Stenogramă plen

Deci, cu majoritate de voturi, programul de lucru este aprobat.

Stimați colegi,

La primul punct din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare speciale referitoare la repartizarea și monitorizarea timpilor de antenă, în vederea campaniei pentru Referendumul național privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.

Dacă aveți observații?

Procedură?

Da, înainte de a intra în dezbaterea primului punct la ordinea de zi, a solicitat cuvântul domnul senator Marius Marinescu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să ținem un moment de reculegere în amintirea marii noastre stele a sportului, Nicolae Dobrin.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, stimați colegi.

Vă mulțumesc. Dumnezeu să-l odihnească!

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Slavomir Gvozdenovici:**

## Domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri,

## Domnilor colegi,

Permiteți-mi ca, înainte de a începe ședința, să spun două-trei cuvinte, și anume, să-i salut în România și în Parlamentul țării noastre pe cei 50 de copii sârbi din Kosovo. Ei sunt însoțiți de Excelența Sa, domnul Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Serbiei la București.

Din păcate, toți sunt orfani de război de ambii părinții. În România se află datorită unui gest de un umanism extraordinar al elevei Marina Kabic, din Vârșeț, care a câștigat vara aceasta locul al II-lea la concursul Miss Diaspora Română și un premiu consistent. A renunțat la acest premiu și a cerut organizatorilor să-l transforme într-un cadou pentru colegii ei sârbi din Kosovo.

Sprijinită de gestul, la fel de uman, al omului de afaceri, domnul Stancu, din Mangalia, și de Președintele Serbiei, Boris Tadić, Marina Kabic va sta, împreună cu colegii ei sârbi din Kosovo, o săptămână în Mangalia, iar astăzi se află în București.

Îi mulțumesc pentru gestul ei și mă închin în fața copiilor sârbi din Kosovo, asigurându-i că prietenii români și întreaga

comunitate sârbă din România sunt alături de ei, îi iubesc și îi respectă.

Vă mulțumesc foarte frumos.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Amet Aledin.

## **Domnul Amet Aledin:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Astăzi se împlinesc 84 de ani de când Turcia a devenit republică. Istoria acestei țări a căpătat o altă direcție începând cu data de 29 octombrie 1923.

Marele om politic Mustafa Kemal, supranumit Atatürk, tatăl turcilor, a reușit să capaciteze resursele unei națiuni într-o perioadă de profunde frământări politice.

Au fost puse bazele unui stat modern, Republica Turcia, promovând, în toți acești ani, o politică a respectului reciproc. Formularea este deja una clasică când afirmăm că țara noastră are relații excelente de colaborare în toate domeniile cu Turcia.

Vizitele oficiale la cel mai înalt nivel reprezintă în acest sens exemple edificatoare. Săptămâna trecută s-a aflat în România, în fruntea unei delegații, premierul turc Recep Tayyip Erdoğan. Cu această ocazie, au fost concepute noile strategii de colaborare.

## Stimați colegi,

Dați-mi voie, în numele comunității tătare din România, să adresez poporului turc felicitări și să-i doresc un destin cu multe reușite. La mulți ani, Turcia!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Bolcaș. Vă rog.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaș**

**:**

La primul punct, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi deputați,

Înainte de a intra în primul punct din ordinea de zi, vă rog să permiteți colegilor senatori să vă transmită dumneavoastră, președintele Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, multă sănătate și fericire!

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Să intrăm în primul punct din ordinea de zi. Domnul deputat Bolcaș. Vă rog.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaș:**

## Stimați colegi,

Consider că propunerea spre adoptare a unui proiect de hotărâre care să stabilească o comisie parlamentară privind timpii de antenă în cadrul unui referendum național, convocat la cererea Președintelui României, este absolut prematură.

Vă rog să constatați că o asemenea comisie se constituie, de regulă, în orice proces electoral, raportându-ne la data la care va avea loc scrutinul, dată care constituie în economia proceselor electorale dată de referință.

Decretul domnului președinte, ca prim act de organizare a acestui referendum, prevede că referendumul se va desfășura odată cu alegerile pentru Parlamentul European, ceea ce nici juridic, dar nici logic – și nu despart logica de juridic niciodată – nu reprezintă o dată care însemnează o dată calendaristică fermă, ci un termen condiționat de producerea altui eveniment de care se leagă consecința juridică a declanșării referendumului.

În aceste condiții, apreciind dacă este legal sau nu acest decret – ceea ce noi nu trebuie să facem va face Curtea Constituțională pe data de 7 noiembrie –, va trebui să constatăm cu adâncă mâhnire în suflet că la ora actuală nu avem o dată a referendumului. Termenul care poate să fie variabil poate să facă ori tardivă hotărârea noastră ori prematură hotărârea noastră.

Propunerea mea este să așteptăm decizia Curții Constituționale – repet, termen 7 noiembrie –, care se va pronunța cu privire la organizarea în acest mod a unui referendum.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Deci primul punct al ordinii de zi, stimați colegi, este adoptarea unui proiect de hotărâre prin care să constituim această Comisie parlamentară specială referitoare la repartizarea și monitorizarea timpilor de antenă, în vederea campaniei vizând referendumul național privind introducerea votului uninominal.

Ați ascultat argumentele prezentate de domnul deputat Bolcaș în legătură cu prematuritatea adoptării unei astfel de hotărâri, care să consfințească prezența unei comisii care să aibă drept atribut principal repartizarea timpilor de antenă.

Vă consult dacă doriți să vă pronunțați.

Dacă nu doriți, sigur, în momentul în care noi vom adopta această hotărâre, practic, prin vot, demersul domnului deputat Bolcaș va fi doar un semnal de alarmă către Președintele României și către noi, parlamentarii, în legătură cu adoptarea unor acte la nivelul Parlamentului.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu titlul hotărârii pe care vi l-am prezentat. Nu sunt intervenții.

Cine se abține?

Deci aceiași 28 de colegi plus 5 pe partea dreaptă – 33, plus trei voturi contra.

Art. 1: „În vederea repartizării și monitorizării timpilor de antenă pentru campania vizând referendumul național privind

introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, se constituie o comisie parlamentară specială”.

Vă consult dacă sunt intervenții în legătură cu art. 1? Nu sunt intervenții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Cine este contra? 5 voturi contra.

Cine se abține?

5 voturi contra, 86 de voturi sunt abțineri. Deci cu majoritate de voturi art. 1 este aprobat. Art. 2.

Vă rog.

Domnul deputat Rus.

## Domnule președinte,

Nu știu cum se face numărarea la dumneavoastră, de acolo, de sus, dar noi de aici, din sală, am văzut tocmai invers.

Cred că „pentru” n-au votat nici 50; împotrivă au fost 5 și abțineri au fost peste 80. Ați spus foarte corect. Acesta este numărul real al votului de astăzi.

Noi, Partidul România Mare, contestăm numărarea pe care o faceți dumneavoastră, de sus, de la tribună.

## Vă rog.

Domnul deputat, domnul președinte Olteanu, pe procedură.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem într-o situație cu totul aparte, în care Parlamentul României încearcă să aplice legile și să înființeze o comisie specială, dar nu există susținerea necesară pentru așa ceva.

În aceste condiții, cred că, înainte de a continua în această manieră și a constata că la votul final nu sunt voturi suficiente, ar fi poate mai bine să votăm să scoatem acest proiect de pe ordinea de zi și, dacă liderii de grupuri parlamentare consideră că este necesară o comisie parlamentară pentru timpi de antenă, bine, dacă nu – nu, dar suntem într-o situație în care nu putem, în orice caz, să votăm împotriva unei obligații pe care o avem prin lege.

Mai bine ne mai gândim, mai analizăm și mai ținem o ședință de Camere reunite, atunci când ne dăm seama ce trebuie să facem.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

O să-i dau dreptate domnului președinte Olteanu nu numai pentru că este ziua Domniei Sale – La mulți ani, domnule președinte! –, ci și pentru faptul că aceasta a fost propunerea mea. Să așteptăm să avem o dată a referendumului, și nu un termen, și atunci ne vom îndeplini obligația constituțională. De ce să punem carul înaintea boilor? Noi încercăm să constituim o comisie care nu se știe pentru ce dată de referendum va fi folosită.

Vă supun și eu atenției și vă rog să supuneți votului propunerea de amânare a acestui punct de pe ordinea de zi.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Fiind făcută această propunere, ar fi incorect să mergem mai departe cu dezbaterea proiectelor de articole din cadrul acestei hotărâri.

Unanimitate!

Nu, nu, nu este unanimitate. 160 de voturi pentru. Cine este contra? Vă rog să numărați. 9 voturi contra. Cine se abține? 68 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea domnului deputat Bolcaș a fost aprobată.

Proiectul de hotărâre a plenului Parlamentului este amânat pentru o dezbatere viitoare.

La procedură.

Vă rog. Domnul deputat Rădulescu.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Domnilor președinți, Stimați colegi,

Iată una dintre meandrele concretului în ceea ce privește parlamentarismul românesc – ca să citez un clasic în viață – și una dintre perversiunile la care se ajunge, încercând să obstrucționăm un proces democratic, poate cel mai democratic, acela al consultării populației într-o anumită privință.

Practic, astăzi, Camerele reunite n-aveau de făcut altceva decât să îndeplinească o obligație care este prevăzută de lege. Aici nu mai intrăm în niciun fel de discuție de fond referitoare nici la referendum, nici la constituționalitate. Trebuia ca pur și simplu să constituim această comisie, prevăzută de lege.

De data aceasta – și, din păcate, nu este prima dată –, Camerele reunite, Parlamentul în ansamblul său, se pronunță împotriva unui text de lege care-i dă obligații exprese. Și ce să facem cu timpii de antenă? Îi cotăm la bursă, îi scoatem la licitație? Cine o să dea timpii de antenă pentru desfășurarea dezbaterilor televizate și publicității referitoare la acest referendum? Nu prin astfel de manevre o să zădărniciți dumneavoastră succesul referendumului.

Domnul deputat Cătălin Micula.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ar trebui să vă spun că, în condițiile în care nu sunt timpi de antenă, dezbaterile sunt libere. Acesta este un lucru foarte important care ar trebui reținut. Atât timp cât se reglementează timpii de antenă, dezbaterile sunt

restricționate. Când nu mai avem timpi de antenă, dezbaterile sunt libere în contextul în care la ora actuală avem și dezbateri pentru Parlamentul European și, conform Legii nr. 373/2004, care completează Legea nr. 33/2007 privind alegerile pentru Parlamentul European, aceste dezbateri trebuie trecute în contextul dezbaterilor pentru Parlamentul European, pentru alegeri, respectiv reprezentanții partidelor politice și candidații care sunt acum în cursă electorală nu pot apărea decât în cadrul anumitor emisiuni.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Vă reamintesc că doar în urmă cu 5 minute plenul Parlamentului a hotărât să scoatem această chestiune de pe ordinea de zi.

A mai solicitat cuvântul domnul deputat Márton Árpad. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Aș dori exact să vorbesc despre această temă. Scoaterea de pe ordinea de zi mi se pare corectă, pentru că, vă spun sincer, în cazul unui referendum normal, în situație normală, avem un „da” și un „nu” clar.

Așa cum a fost enunțat acest referendum, nu este o situație normală, pentru că nu avem niciun „nu” și niciun „da” clar. În ce privește asumarea Guvernului, cei care susțin această variantă vor spune „nu” sau vor spune „da”, unde vor fi socotiți.

Vă pot spune clar că nici întrebarea pusă nu vorbește clar despre un uninominal sau „pe listă”, cum vă place să vorbiți. Și cine știe cât de cât, a citit cât de cât sistemele electorale, o să-și dea seama că și un „da” clar va putea duce la o lege „pe listă” clară.

Așa că, vă spun sincer, nu știu pe ce bază o comisie ar fi putut aprecia cine va spune „da” și cine va spune „nu”. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Iorga – Grupul parlamentar al P.R.M. din Senat.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe mine speech-ul colegului deputat Rădulescu, vă spun, m-a înduioșat până aproape de lacrimi. Domnia Sa mi-a demonstrat încă o dată, dacă mai era cazul, că domnul Traian Băsescu este președintele P.D.-ului. Și era normal ca Domnia Sa să-l apere și să ne explice nouă cât de legal și cât de frumos este referendumul propus de Traian Băsescu.

Domnul Rădulescu spunea însă cu totul altceva atunci când 322 de senatori și deputați au demarat procedura de suspendare a lui Traian Băsescu.

Aia nu era legală, domnule Rădulescu? Nu e consfințită în Constituție? De ce, când e-n folosul dumneavoastră, vorbiți într-un fel și, când nu vă convine ceva, în alt fel?

În orice caz, vă apreciez pentru modul ireproșabil în care vă apărați președintele de partid.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu am citit cu mult interes regulamentul ședințelor comune și știam, din regulament, că liderul unui grup – în speță al Partidului Democrat de la Cameră –, după votul dat, vine la microfon și poate, are dreptul, să explice votul.

Domnia Sa, în loc să explice votul celor zece – eu am văzut zece și credeam că va contesta numărul de nouă, care s-a înscris în procesul-verbal și în stenogramă –, Domnia Sa a criticat votul majorității. Probabil că este explicabilă această atitudine a colegilor din Partidul Democrat, ținând seama de faptul că acest partid – care crește, crește în sondaje după cum plouă afară – n-are doctrină și este partidul numărul unu în sondaje.

Îmi puneam întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă și celelalte partide n-ar avea doctrină? Ar fi toate pe locul I în sondajele de opinie?!

În esență, domnule președinte de ședință, vă rog să solicitați respectarea regulamentului, dacă, cumva, l-au citit colegii din Partidul Democrat.

Vă mulțumesc.

În mod sigur regulamentul a fost citit de toți colegii senatori și deputați. Ofer cuvântul domnului deputat Dragoș Dumitriu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință,

În primul rând, aș dori să punem capăt aici discursurilor politice și, în al doilea rând, să ne referim la o chestiune clară, concretă, legată de votul care ni se ceruse anterior, și anume pentru înființarea acestei comisii.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator a gândit că cel care a declanșat referendumul a folosit un artificiu politic, care a dat naștere unei situații nu foarte clare.

De aceea, argumentele aduse de domnul deputat Bolcaș mi s-au părut întemeiate și, atât timp cât există o neclaritate, o incertitudine, este normal să lăsăm Curții Constituționale ultimul cuvânt, iar abia după aceea să ne putem preciza exact votul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt, în acest moment, domnul deputat Gheorghiof. Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Un comentariu pe regulament, la explicarea votului, ar fi că, dacă Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat erau în sală – faceți și dumneavoastră un calcul –, era pe ordinea de zi și constituirea acestei comisii pentru referendum, timpi de antenă.

Or, am înțeles că ieșirea dânșilor din sală semnifică, de fapt, un vot împotriva referendumului și a președintelui Băsescu, pentru că, altfel, nu ieșeau din sală, ca să se scoată de pe ordinea de zi acest punct al ordinii de zi.

Îmi pare rău. Cred că au făcut un joc politic împotriva referendumului și a președintelui Băsescu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Stimați colegi,

Vă reamintesc că plenul celor două Camere a decis, cu 160 de voturi pentru, 9 voturi contra și 68 de abțineri, scoaterea punctului 1 din ordinea de zi, motiv pentru care se impune să intrăm în punctul 2, aprobat de plenul celor două Camere, având înscrisă angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

După cum cunoașteți, proiectul de lege a fost depus la Parlament pe data de 24 octombrie 2007.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în ședința din 24 octombrie 2007 au stabilit termen pentru depunerea amendamentelor sâmbătă, 27 octombrie, ora 14,00, și termen pentru transmiterea acestora la Guvern sâmbătă, ora 20,00, urmând ca Guvernul să hotărască asupra acestora și să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia își asumă răspunderea.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să ofer cuvântul domnului primministru Călin Popescu Tăriceanu, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule președinte, Vă rog, procedură!

Stimate coleg,

Nu vă supărați, ce chestiune de procedură?

V-am solicitat dreptul la procedură.

Mi-ați solicitat la început, dar, în momentul în care... Vă cer scuze, domnule prim-ministru, vă rog să vă ocupați locul.

Să ascultăm chestiunea de procedură invocată de colegul nostru. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, am cerut la timp și ați spus că se trece la punctul 2 de pe ordinea de zi.

Solicit o intervenție pe procedură și vă mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vreau să vă spun că, în opinia mea și a altor colegi, noi ne aflăm, în acest moment, într-o procedură declanșată, respectiv cea a referendumului, prin care poporul se poate pronunța asupra unei probleme de importanță deosebită.

În acest moment, referendumul s-a declanșat și, ca urmare a supunerii la vot a acestui referendum în cadrul Camerei Deputaților, Parlamentul a adoptat o hotărâre. A interveni cu altă procedură în interiorul acestei proceduri considerăm că duce la un conflict de natură constituțională și credem că, în acest moment, nu putem participa, sub nicio formă, nu numai la asumarea răspunderii Guvernului, dar nici măcar la celelalte proceduri care urmează după aceasta și credem că Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe asupra acestui lucru.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

A solicitat cuvântul domnul deputat Márton Árpád, i-l ofer. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Îi rog pe colegi să rămână în sală, pentru a ne convinge și cu prezența și cu votul.

Totuși, aș solicita colegului care tocmai părăsește sala să mai rămână vreo cinci secunde. Eu, de obicei, am o memorie bună și, dacă îmi aduc eu bine aminte, textul trimis Curții Constituționale nu era identic cu cel propus la referendum de domnul Băsescu și, de atunci în colo, putem discuta ce dorim.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Bolcaș, Grupul P.R.M. Aveți cuvântul.

Mă refer strict la incidentul de procedură, fără a încerca să politizez niște texte de Constituție și de regulament care nu au caracter politic, și anume, este clar că nu există niciun impediment pentru asumarea răspunderii Guvernului, mai ales în situația invocată, a unui viitor și foarte probabil – mă refer și eu la caracteristicile termenului – posibil referendum.

Nu interesează procedura asumării răspunderii, care este o procedură cu totul specială în ceea ce privește posibilitatea Guvernului de a impune sau nu o anume lege prin forțarea propriei sale situații.

Există însă o altă problemă, există o problemă pe care aș numi-o de bună-cuviință constituțională și parlamentară. Ne aflăm în faza unor proceduri parlamentare de legiferare declanșate. Senatul României, după dezbaterile și raportul comisiei de specialitate, a trecut la dezbaterea, în plen, a unei legi cu caracter electoral.

În aceste condiții, sub aspect – dacă vreți – mai mult moral sau politic, o asumare a răspunderii pentru o lege care este în curs de dezbatere poate să fie considerată ca o ingerință a Guvernului în procedura legislativă, pe care vrea s-o forțeze în sensul dorit de el – este drept –, printr-un mijloc necenzurabil decât printr-o moțiune.

Acest aspect însă, iarăși, nu impietează posibilitatea ca să se asume răspunderea Guvernului pentru o anume lege, iar dacă asemenea răspundere este asumată, este absolut necesar ca legea pe care Senatul României o dezbate și trebuie s-o voteze în continuare să prevadă la dispozițiile tranzitorii și finale abrogarea acestei legi adoptate prin asumarea răspunderii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Stimați colegi,

## Haideți să închidem acest incident!

De altfel, prima parte a concluziei domnului deputat Lucian Bolcaș este foarte clară, dreptul Guvernului de a-și asuma răspunderea pe un proiect de lege este unul constituțional. În legătură cu cea de-a doua sugestie, spun de data aceasta, făcută de domnul deputat Senatului, să lăsăm

Senatul, care are puterea de decizie, să hotărască singur asupra proiectului de lege.

Dați-mi voie să ofer cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru. ( _Aplauze din partea dreaptă a sălii.)_

## _—_ **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu** _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Vă mulțumesc.

Domnilor președinți ai celor două Camere ale Parlamentului,

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trăim, astăzi, un moment extrem de important pentru viața democratică a României. Este momentul în care noi, reprezentanții aleși ai românilor, indiferent de culoarea politică, avem șansa de a ne îndeplini unul dintre cele mai serioase angajamente asumate în fața cetățenilor – reforma sistemului politic prin introducerea sistemului de vot uninominal.

Așa după cum știm cu toții, majoritatea covârșitoare a românilor vrea să-și aleagă reprezentanți în deplină cunoștință de cauză și în deplină libertate de opțiune, majoritatea covârșitoare a românilor ne cere să le oferim dreptul de a alege oameni, și nu liste impuse de partid.

Pentru mine și pentru Partidul Național Liberal realizarea acestei reforme, fără de care democrația și libertatea în România nu ar putea progresa, a fost întotdeauna o extremă prioritate.

Am fost primii care au lansat proiectul de introducere a votului uninominal în dezbaterea publică și am fost primii care au propus un proiect de lege pe această temă. Astăzi dorim ca acest proiect să devină realitate.

Desigur, nici Partidul Național Liberal și nici un alt partid sau politician nu-și pot aroga merite exclusive asupra unei reforme politice de o asemenea importanță pentru democrația din România.

Pentru ca votul uninominal să devină realitate, este nevoie de conlucrarea tuturor forțelor politice care doresc această reformă. Este nevoie ca opțiunea, manifestată până acum de majoritatea forțelor politice pentru votul uninominal, să se concretizeze acum! Este nevoie ca fiecare dintre noi să manifeste voința politică de a îndeplini dorința majorității românilor.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi, Guvernul își asumă răspunderea pentru Legea votului uninominal. Ne-am dat cuvântul că o vom face și ne onorăm această promisiune.

Prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru creșterea gradului de responsabilitate al politicienilor față de alegătorii lor. Prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru adaptarea sistemului nostru politic la noua noastră calitate de membru al Uniunii Europene, cu peste un milion de români care trăiesc peste graniță. Prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru protejarea drepturilor minorităților, pentru ca acestea să beneficieze de o reprezentare corectă în forul legislativ al țării. Prin acest act, ne asumăm răspunderea pentru creșterea capacității Parlamentului și a Executivului de a servi interesele cetățenilor. Ne asumăm răspunderea pentru ascultarea voinței cetățenilor!

## Doamnelor și domnilor membri ai Parlamentului,

De mii de ani, de la începutul democrației, politica a fost o parte a vieții cetății. Societatea modernă a dezbătut modul în care să creeze o formă de guvernământ care să reprezinte cu adevărat voința majorității, dar să și protejeze drepturile minorității, modul în care să se asigure de faptul că reprezentanții poporului respectă voința cetățenilor, modul în care se poate asigura un echilibru între dreptul cetățenilor la schimbarea conducătorilor, stabilitatea politică și guvernarea eficientă.

Nu este o coincidență faptul că nu găsim două sisteme bazate pe democrație având formule politice identice. Fiecare societate trebuie să ia în considerare istoria proprie, tradiția, cultura și caracteristicile demografice, pentru a hotărî ce sistem politic se potrivește cel mai bine statului și cetățenilor săi.

În România, după 1989, a trebuit să reconstruim instituțiile politice pentru a servi cât mai bine interesele cetățenilor acestei țări. Am străbătut o cale lungă și grea, marcată de multe sincope și derapaje, dar și de nenumărate exemple în care democrația românească a funcționat și a triumfat.

De aceea, cred că astăzi ar trebui să fim mândri de ceea ce am reușit.

Totuși lumea actuală s-a schimbat în aproape două decenii, iar România actuală este o Românie mult diferită față de aceea din 1989.

Astăzi, datorită procesului tehnologic în domeniul telecomunicațiilor, publicul este conectat în timp real la evenimentele care au loc în orice colț al țării sau chiar în partea cealaltă a lumii. Oamenii de astăzi sunt mult mai bine informați și educați, de aceea posedă o cultură și o conștiință politică mult mai bune. Cetățenii au la dispoziție mijloace mai performante, care le permit să acceseze un număr mult mai mare de informații despre aleșii lor și, astfel, să ia decizia cea mai corectă.

Și politica s-a schimbat. În trecutul recent, partidul – ca structură politică mă refer – era cel mai important jucător din arena politică. Toate deciziile erau luate de partid, asimilate și executate de politicieni. Practic, nu conta decât marea scenă politică și parlamentară de la București.

Astăzi, puterea și influența actorilor politici individuali au crescut odată cu creșterea ponderii circumscripțiilor electorale, a teritoriului, în conceperea și aplicarea actului politic și guvernamental.

Astăzi, după integrarea României în Uniunea Europeană, puterea politică este mai aproape ca niciodată de cetățean.

Într-o măsură mult mai mare decât în trecut, parlamentarii preiau asupra lor sarcina de a promova interesele circumscripțiilor pe care le reprezintă și problemele lor specifice.

Integrarea noastră în Uniunea Europeană la începutul acestui an a marcat debutul unei noi etape istorice pentru România. În vreme ce ne continuăm integrarea cu succes, Parlamentul și Guvernul trebuie să se adapteze permanent, pentru a promova cât mai bine România în Europa.

Astăzi, avem statutul de cetățeni ai marii Comunități Europene, acolo unde există peste un milion de români care trăiesc, lucrează și studiază. Acești oameni merită respectul nostru și trebuie să ne asigurăm ca vocile lor să fie auzite.

De asemenea, Comunitatea Europeană caută în România stabilitate politică, responsabilitate și o bună guvernare. De aceea, sistemul nostru politic trebuie să țină pasul cu vremurile. Sarcina primordială a Parlamentului și a Guvernului este aceea de a servi cetățenii, de a ține cont, în primul rând, de interesele acestora.

Știm că oamenii vor un guvern și un parlament mai restrânse și mai eficiente. Știm că oamenii vor politicieni care manifestă mai multă responsabilitate pentru propriile acțiuni, care țin o legătură mai strânsă cu cetățenii. Știm că mai multe grupuri vor o reprezentare distinctă în Parlament,

județele vor ca propriile interese să fie mai bine promovate de oameni ai locului. La fel, minoritățile naționale vor propria reprezentare proporțională. Românii care trăiesc, lucrează și studiază în străinătate au propriile nevoi și probleme și vor, de aceea, reprezentare distinctă. Știm că în România există oameni talentați, care vor să candideze pentru Parlament ca independenți, dar cărora actualul sistem nu le dă nicio șansă.

Doresc să fac o paranteză aici și să fac precizarea că la actualul proiect de lege au fost depuse nu mai puțin de 93 de amendamente. Dintre acestea au fost acceptate 24, dintre care principalele amendamente se referă la introducerea sistemului de vot uninominal într-un singur tur de scrutin pentru alegerea președinților consiliilor județene. Astfel, ținând cont de aceste rațiuni, așa cum am promis, ne asumăm răspunderea pentru legea pe care o voi prezenta în continuare.

## Doamnelor și domnilor,

Modelul electoral propus și asumat de Guvern presupune un sistem de vot uninominal, începând cu viitoarele alegeri parlamentare din România. Acest sistem va da posibilitatea reprezentării proporționale a tuturor opțiunilor politice în Parlament, respectând astfel voința și preferințele electoratului.

Plecând de la premisa fundamentală, conform căreia un sistem electoral trebuie să fie simplu pentru cetățean, nu pentru autorități, voi prezenta avantajele incontestabile ale sistemului uninominal propus de actuala lege.

1. Sistemul propus permite cetățenilor ca, atunci când se vor prezenta la vot, să aleagă între candidați individuali, reprezentanți ai formațiunilor politice sau candidați independenți.