Stenogramă plen

3. Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, ini˛iat„ de domnii senatori Gheorghe Funar, Verginia Vedina∫, Dorel Constantin Onaca, Liviu Doru Bindea, Ilie Petrescu, Irina Loghin, Petru Stan, Dan Claudiu T„n„sescu, Valentin Dinescu, Constantin G„ucan, Viorica Georgeta Pompilia Moisiuc, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

4. Propunerea legislativ„ privind completarea Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, ini˛iat„ de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae, Verginia Vedina∫, Dorel Constantin Onaca, Liviu Doru Bindea, Valentin Dinescu, Ilie Petrescu, Petru Stan, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Camer„ decizional„: Senatul.

5. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize: Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

6. Proiectul Legii privind ucenicia la locul de munc„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

7. Proiectul Legii pentru abrogarea art. 34 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

8. Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii protec˛iei muncii nr. 90/1996, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

9. Proiectul Legii privind societ„˛ile de microfinan˛are, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

10. Proiectul Legii privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Comitetului european de Óntreprindere _,_ adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

11. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea art. 7 din Ordonan˛a Guvernului nr. 59/2004 privind m„suri de Ónt„rire a disciplinei financiar-economice Ón sistemul sanitar, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propun ca timp de dezbatere cinci minute.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i se adopt„ Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei. Este de competen˛a decizional„ a Senatului. La lucr„ri au fost prezen˛i 20 de deputa˛i, membri ai comisiei, din 22 ∫i, Ón urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma adoptat„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Sunte˛i de acord cu aceste propuneri? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Are cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sistemul ECURIE a fost creat de Comunitatea European„ pentru Energia Atomic„ EURATOM, ca instrument pentru asigurarea schimbului de informa˛ii de urgen˛„ radiologic„ referitoare la natura, momentul ∫i locul exact al evenimentului, cauza real„ sau presupus„ ∫i evolu˛ia previzibil„ a accidentului Ón ceea ce prive∫te eliberarea de materiale radioactive, caracteristicile generale ale eliber„rii radioactive, informa˛ii privind prognoza meteorologic„ ∫i condi˛iile necesare pentru evaluarea dispersiei eliber„rii radioactive, rezultatele monitoriz„rii de mediu ∫i cele ale m„sur„torilor privind nivelul de radioactivitate Ón alimente, furaje ∫i ap„ potabil„, m„suri de protec˛ie luate sau planificate, evolu˛ia probabil„ Ón timp a eliber„rii radioactive.

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii, se propune ratificarea Acordului dintre Comunitatea European„ pentru Energia Atomic„ EURATOM ∫i statele care nu sunt membre Ón Uniunea European„ privind participarea acestora din urm„ la reglementarea schimbului de informa˛ii de care am f„cut vorbire mai devreme.

Semnarea acordului a reprezentat un angajament asumat de Rom‚nia Ón procesul integr„rii Ón Uniunea European„ pentru Capitolul 22, îProtec˛ia mediului Ónconjur„tor“.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc foarte mult.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cum am mai prezentat, punctul de vedere este pozitiv. Sus˛inem forma prezentat„ de reprezentantul Guvernului.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Dore∫te vreun grup parlamentar s„ intervin„? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe articole. Œncepem cu titlul proiectului de lege. Sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Urm„torul proiect de lege, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Ha∫emit al Iordaniei privind cooperarea Ón domeniul militar, semnat la Bucure∫ti la 8 decembrie 2004.

Din partea ini˛iatorilor dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** _— secretar_

## _de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn vederea dezvolt„rii rela˛iilor bilaterale dintre Rom‚nia ∫i Regatul Ha∫emit al Iordaniei, a fost semnat, la data de 8 decembrie 2004, la Bucure∫ti, Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Ha∫emit al Iordaniei privind cooperarea Ón domeniul militar.

Acordul stabile∫te ca principale domenii de cooperare: organizarea comandamentelor la nivel opera˛ional ∫i teritorial; prevenirea ∫i Ónl„turarea dezastrelor; planificarea ap„r„rii; managementul resurselor bugetare; dezvoltarea tehnologiei militare ∫i interoperativitatea etc.

Cooperarea dintre p„r˛i se va realiza prin vizite reciproce, consult„ri, studii, congrese, schimb de documenta˛ie, exerci˛ii comune, precum ∫i prin alte forme care pot fi stabilite de c„tre autorit„˛ile responsabile de implementarea prevederilor acordului.

Pentru a eficientiza activit„˛ile cuprinse Ón acord, se Ónfiin˛eaz„ Comisia militar„ mixt„ rom‚no-iordanian„, care se Óntrune∫te anual.

Men˛ion„m, de asemenea, c„ pe timpul activit„˛ilor desf„∫urate Ón comun este respectat„ legisla˛ia statului p„r˛ii care prime∫te, dar statul care trimite continu„ s„-∫i exercite jurisdic˛ia asupra personalului propriu.

Pentru protec˛ia informa˛iilor clasificate schimbate, partea care prime∫te se oblig„ s„ acorde acestora cel pu˛in acela∫i nivel de secretizare cu cel acordat de partea care trimite.

Mul˛umesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul deputat Bejinariu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i se adopt„ Ón conformitate cu art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei.

La lucr„ri au fost prezen˛i to˛i cei 22 de deputa˛i, membri ai comisiei. Œn urma dezbaterii din ∫edin˛a din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale?

## Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Œncepem cu titlul legii.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile ∫i imunit„˛ile Cur˛ii Penale Interna˛ionale, adoptat la New-York la 9 septembrie 2002.

Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog.

## **Doamna Roxana Rizoiu** _— subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acordul cu privire la privilegiile ∫i imunit„˛ile Cur˛ii Penale Interna˛ionale a fost adoptat, cum spunea˛i, la 9 septembrie 2002. P‚n„ Ón prezent, 23 de state, din cele 62 semnatare, au ratificat sau aprobat acordul.

Statele care au ratificat cel mai recent acest acord sunt Suedia, la 13 ianuarie 2005, ∫i Belgia, la 28 martie 2005.

Acest acord a intrat Ón vigoare la 22 iulie 2004.

Rom‚nia a semnat Acordul cu privire la privilegiile ∫i imunit„˛ile Cur˛ii Penale Interna˛ionale la data de 30 iunie 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Acordul este important deoarece, prin aplicarea sa, va asigura func˛ionalitatea Cur˛ii Penale Interna˛ionale. Œn acest sens, trebuie s„ fie garantate imunit„˛ile ∫i privilegiile esen˛iale Óndeplinirii obiectivelor sale.

Acordul garanteaz„ imunitate absolut„ de jurisdic˛ie Cur˛ii Penale Interna˛ionale, patrimoniului, fondurilor ∫i bunurilor sale, precum ∫i imunit„˛i ∫i privilegii personalului acesteia, Ón vederea exercit„rii independente a func˛iilor lor Ón serviciul Cur˛ii sau Ón leg„tur„ cu aceasta.

Totodat„, este garantat„ inviolabilitatea localurilor, arhivelor ∫i documentelor Cur˛ii, fiind prev„zute ∫i o serie de facilit„˛i de natur„ fiscal„ ∫i vamal„, menite a Ónlesni activitatea Cur˛ii ∫i a membrilor s„i.

Ratificarea Acordului de c„tre Rom‚nia Ó∫i dovede∫te importan˛a ∫i Ón contextul desf„∫ur„rii negocierilor de aderare la Uniunea European„. Astfel, prin pozi˛ia comun„ din 16 iunie 2003 cu privire la Curtea Penal„ Interna˛ional„, Uniunea European„ sprijin„ func˛ionarea efectiv„ ∫i independent„ a Cur˛ii Penale Interna˛ionale, Óncuraj‚nd Ón acest sens, printre altele, semnarea ∫i ratificarea Acordului cu privire la privilegiile ∫i imunit„˛ii Cur˛ii Penale Interna˛ionale.

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ ne ierta˛i interven˛ia, dar este necesar pentru stenogram„.

Sunt Roxana Rizoiu. Sunt subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru stenogram„ am rugat s„ face˛i acest lucru.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Sergiu Andon.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul de reglementare al acestei legi const„ Ón garantarea imunit„˛ii de jurisdic˛ie a Cur˛ii Penale Interna˛ionale, respectiv a componen˛ilor ei, patrimoniului, fondurilor ∫i bunurilor sale, precum ∫i a imunit„˛ilor ∫i privilegiilor personalului, cum spuneam, Ón vederea exercit„rii independente a func˛iilor lor Ón serviciul Cur˛ii sau Ón leg„tur„ cu acestea.

Proiectul se Ónscrie ∫i corespunde Ón imperativele interesului na˛ional, Óntruc‚t ratificarea acordului face parte ∫i se Ónscrie Ón contextul negocierilor de aderare la Uniunea European„, ˛ara noastr„ aliniindu-se astfel pozi˛iei comune ∫i planului de ac˛iune a Uniunii Europene, prin care aceasta sprijin„ func˛ionarea efectiv„ ∫i independent„ a Cur˛ii Penale Interna˛ionale.

Dezbaterea din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost precedat„ de avizul favorabil al Consiliului Legislativ dat la 14 aprilie, al Comisiei pentru politic„

extern„ a Camerei Deputa˛ilor, acordat la 11 mai, al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, acordat la aceea∫i dat„, ∫i al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, acordat, de asemenea, la data men˛ionat„.

Œn aceste condi˛ii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ v„ supun„ dumneavoastr„ proiectul de lege pentru dezbatere ∫i adoptare.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„. Legea se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice. Mul˛umesc.

Ierta˛i-m„, ordinare...

Da, Ón categoria legilor ordinare, scuza˛i!

## **Domnul Adrian N„stase:**

M-a˛i speriat. Deci este vorba de o lege ordinar„. Dore∫te cineva s„ participe la dezbaterile generale? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. Œncepem cu titlul legii. Observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Proiectul Legii privind Tariful vamal integrat rom‚n. Procedur„ de urgen˛„.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ ne onoreze cu prezen˛a Domniilor lor.

V„ rog s„ face˛i propunerile regulamentare pentru dezbatere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci v„ propune termen total de dezbatere 10 ∫i un minut pe interven˛ie. Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Mul˛umesc.

Sunt observa˛ii fa˛„ de propunerile comisiei? Dac„ nu, le

## **Domnul Gelu Diaconu** _— subsecretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ supunem aprob„rii proiectul Legii privind Tariful vamal integrat al Rom‚niei, ca un angajament foarte important asumat Ón procesul de integrare, la Capitolul 25, îUniune vamal„“. Este un act normativ care Óncununeaz„ munca de ∫ase ani a unui grup de speciali∫ti care, dup„ modelul Tarifului vamal integrat comunitar, au construit o baz„ de date cu codurile prin care sunt codificate m„surile tarifare ∫i netarifare aplicate Ón procesul de v„muire a m„rfurilor la import ∫i export, iar acest Tarif vamal integrat va fi pus, o dat„ cu aprobarea legii, la dispozi˛ia agen˛ilor economici, fiind pentru prima dat„ Ón posesia tuturor reglement„rilor aplicabile pentru fiecare dintre pozi˛iile tarifare Ómpreun„ cu care se prezint„ m„rfurile la v„muirea Ón cadrul opera˛iunilor de import-export.

Mul˛umesc foarte mult.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat Bolca∫, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar trebuie s„ iau cuv‚ntul din respect pentru activitatea noastr„.

Ceea ce vi se prezint„ aici este un proiect de lege f„r„ obiect, f„r„ con˛inut, care constituie un act dat de o autoritate necompetent„.

V„ rog s„ constata˛i c„ existen˛a unui tarif integrat este, Óntr-adev„r, necesar„ ∫i mul˛umesc speciali∫tilor care au realizat aceast„ oper„ de mare structur„. Dar legea aceasta nu-mi spune absolut nimic ∫i nu m„ oblig„ la nimic.

Din Óns„∫i expunerea de motive, ca s„ nu mai vorbesc de art. 1 alin. 2, rezult„ c„ ne afl„m indubitabil

Ón prezen˛a unei colec˛ii de prevederi referitoare la activitatea vamal„. Or, o colec˛ie de prevederi legale deja existente Óntr-un anumit domeniu, care este Óntotdeauna necesar„, ∫i cu at‚t mai necesar„ Ón activitatea vamal„ — s-ar p„rea c„ formatul electronic folosit Ón statele Uniunii Europene permite o actualizare la zi a acesteia —, este necesar„, dar nu se realizeaz„ printr-un proiect de lege.

Avem art. 17 din Legea privind normele de tehnic„ legislativ„, care reglementeaz„ categoric acest lucru. Pe m„sura consolid„rii sistemului legislativ, reglement„rile legale Ón vigoare privind acela∫i domeniu — asta, ce ne intereseaz„ acum — sau din domenii conexe, cuprinse Ón legi, ordonan˛e ∫i hot„r‚ri ale Guvernului, exact care este con˛inutul acestui tarif vamal integrat, pot fi Óncorporate prin al„turarea textelor acestora Óntr-o structur„ omogen„, foarte bine prezentat„ sub form„ de codex.

Deci este vorba despre un codex care s„ Ónlesneasc„ cunoa∫terea. Codexul se elaboreaz„ de Consiliul Legislativ, cu aprobarea prealabil„ a Birourilor permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Ierta˛i-m„, aceast„ lege nu are obiect. Ea presupune realizarea unei arhiv„ri a unor texte de acte normative existente, care au un con˛inut. Ne afl„m Ón prezen˛a unui codex care nu se realizeaz„ prin lege. ™i de ce spun c„ nu se realizeaz„ prin lege? Pentru c„ aceast„ lege, prin art. 3, care vorbe∫te de componentele tarifului vamal integrat, las„ posibilitatea ∫i labilitatea ca Ón acest tarif vamal integrat s„ fie b„gate ∫i scoase ni∫te acte normative dup„ dorin˛a eclectic„ a oricui, ceea ce nu se poate. Œn condi˛iile elabor„rii unui codex, avem siguran˛a stabilit„˛ii acestuia.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul deputat Eugen Nicol„escu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur, mul˛i ne putem pricepe la orice. Mai trist este c‚nd avem preten˛ia c„ ne pricepem ∫i nu ne pricepem.

A∫ vrea s„ cred c„ toate comentariile care se fac pe acest proiect de lege se fac Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Tariful vamal integrat al Rom‚niei constituie, Ón accep˛iunea Ón care a fost elaborat proiectul de lege, un instrument prin care s„ se fac„ ordine Ón ceea ce Ónseamn„ vam„.

Prin acest proiect de lege, Ón ciuda a ceea ce s-a spus Ónainte, nimeni Ón aceast„ ˛ar„ nu-∫i va mai permite s„ introduc„ sau s„ scoat„ din nomenclatorul cu care opereaz„ vama dec‚t dac„ are acordul autorit„˛ii vamale, pe ceea ce Ónseamn„ tarif vamal integrat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Cred c„ acesta este rolul autorit„˛ii vamale, acesta este rolul sistemului integrat, dar mai ales prin aceast„ modalitate, prin aceast„ concep˛ie, prin aceast„ abordare, noi, Rom‚nia, ne aliniem la Tariful vamal integrat ∫i la Comunitatea European„.

De aceea, cred c„ este absolut necesar s„ fim de acord cu acest proiect de lege, de aceea cred c„ trebuie s„ Ón˛elegem c„ p‚n„ la urm„ regulile trebuie s„ fie reguli ∫i s„ fie de to˛i respectate, ∫i s„ existe o unitate Ón abordarea sistemului vamal Ón Rom‚nia.

De aceea, eu v„ propun s„ privi˛i cu foarte mult„ aten˛ie acest proiect de lege ∫i s„-i da˛i votul dumneavoastr„, pentru c„ acest proiect de lege ne aduce, pe de o parte, mai aproape de Europa, dar, Ón acela∫i timp, face ordine Ón propria noastr„ ograd„ Ón ceea ce prive∫te vama.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ nu amestec„m cele dou„ planuri ale discu˛iei. Avem, pe de o parte, elementele care ˛in de codexul de care vorbea domnul Bolca∫, ∫i avea dreptate. Practic, aici avem Ón realitate un cod vamal, pentru c„ sunt str‚nse reglement„rile, dac„ Ón˛eleg eu bine, Óntr-un complex normativ. Nu aici se reglementeaz„ atribu˛iile autorit„˛ii vamale. Exist„ un sediu al materiei, b„nuiesc, Óntr-un alt act normativ. Aici se stabile∫te oarecum dinamica ∫i modalitatea Ón care unele dintre pozi˛ii, unele dintre elementele acestui tarif sunt introduse Óntr-o modalitate care s„ fie mai u∫or accesibil„, unitar„.

Nu mai pu˛in din punct de vedere juridic, domnul Bolca∫ are dreptate, pentru c„ aici nu este vorba de o lege privind tariful vamal, ci este vorba de o reglementare, de un cod referitor la reglement„rile vamale, tariful p‚n„ la urm„ fiind o chestiune care este compus„ din diferite pozi˛ii, care sunt p‚n„ la urm„ strict tehnice.

Nu vreau s„ m„ amestec mai mult Ón aceast„ dezbatere. Este datoria mea s„ clarific sensul votului ∫i s„ spun c„, din punctul de vedere al opera˛iunii, ea este absolut necesar„. Nu sunt absolut convins c„ aceasta este cea mai bun„ formulare juridic„ din punctul de vedere al textului. ™i aici sigur c„ Ómp„rt„∫esc punctul de vedere al domnului Bolca∫. Nu ∫tiu cum este mai bine s„ proced„m.

S„ ascult„m ∫i punctul de vedere al comisiei. Este adev„rat, s-ar putea ca din punct de vedere juridic s„ fi existat ∫i posibilit„˛i mai bune de a scrie aceast„ inten˛ie, care este absolut benefic„. Dar textul Ón sine am impresia c„ putea s„ fie scris mult mai serios, pentru a evita acest tip de comentarii.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege reprezint„ o condi˛ie esen˛ial„ a procesului de armonizare legislativ„, fiind unul dintre

obiectivele strategice ale Rom‚niei, men˛ionat ca atare Ón capitolul 25 al documentului de pozi˛ie aprobat de Guvernul Rom‚niei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, ∫i la dezbaterea proiectului au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51—52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor, ai A.N.A.F.-ului.

La lucr„rile comisiei au participat 25 de deputa˛i din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Deci a fost aprobat ∫i de c„tre reprezentan˛ii P.P.R.M., ∫i de c„tre reprezentan˛ii P.S.D.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc c„ a˛i clarificat aspectele Ón discu˛ie. Stima˛i colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole ∫i eu v„ sugerez, totu∫i, s„ lu„m Ón discu˛ie textul a∫a cum este. Sigur, dac„ va fi nevoie Ón perioada urm„toare de o Ómbun„t„˛ire a textului, acest lucru se poate face. Œn esen˛„, Óns„, este o opera˛iune necesar„, ∫i de aceea poate mergem pe etape, Ón ideea de a valida, deocamdat„, acest efort deosebit — am v„zut introducerea pe site a tuturor acestor elemente componente —, urm‚nd ca dup„ aceea, poate ∫i cu sprijinul Consiliului Legislativ, s„ avem un text mai bun.

- Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 12 voturi Ómpotriv„.

- Mul˛umesc.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

- Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat. Art. 1.

Sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Œl

Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost aprobat. Art. 2 Ól

Cu majoritate de voturi, art. 2 a fost aprobat. Art. 3 Ól

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Œmpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, art. 3 a fost aprobat.

Art. 4 Ól

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, art. 4 a fost aprobat.

Art. 5 Ól

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere. Cu majoritate de voturi, art. 5 a fost aprobat.

Art. 6 Ól

Œmpotriv„? 13 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, art. 6 a fost aprobat.

V„ propun ca votul final s„-l d„m m‚ine la ora 11,00, Ómpreun„ cu celelalte proiecte de lege.

Trecem la urm„torul proiect de lege, proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare. Procedur„ de urgen˛„. Invit biroul comisiei s„ fac„ propunerile regulamentare.

implica˛ia cea mai grav„ a acestei situa˛ii const‚nd Ón Ónt‚rzierea Ónfiin˛„rii Poli˛iei Comunitare Ón unele unit„˛i administrativ-teritoriale.

Prin adoptarea de c„tre Guvern a ordonan˛ei de urgen˛„ supuse ast„zi aprob„rii au fost introduse Ón con˛inutul Legii nr. 371 modific„ri ∫i complet„ri de natur„ s„ elimine disfunc˛ionalit„˛ile constatate ∫i s„ opera˛ionalizeze Poli˛ia Comunitar„, cre‚ndu-se, astfel, cadrul corespunz„tor organiz„rii acesteia.

Av‚nd Ón vedere aspectele men˛ionate, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œn ceea ce prive∫te propunerile de amendamente din partea comisiei, sunte˛i de acord cu ele? Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deputat Mircovici Niculae, de Timi∫.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Domnule pre∫edinte,

Comisia propune cinci minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Mul˛umesc. Sunt observa˛ii?

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De la data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 371 au fost constatate unele disfunc˛ionalit„˛i de natur„ obiectiv„ Ón procesul de Ónfiin˛are ∫i organizare a Poli˛iei Comunitare, determinate, pe de o parte, de lacune normative, sub aspectul reglement„rii unor situa˛ii tranzitorii, identificate ulterior Ón procesul de reorganizare a fostelor corpuri ale gardienilor publici, precum ∫i de lipsa unei detalieri corespunz„toare referitoare la transferul de personal ∫i patrimoniu. Œn numeroase situa˛ii, aceste disfunc˛ionalit„˛i au pus Ón dificultate autorit„˛ile locale Ón demersurile acestora pentru realizarea procesului de reorganizare, precum ∫i de preluare a patrimoniului ∫i personalului,

Pe data de 9 mai, acum o s„pt„m‚n„, am avut o dezbatere neonorant„ la adoptarea proiectului de lege referitor la declara˛iile de avere ∫i atunci s-au f„cut referiri c„ vinovat este Guvernul, vizavi de faptul c„ pe data de 7, prin ordonan˛„ de urgen˛„, ne-a impus un lucru, ∫i pe data de 9 a trebuit s„-l vot„m.

Ca membru Ón Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Ómi permit s„ remarc faptul — ∫i mi-e greu s-o spun de la aceast„ tribun„ — c„ fie este vorba de superficialitate, fie este vorba de indiferen˛„ sau poate chiar de ignoran˛„ atunci c‚nd se atribuie anumite proiecte de lege nu pentru avizare, ci pentru dezbatere Ón fond, unor comisii.

Am tot respectul fa˛„ de colegii din Comisia de administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, dar este a ∫asea lege, dac„ ar trece, numai Ón luna aprilie ∫i mai, care a trecut f„r„ a fi dezb„tut„ Ón fond Ón Comisia de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i care, fiecare dintre ele, se refereau la probleme care vizeaz„ Ón primul r‚nd aceast„ comisie.

Mi-a∫ permite s„ v„ reamintesc c„ acordul dintre Rom‚nia ∫i Republica Islamic„ Pakistan, care se referea la producerea, traficul ∫i consumul de droguri, a fost dat la Comisia de administra˛ie public„.

Legea de ratificare a Acordului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria privind cooperarea autorit„˛ilor de frontier„ a fost dat„, de asemenea, la Comisia de administra˛ie public„. Nu ∫tiu ce are Consiliul Jude˛ean Timi∫ cu acordul dintre Poli˛ia de frontier„ din Rom‚nia ∫i Bulgaria.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Poate c„ este cazul c„ preciz„m c„ dumneavoastr„ sau comisiile, mai bine spus, au dreptul, conform procedurii, Ón momentul Ón care se consider„ Óndrept„˛ite s„ participe la activitatea de avizare, Óntr-un termen care este rezonabil ∫i care este prev„zut Ón regulament, s„ fac„ aceast„ solicitare ∫i de aceea eu nu Ón˛eleg aceast„ enervare la acest moment. Deci poate c„ este adev„rat, dar eu vreau s„ v„ spun c„, Ón timp ce unii dintre dumneavoastr„ se plimbau prin sal„, eu v-am f„cut o lectur„ interesant„ timp de 20 de minute, Ón care v„ anun˛am, pentru anumite proiecte de lege, care sunt comisiile la care am repartizat pentru raport pe fond, dar ∫i pentru avize, aproape 25 de texte.

Sigur, data viitoare, c‚nd o s„ le discut„m, s-ar putea din nou s„ spune˛i c„ anumite comisii n-au participat la avizare.

Deci eu v„ rog s„ urm„ri˛i, conform regulamentului, ce drepturi ∫i ce obliga˛ii ave˛i, astfel Ónc‚t lucrurile s„ fie foarte clare. Articolul 63 din regulament spune: îDac„ o comisie permanent„ consider„ c„ un proiect de lege sau o propunere legislativ„ este de competen˛a Ón fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, Ón cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor c„tre acea comisie“.

Deci nu ∫tiu dac„ observa˛ia pe care a˛i f„cut-o, domnule deputat, era f„cut„ Ón numele comisiei sau Ón nume personal, dar, oricum, ∫i dac„ era f„cut„ Ón numele comisiei, eu cred c„ avea˛i datoria s„ lua˛i Ón considerare acest text din regulament, iar atunci c‚nd este cazul, s„ interveni˛i pentru a solicita repartizarea la comisia dumneavoastr„ a unora dintre textele respective.

Vreau s„ v„ atrag aten˛ia, Óns„, stima˛i colegi... Ierta˛i-m„! Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, apreciez foarte mult dorin˛a de a discuta despre regulament, dar nu are nici un fel de leg„tur„ acest comentariu ∫i aceast„ problem„ cu problema pe care o discut„m acum. De aceea, v„ rog foarte mult s„ Óncheiem aceast„ discu˛ie. Pentru cei interesa˛i, Ónc„ o dat„, sediul materiei, art. 63 din regulament.

Revenim la solicitarea pe care v-am f„cut-o, dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ se refere la proiectul de lege pe care-l discut„m acum. Dac„ nu, dau cuv‚ntul reprezentantului comisiei, domnului pre∫edinte, pentru a ne prezenta punctul de vedere al colegilor s„i.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

P‚n„ Ón prezent au fost constatate disfunc˛ionalit„˛i Ón procesul de Ónfiin˛are ∫i organizare a Poli˛iei Comunitare, determinate de o serie de lacune normative, sub aspectul reglement„rii unor situa˛ii tranzitorii, ∫i de lipsa unor detalieri referitoare la transferul de personal ∫i de patrimoniu.

Aceste disfunc˛ionalit„˛i au pus Ón imposibilitate fostele corpuri ale gardienilor publici, precum ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale s„ Óntreprind„ demersurile corespunz„toare pentru realizarea procesului de organizare, precum ∫i de preluare a personalului ∫i patrimoniului Ón termenul prev„zut de lege, respectiv p‚n„ la data de 1 aprilie 2005.

Astfel, prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea ∫i completarea Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare, Ón sensul opera˛ionaliz„rii acesteia ∫i elimin„rii disfunc˛ionalit„˛ilor ap„rute Ón procesul de reorganizare ∫i de preluare a personalului ∫i patrimoniului de la fostele corpuri ale gardienilor publici.

Prin urmare, s-a impus prorogarea termenului prev„zut la art. 20 p‚n„ la data de 30 noiembrie 2005.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii mai Ónt‚i.

Sunt observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii,

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege Ón discu˛ie a fost ini˛iat la solicitarea autorit„˛ilor locale ∫i a institu˛iei prefectului jude˛ului Mehedin˛i, r„spunz‚nd astfel dorin˛ei cet„˛enilor Valea Izvorului care, prin referendum organizat Ón condi˛iile legii, au hot„r‚t ca localitatea lor s„ se numeasc„ ™tefan Odobleja, dup„ numele doctorului academician ™tefan Odobleja, care s-a n„scut ∫i ∫i-a petrecut ultimii ani ai vie˛ii Ón acest sat.

De asemenea, preciz„m ∫i faptul c„ potrivit art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 63 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 48, schimbarea denumirii unui sat se face prin lege.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ pentru schimbarea denumirii satului Valea Izvorului Ón ™tefan Odobleja au fost Óndeplinite condi˛iile legale, v„ adres„m rug„mintea s„ adopta˛i proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umim.

## V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul pre∫edinte Motreanu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege are ca obiect schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componen˛a comunei Livezile, jude˛ul Mehedin˛i, din Valea Izvorului Ón ™tefan Odobleja.

Dup„ cum rezult„ din expunerea de motive, la referendumul organizat pe data de 5 decembrie 2004 de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice ale comunei Livezile din jude˛ul Mehedin˛i, la vot au participat 746 de persoane din totalul de 1.470 de persoane Ónscrise pe liste pentru referendum, iar din num„rul de voturi valabil exprimate, 97% au fost Ón favoarea schimb„rii denumirii satului Valea Izvorului.

Urmarea dezbaterilor Ón ∫edin˛a din 4 mai 2005, membrii comisiei au hot„r‚t s„ sus˛in„ promovarea proiectului de lege ∫i propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestuia.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ participe la dezbaterile generale?

## Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Œncepem cu titlul legii. Observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

ii referitoare la modalitatea ∫i condi˛iile Ón care autorit„˛ile pot face o referire la standarde Ón reglement„rile tehnice.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, doamna Aura Vasile.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ cu Legea pentru completarea art. 9 din Ordonan˛a Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare na˛ional„.

Proiectul de lege a fost discutat Ón ∫edin˛ele din data de 4 ∫i 5 ∫i Ón urma dezbaterilor membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

## V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului...

Ierta˛i-m„! V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi deputa˛i,

Am ˛inut s„ intervin la sus˛inerea acestui proiect de lege pentru un motiv simplu ∫i, cred, consistent Ón acela∫i timp. Sistemul de standardizare a produselor ∫i serviciilor Ón Rom‚nia s-a schimbat fundamental Óncep‚nd cu trecerea la economia de pia˛„. Cu at‚t mai mult Óntr-o economie de pia˛„ func˛ional„, care anvizajeaz„ Ónscrierea Ón cerin˛ele pie˛ei unice europene, standardele reprezint„ un element de prim ordin.

Ca atare, trebuie s„ cre„m condi˛iile pentru ca noul sistem, noul mecanism al standardiz„rii s„ func˛ioneze c‚t mai bine. ™i sus˛in Óntru totul aceast„ modificare a reglement„rilor existente, pentru c„ asigur„ ceea ce este

necesar nu numai Ón acest domeniu, dialogul antelegislativ cu cei care sunt factori principali Óntr-un domeniu sau altul. Asocia˛ia Rom‚n„ de Standardizare este o organiza˛ie neguvernamental„, dar care reune∫te tot ceea ce Ónseamn„ specialitate Ón materie de standarde.

Ca atare, este Ón interesul nostru, al economiei rom‚ne∫ti, s„ avem reglement„ri Ón materie de standarde, care s-au elaborat Óntr-un dialog direct cu cei mai pricepu˛i Ón domeniu.

De aceea, sus˛in Óntru totul ∫i tare a∫ dori ca acest principiu, care aici Ó∫i face loc foarte vizibil, s„ fie preluat ∫i mai departe.

Exist„ reglement„ri privind transparen˛a sistemului legislativ, dar din p„cate nu Óntotdeauna se ˛ine seam„ de acest principiu. Cred c„ Ón acest caz se face un pas Ónainte, extrem de util ∫i necesar.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Deci sunte˛i de acord cu proiectul de lege?

Da.

Doamna Aura Vasile... Sunte˛i, Ónc„ o dat„, de acord cu proiectul de lege? Mai spune˛i-ne o dat„ c„ sunte˛i de acord.

## Domnule pre∫edinte,

Trebuie s„ fac o specificare. Prin raportul pe care l-am prezentat se face o modificare la art. 9 din Legea nr. 355/2002 care a aprobat Ordonan˛a Guvernului nr. 39. Deci nu discut„m acum pentru prima oar„ despre norme de standardizare.

Deci exist„ legea aprobat„ Ón 2002, iar ast„zi modific„m doar la un articol.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Domnul deputat a vrut s„ sublinieze c„ este o opera˛iune important„, este un pas Ónainte, Ón leg„tur„ cu articolul nou.

Mai sunt alte contribu˛ii? Nu mai sunt. Œncepem dezbaterea legii.

Stima˛i colegi,

Facem o pauz„ p‚n„ la 18,30, c‚nd Óncepem urm„torul segment de program.

PAUZ√

DUP√ PAUZ√

Œncepem ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri ∫i prezentarea interpel„rilor. Pentru c„ mai este un sfert de or„ p‚n„ la ora fixat„ pentru r„spunsurile orale la Óntreb„ri, s„ Óncepem cu prezentarea interpel„rilor.

Domnul deputat Garda Dezideriu, interpelare depus„ Ón scris... sau o prezenta˛i? O prezenta˛i pe scurt sau doar o depune˛i Ón scris? Depus„ Ón scris. Mul˛umesc.

Domnul deputat Ioan fiundrea? Nu este.

Domnul deputat Emil Moldovan? V„ rog. Prezentare pe scurt.

## Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Din p„cate, interpelarea mea este cam Ónt‚rziat„, a fost preg„tit„ pentru ∫edin˛a de la Ónceput de lun„, care a fost am‚nat„, dar am v„zut c„ deja domnul primministru a dat un r„spuns vizavi de delega˛ia numeroas„ care a fost deplasat„ la Luxemburg cu ocazia semn„rii Tratatului pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Este o interpelare ∫i am rug„mintea s„ primesc un r„spuns, Ón scris ∫i oral, vizavi de oportunitatea deplas„rii acestei delega˛ii numeroase, precum ∫i costurile pentru cei care eu cred c„ nu trebuia s„ se deplaseze pentru semnarea acestui tratat. Mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ioan fiundrea, pe scurt v„ prezenta˛i interpelarea, v„ rog.

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

Obiectul interpel„rii: îE pur si muove! Drumul Lupacului peste Re∫i˛a.“

Cum o nenorocire nu vine niciodat„ singur„, dup„ intrarea Ón istorie a tradi˛iei siderurgiei re∫i˛ene, dup„ dezastrul l„sat de recentele inunda˛ii, peste municipiul traversat de r‚ul B‚rzava s-a mai ab„tut o nenorocire, pr„bu∫irea drumului de intrare Ón re∫edin˛a Cara∫Severinului dinspre Lupac.

Fostul primar al Re∫i˛ei rezolvase aceast„ problem„ Óntr-un mod aproape hilar: mut‚nd pl„cu˛a indicatoare de la intrarea Ón municipiu, sper‚nd, probabil, s„ acceseze banii din îtaxa B„sescu“. Noua administra˛ie a mutat pl„cu˛a la loc, dar problema alunec„rii terenului pe drumul Lupacului se agraveaz„ pe zi ce trece.

Din datele pe care le avem p‚n„ acum, refacerea unui tronson de drum pe o distan˛„ de 1.700 de metri ar costa aproximativ 132 de miliarde de lei, iar Prim„ria Re∫i˛a nu dispune de aceast„ sum„.

Necazul este mult mai ad‚nc dec‚t ce se vede la suprafa˛„: sub carosabil se afl„ alte dou„ straturi asfaltice, Ón care apele s-au infiltrat, au creat caverne ce au dus la pr„bu∫irea stratului de suprafa˛„.

Dramatismul acestei situa˛ii const„ Ón faptul c„ pr„bu∫irea versantului s-ar produce peste un cartier de locuin˛e din zona aflat„ Ón aval, denumit„ Moroasa. Pericolul ca dealul s„ se pr„bu∫easc„ peste Re∫i˛a este iminent, argumente Ón sprijinul acestui viitor dezastru sunt studiile efectuate de echipe de profesori speciali∫ti de la Institutul Politehnic din Timi∫oara.

Consider‚nd c„ responsabilitatea Ón cazul pr„bu∫irii drumului Lupacului peste municipiul Re∫i˛a este a tuturor, v„ solicit s„ Óntreprinde˛i Ón cel mai scurt timp toate m„surile ce se impun pentru solu˛ionarea acestei probleme, deoarece _tomorrow will be too late_ . Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Eugen Bejinariu. Interpelare depus„ Ón scris.

Domnul deputat Vasile Nicula. Ave˛i patru interpel„ri.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„.

Interpel„ri, Óntr-adev„r, am patru, dar la trei interpel„ri o s„ solicit un r„spuns scris.

Prima interpelare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, iar obiectul interpel„rii se refer„ la instrumentarea pl‚ngerii penale nr. 13.649/2.11.2004 c„tre Poli˛ia jude˛ului Hunedoara, Serviciul economic, ce incrimineaz„ infrac˛iunile numitului P„un Jura Petru Radu, actual primar al ora∫ului Simeria, Ón timpul exercit„rii mandatului de administrator delegat ∫i director general la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 îA.B. System Impex“ S.R.L. — Deva. R„spunsul Ól solicit Ón scris.

A doua interpelare este adresat„ tot domnului ministru Blaga ∫i are ca obiect abuzurile primarului comunei Br„ni∫ca, jude˛ul Hunedoara, Teodor Laz„r.

A treia interpelare este adresat„ doamnei ministru Mona Musc„ ∫i are ca obiect castelul de la Hunedoara.

Interpelarea mea este compus„ din urm„toarea solicitare, la care solicit r„spuns scris ∫i verbal, ∫i o rog pe doamna ministru s„ constituie o comisie ministerial„ care s„ se deplaseze la fa˛a locului ∫i s„ analizeze oportunitatea finan˛„rii lucr„rilor de consolidare ∫i repara˛ii ale castelului. Œn acest sens, anexez prezentei interpel„ri un memoriu justificativ, care st„ la baza necesit„˛ii finan˛„rii Ón regim de urgen˛„ a acestor lucr„ri.

Ultima interpelare este adresat„ tot domnului ministru Vasile Blaga ∫i are ca obiect Ónc„lcarea repetat„ a legilor ∫i atitudinea neconform„ cu rangul de demnitate public„ cu care a fost Ónvestit prefectul jude˛ului Hunedoara, Cristian Vladu.

Interpelarea mea este compus„ din urm„toarele, la care solicit r„spuns scris:

Am fost sesizat de c„tre 10 primari ai P.S.D. din jude˛ul Hunedoara cu privire la Ónc„lc„rile flagrante ∫i repetate ale legilor de c„tre prefectul de Hunedoara, Cristian Vladu, cu referire la Legea nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, Legea nr. 161 care reglementeaz„ statutul func˛ionarilor publici ∫i Legea nr. 340 privind institu˛ia prefectului ∫i la abuzurile privind modul de aplicare a legilor fondului funciar.

™i eu v„ mul˛umesc.

Doamna deputat Daciana S‚rbu, interpelarea depus„ Ón scris.

Doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu, interpelarea depus„ Ón scris.

Domnul deputat Victor Sanda.

Doamn„ pre∫edint„,

Domnilor colegi ∫i doamnelor colege,

Interpelarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului. Subiectul interpel„rii este starea grav„ a sectoarelor de drum na˛ional din jude˛ul D‚mbovi˛a.

Œn jude˛ul D‚mbovi˛a, circa 330 de km de drumuri na˛ionale sunt administrate de Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, aflat„ Ón subordinea M.T.T.C., prin Sec˛ia de Drumuri Na˛ionale T‚rgovi∫te, care are Ón administrare 5 sectoare de drum, ∫i Sec˛ia Bucure∫ti—Nord, care are Ón administrare un singur sector. De mul˛i ani, S.D.N. T‚rgovi∫te se confrunt„ nu numai cu o lips„ acut„ de fonduri, dar ∫i de utilaje, pentru a putea realiza lucr„rile de repara˛ii capitale corespunz„toare ∫i necesare pe drumurile na˛ionale.

Ca atare, pe aceste sectoare publice ce tranziteaz„ jude˛ul D‚mbovi˛a Ón ultimii 20 de ani nu s-au efectuat dec‚t plomb„ri, fapt ce a condus Ón timp la degrad„ri majore ale drumurilor na˛ionale, cu caverne ∫i gropi pe partea carosabil„, devenind un real pericol pentru participan˛ii la traficul rutier. Practic, toate intr„rile Ón jude˛ sunt sub orice critic„, devenind impracticabile.

Consiliul Jude˛ean D‚mbovi˛a a semnalat Ministerului Transporturilor, prin adresa nr. 1.890/29.03.2005, aceast„ stare avansat„ de degradare a drumurilor na˛ionale din jude˛, solicit‚nd sprijin urgent. Reprezentan˛ii ministerului au dat Óns„ un r„spuns negativ, prin adresa nr. 93/5.556 din 25.04.2005, invoc‚nd lipsa de fonduri pe acest an. Mai mult, licita˛iile organizate pentru realizarea repara˛iei capitale pe DN 71 ∫i DN 72 au fost anulate, hot„r‚ndu-se efectuarea doar de lucr„ri de plombare ∫i doar pe anumite tronsoane.

Nici drumul rapid T‚rgovi∫te—T„rt„∫e∫ti—Bucure∫ti, considerat poarta deschis„ a jude˛ului D‚mbovi˛a, nu are o soart„ mai bun„, din cauza lentorii cu care se lucreaz„ la pasajul peste calea ferat„ de la Con˛e∫ti, la care s-au dep„∫it termenele de punere Ón func˛ie, conduc„torii auto fiind nevoi˛i s„ urmeze Ón continuare traseul ocolitor prin comuna Con˛e∫ti.

Aceast„ situa˛ie a Ónceput deja s„ aib„ implica˛ii negative pentru dezvoltarea economic„ a jude˛ului, mul˛i investitori dornici s„ dezvolte afaceri Ón D‚mbovi˛a au devenit brusc neinteresa˛i, acuz‚nd calitatea proast„ a infrastructurii rutiere.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Tamás Sándor. Depus„ Ón scris interpelarea.

Domnul Bogdan Pascu. Depus„ Ón scris interpelarea. Domnul deputat Costache Mircea, dou„ interpel„ri, depuse Ón scris.

Domnul deputat ™tefan Baban, 3 interpel„ri, depuse Ón scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, 3 interpel„ri, depuse Ón scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, dou„ interpel„ri, depuse Ón scris.

Domnul deputat Andrian Mihei.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Interpelare adresat„ domnului ministru al afacerilor externe, Mihai R„zvan Ungureanu, de c„tre deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, ∫i prezentat„ Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din data de 16.05.2005.

Obiectul interpel„rii: situa˛ia incert„ a celor doi marinari rom‚ni, Radu Mazilu ∫i Valeric„ Dragne, aresta˛i Ón Nigeria.

Interpelare. Doi marinari rom‚ni, Radu Mazilu ∫i Valeric„ Dragne, sunt aresta˛i de peste un an de zile Ón Nigeria, acuza˛i fiind de autorit„˛ile nigeriene de contraband„ cu ˛i˛ei, ∫i asta pentru c„ Ón aceast„ ˛ar„ transportul acestui produs reprezint„ monopol de stat. Vasul îAfrican Pride“, proprietatea Companiei grece∫ti îKleras Services Corporation“, pe care s-au Ómbarcat marinarii Radu Mazilu ∫i Valeric„ Dragne, navigheaz„ sub pavilion panamez ∫i a fost Ónchiriat de un armator grec. Rom‚nii au plecat spre Lagos pe 29 mai 2003, iar Ón luna octombrie a aceluia∫i an 2003 nava a fost re˛inut„ de autorit„˛ile portuare nigeriene, care suspecteaz„ echipajul de contraband„ cu petrol brut. Œntreg echipajul a fost acuzat de furtul a 11.300 tone metrice de ˛i˛ei, iar poli˛ia nigerian„ a arestat echipajul navei grece∫ti sub Ónvinuirea de conspira˛ie Ón vederea s„v‚r∫irii de infrac˛iuni, de∫i doar proprietarii navei pot dispune preluarea unei anumite Ónc„rc„turi.

Timp de patru luni situa˛ia celor doi marinari, Radu Mazilu ∫i Valeric„ Dragne, a fost critic„, acestora fiindu-le interzis s„ p„r„seasc„ vasul, iar apoi au fost transfera˛i Ón Penitenciarul de maxim„ securitate Kiri Kiri.

Cei doi marinari rom‚ni, de profesie l„c„tu∫i-tinichigii, au declarat c„ nu au avut cuno∫tin˛„ despre Ónc„rc„tura vasului ∫i nici nu au semnat sau acceptat verbal vreo Ón˛elegere Ón scop fraudulos cu comandantul rus al navei îAfrican Pride“. Declara˛ia consulului general al Rom‚niei Ón Nigeria la acea vreme, domnul Andi Avram, a sus˛inut faptul c„ rom‚nii au fost ini˛ial acuza˛i de contraband„ cu ˛i˛ei ∫i complot Ómpotriva siguran˛ei na˛ionale, la cel de al doilea cap de acuzare renun˛‚ndu-se din lips„ de dovezi. La ora actual„, marinarii sunt judeca˛i pentru transport ilegal de petrol brut, potrivit legisla˛iei nigeriene.

™i eu v„ mul˛umesc.

Fiind ora 18,30, Óncepem cu r„spunsurile orale la Óntreb„ri.

Doamn„ pre∫edint„, noi avem Óntreb„ri ∫i urmam la r‚nd!

Da, la ora 18,30 Óncepe ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la Óntreb„ri. Prezentarea interpel„rilor este de la 19,30, am Ónceput cu 10 minute mai devreme, d‚nd ocazia colegilor s„-∫i prezinte interpel„rile.

R„spunsul dat domnului deputat Valeriu Zgonea, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. R„spunde domnul Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor. R„spunsul la interpelarea referitoare la asigurarea ordinii publice.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

Nu e aici domnul Zgonea!

Nu este domnul Zgonea Ón sal„? R„spunsul se pred„ Ón scris, atunci.

**Domnul Vasile Blaga** _— ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**

L-am predat.

Tot domnul ministru Vasile Blaga, r„spuns la interpelarea domnului Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Este Ón sal„.

Pofti˛i, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## Stimate domnule deputat,

La Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i, Ón vederea clarific„rii situa˛iei numitei Burjan Maria, din municipiul Gheorgheni, jude˛ul Harghita, transmiterea Ón copii xerox a actelor existente Ón leg„tur„ cu acest caz la Oficiul de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ Harghita, v„ comunic„m urm„toarele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Œn conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea dreptului sau constituirea acestuia pentru atribuirea efectiv„ a terenurilor celor Óndrept„˛i˛i ∫i eliber„rii titlurilor de proprietate Ón fiecare comun„, ora∫ sau municipiu este constituit„ prin ordinul prefectului o comisie local„, condus„ de c„tre primar. Comisia local„ este o autoritate public„ cu activitate administrativ„ ∫i func˛ioneaz„ sub Óndrumarea unei comisii jude˛ene, numit„ prin ordin al prefectului ∫i condus„ de c„tre acesta.

Eviden˛iem, de asemenea, faptul c„, potrivit prevederilor aceluia∫i act normativ, comisia jude˛ean„ este competent„ s„ solu˛ioneze contesta˛iile formulate de c„tre persoanele care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia asupra terenului ∫i s„ valideze ori s„ invalideze prin hot„r‚re m„surile stabilite de comisiile locale. Men˛ion„m, totodat„, faptul c„ Ómpotriva hot„r‚rii comisiei jude˛ene se poate face pl‚ngere la judec„toria Ón a c„rei raz„ teritorial„ este situat terenul.

Œn ceea ce prive∫te actele existente la Oficiul de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ Harghita, pe care le-a˛i solicitat Ón vederea clarific„rii situa˛iei la care face˛i referire, preciz„m faptul c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ a comunicat institu˛iei noastre faptul c„, prin adresa nr. 855 din 9 mai a Oficiului de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ Harghita, v-au fost transmise: copii ale titlurilor de proprietate nr. 43.450/2001, 46.794/2000, 48.607/2002 ∫i 74.495/2003, Ónso˛ite de copiile anexe care au stat la baza redact„rii acestora, validate de c„tre Comisia local„ Gheorgheni ∫i Comisia jude˛ean„ Harghita. De asemenea, copii ale documenta˛iilor cadastrale nr. 1.535/30.03.2004, nr. 387/20.02.2002, nr. 2.111/13.06.2002 ∫i nr. 4.779/14.10.2002, care au stat la baza identific„rii ∫i Ónscrierii Ón cartea funciar„ a imobilelor din titlurile de proprietate. De asemenea, copii ale Óncheierilor de carte funciar„ nr. 414/28.02.2002, nr. 1.408/2.07.2002, nr. 2.104/22.10.2002, nr. 866/20.04.2004, Ón baza c„rora s-au efectuat Ónscrierile Ón cartea funciar„ nr. 7.850 Gheorgheni.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Dac„ domnul deputat vrea s„ intervin„? V„ rog, domnule deputat.

Stimate domnule ministru, Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Am primit documentele care mi s-au transmis ∫i conform documenta˛iei primite se pot constata abuzurile comisiei locale ∫i ale celei jude˛ene. Se vede clar c„ comisia jude˛ean„ nu vrea clarificarea acestui abuz.

Dar eu v„ mul˛umesc foarte mult, pentru c„ mi-a˛i trimis aceast„ documenta˛ie ∫i pentru c„ persoanele amintite vor putea lupta Ón continuare pentru drepturile lor legitime.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la Óntrebarea domnului Mircia Giurgiu, tot din partea domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule deputat,

La Óntrebarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor prin care solicita˛i completarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale ∫i al ministrului administra˛iei ∫i internelor nr. 328/2004, ∫i respectiv nr. 321/2004 pentru aprobarea delimit„rii municipiilor, ora∫elor, comunelor din zona montan„, Ón sensul introducerii Ón lista comunelor aflate par˛ial Ón zona montan„ a localit„˛ii Dealul Negru, sat component al comunei C„l„˛ele, jude˛ul Cluj, v„ comunic„m urm„toarele.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, delimitarea p‚n„ la nivel de comun„, respectiv sate componente, precum ∫i lista localit„˛ilor urbane ∫i rurale din zona montan„ se stabilesc prin ordinul comun al celor doi mini∫tri, pe baza propunerilor comune ale direc˛iilor pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, oficiilor jude˛ene de cadastru ∫i publicitate imobiliar„ ∫i ale consiliilor jude˛ene din jude˛ele cu zon„ montan„. Proiectul ordinului men˛ionat a fost elaborat de Ministerul Agriculturii ∫i avizat, Ón calitate de coautor, de ministrul administra˛iei ∫i internelor, Óntruc‚t, potrivit dispozi˛iilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 949/2002, Ón lucrarea de delimitare a zonei montane, respectiv Ón lista cu municipiile, ora∫ele ∫i comunele din zona montan„ a fiec„rui jude˛, au fost incluse propunerile formulate de speciali∫ti de la nivel local, avizate de prefec˛i, pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, directorii executivi ai direc˛iilor pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i directorii oficiilor jude˛ene de cadastru ∫i publicitate imobiliar„.

De asemenea, men˛ionez ∫i faptul c„ lucrarea de delimitare a fost coordonat„ de c„tre Institutul de Cercetare pentru Pedologie ∫i Agrochimie din cadrul Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“, Ómpreun„ cu speciali∫ti din cadrul Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Œn considerarea celor expuse anterior, Ón conformitate cu prevederile Hot„r‚rii Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea ∫i prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, preciz„m c„ solicitarea dumneavoastr„ poate fi avut„ Ón vedere numai Ón condi˛iile Ón care autorit„˛ile locale abilitate, invocate anterior, consider„ oportun un asemenea demers ∫i vor proceda la elaborarea ∫i promovarea unui act normativ cu un astfel de obiect de reglementare.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc, domnule ministru.

Este evident c„ nu dumneavoastr„ sunte˛i cei vinova˛i de emiterea acestui ordin, fiindc„ a fost emis anul trecut, dar v„ rog s„ ave˛i Ón vedere s„ se rezolve c‚t mai repede, fiindc„ satul Dealul Negru este situat Ón zona Mun˛ilor Apuseni ∫i, de jur Ómprejur, toate localit„˛ile ∫i satele sunt trecute Ón zona montan„. ™i pot s„ v„ dau c‚teva exemple, dar, av‚nd Ón vedere faptul c„ a˛i trimis Prefecturii Cluj, o s„ discut„m cu d‚n∫ii ∫i sper„m s„ rezolv„m c‚t mai repede.

Rug„mintea este ca dumneavoastr„ s„ da˛i curs acestei hot„r‚ri, dup„ ce va fi trimis„ de la Prefectura Cluj.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule ministru, mai interveni˛i?

## **Domnul Vasile Blaga**

**:**

Spuneam doar c„ Ón prima ∫edin˛„ de Guvern, dup„ ce primim normele, o Ónaintez.

E Ón regul„, mul˛umim. ™i mul˛umim pentru participare la ∫edin˛a noastr„.

Urmeaz„ r„spunsul pentru doamna deputat Gabriela Cre˛u, Grupul parlamentar al P.S.D. R„spunde domnul Ionel Popescu, ministrul finan˛elor publice.

## **Domnul Ionel Popescu** _— ministrul finan˛elor publice_ **:**

## Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

La Óntreb„rile formulate de doamna deputat Gabriela Cre˛u, transmise de dumneavoastr„ cu adresa nr. 1.892/14.04.2005, cu referire la finan˛area Ón anul

2005 a centrelor de Óngrijire, asisten˛„ ∫i recuperare a persoanelor cu handicap aflate sub autoritatea Consiliului Jude˛ean Vaslui, precum ∫i la plata asisten˛ilor personali ai persoanelor cu handicap, prezent„m urm„toarele considera˛ii.

Prin anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, pentru jude˛ul Vaslui au fost aprobate sume defalcate din impozitul pe venit pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap de 66,2 miliarde de lei. Totodat„, prin anexa nr. 4 la Legea nr. 511/2004 s-au aprobat pentru jude˛ul Vaslui sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social ∫i ajutor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri Ón valoare de 259,2 miliarde lei.

Men˛ion„m c„, potrivit art. 26 alin. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finan˛elor Publice este autorizat s„ aprobe redistribuirea Ón cadrul aceluia∫i jude˛ sau al municipiului Bucure∫ti a sumelor aprobate prin anexele nr. 4 ∫i 5 pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri ∫i pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliilor jude˛ene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti.

Din datele de execu˛ie a sumelor defalcate din impozitul de venit pentru ajutor social ∫i pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri, la data de 19.04.2005, rezult„ c„ acestea au fost utilizate Ón propor˛ie de 21,6% fa˛„ de prevederile anuale, exist‚nd deci posibilitatea redistribuirii sumelor disponibile pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap.

™i eu v„ mul˛umesc. Doamn„ deputat? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ mul˛umesc ∫i eu domnului ministru pentru faptul de a fi prezent personal Ón Parlament ∫i pentru considera˛iile f„cute pe seama Óntreb„rilor adresate. Am observat aceast„ nuan˛„, prin care consider c„, implicit, se recunoa∫te c„ nu e vorba de un r„spuns ∫i cu at‚t mai pu˛in de o solu˛ie.

Din p„cate, problema este urm„toarea ∫i ea r„m‚ne: exist„ un deficit real de fonduri, semnificativ, care nu poate fi acoperit pe modelul bursier al tranzac˛iilor la termen, acelea nu presupun existen˛a obiectului tranzac˛iei. Din p„cate, plata salariilor, a indemniza˛iilor, cump„rarea de hran„ pentru cele dou„ institu˛ii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 b„tr‚ni presupun bani. ™i, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ cu certitudine, pentru c„ invoca˛i actele normative, exist„ dispozi˛ii juridice clare care limiteaz„ ∫i care prev„d inclusiv sanc˛iuni pentru transferul sumelor de la un capitol la altul ∫i, mai ales, de la un trimestru la altul.

A∫a cum ∫tim, sumele bugetare nu sunt bani existen˛i Óntr-un sac, undeva, ci sunt venituri prezumate a fi Óncasate undeva, Ón viitor, ∫i pe care le vom putea cheltui. Modific„rile politicii fiscale Ó∫i arat„ deja efectele.

Nu doresc Óns„ s„ dau o not„ politicianist„ replicii mele, ci v„ solicit sprijinul, ca, Ón mod deosebit, dac„ se face rectificarea bugetar„, s„ se solu˛ioneze aceste probleme, pentru c„ Vasluiul, care e afectat de un dezechilibru structural, pe care Ól cunoa∫tem, depinde Ón mare m„sur„ de aloc„rile bugetare. Lipsa acestora, diminuarea acestora nu Ói afecteaz„ numai pe beneficiarii direc˛i: b„tr‚ni, persoane cu handicap, Ón cazul Óntreb„rii mele, ci genereaz„ un lan˛ Óntreg, care afecteaz„ mai ales micile firme care prestau servicii sau care erau comercian˛i Ón rela˛ii cu aceste institu˛ii.

Mul˛umesc din suflet.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule ministru, b„nuiesc c„ vre˛i s„ interveni˛i?

## **Domnul Ionel Popescu**

**:**

Nu.

## E Ón regul„.

Din partea Ministerului Mediului este cineva prezent? Bun. R„spuns la interpelarea domnului Florin Iordache, Grupul parlamentar al P.S.D.

Din partea Ministerului Mediului ∫i Gospod„rii Apelor, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œntrebarea este referitoare la inunda˛iile catastrofale din vestul Rom‚niei.

## **Doamna Lucia Ana Varga** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Inunda˛iile din vestul ˛„rii au fost generate de c„derea unor cantit„˛i foarte mari de precipita˛ii, generate Ón tot spa˛iul hidrografic Banat, care au totalizat pentru 200 litri/metru p„trat, ce s-au suprapus peste topirea brusc„ a stratului consistent de z„pad„ existent Ón zona de munte. Aceasta a condus la debite istorice pe toate cursurile de ap„ din bazin, care au dep„∫it debitele de calcul ale lucr„rilor cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.

Œn aceste condi˛ii, cu toate c„ amenaj„rile hidrotehnice existente au fost exploatate corect, conform regulamentului pentru ape mari, ∫i c„ au fost executate supraÓn„l˛„ri din saci cu nisip, digurile de pe r‚urile Timi∫, B‚rzava ∫i Bega au fost deversate.

Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor a transmis prefecturilor avertiz„rile hidrologice repetate Óncep‚nd cu

data de 15.04.2005, avertiz„ri ce au fost apoi transmise prin intermediul inspectoratelor jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„ la prim„riile din zonele afectate.

Autorit„˛ile jude˛ene ∫i locale au ac˛ionat pentru evacuarea popula˛iei ∫i asigurarea spa˛iilor de cazare. Guvernul Rom‚niei a alocat de la rezervele de stat alimente, ap„ mineral„, medicamente ∫i vaccinuri pentru popula˛ia sinistrat„. Œn prezent, s-au asigurat alte spa˛ii de cazare pentru popula˛ia cazat„ ini˛ial Ón corturi. S-a asigurat hran„, ap„ potabil„, Ómbr„c„minte, de asemenea, ∫i obiecte de prim„ necesitate. Se ac˛ioneaz„ intens pentru ecarisarea zonei ∫i pentru dezinfec˛ia f‚nt‚nilor.

O problem„ deosebit„ o reprezint„ reevacuarea apei acumulate Ón incinta Óndiguit„, Ón cel mai scurt timp posibil. Œn acest sens, s-a deplasat Ón zon„ o comisie condus„ de secretarul de stat pentru ape, Ón numele meu, ∫i, al„turi, ∫i speciali∫ti ∫i profesori universitari de la Universitatea tehnic„ Bucure∫ti ∫i Timi∫oara, care au stabilit solu˛iile tehnice pentru evacuarea gravita˛ional„ a apei.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edint„, Doamn„ secretar de stat,

Œntrebarea mea a vizat modul Ón care autorit„˛ile locale ∫i centrale ∫i-au unit cumva eforturile, pentru c„ am observat, Ón mass-media local„ ∫i cea central„ c„, de multe ori, cum este cazul motopompelor de la îAversa“,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 n-a existat o bun„ colaborare Óntre Secretariatul General, Ministerul Mediului, Ministerul Administra˛iei. De aceea, din punctul meu de vedere, trebuia s„ fie colaborare ∫i nu ne putem sup„ra pe Dumnezeu c„ ne-a dat prea mult„ ap„. S„ nu ne Ónchipuim cumva, doamna secretar de stat, c„, dac„ apele se vor retrage, a∫a cum spune˛i dumneavoastr„, se va putea Óncepe construc˛ia celor o mie de case. Totu∫i, acolo va fi mla∫tin„. O locuin˛„ nu se poate face dec‚t Óntr-un sol uscat ∫i care s„ permit„ p‚n„ la minus 80, c‚t este limita pentru construc˛ie.

Eu apreciez eforturile pe care le face˛i dumneavoastr„ acum, Ómi voi permite, Óntr-o interpelare pe care o voi face, s„ v„ rog s„ preciza˛i stadiul pompelor pe care dumneavoastr„ le-a˛i luat de la Guvernul ungar, de la Guvernul german dar, din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal s„ vin„ al˛ii s„ ne ajute ∫i s„ afl„m din pres„ c„ avem Ón ˛ar„ solu˛ii ∫i acele solu˛ii nu sunt cunoscute. Nu este vina dumneavoastr„ c„ Secretariatul General al Guvernului nu a avut o mai bun„ colaborare, nu este vina dumneavoastr„ c„ Prefectura Timi∫ nu a ˛inut leg„tura cu cei care au sta˛iile de pompare, de la îForadex“ ∫i de la îPetrol“, care au ni∫te sta˛ii compatibile.

Eu am pus Óntrebarea ∫i merg Ón continuare pe neconlucrarea ∫i pe neconcordan˛a Óntre autorit„˛i.

Din punctul meu de vedere ace∫ti oameni sufer„ pentru c„ ni∫te cona˛ionali ai lor, care sunt Ón anumite func˛ii, nu au o bun„ colaborare ∫i sper ca... ploile nu se opresc, dar, printr-o mai bun„ colaborare Óntre dumneavoastr„, autorit„˛ile centrale, suferin˛a acestor oameni s„ fie c‚t mai mic„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Interveni˛i la acela∫i r„spuns, da?

Da. A∫ vrea s„ fac precizarea c„ ministerele s-au coordonat foarte bine Óntre ele ∫i au ac˛ionat Ón foarte str‚ns„ leg„tur„ unele cu altele. Dovada a fost c„ acele pompe care s-au adus din Ungaria au fost aduse la solicitarea Ministerului Mediului pe un acord existent la Ministerul de Interne. Ceea ce, din p„cate, a ap„rut distorsionat este din cauza mass-media, nereflect‚nd realitatea care a existat ∫i conlucrarea dintre noi.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Tot dumneavoastr„, din partea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, ve˛i prezenta ∫i r„spunsul la Óntrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Stimate domnule deputat,

La Óntrebarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 166/A din 18 aprilie, v„ comunic„m urm„toarele.

Molia minier„ este un relict ter˛iar care a supravie˛uit glacia˛iunii Ómpreun„ cu castanul decorativ Óntr-un areal restr‚ns din centrul regiunii balcanice.

Œn Rom‚nia, primele atacuri au fost observate Ón 1998, la Oradea, iar Ón municipiul Cluj-Napoca au fost semnalate pentru prima dat„ Ón prim„vara anului 2001 Ón parcul central, unde a fost distrus„ masa foliar„ a castanilor Ón propor˛ie de 50—60%.

Œn toamna anului 2001 s-au luat m„suri de eliminare a resturilor vegetale prin arderea lor, pentru a elimina rezerva biologic„.

Œn anul 2002, cu ajutorul Serviciului Public de Protec˛ie a Plantelor, sub coordonarea speciali∫tilor de la Direc˛ia Fitosanitar„ Cluj, s-a f„cut o combatere chimic„, cu rezultate foarte bune.

Œn anii 2003—2004 s-a urm„rit cu mare aten˛ie evolu˛ia d„un„torului ∫i s-a constatat c„ prezen˛a sa a fost nesemnificativ„. Din verific„rile efectuate Ón teren Ón anul acesta de c„tre Direc˛ia Fitosanitar„ Cluj nu s-a semnalat prezen˛a d„un„torului, astfel Ónc‚t nu se consider„ oportun Ón aceast„ faz„ un tratament cu insecticid. Starea de vegeta˛ie a castanului ∫i a altor specii de arbori ∫i arbu∫ti din parcurile municipiului ClujNapoca va fi permanent monitorizat„ de c„tre reprezentan˛ii de la Agen˛ia Regional„ pentru Protec˛ia Mediului Cluj-Napoca, Prim„ria Cluj ∫i Direc˛ia Fitosanitar„ Cluj.

Referitor la starea fitosanitar„ a castanului comestibil, situa˛ia este mai grav„ datorit„ faptului c„ arborii sunt afecta˛i de ciuperca cunoscut„ sub numele de cancerul de scoar˛„, ciuperc„ mult mai greu de comb„tut. Combaterea cea mai eficient„ se face prin t„iere ∫i arderea exemplarelor afectate, opera˛iune mai greu de realizat Óntruc‚t exist„ opozi˛ie a proprietarilor de astfel de culturi.

Solu˛iile, Ón cazul castanului comestibil, sunt foarte greu de aplicat, motiv pentru care se fac ∫i s-au f„cut multe cercet„ri ∫tiin˛ifice pentru rezolvarea acestor probleme.

Œn zona Baia Mare, cauza Ómboln„virii castanului comestibil este diferit„ de cea a castanului decorativ din municipiul Cluj-Napoca. Este diferit„ at‚t prin natura d„un„torului, c‚t ∫i prin amploarea fenomenului ∫i a consecin˛elor.

™i eu v„ mul˛umesc. Comentarii sau complet„ri? Domnule deputat, pofti˛i.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Mul˛umesc, doamna secretar de stat.

M„ bucur c„ la Cluj-Napoca deocamdat„ nu sunt probleme, dar v„ rog s„ ave˛i Ón vedere ceea ce se Ónt‚mpl„ la Baia Mare.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la Óntrebarea domnului deputat Valeriu Zgonea, Grupul parlamentar al P.S.D. Din partea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, prezent aici, domnul secretar de stat Ioan Andreica. Domnul deputat nu este Ón sal„, v„ rog s„ trimite˛i r„spunsul Ón scris. Mul˛umesc mult.

Urmeaz„ r„spunsul la Óntrebarea domnului Dan ™tefan Motreanu, Grupul parlamentar al P.N.L. Nici d‚nsul nu este Ón sal„. Domnule secretar de stat Mihai Eftimescu, v„ rog s„ transmite˛i r„spunsul Ón scris. Tot dumneavoastr„ prezenta˛i r„spunsul la Óntrebarea domnului Mircia Giurgiu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Doamn„ pre∫edint„,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œntrebarea formulat„ era mai mult o cerere adresat„ ministrului justi˛iei de a sprijini p‚n„ la urm„torul termen de judecat„ g„sirea unui extras de carte funciar„, act necesar Ón solu˛ionarea unui litigiu.

R„spunsul nostru este, Ón esen˛„, c„ Ón prezent aspectele referitoare la cadastru ∫i publicitate imobiliar„ sunt gestionate de Agen˛ia Na˛ional„ de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„, Ónfiin˛at„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2004, aceast„ structur„ func˛ion‚nd Ón subordinea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Din acest punct de vedere, cererea excede competen˛elor administrative ale Ministerului Justi˛iei.

Œn acela∫i timp, Ón cuprinsul r„spunsului nostru ne-am permis s„ facem referire ∫i la posibilitatea judiciar„ a reconstituirii documentelor funciare unde, Ón mod programativ, nu ne amestec„m, tocmai datorit„ unor aspecte principiale. N-am putea influen˛a. Sper„m c„ r„spunsul nostru scris detaliat v„ va fi de folos, domnule deputat, Ón rezolvarea acestor probleme.

Nu v„ ascund faptul c„ noi, la Ministerul Justi˛iei, am primit multe semnale Ón sensul c„ bine ar fi dac„ aceste eviden˛e funciare ∫i de cadastru s-ar reÓntoarce Ón subordinea Ministerului Justi˛iei dar este un aspect care merit„ dezb„tut poate chiar la nivel parlamentar. Sunt multe voci care spun c„ bine ar fi dac„ s-ar Óntoarce totu∫i Ón subordinea noastr„, dar a∫tept„m reac˛ii mai vehemente ca s„ lu„m asemenea ini˛iative.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc, domnule ministru.

Noi am vrut s„ atragem aten˛ia c„ din cartea funciar„ lipsesc numeroase file, sunt extrase, sunt ascunse... sau ce se Ónt‚mpl„ ∫i cu asta am vrut s„ ar„t„m c„ ceva nu este Ón regul„ ∫i trebuie luate m„suri.

V„ mul˛umesc ∫i ne vom adresa autorit„˛ilor care sunt competente ∫i Ón subordinea c„rora au trecut aceste c„r˛i funciare.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Urmeaz„ r„spunsul la Óntrebarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al P.S.D. Va r„spunde, din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin.

V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, v„ comunic„m c„ pentru derularea sprijinului financiar, conform Ordonan˛ei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2000, au fost tip„rite bonurile valorice Ón valoare de 5.446 de miliarde, p‚n„ la aceast„ dat„ fiind distribuite Ón propor˛ie de 82,2%, pentru un num„r de 2.549.343 de produc„tori, procesul de atribuire fiind Ón continuare.

P‚n„ Ón prezent, furnizorii de input-uri au solicitat decontarea bonurilor valorice Ón sum„ de 1.594 miliarde, din care 1.034 miliarde pentru Óngr„∫„minte chimice, 306 miliarde pentru pesticide, 254 pentru semin˛e. A fost virat„ deja suma de 1.500 de miliarde de lei. Direc˛iile pentru agricultur„ sunt cele care au obliga˛ia de a verifica autenticitatea bonurilor depuse ∫i documenta˛ia Ónaintat„ de furnizori pentru decontarea bonurilor.

Men˛ion„m c„ bonurile de˛in elemente de siguran˛„, respectiv sunt personalizate ∫i direc˛ionate c„tre procurarea de Óngr„∫„minte, semin˛e ∫i pesticide. Ele au ∫i inscrip˛ia îV‚nzarea, respectiv cump„rarea acestui bon valoric este interzis„ sub sanc˛iunea nulit„˛ii“. Œn urma reclama˛iilor produc„torilor agricoli, direc˛iile pentru agricultur„, dezvoltare rural„ jude˛ene ∫i ale municipiului Bucure∫ti au fost aten˛ionate s„ sesizeze organele abilitate, respectiv Poli˛ia ∫i Garda Financiar„ atunci c‚nd se constat„ diferen˛e de pre˛ la achizi˛ionarea de input-uri pe bonuri valorice comparativ cu cele achizi˛ionate pe bani.

La Ónceputul lunii aprilie, Ón 6 aprilie, a avut loc la Ministerul Agriculturii o Ónt‚lnire Óntre conducerea ministerului ∫i furnizorii de input-uri, Ón vederea l„muririi unor aspecte legate de derularea ordonan˛ei.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ ave˛i preciz„ri suplimentare, doamna deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din p„cate, acestea sunt exemple care dovedesc c„ subven˛ionarea agriculturii pe baz„ de cupoane nu a fost cea mai bun„ solu˛ie aleas„, deoarece a generat ∫i poate va genera Ón continuare disfunc˛ionalit„˛i ca cele prezentate.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

R„spunsul la Óntrebarea domnului deputat Garda Dezso˝, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Va r„spunde tot domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin, din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Œntrebare referitoare la reorganizarea Direc˛iei silvice Miercurea Ciuc.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Domnule deputat,

M„sura reorganiz„rii Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc, prin desfiin˛area Ocoalelor Silvice Zetea, S‚nmartin ∫i Gheorgheni, intr„ Ón vigoare de la data de 1 iunie 2005, Ón conformitate cu dispozi˛iile art. 14, anexa nr. 1 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.105/2003 privind reorganizarea Regiei Na˛ionale a P„durilor, consiliul de administra˛ie a analizat ∫i a aprobat structurile organizatorice ∫i func˛ionalitatea unit„˛ilor din subordine.

Astfel, prin Hot„r‚rea consiliului de administra˛ie nr. 4/18.04.2005 s-a aprobat ∫i structura organizatoric„ ∫i func˛ional„ a Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc. Œn vederea cre„rii unui cadru organizatoric optim care s„ asigure realizarea programului de activitate Ón condi˛ii de eficien˛„, precum ∫i paza p„durilor din administrarea ∫i a celor din proprietatea persoanelor fizice, potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003, s-a aprobat Ón consiliul de administra˛ie metodologia privind clasificarea pe grade a unit„˛ilor ∫i subunit„˛ilor din structura regiei, care a stat la baza Óntocmirii organigramelor.

Ca urmare, s-a constatat c„ cele trei ocoale silvice nu Óndeplinesc cerin˛ele prev„zute Ón aceast„ metodologie.

Referitor la desfiin˛area Ocolului Silvic Gheorgheni, urmare a reorganiz„rii, facem precizarea c„ Ón ultimul an acest ocol a Ónregistrat o pierdere de 3.033 mii lei, adic„ 3 miliarde 33 de milioane. Totodat„, bugetul de venituri ∫i cheltuieli Óntocmit pentru 2005 nu prevede posibilit„˛i de redresare a acestui ocol silvic.

Œn urma aplic„rii prevederii Legii nr. 1/2000, suprafa˛a de fond forestier administrat„ de Ocolul Silvic Gheorgheni s-a diminuat an de an, Ón prezent fiind de 7.058 hectare, din care fond forestier proprietate public„ a statului 5.833 de hectare.

Œn aceste condi˛ii, Ocolul Silvic Gheorgheni nu Óndepline∫te condi˛iile de suprafa˛„ pentru ocol din zona de munte, minimum 9.000 de hectare, a∫a cum s-a stabilit prin metodologia sus-men˛ionat„.

Concedierea colectiv„ se va face Óncep‚nd cu data de 1 iunie 2005, cu respectarea dispozi˛iilor legale prev„zute

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 Ón articolul 68 ∫i urm„toarele din Legea nr. 53, Codul muncii. Œncetarea contractelor individuale de munc„ se va face Ón condi˛iile legii ∫i cu respectarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, conform contractului colectiv de munc„. Urmare a reorganiz„rii, dintre persoanele indicate Ón Óntrebarea dumneavoastr„ va fi disponibilizat domnul Csibi Tiberiu, contabil-∫ef.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i, v„ rog.

Stimat„ doamn„ pre∫edinte, Stimate domnule secretar de stat,

Am ascultat cu stupoare acest r„spuns. Adic„ se sus˛ine un mafiot Ón structuri silvice, iar cei nevinova˛i ∫i neimplica˛i Ón ho˛ii sunt elibera˛i din func˛ii. A∫a ceva n-am conceput!

Œn anul 1998, c‚nd s-a Ónfiin˛at Comisia pentru cercetarea situa˛iei economiei forestiere din Rom‚nia, am reu∫it s„ dovedim c„ statul era prejudiciat cu 6 miliarde de dolari ∫i to˛i au r„mas liberi, to˛i au primit neÓnceperea urm„ririi penale. Aici s-au dovedit foarte clar infrac˛iunile. Nu ∫tiu de unde Ó∫i ia domnul secretar de stat informa˛iile, dar Ón dosarul nr. 647/2004 nu este implicat numai, Ón special, ∫eful de ocol Mih„il„ Florin, care este ∫i va fi men˛inut Ón func˛ie. Domnul Mih„il„ Florin este implicat ∫i Ón dosarul nr. 243/2005 pentru neglijen˛„ Ón serviciu, pentru prejudiciu adus fondului forestier na˛ional. Acum, dup„ desfiin˛area ocolului, a fost numit coordonator Óntre districtele 3 ∫i 4 din cadrul fostului Ocol de Stat Gheorgheni, pentru a se men˛ine Ón continuare. Postul de coordonator a fost inexistent p‚n„ la numirea domnului Mih„il„.

Domnul inginer Melles Elo˝d are trei dosare penale ∫i unul este chiar la judec„torie, dosarul nr. 73/2004.

BineÓn˛eles c„ procuratura ∫i justi˛ia nu ∫i-a f„cut datoria datorit„ interven˛iilor mele, ci ∫i-au f„cut datoria datorit„ controalelor efectuate de organele de control, Autoritatea Na˛ional„ de Control, care s-a dovedit o mafie imens„ Ón Rom‚nia. O mafie imens„ prin care s-au distrus p„durile de pe mun˛i Óntregi. ™i este pe rol. ™i degeaba se spune c„ nu se ∫tie, nimeni nu ∫tie ce se Ónt‚mpl„ acolo, Ón cadrul direc˛iei silvice. Este un abuz Ón serviciu, contra intereselor publice, evaziune fiscal„, deturnare de fonduri, fals intelectual, instigare la fals intelectual, uz de fals.

™i pentru acest om s-a Ónfiin˛at un post de coordonator Óntre Districtele 1 ∫i 2 din cadrul fostului Ocol de Stat Gheorgheni.

Pentru domnul subinginer Gyo˝rfi Dines, care este implicat Ón dou„ dosare penale, nr. 74/2004 ∫i nr. 243/2005, pentru abuz Ón serviciu contra intereselor publice private, instigare la fals intelectual, fals intelectual, uz de fals, neglijen˛„ Ón serviciu, ∫i pentru acest domn s-a creat un post de coordonator Óntre cele dou„ noi posturi Ónfiin˛ate mai sus, adic„ se desfiin˛eaz„ un ocol ∫i se Ónfiin˛eaz„ dou„ posturi.

™i eu v„ mul˛umesc.

Ave˛i preciz„ri, domnule secretar de stat, sau reveni˛i cu r„spunsul la Óntrebarea domnului deputat Ón ∫edin˛a urm„toare?

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Vreau s„-l asigur pe domnul deputat c„ ministerul din conducerea c„ruia fac parte nu tolereaz„ mafiotismul ∫i asemenea ac˛iuni, cum dumneavoastr„ a˛i afirmat. Dac„ exist„ informa˛ii pe care poate c„ nu le de˛inem sau care au fost insuficient analizate poate, ∫i documentarea noastr„ trebuie completat„, noi suntem dispu∫i s-o facem, domnule deputat, ∫i v„ rug„m, chiar dac„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i informa˛ii suplimentare care pot s„ ne ajute la elucidarea acestui caz, s„ ni le furniza˛i Ón continuare ∫i s„ putem s„ facem verific„rile necesare.

A∫ dori Óns„ s„ precizez c„ Constitu˛ia, legisla˛ia noastr„ nu ne permit nici un fel de imixtiune Ón cazul Ón care e vorba de ni∫te procese pe rolul instan˛elor. Deci, Ón limita tuturor posibilit„˛ilor legale, suntem dispu∫i s„ continu„m s„ colabor„m pentru a elucida aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

Œmi pare r„u, nu v„ mai pot da cuv‚ntul, conform regulamentului. Dar domnul secretar de stat s-a angajat c„ revine cu r„spuns la Óntrebarea dumneavoastr„, domnule deputat.

Urmeaz„ r„spunsuri la Óntreb„rile domnului deputat Mircia Giurgiu. Pe l‚ng„ cele trei care au fost, mai ave˛i dou„ r„spunsuri din partea ministrului agriculturii ∫i dou„ r„spunsuri din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Pentru toate a∫tepta˛i r„spuns de la microfon? V„ rog.

Doamna pre∫edint„,

Pentru domnul secretar de stat Lazin, ne-am Ón˛eles prin semne, at‚ta e rug„mintea, s„ ne sprijine c‚nd va veni proiectul de hot„r‚re pentru satul Dealul Negru, iar dac„ la problema Óncas„rilor are ceva Ón plus fa˛„ de r„spunsul de anul trecut. Nu. Bine.

E Ón regul„. ™i atunci, din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului primi˛i dou„ r„spunsuri.

Domnule secretar de stat Eugen fiapu Nazare, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul la prima Óntrebare, referitoare la situa˛ia exportatorilor rom‚ni.

Doamna pre∫edinte, Domnule deputat,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind protejarea exportatorilor din industrie Ón cazul aprecierii leului fa˛„ de monedele interna˛ionale, dorim s„ v„ facem urm„toarele preciz„ri.

Guvernul Rom‚niei ac˛ioneaz„ pentru sus˛inerea produc„torilor ∫i exportatorilor rom‚ni prin m„suri de politic„ fiscal„ ∫i prin m„suri bugetare de sus˛inere ∫i promovare a exportului, cum ar fi: reducerea cotei de impozit pe profit de la 25 la 16%, punerea la dispozi˛ia firmelor rom‚ne∫ti a unor cereri de ofert„ pentru produse cu valoare ad„ugat„ ridicat„, utilizarea cu eficien˛„ sporit„ a resurselor bugetare alocate Ón anul 2005 pentru sus˛inerea exportului. Aici este vorba de 4.350 de miliarde de lei, elaborarea unei strategii na˛ionale de export Ón sistem de parteneriat public-privat, care faciliteaz„ consult„rile Óntre reprezentan˛ii institu˛iilor guvernamentale ∫i cei ai sectorului privat, pentru identificarea solu˛iilor la problemele care influen˛eaz„ activitatea de export ∫i aplicarea acestora Ón concordan˛„ cu regulile interna˛ionale Ón domeniu.

Dificult„˛ile cu care se confrunt„ agen˛ii economici au fost dezb„tute Ón cadrul mai multor Ónt‚lniri cu patronatele din industria prelucr„toare, la care au participat reprezentan˛i ai Guvernului, ai Ministerului Finan˛elor Publice ∫i ai B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Ónt‚lniri care au avut loc at‚t la sediul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, c‚t ∫i la Guvernul Rom‚niei.

Œn urma Ónt‚lnirilor ∫i discu˛iilor care au avut loc, au rezultat urm„toarele concluzii: Óncep‚nd din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Na˛ional„ intervenind numai Ón cazuri cu totul speciale. Œn perioada urm„toare, se apreciaz„ c„ valoarea leului va fi determinat„ Ón mod efectiv de cererea ∫i oferta de pe pia˛„.

M„surile de politic„ monetar„ ∫i valutar„ formulate ∫i aplicate de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei au Ón vedere preg„tirea cadrului de func˛ionare a mecanismelor pie˛ei libere. O interven˛ie din partea Guvernului de a contracara efectele modific„rii nivelului dob‚nzilor ∫i

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul pentru preciz„ri. V„ rog.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œntrebarea era cum are de g‚nd s„ sprijine ministerul exportatorii Ón condi˛iile Ón care a sc„zut mult cursul de schimb valutar. ™i o a doua rug„minte, de data asta, s„ Óncerca˛i s„-i sprijini˛i, fiindc„ sunt mari probleme ∫i se confrunt„ cu probleme datorit„ diferen˛ei pe care au negociat-o la Ónceputul anului ∫i acum a sc„zut valoarea euro.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, s„ permite˛i s„ vi se prezinte r„spunsul la ultima Óntrebare Ón scris, ora fiind 19,30, ∫i Óncepem cel„lalt tronson de prezentare a interpel„rilor.

Domnul deputat Petre Popeang„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului, ∫i are ca obiect consecin˛ele Ónchiderii unor mine, disponibilizarea a 7.600 de mineri.

Œn ∫edin˛a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor din data de 26 aprilie a.c., a fost analizat proiectul Legii nr. 139/2005 privind acordul de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind Ónchiderea minelor, refacerea ∫i regenerarea socioeconomic„, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005.

De∫i dumneavoastr„, domnule ministru, nu a˛i participat la lucr„rile ∫edin˛ei, a∫a cum stabilesc prevederile art. 51 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, sus˛inerea proiectului de lege a fost totu∫i asigurat„ de un reprezentant al institu˛iei pe care o conduce˛i.

Œn leg„tur„ cu proiectul aprobat prin legea susmen˛ionat„, precizez c„ nu sunt un foarte convins sus˛in„tor al practicii care presupune finan˛area programelor guvernamentale din credite altele dec‚t cele bugetare. Fiecare guvern trebuie s„-∫i finan˛eze programele din surse proprii, pe baza politicii fiscale aprobate, apelarea la alte surse financiare, precum credite externe, fiind acceptat„, Ón sens teoretic, numai Ón anumite condi˛ii de criz„ sau pentru finan˛area unor programe speciale neÓnscrise din varii motive Ón buget.

Transferarea Ón sarcina genera˛iilor viitoare a obliga˛iilor de rambursare a creditului ca urmare a neputin˛ei Guvernului de a asigura finan˛area unui program din eforturi proprii mi se pare, domnule ministru, dintr-un anumit unghi de vedere, cel pu˛in cinic„.

Este ∫i cazul Ómprumutului contractat pentru finan˛area programului de Ónchidere a unor mine, care genereaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 pentru guvernele viitoare obliga˛ia ramburs„rii a peste 4.100 miliarde lei, Ón detrimentul realiz„rii propriilor programe.

Apreciind modernizarea sistemului minier ca o necesitate, consider c„ proiectul privind Ónchiderea unor mine este necesar, dar aplicarea acestuia trebuie f„cut„ de o manier„ care s„ produc„ c‚t mai pu˛ine efecte sociale nocive.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Stanciu Anghel a depus interpelarea Ón scris. La fel ∫i domnul deputat Br‚nz„ William. Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, interpelare depus„ Ón scris. Domnul deputat Vasile Filip Soporan, interpelare depus„ Ón scris. La fel ∫i domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, interpelare depus„ Ón scris. Domnul deputat Florin Iordache, interpelare depus„ Ón scris. Domnul deputat Marius Iriza, interpelare depus„ Ón scris. Domnul deputat Attila Kelemen a depus Ón scris interpelarea. Domnul deputat Ioan Cindrea, de asemenea, a depus Ón scris interpelarea. Domnul deputat Aurel Vl„doiu a depus Ón scris interpelarea. Domnul deputat Lauren˛iu Mironescu, interpelare depus„ Ón scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, ave˛i dou„ interpel„ri.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Prima interpelare este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii, Mircea Cintez„.

Prin aceast„ interpelare, se solicit„ stabilirea clar„ a categoriilor de persoane care beneficiaz„ de calitatea de asigurat f„r„ a pl„ti contribu˛ie la casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, deoarece la nivelul jude˛ului Ia∫i, ∫i probabil la nivelul Óntregii ˛„ri, nu exist„ un sistem unitar de acordare a medicamentelor gratuite, ca urmare

a interpret„rii diferite a prevederilor legale de c„tre farmaci∫ti.

A doua interpelare este adresat„ domnului ministru al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Gheorghe Dobre. Subiectul interpel„rii Ól reprezint„ demiterea pe criterii politice a domnului Dumitru Anchidin din func˛ia de director al Regionalei de Transport Feroviar de C„l„tori Ia∫i. Domnul Anchidin Dumitru a fost recent demis din func˛ia de director al regionalei, cu toate c„ managementul performant realizat, lucru dovedit prin indicatori de performan˛„, nu impunea aceast„ m„sur„.

Faptul c„ din punct de vedere profesional ∫i managerial nu i se poate repro∫a nimic este dovedit ∫i de faptul c„ decizia de demitere nu face trimitere la motivul demisiei din func˛ie ∫i nu respect„ prevederile actuale ale Codului muncii.

La baza acestor afirma˛ii stau ∫i declara˛iile ∫i punctele de vedere ale reprezentan˛ilor actualei puteri, reflectate Ón mass-media. De exemplu, îFie bun, fie r„u, Anchidin nu este oricum dorit la conducerea Regionalei C.F.R. C„l„tori Ia∫i. Nu cred c„ Anchidin, membru P.S.D. ∫i consilier local, poate face politica Alian˛ei D.A.“

Actualul director, Constantin Axinia, membru al Partidului Democrat, a recunoscut public, la un post local de televiziune, c„ a fost numit Ón func˛ie pe criterii politice, Ónregistrarea emisiunii poate fi pus„ la dispozi˛ia dumneavoastr„.

Presiunile exercitate asupra domnului Anchidin Dumitru, atacurile calomnioase din mass-media, efectuarea de controale la comand„, cu men˛iunea c„ aceste controale nu au scos Ón eviden˛„ nici o neregularitate Ón exercitarea managementului, sunt alte argumente care stau la baza acestei interpel„ri.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ interpel„rile prezentate de domnul deputat Mircia Giurgiu. Ave˛i ∫ase interpel„ri, dar doresc s„ fac observa˛ia c„ data viitoare, c‚nd se vor prezenta r„spunsurile la interpel„ri, conform prevederilor regulamentare, nu pot s„ v„ dau cuv‚ntul la mai mult de dou„ interpel„ri.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Situa˛ia cu aceste interpel„ri at‚t de multe se datoreaz„ faptului c„ Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni n-a fost ∫edin˛„ ∫i a∫a s-au adunat.

V„ mul˛umesc.

Prima interpelare este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, ∫i obiectul interpel„rii este problema cu care se confrunt„ proprietarii de cai bolnavi din comuna C„l„˛ele, jude˛ul Cluj.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/23.V.2005 O a doua interpelare, comun„, este adresat„ doamnei Monica Musc„, ministrul culturii ∫i cultelor, ∫i domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, ∫i se refer„ la problema cu care se confrunt„ bibliotecarii din Rom‚nia.

O alt„ interpelare este adresat„ domnului Mircea Miclea, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, ∫i se refer„ la problema cu care se confrunt„ comitetul de p„rin˛i ai elevilor de la Colegiul îAnghel Saligny“ din Cluj-Napoca.

O alt„ interpelare este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei. Obiectul interpel„rii este problema cu care se confrunt„ sindicatele statisticienilor din Rom‚nia.

™i dou„ interpel„ri pentru domnul Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii: una se refer„ la lipsa medicamentelor din farmaciile din jude˛ul Cluj, nu se mai elibereaz„ medicamente compensate ∫i gratuite; iar alta se refer„ la

lipsa medicamentelor din spitalele din jude˛ul Cluj, fiindc„ Asocia˛ia Furnizorilor de Materiale Sanitare a sistat livrarea acestor materiale c„tre spitale.

™i mai este o revenire, adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, ∫i se refer„ la problemele cu care se confrunt„ salaria˛ii de la ORSER Oradea. Œn urm„ cu dou„ luni a cerut un r„gaz pentru a preg„ti un r„spuns, Ónc„ nu l-am primit. V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Cu aceasta, ∫edin˛a noastr„ s-a Óncheiat. O sear„ bun„ tuturor!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007628]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 65/23.V.2005 con˛ine 28 de pagini.**

Pre˛ul: 53.900 lei vechi/5,39 lei noi