colegi, permite˛i-mi s„ v„ adresez ∫i eu îChristos a Ónviat!“

Am o declara˛ie politic„ adresat„ Parlamentului Rom‚niei, intitulat„ îUmanismul ∫i presa“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Dragi colegi,

V„ m„rturisesc c„ aceste minunate s„rb„tori au trecut pe l‚ng„ mine, marcat fiind de profunde triste˛i, cauzele fiindu-ne bine cunoscute: inunda˛iile din Banat ∫i r„pirea celor trei ziari∫ti rom‚ni.

Am convingerea c„ fiecare cet„˛ean a sim˛it aceast„ triste˛e ∫i aceast„ confirmare am avut-o admir‚nd extraordinara solidaritate a rom‚nilor manifestat„ Ón ambele cazuri.

Acest umanism pe care l-am sim˛it cu to˛ii Ón aceste zile a ren„scut Ón noi, datorit„ reporterilor din mass-media, oameni de altfel obi∫nui˛i, pl„ti˛i de cele mai multe ori cu salariul minim pe economie. Ace∫ti reporteri care p‚n„ acum au pl„tit pentru puterea de a spune lucrurilor pe nume doar cu slujbele lor ∫i cu nenum„rate procese au devenit ei Ón∫i∫i ˛inte Ón aceste r„zboaie absurde.

L-am Ón˛eles pe pre∫edintele Voiculescu doar par˛ial ∫i doar Ón calitate de tat„ atunci c‚nd a afirmat c„ se pred„ Ón schimbul ziari∫tilor. Evident c„, nefiind implicat Ón activit„˛i mass-media, nu aveam cum s„ le Ón˛eleg Ón totalitate, d‚nsul fiind at‚˛ia ani al„turi de aceast„ lume extraordinar„ ∫i de multe ori inaccesibil„ nou„, politicienilor.

Ast„zi, fiind ziua presei, aduc mul˛umirile mele ∫i ale colegilor mei umani∫ti tuturor jurnali∫tilor din ˛ar„ pentru umanismul pe care l-au dovedit Ón ace∫ti ani ∫i mai ales Ón aceste ultime s„pt„m‚ni.

Cu speran˛a c„ Ón cel mai scurt timp Ói vom Ómbr„˛i∫a Ón Parlamentul Rom‚niei pe Marie Jeanne, Sorin ∫i Ovidiu, v„ invit, dragi colegi, s„ ne rug„m Ón continuare pentru ca ace∫ti jurnali∫ti s„ ajung„ teferi Ón ˛ar„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Urmeaz„ domnul deputat Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îS„pt„m‚na Patimilor Ón Rom‚nia“ ∫i m-am referit Ón cuprinsul acestei declara˛ii la ceea ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„: ultimatumul dat autorit„˛ilor rom‚ne cu privire la cei trei ziari∫ti, despre inunda˛iile din Banat ∫i S„pt„m‚na Mare a Pa∫tilor. Despre toate acestea, pe larg, Ón cuprinsul declara˛iei pe care o s„ o depun la secretariat.

Tuturor v„ spun îChristos a Ónviat!“ Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Dumitru Bentu, Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îBicicleta“. Luni, 25 aprilie 2005, presa semnala un eveniment cu caracter de noutate absolut„: îUn num„r de 3.000 de

biciclete Montaine Bike, achizi˛ionate de Poli˛ia Rom‚n„ vor putea fi v„zute de azi Ón mediul rural. Un exemplar valoreaz„ 3.000.000 lei ∫i este dotat, printre altele, cu schimb„tor de viteze Shimano, geant„ pentru acte, oglind„ retrovizoare, siren„ ∫i“ — ˛ine˛i-v„ bine! — îgirofar“.

Am solicitat, pe data de 23 martie 2005, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor r„spunsul la o Óntrebare ce avea ca subiect un slogan electoral al Alian˛ei D.A., mult tr‚mbi˛at Ón campanie electoral„: îJude˛ul Vaslui, prioritate liberal„!“. Cu oarecare Ónt‚rziere, pe 13 aprilie 2005 am intrat Ón posesia lui. Laconic, rece, distant ∫i expeditiv.

îStrategiile elaborate la nivelul ministerului vizeaz„ stabilirea coordonatelor principale de ac˛iune ∫i m„surile necesare a fi aplicate pentru realizarea obiectivelor. La nivel jude˛ean, aceste responsabilit„˛i revin serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor ∫i autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.“

Nimic concret, nimic palpabil. A∫ fi fost mul˛umit dac„ cei Óndritui˛i s„ o fac„ ar fi declasificat m„car informa˛ia privitoare la num„rul de biciclete alocate jude˛ului Vaslui, din cele 3.000 achizi˛ionate de minister cu peste 9 miliarde de lei de la o firm„ din Petro∫ani, centru tradi˛ional de produc˛ie a acestor mijloace de transport.

Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ intuim eficien˛a acestora Ón urm„rirea infractorilor, mai ales Ón mediul rural vasluian, acolo unde calitatea drumurilor, unghiul de pant„, nivelul precipita˛iilor ∫i oscila˛iile de temperatur„ coroborate cu devotamentul agen˛ilor vor contribui decisiv la diminuarea nivelului de infrac˛ionalitate.

Programul de dezvoltare economic„ ∫i social„ a jude˛ului Vaslui a fost elaborat Ón concordan˛„ cu condi˛iile socioeconomice existente la nivelul jude˛ului ∫i potrivit aspira˛iilor locuitorilor.

Principalele ac˛iuni urmeaz„ a se desf„∫ura Ón domeniile integr„rii europene, tehnologiei informa˛iilor ∫i comunica˛iilor, cultur„ ∫i — v„ rog s„ re˛ine˛i — reformei administra˛iei publice ∫i internelor.

Mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar P.P.R.M.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Pentru c„, Óndeob∫te, sunt pierdut pentru gratuitate ∫i interven˛iile mele nu sporesc glicemia ascult„torilor, fiind Ón preajma s„rb„torilor pascale, m„ limitez la a v„ spune doar Christos a Ónviat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Ion Mocioalc„, Grupul parlamentar P.S.D.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

M„ simt obligat, de∫i teama a mai f„cut obiectul unei declara˛ii politice anterioare, s„ revin asupra inunda˛iilor care au f„cut pr„p„d Ón jude˛ele Timi∫ ∫i Cara∫-Severin.

Sunt nevoit s„ mai remarc o dat„ superficialitatea abord„rii guvernamentale a acestui dezastru. Œn ciuda numeroaselor semnale de alarm„ survenite din toate p„r˛ile, membrii Executivului continu„ s„ aib„ o reac˛ie anemic„ fa˛„ de zonele afectate, motiv‚nd c„ nu s-au retras Ónc„ apele ∫i nu putem s„ Óncepem reconstruc˛ia.

Œn spatele acestor declara˛ii, la care se adaug„ cea iritat„ ∫i iritant„ a premierului T„riceanu, cum c„ îCe vre˛i, s„ v„ fac hotel?!“, se escamoteaz„, de fapt, indecizia unor ministeriabili c„zu˛i din Ón„l˛imea turnului de filde∫ spre realitatea dramatic„ din teren.

Ministrul Flutur a trecut Ón zbor pe deasupra Cara∫-Severinului cu elicopterul ∫i s-a oprit pe la prefectur„. Din elicopter nu po˛i, Óns„, s„-˛i dai seama de adev„rata amploare a dezastrului. Este evident!

Un alt membru al Cabinetului, de∫i titular la cultur„, Mona Musc„, a fost Ón jude˛, dar s-a limitat la a vizita rapid un cartier apar˛in„tor Re∫i˛ei, unde a Ómp„r˛it personal ni∫te bani, Ón majoritate unor familii de romi, c„rora li s-au udat un pic covoarele.

Premierul nici m„car nu s-a mai obosit s„ vin„ din Timi∫, care este vecin cu Cara∫-Severinul.

Jude˛ele din vestul ˛„rii au Ónc„ nevoie de ajutor. Nu este normal ca societatea civil„, biserica, s„ se mi∫te mai repede ∫i mai eficient dec‚t organele statului, care sunt conduse de ministere ∫i de mini∫tri.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bogdan Cantaragiu a depus interven˛ia sa Ón scris.

Domnul deputat Cristian Bu∫oi, Grupul parlamentar al P.N.L.

Este Ón sal„, domnul deputat? Nu.

Domnul deputat Ovidiu Silaghi? Nu este Ón sal„.

Cu aceasta am epuizat lista deputa˛ilor Ónscri∫i, pentru a prezenta interven˛ii. La ora 17,00 relu„m lucr„rile Ón plen.

Œn Rom‚nia, S„pt„m‚na Patimilor a primit o nou„ semnifica˛ie. Ultimatumurile primite de autorit„˛ile rom‚ne din partea grup„rii musulmane care a luat ostatici trei ziari∫ti rom‚ni, Ómpreun„ cu un om de afaceri rom‚noamericano-irakian, au avut darul de a ne pune pe jar. Revendic„rile au vizat, Ón principal, retragerea trupelor rom‚ne din Irak, Ón prezent cer‚ndu-se ∫i suma de 30 milioane U.S.D. Rom‚nia are obliga˛ia moral„ de a

face tot ce e uman, moral ∫i legal pentru eliberarea celor patru.

™i parc„ acest lucru nu ar fi fost de ajuns, Ón jude˛ele din vestul ˛„rii, Œnvierea Domnului nu poate fi s„rb„torit„ a∫a cum se cuvine, din cauza inunda˛iilor care afecteaz„ aceast„ zon„. Sute de gospod„rii se afl„ sub ape, agoniseala de o via˛„ a oamenilor este pierdut„, culturile de pe sute de hectare sunt compromise, pagubele ridic‚ndu-se la c‚teva zeci de miliarde de lei. Potrivit datelor pe care le de˛inem, inunda˛iile din Banat sunt cele mai grave din ultimii 35 de ani. P‚n„ Ón prezent, bilan˛ul inunda˛iilor arat„ astfel: un mort, peste 3.700 de persoane evacuate, peste 2.500 de case avariate, peste 40.000 de teren arabil afectat ∫i 145 de localit„˛i se afl„ sub ape.

Soarta a lovit crunt Rom‚nia Ón ultima lun„. Luarea ostaticilor Ón Irak ∫i inunda˛iile Ón Banat sunt suficiente motive pentru a ne Óntoarce, din nou, fa˛a c„tre Dumnezeu.

Doresc s„ v„ re˛in aten˛ia cu o problem„ care aparent poate nu reprezint„ acum o prioritate a dezbaterilor publice sau parlamentare, dar care, din p„cate, afecteaz„ o mare parte dintre femeile din Rom‚nia, fiind cu adev„rat un fenomen grav ∫i care trebuie s„ Ó∫i g„seasc„ rezolvarea.

Rom‚nia este ˛ara cu num„rul cel mai mare de cazuri din Europa de cancer de col uterin. Num„rul de cazuri din Rom‚nia este aproape dublu fa˛„ de num„rul de cazuri din Bulgaria, de exemplu, ∫i mult mai mare dec‚t media ˛„rilor din Uniunea European„. Œn ˛ara noastr„, cancerul de col este a doua cauz„ de Ómboln„vire ∫i mortalitate prin cancer la femei. Conform speciali∫tilor, mortalitatea Ón Rom‚nia pentru cancerul de col s-a dublat Ón ultimii 30 de ani, iar cre∫terea mortalit„˛ii prin cancer de col a fost cu 50% mai mare dec‚t cre∫terea mortalit„˛ii generale prin cancer.

Cel mai trist lucru este c„ aceast„ boal„ poate fi prevenit„, spre deosebire de multe alte maladii. S-a demonstrat, de asemenea, c„ din punctul de vedere al costurilor, costul estimat necesar pentru prevenirea cancerului de col Ón popula˛ie poate fi ∫i de circa 26 de ori mai mic dec‚t costul estimat pentru tratament ∫i Óngrijiri paleative.

™tiu c„ bugetul s„n„t„˛ii Ón Rom‚nia este unul foarte mic, Ón condi˛iile Ón care sistemul func˛ioneaz„ cu circa 5 milioane de contribuabili ∫i 23 de milioane de beneficiari ∫i Ón condi˛iile Ón care medicamentele, aparatura medical„, dot„rile au acelea∫i costuri ca ∫i Ón Uniunea European„ sau Ón S.U.A., ˛„ri care investesc de 10, 20 de ori mai mul˛i bani dec‚t noi pentru fiecare locuitor pentru s„n„tate. ™tiu, de asemenea, c„ Ón ultimii ani s-au f„cut eforturi pentru a pune Ón aplicare o strategie de preven˛ie a cancerului de col, av‚nd ca obiective Ómbun„t„˛irea depist„rii precoce a acestei boli ∫i cre∫terea inform„rii ∫i educa˛iei popula˛iei legate de acest subiect. Din p„cate, aceste eforturi nu sunt de ajuns. Œn 2004 au fost efectuate 50.000 de teste, insuficiente fa˛„ de num„rul de poten˛iale femei afectate de aceast„ boal„, iar prevederile bugetare din 2005 acoper„ circa 57.000 de teste.

Stima˛i colegi,

Demersul meu este acela de a trage un semnal de alarm„ ∫i de a v„ atrage aten˛ia asupra acestei probleme

Petrecerea Sfintelor S„rb„tori de Pa∫te este un prilej de bucurie pentru majoritatea persoanelor. Este un moment ce poate constitui un nou Ónceput pentru fiecare dintre noi, un prilej s„ fim mai buni ∫i s„ ar„t„m mai mult„ compasiune fa˛„ de semenii no∫tri.

Sentimentul supravie˛uirii a fost, din p„cate, unicul sentiment tr„it de popula˛ia din jude˛ul Timi∫. Ace∫tia, Ón loc s„ se bucure de s„rb„torile pascale, au asistat neputincio∫i, cu lacrimi Ón ochi ∫i cu sufletul sf‚∫iat de durere, la pr„bu∫irea efectiv„ a agoniselii lor de-o via˛„. Nu cred c„ exist„ cuvinte care s„ redea situa˛ia Ón care se afl„ aceste persoane, Ón schimb, exist„ at‚t de multe fapte ce pot readuce speran˛a Ón sufletul lor.

Œn acest sens, ac˛iunile Óntreprinse de Consiliul Jude˛ean Timi∫ merit„ a fi men˛ionate. Acesta a constituit, Ón vederea unei mai bune coordon„ri Ón activit„˛ile derulate Ón aceast„ perioad„, un _call center_ ce func˛ioneaz„ prin intermediul unui num„r verde, 968, de s‚mb„t„ 30 aprilie 2005, Óncep‚nd cu ora 8,00 p‚n„ la ora 22,00. La acest num„r se poate apela pentru a se afla c‚t mai multe informa˛ii referitoare la localit„˛ile, suprafe˛ele ∫i familiile afectate de inunda˛ii, situa˛ia sinistra˛ilor, conturile Ón care se pot depune bani, precum ∫i despre centrele de colectare a ajutoarelor ∫i materialelor de construc˛ii, at‚t de necesare Ón respectivele zone.

O alt„ ini˛iativ„ demn„ de men˛ionat este campania îAdopta˛i c‚te o cas„“, lansat„ de administra˛ia jude˛ean„ Timi∫, care se adreseaz„ celor ce doresc s„ participe la reconstruc˛ia locuin˛elor distruse de ape, Ón special firmelor de construc˛ii sau companiilor multina˛ionale.

Sunt nenum„rate lucrurile care se pot Óntreprinde Ón astfel de situa˛ii ∫i orice fel de ajutor Ónseamn„ o m‚n„ Óntins„ c„tre cei care, Ón acest moment, au at‚ta nevoie de acest ajutor.

Pentru a putea duce la Óndeplinire reforma Ón administra˛ia public„ local„ este necesar sprijinul cet„˛enilor ∫i cre∫terea gradului de Óncredere Ón aceste institu˛ii. Pentru aceasta, este necesar„ construirea Óncrederii ∫i integrit„˛ii Ón sistemul administra˛iei locale, promovarea onestit„˛ii ca o politic„ de baz„, precum ∫i gestionarea problemelor comunit„˛ii, cu moralitate ∫i profesionalism.

Pe de alt„ parte, doctrina politic„ a Partidului Na˛ional Liberal este bazat„ pe un ansamblu de principii morale care urm„resc crearea unui sistem politic s„n„tos, modern, cu respectarea valorilor europene.

Din acest motiv, consider c„ actuala situa˛ie din administra˛ia public„ local„ rom‚neasc„ nu poate continua. Cred cu t„rie Óntr-o reform„ a moralit„˛ii ∫i integrit„˛ii politice la acest nivel ∫i militez pentru

adoptarea unui act normativ prin care s„ se impun„ un comportament etic pentru ale∫ii locali.

Tocmai de aceea, Ón acest moment lucrez, Ómpreun„ cu colegii mei liberali, la o propunere legislativ„ care probabil se va contura sub forma unui cod de conduit„ ∫i integritate moral„ pentru ale∫ii locali, urm‚nd ca Óntr-un termen c‚t mai scurt acesta s„ devin„ un instrument de lucru foarte important Ón administra˛ia local„.

Hot„r‚rea de a promova aceste norme de comportament face parte din politica general„ a Partidului Na˛ional Liberal, care se Ónscrie Ón evolu˛ia european„ din acest domeniu.

Codul de conduit„ ∫i integritate politic„ a ale∫ilor locali exprim„ o serie de m„suri de natur„ s„ impun„ restric˛ii politicienilor, Ón scopul de a descuraja sau pedepsi acel comportament din timpul mandatului lor, care este considerat inacceptabil.

Œn contextul general al reformei din administra˛ia public„ ∫i orient„rii acesteia c„tre cet„˛ean, este absolut necesar„ promovarea integrit„˛ii ∫i onestit„˛ii, prin adoptarea acestui cod de conduit„, bazat pe modelul european, Ón scopul de a servi drept ghid Ón exercitarea atribu˛iilor ∫i stabilirea unui climat s„n„tos ∫i eficient, Ón favoarea oamenilor.

Cu siguran˛„, situa˛ia celor patru cet„˛eni rom‚ni de˛inu˛i Ón Irak a impresionat Óntreaga opinie public„ din Rom‚nia ∫i nu numai. Suntem ∫i noi, cu to˛ii, solidari cu cei patru, ∫i aceasta indiferent dac„ exist„ sau nu vreo hot„r‚re a vreunui for legislativ sau a unei alte autorit„˛i. Cu to˛ii am dori s„-i vedem s„n„to∫i acas„ ∫i poate nu mul˛i dintre noi ar vrea ca Ón aceste momente s„ contribuie cum pot la Óntoarcerea lor.

Am observat Óns„ un fenomen Óngrijor„tor: exploatarea politic„ a crizei celor patru compatrio˛i ai no∫tri. Nu vreau s„ comentez aici ∫i acum ce declarau acum un an liderii P.S.D. ∫i ce au declarat s„pt„m‚na trecut„. Nu este o noutate. Dup„ momentul Praga, nici unul dintre frunta∫ii P.S.D. nu-∫i mai amintea radicalismul declara˛iilor privind ac˛iunile NATO din Iugoslavia. Altceva m-a ∫ocat, ∫i asta chiar Ón Vinerea Mare. Am citit Óntr-un ziar central, mi se pare Ón îCotidianul“, c„ Ón centrul Bucure∫tiului, mai precis exact Ón locul unde se adun„ cei care Ó∫i manifest„ solidaritatea cu cei patru tineri din Irak, anumite persoane str‚ngeau dou„ tipuri de semn„turi. De la persoane mai pu˛in avizate str‚ngeau semn„turi pentru retragerea trupelor rom‚ne din Irak, iar de la anumite personalit„˛i publice — de exemplu domnul ™erban R„dulescu Zoner, pre∫edintele Alian˛ei Civice —, semn„turi de solidaritate cu ostaticii.

Persoana care dirija str‚ngerea semn„turilor se erija Ón expert sau consilier la una dintre comisiile Camerei Deputa˛ilor. Œn ziarul respectiv, conform unor declara˛ii primite din partea pre∫edintelui Comisiei parlamentare pentru problemele revolu˛ionarilor, domnul Cuteanu, a reie∫it c„ este vorba de un fost expert sau consilier c„ruia i-a Óncetat contractul de colaborare la comisie ∫i c„ se fac presiuni pentru reÓncadrarea lui. Presiuni dinspre zona P.D. Cu alte cuvinte, prin str‚ngerea respectivelor semn„turi se Óncearc„ acreditarea ideii c„ este vorba de o ac˛iune a fostului partid de guvern„m‚nt. Este Ónjositor s„ Óncerci s„ c‚∫tigi capital politic de pe urma unei nenorociri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Pe de alt„ parte, ∫i alte dou„ aspecte mi se par grave. Exist„ acte normative care prev„d f„r„ echivoc Ón care dintre cazuri listele de semn„turi provenite din zona societ„˛ii civile sau de la popula˛ie pot avea o finalitate. Œn legisla˛ia Rom‚niei nu exist„ vreo prevedere legal„ care s„ acorde putere de influen˛are a semn„turilor civice Ón privin˛a unor competen˛e ce ˛in strict de C.S.A.T. Procedurile sunt clare. Ce decizie vine de la C.S.A.T. pe linie militar„ sau de siguran˛„ na˛ional„, dac„ prime∫te acceptul Parlamentului, prime∫te putere de lege. Œn acest caz, semn„turile privind retragerea trupelor din Irak, str‚nse ∫i de persoane dubioase, nu au nici o finalitate, dar, aten˛ie, pot contribui la u∫urarea tacticii de negociere a grup„rii care-i de˛ine pe cei patru cet„˛eni rom‚ni, pentru c„, de fapt, acest lucru urm„resc cei implica˛i Ón aceast„ afacere, sl„birea coeziunii rom‚nilor Ón fa˛a acestui eveniment.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe la circ la logoree parlamentar„“.

Constat„m c„, din nefericire, scena politic„ parlamentar„ este prea adesea conturbat„ de false personalit„˛i propulsate Ón prim-plan ori de tupeul nem„rginit care le define∫te, ori de valul de fals„ popularitate revolu˛ionar„ care a scos la suprafa˛„ toate gunoaiele, fie, pur ∫i simplu, de indiferen˛a electoratului ∫i partidelor Ón selectarea candida˛ilor care ar trebui s„ constituie repere ale echilibrului ∫i bunului-sim˛.

Œn consecin˛„, componenta politic„ parlamentar„ este perturbat„ de g„l„gia grotesc„ a unor asemenea tribuni, f„cu˛i, dar nu n„scu˛i, fie de indivizi pentru care cei ∫apte ani de acas„ sunt o imens„ gaur„ neagr„, dar care clameaz„ un rom‚nism verde-camarad, fie rostitori de mahala joas„, pentru care limba nu este un instrument de comunicare ∫i de zidire mental„, ci ghioaga sau pumnul, lipsi˛i de orice respect fa˛„ de sine sau fa˛„ de colegi, neav‚nd nici trecut ∫i nici viitor, departe de a fi parlamentari, reprezint„ produsul real ∫i palpabil a ceea ce cincizeci de ani de comunism au f„cut din rom‚nul obi∫nuit. To˛i ace∫tia ne otr„vesc via˛a ∫i ne tulbur„ lini∫tea.

Ca parlamentar Óncep„tor, sunt surprins de conduita unora, din fericire pu˛ini colegi, care s-au specializat Ón monopolizarea microfonului, chiar dac„ nu au nimic de spus, Ón aruncarea Ón derizoriu a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i a procedurilor parlamentare, dar mai ales a regulilor simplei polite˛i; persoane certate definitiv cu sim˛ul m„surii, care pentru jalnica imagine, cu orice pre˛, sunt capabili s„ exploateze cele mai delicate crize ∫i cele mai dureroase drame umane, merg‚nd p‚n„ la a aduce atingere interesului ∫i siguran˛ei na˛ionale. Œn raport cu acest aspect grav, este de-a dreptul hilar amestecul Óntre circ„raie ∫i maimu˛„real„, pe de o parte, ∫i logoreea ieftin„, pe de alt„ parte, ating‚nd limitele absurdului:

pretind orice, chiar c„ de˛in adev„rul absolut sau piatra filozofal„, c‚nd de fapt las„ Ón urm„ speran˛e de∫arte ∫i haos. Rememora˛i, v„ rog, stima˛i colegi, atmosfera care a dominat finalul lucr„rilor ∫edin˛ei Camerelor reunite din ziua de miercuri, 27 aprilie 2005.

Aceste constat„ri m„ fac s„ m„ adresez, cu toat„ seriozitatea, colegilor din toate grupurile parlamentare ∫i Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, f„c‚nd apel la eforturi concertate pentru instituirea unui climat de conduit„ parlamentar„, benefic nu numai pentru imaginea Ón societate a institu˛iei pe care o reprezent„m, c‚t ∫i pentru eficientizarea procesului deliberativ.

Œn apropierea s„rb„torilor pascale, fiecare dintre noi, simpli cet„˛eni sau oameni politici, am vorbit despre ce Ónseamn„ s„ fii mai bun, mai tolerant, mai aproape de spiritul s„rb„torilor pe care tocmai le-am tr„it.

Iat„ c„ acum, Ón cea de-a treia zi de Pa∫te, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ aduce Ón aten˛ie o ini˛iativ„ l„udabil„ de a sus˛ine singura reprezentare rom‚neasc„ pe Muntele Athos. Este vorba de schitul rom‚nesc de acolo. De∫i toate ˛„rile ortodoxe au m„n„stiri, noi, rom‚nii, suntem singurii care suntem reprezenta˛i acolo doar de un schit. Acest l„ca∫ de cult, care are rolul de ambasad„ spiritual„ a Rom‚niei pe Muntele Athos, a func˛ionat de-a lungul timpului datorit„ dona˛iilor f„cute de c„tre domnitorii ∫i voievozii rom‚ni.

Acum schitul se afl„ aproape de paragin„ ∫i nu are nici o posibilitate de a-∫i asigura existen˛a pentru anii ce vor veni.

Tocmai de aceea, aduc Ón aten˛ie ini˛iativa unor profesori ai Facult„˛ii de Construc˛ii din Bucure∫ti care, prin eforturi proprii, vor organiza o ac˛iune de prezentare a situa˛iei reale Ón care se afl„ Schitul Prodromu ∫i de str‚ngere de fonduri ∫i materiale de construc˛ii pentru restaurarea acestuia.

Œnt‚lnirea, ce va avea loc la sediul Facult„˛ii de Construc˛ii din Bucure∫ti Ón data de 13 mai, Óncep‚nd cu ora 10,00, Ó∫i propune s„ adune Ón jurul ideii oameni politici, reprezentan˛i ai mass-media ∫i agen˛i economici din domeniul construc˛iilor. Prin dona˛ia acestora sper„m c„ va fi posibil s„ ajut„m la restaurarea singurei prezen˛e rom‚ne∫ti de pe Muntele Athos.

De aceea, v„ invit ca al„turi de mine s„ lu„m parte la aceast„ l„udabil„ ac˛iune, pentru a sensibiliza ∫i ajuta demersul de sprijinire a schitului rom‚nesc.

Sper„m ca aceast„ generoas„ ini˛iativ„ s„ se bucure de sprijinul tuturor celor interesa˛i ca secole de prezen˛„ spiritual„ rom‚neasc„ pe Muntele Athos s„ nu dispar„ din cauza dezinteresului ∫i a nep„s„rii noastre.

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor, pentru a eviden˛ia modul total anapoda Ón care fosta guvernare a ∫tiut s„ administreze banul public ∫i unde poate duce o asemenea atitudine.

Cu to˛ii suntem acum al„turi de familiile sinistrate din jude˛ele Timi∫ ∫i Cara∫-Severin, impresiona˛i de necazul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Ón care ace∫tia se afl„, ∫i ne Óntreb„m cum s-a putut Ónt‚mpla o asemenea catastrof„.

Pentru a afla r„spunsul la aceast„ Óntrebare, trebuie s„ facem un efort minim ∫i s„ ne amintim c„, Ón urm„ cu numai doi ani, o comisie a Uniunii Europene a avertizat autorit„˛ile rom‚ne c„ zona de vest a ˛„rii este cea mai predispus„ la situa˛ii de tipul celor Ónt‚mplate zilele acestea. La aceste avertiz„ri, Guvernul P.S.D. a reac˛ionat a∫a cum Ói era obiceiul, adic„ f„r„ s„ fac„ o analiz„ prealabil„, f„r„ a ˛ine seam„ de modul Ón care sunt cheltui˛i banii publici ∫i f„r„ a lua m„suri eficiente.

Guvernul N„stase cheltuie 1.400 de miliarde de lei Ón ultimii doi ani de zile pe lucr„ri care ar fi trebuit s„ preÓnt‚mpine calamit„˛ile. Œn zona Timi∫, inginerii hidrotehni∫ti au ini˛iat un proiect care a consumat 620 de miliarde de lei din bugetul ˛„rii, la care s-au mai ad„ugat Ónc„ 280 de miliarde din aceea∫i surs„, proiect destinat tocmai evit„rii unor catastrofe de genul celor care s-au produs zilele acestea.

Œn aceea∫i perioad„, jude˛ul Cara∫-Severin a beneficiat de 500 de miliarde de lei cu aceea∫i destina˛ie.

Care este rezultatul acestor investi˛ii majore f„cute de Guvernul iresponsabil al P.S.D.-ului? Cele dou„ jude˛e se afl„ ast„zi pe primele dou„ locuri Óntr-un trist clasament al durerii ∫i al nenorocirii a sute ∫i mii de familii.

Cauzele dezastrului Ón cele dou„ zone vin din faptul c„ au fost construite o serie de baraje din p„m‚nt, ∫i nu din beton, care au fost m„turate de ape Ónc„ din primele momente ale producerii catastrofei. Mai mult dec‚t at‚t, Óndiguirile, care au costat 1.400 de miliarde de lei din banii contribuabililor, nu s-au f„cut Ón punctele critice, unde s-ar fi putut produce viiturile, de multe ori fiind Óndiguit malul opus al r‚urilor cu presupus poten˛ial de inunda˛ii. Potrivit speciali∫tilor, principala cauz„ a inunda˛iilor este aceea a calcul„rii gre∫ite a cotelor maxime pe care le pot atinge r‚urile care au f„cut obiectul lucr„rilor de asigurare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îStarea fondului forestier Vrancea“.

Imaginile reflectate de fotografii ∫i film„ri aeriene recente Ón p„durile din Vrancea pot intra Ón categoria f„r„ comentarii, l„s‚ndu-i interzi∫i ∫i f„r„ grai pe to˛i cet„˛enii de bine ai acestei ˛„ri ∫i, totodat„, ne arat„ dezastrul ecologic produs de P.S.D.-i∫ti prin trecerea lor pe la guvernare.

T„ierile ilegale de arbori, mai ales din specii valoroase — brad, pin ro∫u, cire∫ s„lbatic, stejar —, suprafe˛ele

forestiere t„iate ∫i neplantate sau neregenerate, partizii de exploatare necur„˛a˛i de resturile de exploatare sau t„ierile de arbori nemarca˛i reprezint„ c‚teva dintre abaterile grave de la lege comise de personalul silvic al Direc˛iei Silvice Foc∫ani, sub directa Óndrumare a baronului de Vrancea, Opri∫an, care au condus la acest jaf de propor˛ii, transformat Ón dezastru ecologic Ón p„durile Vrancei.

Au fost constatate t„ieri nejustificate de mas„ lemnoas„, cu un volum cuprins Óntre 40 ∫i 150 metri cubi pentru fiecare canton Ón parte. Printr-un calcul simplu se poate constata c„ s-a t„iat ∫i furat lemn Ón avans pentru 3 ani. Œnmul˛i˛i, stima˛i colegi, 582.000 metri cubi cu 1,5 milioane/ metru cub ∫i ve˛i avea valoarea real„ a furtului.

Aceste grave ilegalit„˛i nu pot fi l„sate nepedepsite, pentru c„, altfel, Ón scurt timp vom r„m‚ne nu numai f„r„ p„dure, ci ∫i f„r„ aer.

Situa˛ia din Vrancea nu este singular„ Ón peisajul mafiei p„durilor din Rom‚nia, creat„ de P.S.D. Ón perioada celor patru ani de guvernare.

Ar fi o chestiune de onoare pentru domnul Opri∫an de a veni Ón fa˛a opiniei publice ∫i de a explica cum a fost posibil jaful din p„durile Vrancei, cu repercusiuni extrem de grave asupra mediului.

Œn data de 21 martie 2005, domnul senator Aurel Ardelean, colegul meu de partid, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 2 Arad, din care fac ∫i eu parte ca deputat, a adresat o declara˛ie politic„ ∫i o interpelare Ministerului Afacerilor Externe, reprezentat de domnul ministru Mihai R„zvan Ungureanu, cu privire la situa˛ia patrimoniului Funda˛iei îGojdu“ din Budapesta. Pentru a cunoa∫te bine situa˛ia, voi da citire r„spunsului la interpelare:

1. La 4 noiembrie 1864, Emanuil Gojdu ∫i-a Óntocmit testamentul, prin care dispunea ca din cea mai mare parte a averii sale s„ se acorde burse tinerilor rom‚ni ortodoc∫i din ˛ar„.

Din cele prezentate de domnul ministru Ungureanu rezult„ c„ testamentul ∫i-a modificat finalitatea. De aceea, propun ca acest testament s„ fie respectat. Mai mult, pentru a demonstra c„ suntem un partid popular ∫i european ∫i c„ respect„m ∫i dreptul minorit„˛ilor, propun ca de aceste burse s„ se bucure ∫i tinerii merituo∫i maghiari ∫i de alte na˛ionalit„˛i din Rom‚nia.

2. P.P.R.M. Ón˛elege situa˛ia grea pe care o traverseaz„ Ónv„˛„m‚ntul la toate nivelurile din Rom‚nia. Procentul din P.I.B. acordat pentru acest minister este insuficient. Cerem Ministerului Afacerilor Externe s„ ini˛ieze toate p‚rghiile legale pentru restituirea de c„tre Banca Na˛ional„ a Ungariei a sumei de peste 1 miliard dolari S.U.A., banii Funda˛iei îGojdu“.

Aceast„ sum„ ar rezolva imediat situa˛ia din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ∫i, mai ales, s-ar g„si bani ∫i pentru plata lucr„rilor contractate de Prim„ria Sectorului VII, Budapesta, fa˛„ de firma ungaro-cipriot„ Magyar Ingatlan KFT, ∫i astfel ar exista posibilitatea ca aceste imobile s„ fie retrocedate, a∫a cum este drept, statului rom‚n, ∫i nu administrate Ón comun de Ungaria ∫i Rom‚nia. Am retrocedat, din bun-sim˛, o serie de imobile p„r˛ii maghiare ∫i U.D.M.R.-ului, at‚t Ón Transilvania, c‚t ∫i Ón alte p„r˛i. Administr„m cumva Ón comun aceste spa˛ii eclesiastice sau laice?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Nu. Atunci de unde aceast„ idee de a administra un bun al nostru Ómpreun„ cu alt partener? Este o jignire. S„ corect„m aceast„ atitudine.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Continu„m ∫edin˛a de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 258, sunt absen˛i 73, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 10 deputa˛i.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i v„ prezint informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au fost Ónregistrate urm„toarele ini˛iative legislative:

1. Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componen˛a comunei Livezile, jude˛ul Mehedin˛i, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Camer„ decizional„: Senatul.

2. Propunere legislativ„ pentru modificarea Legii

nr. 508/2004 privind Direc˛ia de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism, modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2005, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Daniel Buda, Augustin Zegrean, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Camer„ decizional„: Senatul.

3. Propunerea legislativ„ pentru modificarea unor prevederi din Legea nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali, ini˛iat„ de domnul deputat Ioan Oltean, membru al Grupului parlamentar al P.D., ∫i de domnul deputat Dan ™tefan Motreanu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

Modificarea componen˛ei nominale a unor comisii permanente ale Camerei Deputa˛ilor.

V„ supun aten˛iei ∫i aprob„rii aceste modific„ri:

Grupurile parlamentare ale P.N.L., P.D. ∫i U.D.M.R. propun trecerea domnului deputat Mircea Grosaru de la Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic Ón calitatea de membru la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

V„ rog, cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? O singur„ ab˛inere.

Aceast„ modificare a componen˛ei nominale a comisiei a fost aprobat„.

- O interven˛ie.

Domnul deputat Florea Voinea.

## **Domnul Florea Voinea:**

## Doamn„ pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

M„ prezint ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i v„ anun˛, cu regret, c„ dup„ 10 ani de activitate sus˛inut„ demisionez din calitatea mea de membru al Partidului Umanist, precum ∫i din grupul parlamentar al acestui partid.

Astfel, Ónchei o etap„ de munc„ dedicat„, loial„, constructiv„ ∫i onest„.

Am crezut Ón fiecre dintre ac˛iunile politice ∫i organizatorice Óntreprinse, precum ∫i Ón oamenii pentru care ∫i cu care am lucrat. Folosesc acest prilej pentru a le mul˛umi, deopotriv„, celor care m-au sprijinit sau nu.

In perioada urm„toare, voi continua s„-mi desf„∫or activitatea parlamentar„ ca deputat independent.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Œncepem cu primul proiect de lege Ónscris pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judec„tore∫ti.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Doamn„ pre∫edint„,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inem aceast„ lege, cu men˛iunea c„ la Senat acest„ lege a fost respins„. Este o lege care a fost in˛iat„ de domnul ministru Cristian Diaconescu.

Noi am sus˛inut-o Ón fa˛a Comisiei juridice. Comisia juridic„ a Camerei a adus modific„ri substan˛iale respectivului act normativ.

O sus˛inem. Eventual, o s„ v„ mai cer cuv‚ntul, doamn„ pre∫edint„, pentru unele aspecte punctuale. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i? V„ rog.

Mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au analizat acest proiect de lege. Au ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Œn urma dezbaterilor din comisie, v„ propunem spre adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise, care sunt redate Ón anexa nr. 1.

Vreau s„ v„ precizez c„ acest proiect de lege a fost respins de Senat, ca prim„ Camer„ sesizat„, iar membrii Comisiei juridice, analiz‚nd acest proiect de lege, ˛in‚nd cont de amendamentele colegilor, dar ∫i de discu˛iile cu reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei, v„ propun spre dezbatere ∫i adoptare prezentul proiect de lege, Ón forma pe care o ave˛i distribuit„.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe raport.

La pozi˛ia 1 din raport — titlul legii.

Sunt observa˛ii? Nu.

Se adopt„.

La pozi˛ia 2 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Adoptat„.

Pozi˛ia. 3 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Adoptat„.

Pozi˛ia 4 din raport, interven˛ii? Nu sunt.

Se adopt„.

Pozi˛ia 5 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Se adopt„.

Pozi˛ia 6 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 7 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Se adopt„.

Pozi˛ia 8 din raport, interven˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia din raport, dac„ sunt interven˛ii? Nu. Se adopt„.

Pozi˛ia 10 din raport? Nu sunt observa˛ii.

Adoptat„.

Pozi˛ia 11 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„.

Pozi˛ia 13 din raport? Nu sunt observa˛ii. Se adopt„.

Pozi˛ia 14 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 15 din raport, dac„ sunt interven˛ii, observa˛ii? Nu sunt.

Se adopt„.

Pozi˛ia 16 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 17 din raport.

Sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Se adopt„.

Pozi˛ia 18 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 19 din raport, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 20, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 21, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Pozi˛ia 22, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„.

Proiectul de lege, av‚nd caracter organic, va fi votat Ón ∫edin˛a urm„toare.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia propune 5 minute pentru dezbateri ∫i c‚te un minut pentru fiecare vorbitor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Supun aceast„ propunere aprob„rii dumneavoastr„. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Ini˛iatorul are cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ceea ce am s„ v„ transmit aici v„ spun Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, deoarece cunosc foarte bine sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc.

Prorogarea termenului prev„zut Ón art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicat„, reprezint„ o necesitate pentru Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i pentru rezolvarea situa˛iei titulariz„rii, mai bine zis prelungirea titulariz„rii a peste 700 de cadre didactice de specialitate, mai∫tri instructori. Acest articol prevede c„ mai∫trilor instructori titulari care nu au ∫coal„ postliceal„ absolvit„ li se desface contractul de munc„ cu 1 septembrie 2005. Legea nr. 128 privind Statutul personalului didactic, republicat„, a ap„rut Ón 1997, iar prevederile art. 132 vizeaz„ mai∫trii instructori, cadre didactice titularizate Ón condi˛ii legale Ónainte de 1997. Deoarece doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie c„ nici o lege nu poate avea aplicabilitate retroactiv„ dec‚t dac„ este reparatorie, dar, din p„cate, aceast„ lege sanc˛ioneaz„ retroactiv, f„r„ a ˛ine cont de legisla˛ia care a guvernat Ónv„˛„m‚nt la timpul respectiv.

Da, se poate spune c„ timpul afectat de art. 132 pentru completarea studiilor a fost suficient, dar sunt cadre didactice care au dus greul Ón Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i de ucenici. Men˛inerea pe post a acestor mai∫tri instructori Ónc„ un an sau doi este Ón beneficiul Ónv„˛„m‚ntului profesional, ∫i nicidecum Ón detrimentul actului didactic, deoarece ei sunt acea categorie de cadre didactice care de˛in cuno∫tin˛e ∫tiin˛ifice, practice, pedagogice pentru a-i Ónv„˛a pe elevii de la ∫colile de arte ∫i meserii deprinderi practice Ón Ónsu∫irea real„ a unei meserii ∫i nu numai cuno∫tin˛e teoretice.

Chiar dac„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii propune alt„ solu˛ie, eu sus˛in Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ c„ ei sunt cei care Ói Óndrum„ pe elevi s„ devin„ adev„ra˛i meseria∫i, care s„ ∫tie tainele unei meserii, ce le va da posibilitatea s„-∫i g„seasc„ un loc de munc„. Acum, mai mult ca oric‚nd, se cere acest lucru.

Trebuie s„ ˛inem cont c„ merit„ s„ le mai acord„m o ∫ans„, deoarece to˛i au fost titulariza˛i Ónainte de 1997 prin concurs na˛ional, sus˛in‚nd probe practice ∫i teoretice. To˛i au grade didactice, definitivat, gradul II, gradul I, to˛i au realizat cursuri de perfec˛ionare solicitate de lege. Au fost afecta˛i de noua lege a pension„rii, lege ap„rut„ recent. Din calculele lor, trebuia s„ se pensioneze cu 1 septembrie 2005, dar, datorit„ prelungirii v‚rstei de pensionare cu 3 ani, au ajuns Ón situa˛ia de a li se desface contractul de munc„ cu 1, 2 ani Ónaintea v‚rstei de pensionare la cerere.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Atunci, raportul comisiei, v„ rog.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu propunerea legislativ„ pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicat„. Propunerea a fost avizat„ de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i de Consiliul Legislativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare prorogarea termenului men˛ionat, pentru a permite mai∫trilor instructori titulari Ón Ónv„˛„m‚nt s„-∫i Óncheie studiile ∫i preg„tirea prev„zute la art. 68 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

La lucr„ri au fost prezen˛i 22 de deputa˛i, din totalul de 28 de membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative a participat doamna Paloma Petrescu, secretar de stat la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Œn urma dezbaterii, comisia, cu 5 voturi pentru ∫i 17 voturi Ómpotriv„, propune respingerea propunerii legislative, din urm„toarele motive: termenul stabilit de lege, de 8 ani, se consider„ suficient pentru ca mai∫trii instructori s„-∫i fi putut Óncheia preg„tirea prev„zut„ la art. 132 din Legea nr. 128/1997. Œn actuala etap„ de dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc se cere, Ón primul r‚nd, calitate ∫i profesionalism.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ raportul comisiei sesizate Ón fond propune respingerea aceastei ini˛iative legislative.

Legea, av‚nd caracter organic, votul se va acorda Ón ∫edin˛a urm„toare.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea lit. b) a alin. 3 al art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Statutul personalului didactic ∫i propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 104 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dac„, din partea ini˛iatorilor, dore∫te s„ ia cineva cuv‚ntul?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Sunt unul dintre ini˛iatorii acestei propuneri legislative care vizeaz„ o modificare Ón Legea nr. 128/1997, care prive∫te Statutul personalului didactic. La art. 104 din legea men˛ionat„ se face vorbire de posibilitatea ca pentru deplas„rile la locul de munc„ a cadrelor didactice navetiste s„ se poat„ face decontarea cheltuielilor efectaute pe mijloace de transport Ón comun. Legea fiind incomplet„, cu alte cuvinte, fiind discriminatorie pentru cadrele didactice, care, Ón raza unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt unde func˛ioneaz„, au, dup„ caz, mijloace de transport Ón comun sau nu au aceste mijloace de transport Ón comun, ini˛iatorii propun modificarea prin care dreptul de a deconta cheltuieli viz‚nd transportul la locul de serviciu — cu alte cuvinte, Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt — s„ se poat„ face pentru toate cadrele didactice care fac naveta, indiferent de existen˛a sau nu Ón raza localit„˛ii unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea a acestor mijloace de transport Ón comun, dup„ modul Ón care se fac de regul„ decont„rile pentru deplas„ri.

f n s„ men˛ionez c„ Ón discu˛iile din comisie au fost acceptate amendamentele, at‚t propuse de punctul de vedere al Guvernului Ónaintat comisiei, c‚t ∫i, discut‚nd cele dou„ propuneri legislative, s-au luat p„r˛ile acceptabile ∫i propuse din cele dou„, ∫i raportul comisiei consfin˛e∫te aceast„ situa˛ie.

Œn Óncheiere, solicit Parlamentului votul pozitiv pentru acest proiect legislativ.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, respectiv, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport?

disciplin„ ∫i imunit„˛i, Consiliul Legislativ, precum ∫i de Guvernul Rom‚niei.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Pentru cele dou„ propuneri legislative, care au acela∫i obiect de reglementare, s-a Óntocmit un singur raport. Propunerea legislativ„ nr. 104 din 19 aprilie a fost cuprins„ Ón propunerea legislativ„ nr. 95 din 6 aprilie, urm‚nd, a∫adar, prin consecin˛„, s„ fie respins„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, cea care a fost inclus„, men˛ionez.

La lucr„ri au fost prezen˛i 25 de deputa˛i, din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat Ón ∫edin˛a din 20 aprilie, cu unanimitate de voturi. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Deci, Ón urma dezbaterii, comisia propune adoptarea propunerilor legislative, cu amendamentele prev„zute Ón raport.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Ecaterina Andronescu, din partea Grupului P.S.D.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Este vorba de o completare a Statutului personalului didactic, care vine s„ sprijine un segment important al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, Ónv„˛„m‚ntul rural. Cred c„ aceast„ propunere vine Ón sprijinul cre∫terii calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului rural, prin men˛inerea personalului calificat ∫i, prin aceast„ formul„, de a-i asigura naveta, inclusiv cu autoturismul personal.

De aceea, sus˛inem aceast„ ini˛iativ„, Ón formula Ón care ea a pornit din Comisia de Ónv„˛„m‚nt. V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta, Grupul parlamentar al P.U.R.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare pe fond cu propunerile legislative nr. 95 din 6 aprilie ∫i 104 din 18 aprilie privind modificarea ∫i completarea art. 104 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Propunerile legislative au fost avizate de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ ar trebui s„ fim de acord cu aceast„ propunere legislativ„ a colegului Pu∫c„. Enorm de mul˛i dasc„li merg Ón teren Ón condi˛ii destul de vitrege ∫i cred c„, dincolo de a repara, printr-un efort material nu foarte substan˛ial al entit„˛ilor administrative locale, sub aspect material, legea Ón sine are darul s„ contribuie la sporirea eficien˛ei ∫i a preocup„rilor celor ce lucreaz„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Ónv„˛„m‚nt ∫i, de ce nu, la cre∫terea calit„˛ii celor care predau Ón mediul s„tesc, pentru c„, av‚nd posibilitatea s„ efectueze naveta ∫i cu ma∫ina proprietate personal„, cred c„ poate s„-i determine s„-∫i continue activitatea ∫i Ón mediul s„tesc, care, ∫tie toat„ lumea, este mai pu˛in dorit de foarte mul˛i oameni de valoare. ™i, poate, Óntr-un fel, va mai m„ri sau va mai mic∫ora presiunea plec„rii unora dintre dasc„lii foarte buni Ón alte domenii de activitate.

Cred c„ este o propunere judicioas„, ra˛ional„ ∫i merit„ s„ o sus˛inem.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Marcu Tudor, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

™i noi suntem de acord cu o asemenea propunere, chiar ∫i numai pentru faptul c„, din nefericire, societatea rom‚neasc„ r„spl„te∫te pu˛in ∫i nesemnificativ efortul oamenilor din Ónv„˛„m‚nt, aceast„ uria∫ de important„ secven˛„ a societ„˛ii rom‚ne. Nu sunt bine pl„ti˛i, mai ales cei care mai sunt ∫i pe la mediul rural, sunt pu˛ini, Ói c‚∫tigi greu, poate mai izbutim s„ mai repar„m pu˛in din nedreptatea pe care societatea a f„cut-o p‚n„ acum acestor oameni minuna˛i, ∫i de aceea am fost chiar ∫i cu legea anterioar„ de acord.

Suntem, deci, f„r„ rezerve, de acord cu aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii? Pofti˛i.

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va vota, evident, Ón favoarea acestui proiect de lege. Cu at‚t mai mult cu c‚t el vine ∫i Ón sprijinul unor comunit„˛i mici, izolate, care, din nefericire, caracterizeaz„ Ón multe situa˛ii comunit„˛ile pe care le reprezent„m.

Deci vom vota Ón favoarea proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe raport. Pofti˛i, din partea comisiei.

Comisia este nevoit„ s„ solicite corectarea unei erori, Ón sensul c„ pe raportul difuzat domnilor deputa˛i ∫i doamnelor deputate s-a omis titul legii ∫i articolul unic. Propun, a∫adar, ca Ónaintea propuneri legislative s„ figureze: titlul legii — îLege privind modificarea art. 104 alin. (3) ∫i (3[1] ) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic“, iar art. 1 propun s„ fie urm„torul: îAlin. (3) ∫i (3[1] ) ale art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 158/12 iulie 1997, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se modific„ ∫i vor avea urm„torul cuprins:...“ ∫i, Ón continuare, mergem pe textul ini˛iatorilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc mult.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Este adoptat. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 1 din raport, respectiv, modificarea art. 104. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Este adoptat„.

Proiectul de lege av‚nd caracter organic, votul Ól vom da Ón urm„toarea ∫edin˛„ Ón plen a Camerei Deputa˛ilor.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„.

Dac„ in˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritorului ∫i echilibru ecologic?

Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Œn data de 18 aprilie, plenul Camerei Deputa˛ilor a retransmis la comisie aceast„ propunere legislativ„ pentru a fi analizat„. Ea se refer„ Ón principal la modificarea Legii nr. 215, Ón sensul reducerii num„rului de consilieri, al acelei propuneri ca primarul s„ devin„ permanent pre∫edinte de ∫edin˛„ la consiliile locale, ∫i, sigur, ∫i alte propuneri legate de func˛ionarea administra˛iei locale.

Analiz‚nd acest proiect de lege, a∫a cum Ón primul raport am propus respingerea ini˛iativei, ∫i Ón raportul suplimentar propunem respingerea aceaste ini˛iative legislative, av‚nd Ón vedere faptul c„ Legea nr. 215 este, Ón ghilimele spus, îConstitu˛ia administra˛iei locale“, aceasta este a treia propunere de modificare, mai exist„ alte trei propuneri legislative ∫i a∫a cum ∫i Ón plenul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005 Camerei, la dezbateri, s-a propus s„ amend„m Óntreaga lege ∫i s„ o aducem Ón zilele noastre, pentru c„ ea a fost adoptat„ Ón trecut ∫i nu mai corespunde activit„˛ii actuale a administra˛iei locale, comisia a mers pe aceast„ idee de respingere a acestor ini˛iative legislative ∫i, Ón cursul acestei veri, s„ amend„m Legea nr. 215 de la primul articol p‚n„ la ultimul.

Prima Camer„ sesizat„ este Camera Deputa˛ilor, Camer„ decizional„ este Senatul.

™i Ón raportul suplimentar, de asemenea, am propus respingerea ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea aceaste ini˛iative legislative, ini˛iativ„ legislativ„ care are un caracter organic. De aceea, ∫i votul Ól vom da Ón viitoarea ∫edin˛„ Ón plen a Camerei Deputa˛ilor.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind punerea Ón aplicare a unor sanc˛iuni interna˛ionale. Potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ s„ fie dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Trebuie s„ aprob„m timpul afectat lu„rilor de cuv‚nt pe articole ∫i pe dezbateri generale.

Invit la microfon pe pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„, domnul deputat ™tefan Gl„van, s„ fac„ propunerile.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Propun ca pentru dezbaterea general„ s„ acord„m cinci minute, iar pentru interven˛ii individuale un minut.

## **Doamna Daniela Popa:**

## V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valentin Naumescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Bun„ seara.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sunt Valentin Naumescu, secretar de stat Ón cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint succint motivele care au stat la baza elabor„rii prezentului proiect de lege.

Pentru Óndeplinirea obliga˛iilor Rom‚niei, rezultate din Capitolul 27 îPolitica extern„ ∫i de securitate comun„“, al negocierilor de aderare la Uniunea European„, este necesar„ crearea cadrului normativ al aplic„rii Ón dreptul intern a sanc˛iunilor impuse statelor ter˛e sau persoanelor din state ter˛e, prin ac˛iuni comune sau pozi˛ii comune ale Consiliului Uniunii Europene, precum ∫i al altor decizii cu caracter similar, adoptate Ón cadrul politicii externe ∫i de securitate comun„.

Proiectul de lege stabile∫te modalitatea de punere Ón aplicare de c„tre Rom‚nia a unor sanc˛iuni interna˛ionale instituite prin rezolu˛ii ale Consiliului de Securitate al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, adoptate Ón temeiul Cartei ONU ∫i destinate men˛inerii p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale, precum ∫i a sanc˛iunilor interna˛ionale instituite prin ac˛iuni comune ∫i pozi˛ii comune ale Consiliului Uniunii Europene.

Organismul competent pentru aplicarea prevederilor acestei legi este un comitet interinstitu˛ional, special constituit, alc„tuit din reprezentan˛i la nivel de secretari de stat ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justi˛iei, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Finan˛elor Publice, Ministerului Integr„rii Europene, Ministerului Comunica˛iei ∫i Tehnologiei Informa˛iei, Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, Serviciului de Informa˛ii Externe, B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Agen˛iei Na˛ionale de Control al Exporturilor, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, care va asigura ∫i serviciile de secretariat.

Procedura de adoptare a planului de m„suri necesare punerii Ón aplicare a sanc˛iunilor interna˛ionale prevede c„ Ministerul Afacerilor Externe va Ón∫tiin˛a toate institu˛iile care fac parte din comitet despre adoptarea unuia dintre actele care fac obiectul legii, transmi˛‚ndu-le copii ale acestora, dup„ care comitetul va dezbate propunerile institu˛iilor membre ∫i va adopta, prin decizie, planul de m„suri.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„, din partea grupurilor parlamentare, dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu sunt Ónscrieri la cuv‚nt.

Dac„ din partea comisiei?

Domnul pre∫edinte, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor a fost sesizat„ Ón fond, Ón vederea examin„rii ∫i Óntocmirii raportului, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind punerea Ón aplicare a unor sanc˛iuni interna˛ionale.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, care a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón procedur„ de urgen˛„.

De asemenea, proiectul de lege a primit ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu unele observa˛ii ∫i propuneri de care ini˛iatorul a ˛inut seama, care au fost operate Ón text.

Proiectul de lege stabile∫te modalitatea de punere Ón aplicare de c„tre Rom‚nia a unor sanc˛iuni interna˛ionale instituite prin rezolu˛ii ale Consiliului de Securitate al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, adoptate Ón baza Capitolului VII al Cartei Organiza˛iei Na˛iunilor Unite ∫i destinate men˛inerii p„cii ∫i securit„˛ii interna˛ionale, precum ∫i a unor sanc˛iuni interna˛ionale sau m„suri restrictive ale Uniunii Europene, adoptate Ón cadrul politicii externe ∫i de securitate comune ∫i, de asemenea, modalitatea de punere Ón aplicare de c„tre Rom‚nia a unor m„suri restrictive a unor organiza˛ii pentru securitate ∫i cooperare Ón Europa sau, dup„ caz, prin decizii unilaterale ale statelor. Fiind vorba de angajamente interna˛ionale la care Rom‚nia este parte sau pe care urmeaz„ s„ ∫i le asume, proiectul de lege constituie un act de acceptare ∫i asumare a acelor angajamente Ón contextul politic interna˛ional actual.

Prin urmare, Ón unanimitate, plenul comisiei a propus plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma Ón care acesta a fost prezentat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Camer„ parlamentar„ sesizat„, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1, cu cele dou„ alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2, cu cele cinci alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4, cu cele cinci alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5 cu cele trei alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6, care cuprinde dou„ alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7, cu ∫ase alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9, cu dou„ alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Œl putem supune ast„zi votului.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia ∫i proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

Dac„, din partea ini˛iatorului, dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog.

**Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ numesc Ioan Andreica, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu proiectul de Lege privind modificarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din necesitatea de a crea un cadru juridic corespunz„tor evolu˛iilor de pe pia˛a de transport feroviar ∫i pentru a fi adaptat modific„rilor legislative ap„rute p‚n„ Ón prezent at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón Europa.

Vechiul Regulament de transport a fost aprobat Ón 1997 prin Ordonan˛a Guvernului Rom‚niei nr. 41, c‚nd transportul pe calea ferat„ era monopol de stat ∫i, ca atare, el nu ˛inea seama de noile schimb„ri ap„rute Ón domeniul transporturilor feroviare ∫i nici de prevederile directivelor Uniunii Europene.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii, comisie sesizat„ Ón fond?

Domnule deputat Bivolaru, pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamn„ pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Exist„ un istoric Ón ceea ce prive∫te Regulamentul de transport pe c„ile ferate. Œn 1997 a ap„rut Ordonan˛a nr. 41 privind acest regulament. Œntre timp, Ministerul Transporturilor a cerut, Ón mod sistematic, Camerei Deputa˛ilor ∫i Comisiei pentru industrii ∫i servicii s„ am‚ne dezbaterea ∫i Óncheierea raportului pentru aprobarea legii pe considerentul c„ se dore∫te deschiderea pie˛ei Ón transportul de c„i ferate, lucru pe care l-a subliniat mai Ónainte ∫i domnul secretar de stat, plus c„ este vorba ∫i de o aliniere Ón ceea ce prive∫te

prevederile legislative din pia˛a european„ a transportului de c„i ferate cu prevederile din Rom‚nia.

Œn consecin˛„, a ap„rut aceast„ nou„ Ordonan˛„ nr. 7/2005 ∫i, corobor‚nd cele dou„ proiecte de lege de aprobare a celor dou„ ordonan˛e, nr. 41/1997 ∫i nr. 7/2005, s-a Óntocmit un raport comun, prelu‚nd ∫i elementele pozitive din Ordonan˛a nr. 41/1997. Au fost amendamente, s-a colaborat destul de bine cu Ministerul Transporturilor, amendamentele toate care s-au f„cut au fost acceptate de comun acord ∫i, Ón acest sens, doamn„ pre∫edinte, comisia v„ propune acest proiect de aprobare a Ordonan˛ei nr. 7/2005 ∫i de abrogare a Ordonan˛ei

- nr. 41/1997.

V„ rug„m s„ supune˛i aprob„rii.

Da, mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Dac„ nu sunt interven˛ii trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe raport.

Pozi˛ia 1 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 2 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 3 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 4 din raport. Nu sunt observa˛ii. Adoptat.

Pozi˛ia 5 din raport. Nu sunt observa˛ii. Adoptat.

Pozi˛ia 6 din raport. Este text nemodificat. Pozi˛ia 7 din raport. Este text nemodificat. Pozi˛ia 8 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 9 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 10 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 11 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 12 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 13 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 14 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Pozi˛ia 15 din raport. Textul nu este modificat. Pozi˛ia. 16 din raport nu are modific„ri. Pozi˛ia 17 din raport. Text nemodificat.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/10.V.2005

Pozi˛ia 18 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 19 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 20 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 21 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Text adoptat. Pozi˛ia 22 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 23 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 24 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 25 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Text adoptat. Pozi˛ia 26 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 27 din raport are textul nemodificat. Pozi˛ia 28 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 29 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Text adoptat. Pozi˛ia 30 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 31 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 32 din raport are textul nemodificat. Pozi˛ia 33 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 34 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 35 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 36 din raport. Nu sunt observa˛ii. Adoptat. Pozi˛ia 37 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 38 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Adoptat. Pozi˛ia 39 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 40 din raport.

Doamna pre∫edint„, Stima˛i colegi, La pozi˛ia 48, Ón finalul pozi˛iei 48, la punctul 51, este o eroare ∫i trebuie corectat„. Pozi˛ia 51 trebuie s„ aib„ urm„torul con˛inut: î...la art. 33, alin. 7 se abrog„“, deoarece avem o ordonan˛„ de urgen˛„ care acum este Ón func˛iune, ∫i acest aliniat trebuie abrogat, nu se poate elimina.

## **Doamna Daniela Popa:**

Bun.

icat.

Pozi˛ia 80 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 81 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 82 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 83 din raport. Nu sunt observa˛ii. Adoptat. Pozi˛ia 84 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Pozi˛ia 85 din raport are textul nemodificat. Pozi˛ia 86 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Pozi˛ia 87 din raport are text nemodificat. Pozi˛ia 88 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Se adopt„. Pozi˛ia 89 din raport. Observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 90 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Pozi˛ia 91 din raport. Text nemodificat. Pozi˛ia 92 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 93 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 94 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 95 din raport are textul nemodificat. La fel ∫i pozi˛ia 96, pozi˛ia 97. Pozi˛ia 98 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 99 din raport are textul nemodificat. La fel ∫i pozi˛ia 100 din raport. Pozi˛ia 101 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Anexa, respectiv pozi˛ia 102 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Se adopt„. Proiectul de lege, av‚nd un caracter ordinar, Ól

Motivarea votului.

™i eu v„ mul˛umesc.

Da, pofti˛i.

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Partidul Popular Rom‚nia Mare a fost de acord cu acest proiect de lege care, iat„, va deveni lege, consider‚nd c„ astfel impulsion„m pu˛in eforturile celor care se ocup„ cu bunul mers al transportului pe c„ile ferate. Exist„, astfel, posibilitatea de a men˛ine m„car, dac„ nu de a ridica pe un nivel mai ridicat — s„ zic, dac„ este bun„ formularea — aceste modalit„˛i de transport, Ón special pentru marf„. Tare mi-este team„ Óns„ c„ nu vor putea beneficia prea mul˛i de aceste Ónlesniri, pentru c„ au mai fost ∫i alte ˛„ri Ón situa˛ia Ón care vom fi noi de acum Ón colo ∫i nu s-a f„cut dec‚t s„ se ridice pre˛ul de cost al kilometrului parcurs.

Ca o consecin˛„ a adopt„rii proiectului de lege anterior votat, v„

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007567]

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 59/10.V.2005 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul: 46.200 lei vechi/4,62 lei noi