Stenogramă plen · Senatul · 26 noiembrie 2007 · monitorul.ai

Stenogramă plen · Senatul · 26 noiembrie 2007 · monitorul.ai

Cornelia Cazacu

## **Doamna Cornelia Cazacu:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari.

La nivel național ziua de ieri a avut în centru două evenimente: scrutinul pentru primele alegeri europarlamentare din România și referendumul pentru introducerea votului uninominal, evenimente politice extrem de importante în sensul că, prin rezultatele acestora, românii vor responsabiliza clasa politică, simțindu-se într-adevăr reprezentați în cele două instituții: Parlamentul European, respectiv, Parlamentul României, având posibilitatea de a oferi legitimitate acelor politicieni pe care îi consideră cei mai potriviți pentru rolul de purtători ai voinței poporului.

La nivel internațional, însă, ziua de 25 noiembrie are și o altă semnificație: Adunarea Generală a Consiliului Europei a desemnat-o drept Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

Cu acest prilej, în România se va desfășura în perioada 28 noiembrie—10 decembrie campania de sensibilizare pentru combaterea violenței în familie, a violenței împotriva femeii, campanie inițiată de Consiliul Europei și intitulată sugestiv „Opriți violența domestică împotriva femeilor!”.

În țara noastră această amplă acțiune este demarată de Biroul de Informare al Consiliului Europei la București, în colaborare cu Agenția Națională pentru Protecția Familiei din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Comisia pentru egalitatea de șanse din Senatul României, al cărei președinte sunt, a sprijinit activitățile Consiliului Europei privind combaterea violenței împotriva femeii încă de anul trecut, când la Madrid, pe 27 noiembrie, a fost lansată campania paneuropeană „Parlamentele unite pentru combaterea violenței domestice îndreptate împotriva femeilor”, campanie ce va continua să se desfășoare până în martie 2008. La această dată se vor publica rapoartele naționale finale și un raport de activitate care să evalueze măsurile luate de statele membre ale Consiliului Europei privind lupta împotriva violenței domestice.

Parlamentul României și-a exprimat voința de a susține această campanie prin adoptarea, la 23 noiembrie 2006, a unei declarații solemne, recunoscând prin aceasta necesitatea implicării tuturor factorilor decizionali de la toate nivelurile vieții politice, economice, sociale și culturale în lupta împotriva fenomenului pe care îl reprezintă violența asupra femeilor.

Violența împotriva femeilor este rezultatul inegalității de forțe dintre femei și bărbați și conduce la o gravă discriminare a femeilor atât în cadrul societății, cât și în familie.

Violența în cadrul familiei sau căminului există în toate statele membre ale Consiliului Europei, în ciuda progreselor realizate în domeniul legislativ, al politicilor sau al practicilor. Violența împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului, care împiedică femeile să se bucure de libertățile lor fundamentale. Ea permite, adesea, ca femeile să fie mai vulnerabile la abuzuri și reprezintă un obstacol major în depășirea inegalităților dintre femei și bărbați din cadrul societății. Trebuie să conștientizăm faptul că violența împotriva femeilor prejudiciază pacea, securitatea și democrația națională, iar într-un context mai larg afectează însăși democrația europeană.

În ciuda evoluțiilor pozitive ale dreptului, ale politicilor și practicilor, violența în familie persistă la toate nivelurile societății și în toate statele membre ale Consiliului Europei. Studiile arată că în cea mai mare parte dintre cazuri victimele sunt femei. Între 12 și 15% din femeile europene în vârstă de

peste 16 ani au fost obiectul violenței domestice în cadrul unei relații și foarte multe dintre ele continuă să fie supuse unor violențe fizice și sexuale din partea foștilor lor parteneri, chiar și după separare. Prea multe femei încă mor astăzi din cauza acestor violențe.

Prin implicațiile și consecințele pe care le are acest fenomen atât asupra femeilor victime, cât, mai ales, asupra copiilor, acesta poate fi considerat un adevărat cancer social. Depinde de noi toți, politicieni și societate civilă deopotrivă, să continuăm demersurile pentru a găsi remediile acestei maladii.

Stimate colege și stimați colegi,

În final, vă adresez îndemnul de a vă implica activ în această campanie de sensibilizare lansată de Consiliul Europei, pentru ca, la finalul celor 12 zile, să putem afirma că am reușit să trezim conștiința publică în fața problemelor grave pe care le implică încălcarea drepturilor și libertăților femeilor.

Să oprim violența domestică împotriva femeilor! Vă mulțumesc.

Verginia Vedinaș

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt puțin întristată pentru că mie nu mi-ați spus că așteptați cu nerăbdare să mă ascultați. Sper, totuși, să vă atrag atenția prin conținutul acestei declarații, pentru că ea vizează o realitate cutremurătoare din județul pe care îl reprezint.

La Filarmonica de Stat din Oradea se întâmplă lucruri de un antiromânism care a depășit orice limite de admisibilitate. La cârma acestei instituții se află numitul Sarkady Zsolt, care a transformat o instituție a statului român într-un fief al maghiarimii, dominat într-o proporție covârșitoare de artiști de etnie maghiară, etnie care este determinantă pentru ocuparea unui post, urmărindu-se prin aceasta eliminarea puținilor români care au mai rămas.

În mandatul acestui director general, la secția simfonică, de exemplu, dintr-un număr de 47 de posturi numai cinci au fost ocupate de români, iar dintre aceștia trei au fost deja eliminați.

Artiștii români de muzică populară au fost transferați la secția maghiară. Este cazul solistelor Voichița Mihoc și Cornelia Covaciu, care au fost obligate să învețe piese de folclor și obiceiuri maghiare pentru a putea să presteze, măcar sporadic, activități artistice, deoarece, în rest, nu sunt implicate în niciun fel de program sau spectacol, neștiind limba maghiară sau necunoscând piese de folclor maghiar.

Cei care au îndrăznit să sesizeze aceste abuzuri, inclusiv mie, ca parlamentar de Bihor, au fost dați afară. Artiștilor români li s-au desființat posturile sau posturile pe care le ocupă au fost deja scoase la concurs, pentru ca, ulterior, ei să fie eliminați, iar artiștii unguri să rămână în funcțiile deținute.

Pe rolul instanțelor de judecată din Bihor se află un număr de 20 de cauze civile promovate toate de artiști români, victime ale unor acte ilegale de desfacere a contractului de muncă, de sancțiuni pecuniare sau care privesc cariera lor. De cele mai multe ori oamenii câștigă, se întorc în instituție, dar sunt din nou sancționați, astfel încât se află într-o perpetuă căutare a dreptății, pe care nu o mai găsesc la instituția unde își desfășoară activitatea.

Există numeroase plângeri penale prin care personalul sesizează modul defectuos de cheltuire a banilor instituției, faptul că s-au făcut investiții exorbitante în sediul actual — clădire care a fost revendicată și retrocedată, evident, unui titular protejat: Episcopia Romano-Catolică.

În legătură cu actele de discriminare săvârșite împotriva artiștilor români de la filarmonică a fost sesizat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a tratat cu ușurătate — nu ușurință! — condamnabilă problemele pe care le întâmpină artiștii și oamenii de cultură români.

Toate aceste grave probleme au fost aduse la cunoștință și Consiliului Județean Bihor, condus de domnul președinte Kiss Alexandru, căruia i se subordonează filarmonica din punct de vedere administrativ, și care, în loc să intervină pentru întronarea și respectarea legii, înțelege să încurajeze măsurile de rezolvare a problemelor prin epurarea românilor.

Atrag atenția domnului ministru al culturii și cultelor Adrian Iorgulescu să intervină, pentru că are responsabilitatea destinului culturii și al oamenilor de cultură din această țară.

Solicit prim-ministrului României, în calitate de șef al Guvernului, să analizeze cu partenerii de guvernare abuzurile pe care cetățenii reprezentați de ei le comit împotriva românilor, cu un dispreț total față de legile țării.

De asemenea, atrag atenția că în cazul în care în termen de două săptămâni nu se va rezolva situația — care a fost deja de luni de zile sesizată — vom aduce la cunoștință forurilor europene această realitate tristă, pentru ca acestea să înțeleagă că nu ungurii sunt discriminați și nedreptățiți în România, ci, dimpotrivă, românii sunt batjocoriți și umiliți în propria țară, distrugându-li-se cariera și, în egală măsură, viața.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

## **Domnul Irinel Popescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin intervenția mea de azi aș dori să aduc la cunoștință plenului Senatului înființarea unei Subcomisii pentru evaluarea de tehnologii în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României. Componența Subcomisiei pentru evaluarea de tehnologii a fost constituită în colaborare cu experți din cadrul Academiei Române și se găsește pe site-ul Senatului. Experții din cadrul Academiei Române au fost desemnați de conducerea acestei prestigioase instituții și înlocuirea lor nu se poate face decât tot de către Academia Română. Activitatea pe care o desfășoară este benevolă.

În acest context, aș dori să vă prezint câteva acțiuni de promovare a practicii parlamentare în evaluarea noilor tehnologii și în dezvoltarea procedurii de evaluare științifică și tehnologică, activități în care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost implicată.

Astfel, în anul 2005 o delegație a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a participat la un colocviu privind evaluarea tehnologiei pentru Europa Centrală și Europa de Est, care s-a desfășurat la Budapesta.

În luna iunie 2007, în calitate de președinte al comisiei, am participat la Berlin la Conferința președinților Comisiilor pentru educație și cercetare ale Parlamentelor statelor membre U.E., ale Parlamentului European și ale Parlamentelor statelor candidate la aderare. Dezbaterile conferinței s-au axat pe subiecte precum: dezvoltarea unui spațiu european de educație și cercetare, evaluarea tehnologică — parte a unei politici europene a cercetării și a tehnologiei bazate pe cunoaștere, educația, cercetarea și inovația — elemente-cheie pentru succesul Strategiei Lisabona.

În cadrul reuniunii s-au menționat realizările din domeniul educației și al evaluării noilor tehnologii, provocările pe care le implică o societate bazată pe cunoaștere, precum și progresele ce trebuie atinse pentru a face față acestor provocări.

De asemenea, în perioada 27—29 iulie anul curent au avut loc la București și Tulcea lucrările colocviului inițiat de UNESCO, Biroul Regional pentru Știință și Cultură în Europa și Comisia Națională a României pentru UNESCO, cu titlurile „Science for the Future”, „Science for Society”, „The Parliamentary Perspective”, cu participarea unor parlamentari, oameni de știință din țările Europei de Sud-Est și experți ai comisiilor naționale pentru UNESCO din aceste țări.

Menționez, domnilor colegi, că o astfel de subcomisie se regăsește în cel puțin 13 țări membre ale European Free Trade Association — E.F.T.A. —, care este Forul European pentru Evaluare de Tehnologii și reunește fiecare subcomisie de la nivelul fiecărui Parlament național, cum ar fi cele din Franța, Italia, Grecia, Germania, Norvegia, Finlanda, Elveția, Anglia. În cazul României, o asemenea subcomisie are menirea să promoveze realizarea unei platforme parlamentare naționale de susținere a politicii naționale asupra științei, tehnologiei și inovării.

Potrivit definiției E.F.T.A., evaluarea tehnologiei este un concept care se referă, pe de o parte, la relația dintre știință și tehnologie, și la politică, societate și individ, pe de altă parte. Evaluarea tehnologiei presupune previziuni, analize economice, analize de sisteme și analize strategice. Mai concret, mecanismul evaluării tehnologiei este folosit îndeosebi în următoarele domenii: situația energetică, condițiile de muncă din perspectiva creșterii capacităților în domeniul tehnologiei informației, globalizarea și competențele pieței muncii, organismele modificate genetic și mediul înconjurător, securitatea informației în _e-Government_ și potențialul nou al tehnologiei în domeniul sănătății.

Evaluarea tehnologiei are trei obiective principale, și anume: dezvoltarea tehnologiei, aspectele sociale și aspectele referitoare la politicile din diferite domenii.

Evaluarea tehnologiei a fost definită sub diverse forme. O definiție apropiată de ceea ce înseamnă evaluarea tehnologiei la nivel parlamentar este următoarea: „Evaluarea tehnologiei este un proces științific, interactiv și de comunicare, ce are ca scop contribuția la formarea unei opinii publice și politice privind impactul științei și tehnologiei asupra societății”.

Precizez că de rezultatele activității unei asemenea subcomisii, din care fac parte membri marcanți ai Academiei Române, pot beneficia și comisiile permanente din structura Senatului și Camerei Deputaților, precum și orice parlamentar interesat de acest domeniu.

Activitatea subcomisiei se va concretiza în articole, studii, rapoarte, precum și în organizarea unor ateliere de lucru, seminarii, conferințe naționale și internaționale, crearea de contacte la nivel parlamentar cu subcomisii similare din statele membre sau asociate E.F.T.A.

Aportul activității unei asemenea subcomisii este cu atât mai consistent cu cât membrii săi interrelaționează cu experți străini, cu specialiști avizați, iar _input_ -ul vine de la oameni de afaceri, academicieni, responsabili guvernamentali și O.N.G.-uri, conducând, în final, la contribuția României în spațiul european al cercetării.

În încheierea declarației mele, aș dori să vă informez că miercuri, 5 decembrie anul curent, începând de la ora 10,00 va avea loc la sediul Parlamentului simpozionul intitulat „România educației, România cercetării. Calitate în educație, excelență în cercetare — o perspectivă a Parlamentului”, organizat de Comisiile pentru învățământ, știință, tineret și sport din cele două Camere, la care am fi foarte onorați de participarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Neculai Apostol

## **Domnul Neculai Apostol:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Vremea leului jigărit”.

După ce în ultimii ani înregistrasem o apreciere constantă, dar artificială a leului — este concluzia aproape unanimă a specialiștilor în analize macroeconomice —, am ajuns la vremea adevărului, și anume deprecierea abruptă a monedei naționale.

O economie în care funcționează preponderent doar afacerile legate de _retail_ , domeniul imobiliar și operațiunile din domeniul financiar-bancar, afaceri polarizate, în principal, în municipiul București și în județul Ilfov — devine esențială o economie de consum în care valoarea adăugată este din ce în ce mai mică —, generează mai puțină bunăstare către populație. În plus, o astfel de economie instabilă și nepredictibilă devine un factor de insecuritate și de alterare a intereselor naționale, cu un puternic impact asupra oamenilor, asupra nivelului lor de trai. Este evident că fără o industrie modernă, fără o agricultură performantă, fără tehnologiile de vârf aferente unui climat de management și marketing profitabil nu putem pretinde că avem o economie stabilă și durabilă, cu o creștere sănătoasă și care să mai și „duduie”. Fără această economie adevărată leul își arată acum reala sa față, valoarea și vigoarea — a se vedea atenționarea lansată de guvernatorul Băncii Naționale a României!

Angajarea unor demersuri cu prea mare iz electoral, care reclamă importante resurse financiare, bineînțeles, bugetare, nu se poate să nu genereze, la pachet, și inflație, oricâte eforturi ar face contabilii mai iuți din condei. Din nefericire, după suficienți ani de guvernare postrevoluționară la nivel național nici nu prea există un program strategic de dezvoltare economică și socială coerent, complex, care să coreleze domeniile de dezvoltare, și nici nu prea găsim vreo structură instituțională care să se preocupe de elaborarea unor programe de cuprindere națională prin care să se

evalueze economia existentă, tendințele economice, costurile și impactul social, din perspectiva intereselor României și ale cetățenilor ei, inclusiv în dimensiunea economică și socială europeană. Astfel, totul se petrece la modul întâmplător, generând distorsiuni și impredictibilitate în mediul economic, contracții financiare foarte puternice, insecuritate, inapetență investițională și, până la urmă, nemeritate costuri sociale.

Luna decembrie, luna cadourilor și a sărbătorilor de iarnă, este vremea când mulți dintre românii înstrăinați, care trudesc uneori umilitor prin Europa și prin întreaga lume, vor veni acasă să-și mai vadă familiile. Atunci credem că putem conta, în această perioadă, pe un excedent de euro, iar leul să resimtă o redresare aparentă, dar tot nesusținută real de un suport economic sănătos.

Sigur că excesul de cadouri și de mărfuri, de regulă importate, va determina creșterea deficitului balanței comerciale, care generează, normal, inflație, dar sărbătorile vin și trec, iar deprecierea leului își va relua tendința, arătând, de fapt, hibele și neperformanța unei economii entropice, asupra căreia nu se manifestă în sens bun și constructiv voința politică.

Dragi colegi,

Închei declarația mea politică printr-o întrebare cumva retorică: Crede cineva că putem avea o economie sănătoasă și durabilă, cu întreprinzători responsabili și un mediu investițional atractiv când suntem pe locul patru în lume și pe primul loc în Europa după numărul de taxe și impozite pe care trebuie să le plătească anual o companie? Nu o spun eu, o spune raportul întocmit de PricewaterhouseCoopers și Banca Mondială. Analizând 178 de țări, printre care și România, acestea au constatat că numărul taxelor solicitate în România este mai mare decât în oricare alt stat din Uniunea Europeană. Locul doi în Uniunea Europeană este ocupat de Polonia, care percepe anual un număr de 40 de taxe, spre deosebire de noi, care percepem 96 de taxe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Domnilor colegi,<br>Lista senatorilor.<br>Apel nominal.<br>Antonie Ștefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea<br>Blaga Vasile|prezent<br>prezent<br>absent<br>delegație<br>absent<br>europarlamentar<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bobeș Marin<br>Cazacu Cornelia<br>Câmpeanu Radu Anton<br>Cârlan Dan|absent<br>prezentă<br>absent<br>prezent| |Chelaru Ioan|absent| |Cinteză Mircea|absent| |Ciornei Silvia|europarlamentar| |Cioroianu Adrian Mihai|Guvern| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| Corodan Ioan prezent Petrescu Ilie prezent Cozmâncă Octav absent Popa Aron Ioan absent Crețu Corina europarlamentar Popa Dan Gabriel prezent Crețu Ovidiu Teodor prezent Popa Nicolae Vlad absent Cucuian Cristian absent Popescu Dan Mircea absent Cutaș George Sabin prezent Popescu Ionel absent Daea Petre absent Popescu Irinel prezent David Cristian Guvern Popescu Mihail prezent David Gheorghe prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Diaconescu Cristian absent Rădoi Ion absent Dina Carol prezent Rădoi Ovidiu prezent Dinescu Valentin prezent Rădulescu Cristache absent Dîncu Vasile europarlamentar Roibu Aristide prezent Duca Viorel sr absent Sabău Dan prezent Dumitrescu Ion Mihai delegație Sârbu Ilie prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Silistru Doina prezentă Dumitru Constantin absent Simionescu Aurel Gabriel prezent Eckstein Kovács Péter delegație Sógor Csaba absent Fekete Szabó Andras Levente absent Solcanu Ion prezent Filipescu Teodor absent Stan Petru absent Florescu Ion prezent Stănoiu Mihaela Rodica prezentă Flutur Gheorghe absent Stoica Ilie delegație Frunda György absent Strătilă Șerban Cezar absent Funar Gheorghe absent Stroe Radu absent Găucan Constantin prezent Szabó Ilona prezentă Geoană Mircea Dan absent Szabó Károly Ferenc europarlamentar Georgescu Radu Cristian prezent Șerbănescu Verginia prezentă Gheorghe Constantin absent Șerbu Gheorghe Vergil europarlamentar Hașotti Puiu prezent Șereș Ioan Codruț absent Ilașcu Ilie prezent Ștefan Viorel prezent Iliescu Ion absent Ilușcă Daniel absent Șter Sever absent Ion Vasile prezent Talpeș Ioan prezent Tănăsescu Claudiu prezent Iorga Nicolae absent Tărăcilă Doru Ioan învoit Ioțcu Petru Nicolae prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Terinte Radu delegație Jurcan Dorel absent Theodorescu Emil Răzvan prezent Tîlvăr Angel prezent Loghin Irina prezentă Toma Ion absent Lupoi Mihail absent Mardare Radu Cătălin absent Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Tudor Corneliu Vadim absent Marinescu Marius prezent Markó Belá absent Țâbuleac Mihai prezent Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Țicău Silvia Adriana europarlamentar Mereuță Mircea absent Țîrle Radu europarlamentar Mihăescu Eugen europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar Vasilescu Gavrilă delegație Moraru Ion prezent Văcăroiu Nicolae prezent Morțun Alexandru Ioan europarlamentar Vărgău Ion prezent Neagoe Otilian prezent Vedinaș Verginia prezentă Neagu Nicolae absent Verestóy Attila prezent Németh Csaba prezent Vosganian Varujan Guvern Nicolae Șerban prezent Vraciu Jan absent Nicolai Norica prezentă **Domnul Nicolae Văcăroiu:** Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Oprea Mario Ovidiu prezent Din partea domnului secretar ni se comunică că sunt Oprescu Sorin Mircea absent 56 de colegi prezenți în sală. Suntem în situația în care să Pascu Corneliu prezent putem da vot pe legi. Păcuraru Paul Guvern Având în vedere prezența, vă propun schimbarea Păunescu Adrian absent programului și a ordinii de zi. Am avut declarații politice. Pereș Alexandru prezent Colegii care doresc să pună întrebări și să facă interpelări Pete Ștefan prezent rămân în sală să continuăm procesul, după care cu toții vom Petre Maria europarlamentar merge în comisii.

Din partea domnului secretar ni se comunică că sunt 56 de colegi prezenți în sală. Suntem în situația în care să putem da vot pe legi.

Având în vedere prezența, vă propun schimbarea programului și a ordinii de zi. Am avut declarații politice.

Colegii care doresc să pună întrebări și să facă interpelări rămân în sală să continuăm procesul, după care cu toții vom merge în comisii. Mâine la ora 9,00, îi rog pe liderii de grup să facă mobilizarea, avem ședință de plen, și vom începe cu votul final pe legi ordinare și legi organice. Deci mâine la ora 9,00 — ședință de plen până la ora 13,00; miercuri de la ora 9,00 la ora 13,00 — ședință de plen; în rest, comisii.

Întrebările și interpelările nu sunt radiodifuzate astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Conform raportului Curții Europene a Auditorilor, România este dată ca exemplu negativ din cauza SAPARD. Agenția SAPARD a primit calificativul „Nesatisfăcător” pentru controalele preliminare administrative și tehnice și pentru controalele în teren.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri ați întreprins pentru remedierea acestor deficiențe și pentru organizarea corespunzătoare a sectoarelor criticate din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru,

În presa locală a județului Vaslui, zilnic, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă publică articole de informare atât a persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, cât și a persoanelor juridice care sunt în căutarea forței de muncă. Aceste articole cuprind și informări cu privire la facilitățile de care pot dispune ambele persoane interesate de încheierea unui contract de muncă. Mă refer aici la Legea nr. 76/2002 și la Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. Ambele legi au ca scop principal încurajarea încheierii contractelor de muncă și intrarea în cadru legal a forței de muncă în România.

Ținând cont de criza forței de muncă din România, lipsa fondurilor pentru aplicarea legilor nr. 76/2002 și nr. 116/2002 nu ar face decât să încurajeze munca la negru.

Având în vedere că la Vaslui întreprinzătorii sunt refuzați la solicitarea încheierii convențiilor cu A.J.F.M., conform legilor nr. 76/2002 și nr. 116/2002, pe motiv că nu sunt fonduri, și oamenii sunt încurajați să revină în luna martie 2008, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați poziția dumneavoastră față de această situație.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Cristian David.

România este de aproape un an de zile membră a Uniunii Europene. Una dintre situațiile în care este de datoria noastră să ne aliniem la niște standarde minime de civilizație o reprezintă porțile de intrare în țară, zonele adiacente vămilor.

În acest sens, este elocventă situația în care se află vama Nădlac, din județul Arad, unul dintre cele mai tranzitate puncte de intrare în țară. Șiruri lungi de autotrenuri care așteaptă la intrarea în vamă, ocupând una dintre benzile de circulație, lipsa unor dotări minime pentru păstrarea

curățeniei în zonă, mirosuri pestilențiale și lipsa iluminatului public fac din această zonă una demnă de un decor pentru un film de groază.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă există vreo strategie la nivelul ministerului pentru remedierea acestor aspecte și amenajarea civilizată a acestor cărți de vizită ale României sau dacă există vreun proiect de sprijinire a autorităților locale pentru realizarea acestor deziderate.

Solicit răspuns în scris și oral.

Următoarea întrebare este adresată, deopotrivă, miniștrilor Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, și Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Stimați domni miniștri,

Teritoriul județului Arad este străbătut de drumuri naționale extrem de circulate și periculoase. Este vorba de DN 17, zona cuprinsă între Arad și limita de județ spre Deva, care, de-a lungul vremurilor, și-a câștigat un trist renume de „drum al morții”. Este inutil să vă pomenesc un număr mare de accidente grave care se petrec pe acest traseu și numărul mare de victime. În acest context, considerăm extrem de important ca instituțiile abilitate să poată interveni în cel mai scurt timp și cât mai eficient cu putință.

De aceea, vă întreb, domnilor miniștri, dacă ministerele pe care le reprezentați și le conduceți au în vedere înființarea unor unități de intervenție de urgență în astfel de cazuri, gen S.M.U.R.D sau S.I.A.M.U.D., la nivelul județului Arad. Când și în ce condiții se va întâmpla acest lucru?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Alexandru Pereș

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În ultima perioadă tot mai mulți consumatori industriali reclamă desele întreruperi în furnizarea de energie electrică, fapt care le produce pierderi și pagube însemnate, în unele cazuri sunt amenințate chiar relațiile cu partenerii externi prin imposibilitatea onorării la timp a comenzilor.

În această situație este și S.C. „Apulum” — S.A. Alba-Iulia, societate profilată pe producerea obiectelor din porțelan.

Întrebarea mea se adresează atât Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, cât și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Ce măsuri considerați că sunt necesare pentru eliminarea acestor șocuri prin întreruperea furnizării de energie electrică?

Ce posibilități există pentru recuperarea pagubelor financiare, uneori foarte însemnate, provocate de aceste accidente nedorite?

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată tot domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Cabinetele senatoriale sunt asaltate, mai nou, de cetățeni nemulțumiți de lipsa de celeritate în rezolvarea problemelor privind definitivarea retrocedărilor de imobile și terenuri agricole sau silvice. De asemenea, sunt probleme deosebite în modul în care Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților răspunde petițiilor și solicitărilor trimise de cetățeni.

Ce măsuri veți lua, domnule prim-ministru, pentru a dinamiza rezolvarea situațiilor reclamate de petenți, precum și pentru a accelera soluționarea dosarelor, în sensul retrocedării în natură sau transmiterii spre despăgubiri financiare la Fondul Proprietatea?

Vă înaintez documente privind un asemenea caz pentru care solicit răspuns în scris și verbal.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, prezint și interpelarea către ministrul educației, cercetării și tineretului, domnul Cristian Adomniței.

Cunoscând planul și strategia națională de producere a energiei din resurse regenerabile, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați planul de implementare a acestora în

România și cum încurajează Guvernul, financiar și fiscal, unitățile de cercetare din domeniul producerii energiei din resurse regenerabile.

Ce inițiative legislative aveți în vedere pentru a încuraja și sectorul privat pentru implementarea acestor cercetări autohtone?

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.