Stenogramă plen

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 2 aprilie 2007, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu 89 de ani, la 27 martie 1918, Sfatul fi„rii de la Chi∫in„u vota cu majoritate absolut„ Unirea Basarabiei cu Rom‚nia. Ulterior, Tratatul de la Paris din 20 octombrie 1920 avea s„ consfin˛easc„ actul unirii acestui str„vechi p„m‚nt rom‚nesc cu ˛ara.

Dup„ ocuparea din nou a Basarabiei de c„tre Rusia sovietic„, Ón iunie 1940, sute de mii dintre cei care votaser„ Marea Unire din 1918 au murit ca martiri Ón gulagul comunist. Actul istoric al unirii Basarabiei cu ˛ara, preciza:

îŒn numele poporului Basarabiei, Sfatul fi„rii declar„: Republica Democratic„ Moldoveneasc„ Basarabia, Ón hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun„re, Marea Neagr„ ∫i vechile grani˛e cu Austria, rupt„ de Rusia acum 100 ∫i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, Ón puterea dreptului istoric ∫i dreptului de neam pe baza principiului ca noroadele singure s„-∫i hot„rasc„ soarta lor de acum Ónainte ∫i pentru totdeauna, se une∫te cu mama sa Rom‚nia.“

A∫adar, evolu˛iile istorice din Basarabia Ón anii 1917 ∫i 1918 au avut un caracter legitim, corespunz„tor cu aspira˛iile ∫i voin˛a popula˛iei, iar proclamarea Unirii Basarabiei cu patria istoric„, Rom‚nia, a reprezentat un act istoric de restabilire a drept„˛ii.

Stima˛i colegi, am f„cut aceast„ scurt„ evocare a unor evenimente petrecute Ón urm„ cu 89 de ani, cu o semnifica˛ie special„ pentru istoria rom‚nilor, fiind determinat de un fapt petrecut zilele acestea la Chi∫in„u.

Am aflat cu stupoare c„ circa 15 membri importan˛i ai Partidului Liberal din Republica Moldova au fost aresta˛i la Chi∫in„u de c„tre poli˛i∫ti, Ón timp ce se Óndreptau cu coroane de flori spre mormintele membrilor Sfatului fi„rii care au votat Ón martie 1918 Unirea Basarabiei cu Rom‚nia.

Participan˛ii la mar∫ nu au Ónc„lcat Ón niciun fel ordinea public„ sau circula˛ia. Totodat„, au fost aresta˛i membri unei echipe de filmare de la PRO TV Chi∫in„u, ulterior elibera˛i. Precizez c„ printre cei re˛inu˛i se num„r„ pre∫edintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, vicepre∫edintele Dorin Chirtoac„ ∫i membri ai organiza˛iei de tineret.

Reamintesc, totodat„, c„ Organiza˛ia de Tineret a Partidului Liberal a f„cut o declara˛ie pentru restabilirea monumentului Ón„l˛at Ón gr„dina Catedralei din Chi∫in„u Ón memoria eroilor na˛ionali Simion Murafa, Alexei Mateevici ∫i Andrei Hodorogea, monument Ón„l˛at Ón 1933 ∫i distrus, ulterior, Ón 1940, Ón urma anex„rii Basarabiei la Uniunea Sovietic„.

Dintr-un comunicat de pres„, remis chiar de la sediul s„u central din Chi∫in„u, am aflat c„ Partidul Liberal ∫i-a manifestat protestul fa˛„ de ac˛iunile barbare ale poli˛iei ∫i le-a condamnat cu fermitate.

Partidul Liberal nu se las„ intimidat, nu cedeaz„ ∫i va promova consecvent, Ón continuare, statul de drept, libertatea, democra˛ia, drepturile omului ∫i adev„rul istoric.

Œn calitatea mea de senator al Rom‚niei, m„ al„tur ∫i eu acestei atitudini ∫i doresc, pe aceast„ cale, s„ atrag

aten˛ia c„ astfel de comportamente agresive aduc atingere democra˛iei, statului de drept ∫i lezeaz„ grav drepturile omului.

Totodat„, resping cu t„rie asemenea manifest„ri antirom‚ne∫ti ce ne amintesc de o perioad„ pe care o credeam demult apus„.

V„ mul˛umesc.

- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Subiectul declara˛iei politice este Ro∫ia Montan„. Am mai sus˛inut ∫i Ón anii 2005 ∫i 2006 declara˛ii politice Ón care am eviden˛iat unele aspecte, at‚t din punct de vedere istoric, c‚t ∫i ecologic, pentru care acest proiect nu trebuie implementat Ón Rom‚nia.

Anul 2007 aduce un nou aspect Ón via˛a ∫i Ón privin˛a inten˛iilor de exploatare a zonei. Cu regret constat„m faptul c„ familii Óntregi din Ro∫ia Montan„ Ó∫i scot mor˛ii din cavouri ∫i morminte. Primesc pentru groapa liber„ zeci de milioane de lei de la Ro∫ia Montan„ Gold Corporation, compania care vrea s„ scoat„ aurul din munte, se pare, cu orice pre˛. Al˛i s„teni au amenajat bar„ci de lemn Ón curte ca s„ ob˛in„ un pre˛ mai bun pe cas„. Numai baraca este desp„gubit„ cu 40.000 de euro bucata. O cas„ am„r‚t„ cost„ c‚t un apartament Ón Bucure∫ti.

Exist„ Óns„ ∫i persoane care refuz„ s„ primeasc„ bani murdari. 250 de familii nu se las„ cump„rate. Ace∫ti rom‚ni sunt hot„r‚˛i s„ moar„ Ón Ro∫ia Montan„, acolo unde s-au n„scut. 20 de tone de patrimoniu, peisaj, natur„, vestigii dacice ∫i romane, arhitectur„ medieval„, biserici, cimitire, m„cinate ∫i trecute prin cianur„. Pentru ce, domnilor? Pentru un gram de aur?!

Din p„cate, Ón preajma Sfintelor S„rb„tori de Pa∫ti, mor˛ii nu mai au lini∫te Ón Ro∫ia Montan„. Au Ónceput s„-i dezgroape Ónainte de cei 7 ani. Rudele, Ónarmate cu sape, colaci ∫i colive aleg s„ mute osemintele Ón alt„ comun„.

Totul decurge legal, la lumin„, sub ochii preo˛ilor ∫i autorit„˛ilor. Rudele primesc bani frumo∫i pentru groapa eliberat„, milioane de lei, de la Ro∫ia Montan„ Gold Corporation. Aceast„ companie care Óncearc„ de ani Ón ∫ir s„ ob˛in„ dreptul de a stoarce aur din mun˛ii comunei, m„cin‚ndu-i ∫i trec‚ndu-i prin cianur„, nu mai are respect pentru nimeni ∫i nimic, nici m„car pentru sufletele celor adormi˛i.

Aproximativ 420 de familii au v‚ndut propriet„˛ile din Ro∫ia Montan„ cu totul, 1.000 ar mai trebui str„mutate, arat„ registrele prim„riei. Angaja˛ii companiei nu au vrut s„ ofere informa˛ii suplimentare, Óntruc‚t consider„ acest gen de afacere o informa˛ie secret„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

îS„ alegem ceea ce ne une∫te ∫i s„ elimin„m ceea ne dezbin„!“ este titlul declara˛iei mele de ast„zi.

Ne afl„m la Ónceputul primei s„pt„m‚ni a lunii lui Florar, care, potrivit calendarului, se suprapune celei dint‚i s„pt„m‚ni de prim„var„. Printr-o coinciden˛„, pe care m„ Óncumet s„ o consider fericit„ pentru ˛ara noastr„, ea este, Ón acela∫i timp, cronologic vorbind, S„pt„m‚na patimilor dinaintea Œnvierii M‚ntuitorului nostru Iisus Cristos, este s„pt„m‚na rena∫terii Óntregii naturi, mai devreme ca de obicei, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, este prima s„rb„toare Ón care Rom‚nia tr„ie∫te cu depline drepturi ∫i obliga˛ii, bineÓn˛eles, Ón s‚nul marii familii a ˛„rilor membre ale Uniunii Europene.

Din orice parte am privi perspectivele evolu˛iei ˛„rii noastre Ón viitor, av‚nd Ón fa˛„ cele trei repere de referin˛„, numitorul comun care le unific„ este cel al speran˛ei Óntr-un viitor mai bun ∫i mai prosper pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

M‚ntuitorul s-a jertfit pentru a ne dovedi c„ prin credin˛„ Ón Dumnezeu putem n„d„jdui s„ ne fie iertate toate p„catele s„v‚r∫ite fa˛„ de semenii no∫tri Ón scurta noastr„ via˛„ de p„m‚nteni.

Prin rena∫terea ei, natura ne Óndeamn„ s„ fim optimi∫ti ∫i Óncrez„tori. Prin reintegrarea noastr„ Ón marea familie european„ putem spera, mai mult ca oric‚nd, c„, prin trud„ ∫i Ón˛elepciune, ne putem asigura nou„ ∫i copiilor no∫tri o lume a p„cii ∫i prosperit„˛ii, a∫a cum a fost ea visat„ de mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri, cu amendamentul asupra c„ruia avem obliga˛ia moral„ s„ ne supunem — totul depinde de noi.

Ceea ce v„ voi spune Ón continuare, sunt convins, nu v„ sunt lucruri necunoscute. Dac„ totu∫i o fac este numai din dorin˛a ca Ómpreun„ s„ medit„m ∫i s„ decidem asupra felului Ón care oportunit„˛ile ce ne sunt oferite, acum ∫i Ón anii ce urmeaz„, pot fi transformate

Óntr-o realitate de care s„ poat„ beneficia Óntregul nostru popor. Dup„ mai bine de 17 ani de tranzi˛ie, am izbutit s„ devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Pentru recuperarea decalajului care ne separ„ Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea, dar mai ales a mentalit„˛ilor eforturile ne revin Ón primul r‚nd nou„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Radu Cristian Georgescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ semnalez un abuz f„r„ precedent Ón analele func˛iei publice, petrecut Ón jude˛ul Mure∫, ∫i anume destituirea disciplinar„ a unui func˛ionar public pentru c„ nu ∫i-a dat demisia ∫i pentru c„ nu a l„sat locul unui membru al P.D.

M„ refer la cazul doamnei Reghina F„rca∫, fost director executiv al Agen˛iei de Formare ∫i Ocupare Profesional„ Mure∫. Men˛ionez c„ doamna F„rca∫ nu a fost ∫i nu este membru P.S.D.

Destituirea la care facem referire s-a petrecut pe motiv disciplinar, pe data de 29.07.2005, determin‚nd, conform legii care reglementeaz„ statutul func˛ionarului public — m„ refer la Legea nr. 188/1999 —, ca timp de 7 ani doamna F„rca∫ s„ nu poat„ lucra Ón nicio institu˛ie public„.

Pe data de 27.01.2006, doamna F„rca∫ a c‚∫tigat Ón instan˛„ suspendarea efectelor ordinului de destituire ∫i a ob˛inut, astfel, repunerea sa Ón func˛ie.

Autoritatea competent„ a refuzat, Óns„, s„ opereze aceast„ modificare. Œn aceast„ situa˛ie, doamna F„rca∫ a recurs la un executor judec„toresc, fiind repus„ Ón func˛ie, Ón urma acestui demers, pe data de 20.02.2006.

Surprizele continu„ Óns„. Œn aceea∫i zi, doamna F„rca∫ prime∫te dou„ ordine, unul privind repunerea Ón func˛ia de director executiv al A.J.O.F.M. Mure∫, ∫i altul, de delegare, Ón calitatea de director executiv, la A.J.O.F.M. Bra∫ov. Timp de 9 luni, printr-o serie de ordine de delegare ∫i deta∫are succesive, autoritatea competent„ s-a sustras de la aplicarea hot„r‚rii judec„tore∫ti amintite.

Œn perioada 2001—2004, c‚t timp doamna F„rca∫ a ocupat postul de director executiv al A.J.O.F.M. Mure∫, nu a existat nicio reclama˛ie la adresa sa, d‚nsa primind calificativul îexcep˛ional“ pentru activitatea desf„∫urat„.

Problemele apar, Óns„, Ón momentul Ón care doamna Lumini˛a Core Ó∫i exprim„ dorin˛a, pe linie de partid, fiind membru al P.D., de a ocupa postul de director executiv al A.J.O.F.M. Mure∫.

Astfel, Ón anul 2005, prin intermediul secretarului de stat Silviu Bian, din cadrul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, doamna Reghina F„rca∫ a fost sanc˛ionat„ disciplinar cu destituirea din func˛ia public„.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei politice pe care o prezint ast„zi, Ón fa˛a Senatului, este Ónt‚rzierea reformei Ón s„n„tate. Sunt tentat s„ spun chiar Ónt‚rzierea startului reformei Ón s„n„tate, chiar dac„ acest start a fost dat, oficial, cu mai bine de 10 ani Ón urm„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007 De fapt, despre reforma Ón s„n„tate se vorbe∫te de at‚˛ia ani, Ónc‚t pu˛ini mai cred c„ se poate face cu adev„rat sau, pur ∫i simplu, unii nu vor s„ se mearg„ p‚n„ la cap„t.

Œn 2004, re˛etele gratuite, compensate, sociale au fost folosite ca instrument electoral de c„tre P.S.D., decontarea lor r„m‚n‚nd s„ fie f„cut„ de urm„torul guvern care, Ón 2005, dup„ ce a constatat c„ trebuie s„ deconteze ni∫te facturi enorme, a avut, Óntr-adev„r, mai mult„ grij„ cu colectarea fondurilor pentru s„n„tate, care au r„mas, spre deosebire de anii preceden˛i, s„ fie cheltuite numai Ón s„n„tate.

Apoi, Ón 2006, a urmat pasul care ar fi trebuit s„ se dovedeasc„ hot„r‚tor: adoptarea Legii privind reforma Ón s„n„tate, prin asumarea r„spunderii Guvernului.

Desigur c„ Legea nr. 95/2006 a fost necesar„, dar nu ∫i suficient„ pentru a reforma sistemul. Oricum, pentru aplicarea ei erau necesari mul˛i pa∫i: elaborarea legisla˛iei secundare, implementarea acesteia, c‚∫tigarea Óncrederii oamenilor pentru sus˛inerea reformei ∫i, evident, restructurarea profund„ a institu˛iilor care aveau obliga˛ia aplic„rii legii, Óncep‚nd cu autoritatea central„ Ón domeniu, Ministerul S„n„t„˛ii Publice.

Aproape nimic din aceste lucruri nu s-a f„cut p‚n„ acum, timp de un an. Sunt Ónc„ spitale mari cu datorii de 2-3 ani, sunt Ónc„ spitale cu directori interimari, sunt Ónc„ spitale, multe, care nu au dot„ri elementare, dar pe care Ministerul S„n„t„˛ii Publice vrea s„ le clasifice. Œn ce s„ le clasifice, Ón pu˛ine spitale bune, multe spitale proaste ∫i foarte multe spitale foarte proaste?

Pe drumurile patriei circul„ zilnic mii de rable pe care apare inscrip˛ionat un cuv‚nt care, de multe ori, este o speran˛„ vital„ pentru oameni, îAmbulan˛a“, pentru c„ îSalvarea“ se numea, ∫i poate chiar era, cu mult timp Ónainte.

Mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Apostol Neculai, senator independent.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Anul trecut, mai exact, pe 21 ianuarie 2006, prezentam, de la tribuna acestui Senat, o declara˛ie politic„, intitulat„ îParlamentul, garantul sistemului democratic Ón Rom‚nia“, Ón care ar„tam c„ reabilitarea Óncrederii publice a institu˛iei parlamentare este o prioritate care apar˛ine, ca responsabilitate, clasei politice, Ón ansamblul ei, ∫i liderilor partidelor politice.

Dup„ un an ∫i dou„ luni, vin Ón fa˛a Domniilor Voastre ∫i revin cu aceea∫i tem„, pe care am intitulat-o îS.O.S. Parlamentul Rom‚niei“.

De ce îS.O.S. Parlamentul Rom‚niei“? Pentru c„, Ón ultima perioad„, pe fondul agrav„rii crizei institu˛ionale ∫i politice pe care o parcurgem, am constatat cu nepl„cere ∫i m‚hnire c„ parte dintre colegii parlamentari, Ón desele lor apari˛ii Ón pres„, fac aprecieri peiorative, emit sentin˛e jignitoare la adresa institu˛iei parlamentare ∫i a altor colegi parlamentari.

Aceast„ criz„ politic„, ini˛iat„ ∫i Óntre˛inut„, a fost glisat„ din zona altor institu˛ii ale statului Ón planul dezbaterii publice parlamentare, cu atacuri ∫i certuri, de prea multe ori, sub nivelul condi˛iei unui parlamentar, ceea ce nu are darul de a conferi Parlamentului respectul public pe care Ól merit„ prima institu˛ie democratic„ a ˛„rii.

Fiecare acuzator reclam„ ∫i o pretins„ ineficien˛„ a forului legislativ, ∫i faptul c„ partidele politice, Ón astfel de condi˛ii, nu-∫i pot respecta angajamentele electorale, respectiv, elaborarea ∫i promovarea proiectelor de lege Ón beneficiul popula˛iei.

Eu consider c„ este jignitoare aceast„ manier„ de culpabilizare, la gr„mad„, a tuturor parlamentarilor ∫i de decredibilizare a Parlamentului Ón r‚ndul opiniei publice, pentru c„, Ón egal„ m„sur„, sunt destui parlamentari s‚rguincio∫i ∫i disciplina˛i, care Ó∫i desf„∫oar„ responsabil activitatea Ón comisii ∫i Ón plen, care au ini˛iative legislative ∫i pozi˛ion„ri fa˛„ de problemele reale ale oamenilor, ale celor pe care Ói reprezint„.

Ace∫ti parlamentari de bun„-credin˛„ au, de asemenea, o activitate fructuoas„ Ón circumscrip˛ie, iar o parte dintre ei au Óncurajat ∫i chiar consiliat ini˛ierea unor proiecte economice, atr„g‚nd fonduri ale Uniunii Europene, pentru a dovedi, astfel, cu puterea preceden˛ei, c„ se poate face performan˛„ de nivel european ∫i Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Vlad Popa, senator independent.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Intr‚nd cre∫tine∫te Ón S„pt„m‚na patimilor, vreau s„ v„ fac un ultim apel la Ón˛elegere ∫i colegialitate, pe care mul˛i dintre dumneavoastr„ le-au manifestat Ón rela˛iile noastre personale.

De dou„ luni de zile, 10 colegi de-ai dumneavoastr„, care au o singur„ vin„, de a fi ales o alt„ cale Ón via˛a politic„, sunt trata˛i discriminatoriu de c„tre conducerea Senatului.

Nu avem unde l„sa o serviet„, o hain„, nu avem unde scrie sau transmite un text, nu avem unde purta o discu˛ie sau primi o audien˛„.

Cum fiecare cre∫tin Ó∫i aminte∫te de faptele sale Ón aceast„ s„pt„m‚n„, v„ rog s„ v„ g‚ndi˛i dac„ aceast„ situa˛ie poate fi inclus„ Ón fapte bune sau rele.

V„ rog s„ trata˛i aceast„ problem„ — ∫i fac acest apel cre∫tine∫te, ∫i nu cu o du∫m„nie, pe care am sim˛it-o Ón momentul Ón care s-au luat decizii Ón Biroul permanent.

V„ amintesc c„ ∫i Curtea Constitu˛ional„ a statuat c„ avem dreptul la formarea unui grup al independen˛ilor — subliniez —, singura interdic˛ie fiind aceea de a nu denumi sau reprezenta un partid neales Ón alegeri, iar noi, explicit, Ón cererea noastr„, am f„cut aceast„ men˛iune: dorim formarea unui grup de independen˛i.

Vreau s„ subliniez Ónc„ un lucru, important spun eu, faptul c„ domnii senatori Ioan Talpe∫ ∫i Ioan Corodan ∫i-au manifestat dorin˛a de a se asocia Ón cadrul acestui grup parlamentar al independen˛ilor.

V„ doresc s„rb„tori fericite!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi vrea s„ consemneze marcarea celor 50 de ani de la trecerea Ón nefiin˛„ a marelui sculptor Constantin Br‚ncu∫i.

La data de 16 martie 2007 s-au Ómplinit 50 de ani de la moartea lui Constantin Br‚ncu∫i, a∫ zice eu, al doilea geniu, dup„ Mihai Eminescu, din constela˛ia nemuritoare a neamului rom‚nesc, de∫i, cu ceva timp Ónainte de a trece la cele ve∫nice, artistul a fost obligat de anumite Ómprejur„ri s„-∫i ia cet„˛enie francez„, murind ca cet„˛ean francez.

De fapt, Ón aceast„ ˛ar„ a muncit, a creat, a locuit ∫i a tr„it, Óntre anii 1904 ∫i 1957, adic„, exact 53 de ani. A tr„it, a∫a cum numai geniile ∫tiu s„ tr„iasc„, simplu, gorjene∫te, f„c‚nd pa∫i pe nisipul eternit„˛ii ∫i l„s‚nd Ón urma sa o oper„ ∫i o crea˛ie nemuritoare. Constantin Br‚ncu∫i ajunge la Paris, parcurg‚nd pe jos, Óntre anii 1903 ∫i 1904, distan˛a dintre Hobi˛a ∫i Paris, o performan˛„ la Óndem‚na unei fiin˛e omene∫ti cu o voin˛„ sisific„ ∫i un caracter de explorator.

Soart„, Ónt‚mplare sau calcul divin, ajunge la Paris chiar Ón data de 14 iulie 1904, c‚nd se s„rb„torea Ziua na˛ional„ a Fran˛ei, zi care, Óntr-un fel, i-a marcat destinul ca om, dar, mai ales, ca artist de geniu.

Opera lui Br‚ncu∫i nu este vast„ ca a lui Michelangelo sau ca a lui Pablo Picasso, sau a lui Auguste Rodin, deoarece sculptorul, cum singur m„rturisea, nu asculta p„s„ri, ci zboruri, iar operele sale sunt f„cute ∫i pentru orbi, ∫i tocmai de aceea trebuie privite p‚n„ le vedem.

Sculpturile sale au parcurs nenum„rate etape de perfec˛ionare, tocmai de aceea exist„ nou„ busturi îDomni∫oara Pogany“, mult mai multe p„s„ri m„iestre ∫i c‚teva variante, ca dimensiuni, ale Coloanei Infinitului, dar una singur„, numai una, st„p‚ne∫te v„zduhul ∫i scurteaz„ z„rile, îColoana Infinit„“, Ónalt„ de 29,33 de metri ∫i Ón greutate de 30 de tone, cea de la T‚rgu-Jiu.

Eu nu doresc s„ fac aici aprecieri asupra operei sculptorului, deoarece despre via˛a ∫i opera sa s-au scris p‚n„ acum mii de c„r˛i ∫i zeci de mii de articole ∫i studii. Nu este zi de la Dumnezeu s„ nu apar„ o carte, un studiu sau un articol, Óntr-o ˛ar„ de pe glob, despre via˛a ∫i opera sa. Doresc numai s„ ar„t cum este reflectat„ o sculptur„ din crea˛ia sa Ón avia˛ia din Statele Unite ale Americii, respectiv fiecare pilot american, fie civil, fie militar, atunci c‚nd prime∫te brevetul de pilot, are tip„rit„ Ón interiorul brevetului imaginea unei p„s„ri m„iestre, iar ca insign„ pentru rever prime∫te o mic„ pas„re m„iastr„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îRom‚nia real„“.

Criza politic„ institu˛ional„ ∫i constitu˛ional„ Ón care se zbate Rom‚nia a f„cut ca Óntreaga clas„ politic„ s„ fie angrenat„ Óntr-un spectacol mediatic care Óncepe s„ aib„ din ce Ón ce mai pu˛in„ leg„tur„ cu problemele reale ale oamenilor.

Doamnelor ∫i domnilor,

Discu˛iile pe care le-am avut Ón aceast„ perioad„ cu cet„˛enii din jude˛ul Vrancea ne-au ar„tat, f„r„ drept de t„gad„, c„ priorit„˛ile ∫i problemele oamenilor nu sunt reprezentate c‚tu∫i de pu˛in de r„fuieli ∫i lin∫aje mediatice, de jocuri de culise, de aceste spectacole de lumini ∫i umbre care nu se mai termin„. Oamenii sunt preocupa˛i de cu totul ∫i cu totul alte probleme. Astfel, subfinan˛area sistemului sanitar, dar ∫i lipsa medicilor de familie fac ca, Ón acest moment, peste 8.000 de vr‚nceni s„ nu beneficieze de asisten˛„ medical„ primar„.

Serviciul Jude˛ean de Ambulan˛„ Vrancea este la un pas de colaps, din cauza lipsei personalului de specialitate ∫i a ma∫inilor performante.

Conform declara˛iilor conducerii acestei institu˛ii, Ón aceast„ structur„ Ó∫i desf„∫oar„ activitatea cinci medici, de∫i, potrivit normelor Ón vigoare, ar trebui s„ aib„ Óncadra˛i 18 medici.

De asemenea, ar mai trebui angaja˛i 39 de asisten˛i ∫i tot at‚˛ia ambulan˛ieri.

Starea parcului auto este precar„, aceasta ne mai reprezent‚nd practic garan˛ii Ón exploatare.

O alt„ problem„ este reprezentat„ de faptul c„ suma alocat„ de C.J.A.S. Vrancea Ón anul 2007 medicilor stomatologi este la limita subzisten˛ei, fiecare primind aproximativ o mie de lei, Ón func˛ie de specializare.

Aceast„ situa˛ie a f„cut ca medicii stomatologici s„ Óntocmeasc„ liste de a∫teptare foarte lungi pentru a asigura serviciile medicale persoanelor care pl„tesc asigur„ri ∫i doresc s„ beneficieze de asisten˛„ medical„ stomatologic„ gratuit„.

Precizez c„ insuficien˛a fondurilor face ca nici m„car rezolvarea urgen˛elor stomatologice s„ nu mai poat„ fi asigurat„. Bolnavii, Ón special b„tr‚nii, sunt nevoi˛i s„ se trezeasc„ cu noaptea Ón cap pentru a se asigura c„ nu-∫i vor pierde programarea pentru a-∫i face un set de analize. Cu toate acestea, aceea∫i insuficien˛„ a fondurilor face ca unii dintre ei, de∫i bolnavi cronici, s„ fie nevoi˛i s„ a∫tepte luni de zile pentru a beneficia de un set de analize gratuite.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ rog, domnule senator, dac„ dori˛i s„ mai interveni˛i.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion V„rg„u:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru c„ Ón aceast„ perioad„ toat„ lumea se preg„te∫te de vacan˛„, am s„ v„ informez ce se Ónt‚mpl„ Ón Delta Dun„rii dup„ vizita unor demnitari ∫i ce sfaturi primesc localnicii.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îNu alunga˛i turi∫tii din Delta Dun„rii!“.

Delta Dun„rii este o zon„ important„ pentru jude˛ul Tulcea ∫i pentru Óntreaga ˛ar„, datorit„ poten˛ialului turistic pe care Ól ofer„, dar ∫i datorit„ bog„˛iei peisagistice cu flor„ ∫i faun„ variat„, pentru care turi∫tii din toate col˛urile lumii parcurg sute ∫i mii de kilometri pentru a le admira. Nu numai turi∫ti a atras Delta Dun„rii, ci ∫i un num„r mare de investitori ∫i operatori Ón turism care au Óncercat s„ exploateze acest poten˛ial, astfel c„ acum Delta Dun„rii ofer„ condi˛ii de cazare la standarde europene.

Normele europene Ón domeniul turismului prev„d Óns„ ∫i anumite reguli Ón ceea ce prive∫te pachetul de servicii oferit de beneficiarii lor, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, una dintre condi˛iile impuse agen˛ilor economici se refer„ la colectarea ∫i gestionarea de∫eurilor menajere.

Evident, aceast„ condi˛ie nu poate fi respectat„ doar de operatorii din turism, ci impune ∫i o implicare a autorit„˛ilor locale ∫i centrale, Ón special, prin Ministerul Mediului, care, Ón ultima perioad„, nu a manifestat preocupare Ón ceea ce prive∫te poluarea cu de∫euri menajere Ón Delta Dun„rii.

Nu exist„ niciun program de promovare Ón r‚ndul turi∫tilor a Normelor privind protec˛ia mediului, nu exist„ locuri special amenajate pentru depozitare, ∫i, Ón aceste condi˛ii, nu po˛i pretinde turistului s„ nu arunce resturile.

Ce ar trebui s„ fac„? S„ vin„ cu sacii de gunoi la Tulcea?

Iat„ ce declara mai marele G„rzii Na˛ionale de Mediu, Silvian Ionescu, la o vizit„ Ón Delt„: îInten˛ion„m s„ aplic„m sanc˛iuni maxime, de p‚n„ la 300 milioane lei, pentru ca turi∫tii s„ respecte natura. Vom merge chiar p‚n„ la impunerea unor m„suri prin care cei care ajung Ón Delt„ s„ fie obliga˛i s„ lase la Tulcea saci cu de∫euri menajere“.

Domnule ∫ef al G„rzii de Mediu, de c‚te ori a˛i fost Óntr-un stat european ∫i a˛i fost obligat s„ v„ colecta˛i gunoiul menajer de pe perioada ∫ederii, pentru ca apoi s„ v„ deplasa˛i cu el zeci de kilometri p‚n„ la cel mai apropiat ora∫ unde s„-l depozita˛i?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl consult ∫i Ól Óntreb pe domnul senator Adrian P„unescu dac„ dore∫te s„ intervin„.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Am cerut cuv‚ntul!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt foarte Ónc„rcat de importan˛a ∫i gravitatea momentului. Nu-mi plac demoniz„rile de niciun fel, m-am s„turat de abjec˛ie ∫i de judec„ri globaliste ∫i nu salut momentul greu prin care trece comunitatea rom‚neasc„. Moment greu, pentru c„ nu este Ón folosul celor mul˛i ceea ce se Ónt‚mpl„ la v‚rf.

Eu am preg„tit ceea ce am de comunicat printr-o idee, una unificatoare, a∫a cum am Óncercat s„-mi fie propriu s„ m„ exprim. Am venit la microfon nu ca s„-mi dau demisia din entit„˛i Ón care sunt cuprins, deocamdat„ nu am decis definitiv ce s„ fac eu ca persoan„, am venit s„-mi fac datoria p‚n„ la cap„t, p‚n„ atunci c‚nd voi crede c„ trebuie s„ ies din orice fel de Óndatorire formal„ fa˛„ de apartenen˛a politic„ sau de alt„ natur„.

Acum, ca membru al Partidului Social Democrat, m„ deranjeaz„, m„ umile∫te ∫i cred c„ ne nedrept„˛e∫te aceast„ permanent„ politic„ a faptului Ómplinit Ómpotriva noastr„. Se arunc„ pe pia˛„ ∫i se rumeg„, de c„tre cei care pot folosi Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru ei Ón∫i∫i, verbul îa rumega“, sau se mestec„, de c„tre cei care sunt dota˛i cu altceva dec‚t cu boturi, ideea c„ P.S.D. este vinovat ∫i c„ orice Ónfr„˛ire, orice colaborare cu P.S.D. ar fi un dezastru pentru cei ce le practic„. De ce at‚ta nemernicie a etichet„rilor nemeritate?

Œn ciuda faptului c„ am p„reri personale ∫i c„ uneori resimt dureros faptul c„ nu le pot exprima ∫i nu le pot sus˛ine ca ele s„ devin„ adev„ruri obiective, trebuie, de pe pozi˛ia mea, s„ ap„r acest partid ∫i numeros, ∫i credibil, ∫i c‚∫tig„tor al alegerilor din 2004. E, oare, naiv acest popor? Chiar nu conteaz„ democra˛ia?

Legenda negativ„ ne Ónso˛e∫te nedrept! Nimeni nu este altfel Ón via˛a politic„ rom‚neasc„. Œngerii sunt Ón alt„ parte, iar demonii — at‚˛ia c‚˛i exist„ — sunt, din nefericire pentru noi, risipi˛i peste tot, Ón tot e∫ichierul politic, ∫i poart„ c‚teodat„ haine de Óngeri. Nu este P.S.D. lag„rul Óngerilor, nu este P.S.D., Óns„, Ón niciun caz lag„rul demonilor, ba chiar al˛ii sunt demonii. ™i, Óntre timp, P.S.D. a avut o guvernare serioas„, rodnic„ ∫i, Ón ciuda a ce spune chiar premierul actual, c„, dac„ nu venea dumnealui la putere, riscam intrarea Ón Europa,

Tocmai spunea˛i ceva f„r„ s„ ave˛i cuv‚ntul, domnule coleg, ∫i m„ tem c„ r‚de˛i, f„r„ merit personal, de fruntea mea.

Privea˛i c„tre mine...

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Privesc spre plen. M„ uitam la dumneavoastr„? Nu, ave˛i mania persecu˛iei, dac„ Ómi permite˛i. îHm, hm, hm!“ Da, aici se zice îhm“, nu îha, ha, ha“, ca la Cotroceni. A fost un îhm, hm, hm“ intermediar ∫i iert„tor.

Politic„ a faptului Ómplinit este ce se Ónt‚mpl„ Ón Kosovo: Ónt‚i se rupe Iugoslavia, dup„ aceea se invadeaz„ Kosovo, se gole∫te etnic provincia, dup„ aceea sunt arunca˛i s‚rbii, dup„ aceea se negociaz„ ceva Óntre independen˛„ ∫i suveranitate condi˛ionat„. S„ ne temem de a∫a ceva! S„ fim vigilen˛i, Ón primul r‚nd, cu ce fac unii dintre cet„˛enii rom‚ni ∫i, Ón primul r‚nd, cu ce fac unii lideri, cum este domnul Markó Béla, care este viceprim-ministru Ón Guvernul unei ˛„ri c„reia nu-i respect„ Constitu˛ia.

Nu este posibil s„ ni se cear„ Ón public s„ ajungem la concluzia c„ unitatea na˛ional„, statul unitar sunt ni∫te zdren˛e colorate, ∫i noi s„ t„cem ∫i s„ vot„m ca ni∫te mecanisme hodorogite.

Am fost, s‚mb„t„, la Gherla, unde reprezentan˛ii refugia˛ilor ∫i persecuta˛ilor etnic rom‚ni din toate provinciile rom‚ne∫ti ∫i, Ón primul r‚nd, din Ardealul ocupat dup„ 1940 ∫i Óns‚ngerat la Ip, la Tresnea, la Moisei, la Sucutard ∫i Ón alte locuri, s-au adunat s„-∫i cear„ drepturile, ∫i drepturile lor, unele, sunt transcrise Ón legi ∫i nerespectate.

Voi vorbi despre asta cu proxima ocazie, pentru c„ acum, din p„cate, aten˛ia este concentrat„ pe cu totul alte probleme dec‚t cele locale, dar ele nu sunt ni∫te simple probleme locale, ele sunt ni∫te probleme grave ale unor oameni pe care istoria i-a c„lcat Ón picioare, i-a batjocorit ∫i, din p„cate, ast„zi, c‚nd ar fi vremea s„ le facem dreptate, nu ∫tim s-o facem ∫i Ói l„s„m pe unii nemernici s„ Ói batjocoreasc„ Ón continuare.

A∫ vrea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ v„ spun c„ politica faptului Ómplinit este ceea ce se Ónt‚mpl„ cu mari oameni de cultur„. Am mai spus o dat„ aici ∫i cer dreptate din partea unor autorit„˛i care nu se sesizeaz„, ci fac, mai degrab„, politica proprie, dec‚t politica drept„˛ii pentru oameni. Am mai spus: Dan Iord„chescu, marele c‚nt„re˛, care a dus faima Rom‚niei, este dat afar„ din cas„; valorosul scriitor George B„l„i˛„ este dat afar„ din cas„; scriitorul v‚rstnic, dramaturgul excep˛ional care a fost ∫i este Paul Everac este dat afar„ din cas„. A∫tept„m s„ moar„ ∫i ei de inim„ rea, cum a murit George Constantin? P‚n„ c‚nd? ™i care este reac˛ia noastr„ fa˛„ de acestea toate?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.

Œl rog pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ prezinte secretariatului declara˛ia politic„, Óntruc‚t timpul alocat acestei p„r˛i din programul nostru a expirat.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu**

**:**

Doresc s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ o problem„ deosebit„ ∫i extrem de presant„ pentru mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-un domeniu extrem de important, dar, Ón acela∫i timp, extrem de sensibil, cel al ap„r„rii na˛ionale ∫i al militarilor angaja˛i pe baz„ de contract.

Concret, statutul potrivit c„ruia Ó∫i desf„∫oar„ ace∫tia activitatea, respectiv Legea nr. 384/2006, provoac„ o serie Óntreag„ de nemul˛umiri, cei care au acest statut apreciindu-l ca pe o mare dezam„gire.

Astfel, acestor oameni care au depus jur„m‚ntul militar, au participat la misiuni, aplica˛ii, interven˛ii, la dezastre, calamit„˛i naturale etc. purt‚nd haina militar„, inclusiv Ón opera˛iuni interna˛ionale, nu li se recunoa∫te nici m„car elementarul lucru, acela c„ sunt militari.

Reamintim c„, Ón conformitate cu Legea de func˛ionare ∫i organizare a Ministerului Ap„r„rii, acesta este format din personal militar ∫i civil, diferen˛ierea f„c‚ndu-se prin salariu, grade ∫i func˛ii.

De asemenea, reamintim c„, Ón calitate de personal civil angajat pe baz„ de contract, cei ce ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón acest domeniu au fost aprecia˛i cu calificative bune, au primit diplome ∫i medalii, Ón cadrul misiunilor interna˛ionale etc.

Œn aceste condi˛ii, Ón momentul de fa˛„, principala problem„ cu care se confrunt„ militarii angaja˛i pe baz„ de contract este aceea c„ sunt Ón situa˛ia de a se pensiona la 40 de ani, Ón loc de 45 de ani. Unii dintre ei au deja peste 40 de ani ∫i sunt Ón situa˛ia ca, Ón 30-50 de zile, s„ p„r„seasc„ sistemul. Mul˛i dintre ace∫tia au datorii, copii la facultate, cheltuieli personale, pe care le-au angajat ∫tiind c„ vor fi Ón serviciu militar p‚n„ la 45 de ani.

De aceea, se cere o urgent„ analiz„ a prevederilor legale Ón domeniu, revenirea la v‚rsta de 45 de ani ∫i, apoi, la o serie de modific„ri ale legisla˛iei, care s„ Ói a∫eze pe ace∫ti salaria˛i la acela∫i nivel de drepturi ∫i Óndatoriri, la terminarea serviciului, cu personalul militar, a∫a cum sunt Ón perioada activ„. Dar, repet, primul lucru care trebuie s„ se Ónt‚mple este acela de a reveni la v‚rsta de pensionare de 45 de ani, pentru c„ nu putem

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 20 de colegi, 4 fiind membri ai Guvernului, 13 sunt europarlamentari, iar 3 colegi, domnii senatori Pere∫ Alexandru, Popescu Mihail Ioan ∫i ™ter Sever, sunt pleca˛i Ón delega˛ii. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 69 de parlamentari.

Œn cadrul ∫edin˛ei de plen de ast„zi, Biroul permanent reunit ast„zi v„ propune s„ aib„ loc, p‚n„ la ora 18,00, Ón afara declara˛iilor politice, includerea Ón ordinea de zi a dezbaterii proiectelor de lege care sunt Ónscrise.

Practic, dup„ ora 18,00, Ón loc s„ avem aceea∫i ∫edin˛„ standard de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, Birourile permanente reunite ale celor dou„ Camere au hot„r‚t ca ast„zi, de la ora 18,00, comisiile permanente ale Senatului, Ómpreun„ cu comisiile permanente din Camera Deputa˛ilor, s„ procedeze la audierea candida˛ilor pentru mini∫tri nominaliza˛i, prin scrisoarea adresat„ de domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul de lucru, respectiv, continuarea lucr„rilor Ón plen p‚n„ la ora 18,00.

Nu sunt observa˛ii.

Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.

De asemenea, v„ adresez rug„mintea s„ participa˛i la vot.

Birourile permanente reunite v„ propun, de asemenea, modificarea programului anun˛at s„pt„m‚na trecut„, urm‚nd ca m‚ine diminea˛„ s„ avem ∫edin˛e Ón comisiile reunite ale celor dou„ Camere; m‚ine, la ora 13,00, s„ avem ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului; tot m‚ine, la ora 15,00, s„ avem o ∫edin˛„ comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, Ón care s„ dezbatem scrisoarea adresat„ de domnul prim-ministru C„lin PopescuT„riceanu, legat„ de restructurare ∫i remaniere guvernamental„.

Biroul permanent propune pentru miercuri diminea˛„ plen, urm‚nd s„ discut„m ce vom face miercuri dup„amiaz„ ∫i, eventual, joi. B„nuiesc c„ vom face comisii, dar s„ avem o ∫edin˛„ de plen miercuri, ca s„ putem finaliza proiectele de lege pentru care exist„ rapoarte, s„ nu avem ne∫ansa de a fi adoptate tacit.

Dore∫te s„ intervin„, la programul de lucru, domnul senator Gheorghe Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sus˛in propunerea pe care a f„cut-o domnul senator Adrian P„unescu la finalul interven˛iei sale.

Este vorba de restructurarea ∫i remanierea Guvernului, iar potrivit Constitu˛iei, Ón mod firesc ∫i legal, este necesar ca Ón comisiile permanente ale Senatului s„ fie audia˛i to˛i mini∫trii propu∫i pentru Guvernul restructurat sau remaniat.

Ca atare, v-a∫ propune, domnule pre∫edinte, s„ accepta˛i s„ adopt„m o hot„r‚re...

Dumneavoastr„ a˛i participat la ∫edin˛a Birourilor permanente ∫i nu a˛i solicitat acest lucru, iar chestiunile trebuie discutate, mai Ónt‚i, Ón Biroul permanent.

V„ rog.

Ave˛i perfect„ dreptate, nu am solicitat aceasta, dar interven˛ia domnului senator Adrian P„unescu m-a convins Ón acest sens, a exemplificat ∫i pe un ministru, Iorgulescu, preocupat mai mult de v‚nzarea pe zeci de milioane de euro a bunurilor care n-au apar˛inut altora, ci poporului rom‚n, ∫i este necesar s„-l audiem ∫i pe d‚nsul, ∫i pe ceilal˛i, Ón cadrul programului care a fost stabilit de c„tre Birourile permanente. La lista celor 12 propu∫i ieri, Ón Sf‚nta Zi de Florii, ∫i ziua p„c„lelilor, de c„tre premierul Popescu-T„riceanu s„ fie ad„uga˛i ∫i ceilal˛i membri ai viitorului Guvern.

Nu putem face nicio discriminare, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i v-a∫ ruga s„ accepta˛i s„-i audiem pe to˛i.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt alte interven˛ii?

Domnul senator Eckstein, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportat la cele spuse de antevorbitori aici, trebuie s„ constat„m c„ sunt incidente prevederile art. 106 din Constitu˛ie, care stipuleaz„ c„ func˛ia de membru al Guvernului Ónceteaz„ Ón urma demisiei, a revoc„rii, a pierderii drepturilor electorale, a st„rii de incompatibilitate, a decesului, precum ∫i Ón alte cazuri precizate de lege.

Œn cazul mini∫trilor care Ó∫i p„streaz„ portofoliul ∫i portofoliul r„m‚ne neschimbat, se Ón˛elege c„ ei nu trebuie s„ fie audia˛i ∫i Ó∫i p„streaz„ locul Ón Guvern. Mul˛umesc.

Domnul senator Adrian P„unescu. Microfonul 4.

Cum m„ simt unul dintre antevorbitori ∫i, Ón anumite privin˛e, chiar unul dintre antef„c„tori, a∫ vrea s„ precizez c„ nic„ieri Ón Constitu˛ie nu se spune c„ un nou guvern are memoria unor posturi pentru mini∫trii care au fost Ón acel guvern.

Actualul Guvern Ó∫i Ónceteaz„ activitatea, schimb‚ndu-∫i formula de guvernare. Este mult c„ Parlamentul accept„ ∫i Ónvestirea actualului prim-ministru de c„tre el Ónsu∫i, pentru c„ noi nu l-am Ónvestit, hai s„ zicem, Ónc„, dar s„ vin„ ∫i cu persoane din Guvernul vechi numai pentru c„ au fost Ón Guvernul vechi, Guvern ale c„rui performan˛e tocmai le criticasem ∫i le critic„m, nu mi se pare corect ∫i nici — repet — nu mi se pare drept s„ arunc„m tot r„ul pe un singur partid, Partidul Democrat, sau pe eventuala vin„ a Partidului Conservator, care a fost, la un moment dat, Ón coali˛ie ∫i a∫a mai departe.

Œn ritmul acesta, se va ajunge ca niciodat„ s„ nu se ∫tie adev„rul ∫i s„ nu se poat„ face progrese Ón ce prive∫te actul de guvernare.

Eu nu cer alt program, dar, nominal, nic„ieri nu scrie Ón Constitu˛ie c„ trebuie s„ respect„m ceea ce a fost Ón fostul Guvern.

Pe de alt„ parte — un lucru foarte important —, Ón ce-l prive∫te pe domnul Iorgulescu, este cu at‚t mai imperios s„ vin„ Ón comisie, cu c‚t, domnule antevorbitor ∫i, probabil, postvorbitor, nu a fost niciodat„ Ón comisie, nu a fost audiat niciodat„. P„i, cum vine asta?!

Ce responsabilitate s„-∫i asume un Óntreg parlament, dac„ la comisiile sale nu vin cei propu∫i?!

V„ rog, este o chestiune Ón care logica trebuie s„ primeze.

V„ rog, domnule pre∫edinte, ajuta˛i-ne s„ primeze logica.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc. Domnul senator Antonie Iorgovan. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ suntem una dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului ∫i c„, Ón urm„ cu 3 ore, acest lucru a fost discutat Ón ∫edin˛a Birourilor permanente reunite. V„ rog s„ Óncerc„m s„ rezolv„m aceast„ chestiune, s„ nu o ducem mai departe.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Suntem, totu∫i, una din Camere, nu suntem zero Camere...

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Eu care, prin for˛a Ómprejur„rilor, sunt aici de la facerea lumii, Óntr-un fel, mi-am exprimat speran˛a c„, dup„ at‚tea remanieri guvernamentale ∫i Ónvestituri, am intrat Óntr-o not„, s„ spun, general acceptat„, dar constat c„, de∫i avem o experien˛„ parlamentar„ din ’90 p‚n„ la zi cu privire la Ónvestitura Guvernului ∫i, mai nou, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007 privire la remanierea Guvernului, totu∫i, suntem Óntr-o faz„ a c„ut„rilor.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Nu vreau s„ fac o critic„ Biroului permanent, dar, dup„ p„rerea mea, Biroul permanent nu a corelat institu˛iile constitu˛ionale. Sunt dou„ texte Ón Constitu˛ie care trebuie avute Ón vedere: o dat„, este art. 103, care este sediul materiei cu privire la Ónvestitura Guvernului, unde un alineat spune clar c„ Ónvestitura Guvernului Ónseamn„ vot pe dou„ lucruri: din partea Parlamentului, pe program ∫i pe Óntreaga list„. Al doilea text este cel care vizeaz„ remanierea guvernamental„ Ón ipoteza restructur„rii, art. 85 alin. (3). Este adev„rat, Óns„, c„ acest text, art. 85 alin. (3), este numai din 2003 ∫i probabil c„ nu am creat o practic„ suficient„ ca s„ ajungem, p‚n„ la urm„, la solu˛ii Ón afar„ de orice Óndoial„, Ón afar„ de orice Óntrebare.

Domnule pre∫edinte, dac„ corobor„m art. 85 alin. (3) cu art. 103, care vizeaz„ votul pe Óntreaga list„, ∫i dac„ ne raport„m ∫i la alin. (2) de la art. 85, care vizeaz„ remanierea pur„ ∫i simpl„, vom constata c„, Ón ipoteza Ón care se schimb„ structura Guvernului ∫i compozi˛ia politic„, trebuie vot pe Óntreaga list„.

Dac„ trebuie vot pe Óntreaga list„, a∫a cum, Ón mod corect, a cerut premierul, Óntrebarea care se pune este aceea de a ∫ti dac„ Parlamentul poate s„ dea vot pe Óntreaga list„, f„r„ ca, Ón prealabil, s„ nu fie audia˛i to˛i de pe list„.

Ce conteaz„ c„ unii au fost mini∫tri ∫i al˛ii sunt noi mini∫tri?

Da˛i-mi voie s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, unul dintre fo∫tii mini∫tri, de pild„, ni se propune s„ fie un ministru peste dou„ ministere.

P„i, nu trebuie s„ vedem dac„ omul acesta, pe numele lui de p„m‚ntean Varujan Vosganian, este Ón m„sur„ s„ fac„ fa˛„ la ditamai colosul? Cum s„ nu-l audiem?

V„ mul˛umesc, domnule senator. Doamna senator Verginia Vedina∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ pledoaria f„cut„ — de fapt, lec˛ia pe care ne-a ˛inut-o domnul profesor Iorgovan —, foarte multe lucruri nu mai pot fi de ad„ugat. Vreau, Óns„, s„ punctez c„ Ón niciun caz nu are aplicabilitate art. 106, care reglementeaz„ statutul de membru al Guvernului, c‚nd Óncepe ∫i Ón ce modalit„˛i Ónceteaz„.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ argumentez c„, dincolo de principiile care s-au invocat aici, cred c„ are aplicabilitate ∫i principiul simetriei.

At‚ta vreme c‚t un alt guvern va avea o alt„ componen˛„, este firesc ca aceia care-l vor compune s„ treac„ prin aceea∫i procedur„ de Ónvestire. A∫ merge pu˛in mai departe ∫i a∫ Óndr„zni s„ afirm c„, de fapt, este vorba ∫i de alt program de guvernare, pentru c„ noi cunoa∫tem c„ un program de guvernare este format din programele de guvernare ale partidelor care-l compun. Œn contextul Ón care, din ceea ce a fost odat„ — respectiv, 4 partide — au r„mas numai dou„ partide, este evident c„ vor interveni muta˛ii ∫i Ón ceea ce prive∫te con˛inutul acestui program de guvernare.

Acesta este un argument Ón plus pentru a sus˛ine necesitatea ca to˛i membrii viitorului guvern s„ fie audia˛i de Camerele Parlamentului, iar din punct de vedere procedural, cred c„ putem s„ facem, Ón acest sens, o sesizare c„tre Camera Deputa˛ilor, s„ ne punem de acord ∫i aceast„ procedur„ s„ fie Óndeplinit„.

V„ mul˛umesc.

Da.

Mul˛umesc.

Domnul senator Iorga, dup„ care urmeaz„ domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Domnule pre∫edinte,

Ca lider al Grupului parlamentar al P.R.M. din Senat, v„ rog s„ supune˛i la vot propunerea respectiv„.

V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ aceast„ propunere trebuie discutat„ de cele dou„ Birouri permanente ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor ∫i Ón cele dou„ Camere. Da.

V„ rog, domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu suntem Ón situa˛ia unei mo˛iuni de cenzur„. Œn cazul unei mo˛iuni de cenzur„, un candidat la postul de prim-ministru prezint„ cabinetul Ón ansamblul s„u.

Suntem Ón situa˛ia de remaniere guvernamental„ ∫i avem precedente. Avem precedente c‚nd mini∫trii a c„ror culoare politic„ ∫i locul lor Ón structur„ nu s-au schimbat au fost demi∫i de c„tre primul-ministru, f„r„ implicarea Parlamentului, iar al˛ii, la numirea c„rora s-a schimbat structura Guvernului, respectiv, s-a schimbat apartenen˛a politic„, au trecut prin filtrul Parlamentului.

Avem mai multe precedente de acest fel. Deci, Ón caz de remaniere sau restructurare, este v„dit faptul c„ cei care sunt asculta˛i de c„tre comisiile reunite ale celor dou„ Camere — ∫i aici nu putem vota de capul nostru, pentru c„ este o problem„ care implic„ ambele Camere ale Parlamentului — urmeaz„ s„ fie audia˛i cei noi sau al c„ror fotoliu s-a schimbat ca structur„.

Da. Mul˛umesc. Domnul senator Adrian P„unescu, microfonul 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Sigur c„ este Ómbietoare solu˛ia pe care ne-o ofer„ domnul antevorbitor, doar c„, dac„ ar fi a∫a, dac„ ar fi vorba de o remaniere, nu are de ce s„ se vin„ cu ea Ón Parlament. S„ mearg„ la pre∫edintele Traian B„sescu, care abia-i a∫teapt„!

Cred c„ a ie∫it Ón strad„ ∫i Ói a∫teapt„! Face semne, cu m‚na, la toate ma∫inile care trec: îOpri˛i-v„ cu Guvernul nou, s„ vi-l aprob!“

P„i, dac„ este remaniere, este una, ∫i dac„ este restructurare, dac„ se schimb„ Óntre ele sau se Ónmul˛esc, m„ rog, prin buta∫i, ministerele, atunci nu mai este vorba de remaniere, ci de restructurare, domnule pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri! Tocmai pre∫edinte al Comisiei juridice!

Este absurd ce spune˛i! Sunte˛i Ón plin absurd! V-a scris ca rol Eugen Ionesco!

Este nevoie de recomandarea comisiilor care sunt instrumente ale Parlamentului.

Dac„ dori˛i neap„rat, voi vorbi ca ast„zi, cinstit, Ón fa˛a dumneavoastr„, colegii mei din Senat, Ón plenul cel mare. Eu am crezut s„ vom survola lesne aceste lucruri, le vom g„si o solu˛ie ∫i se va merge ra˛ional la lucru.

Iat„ de ce, de exemplu, ar trebui audiat ministrul culturii ∫i cultelor!

Primim o informare de la doamna consilier Gabriela Ciot‚ng„, precum c„ pe d‚nsa conducerea ministerului a delegat-o s„ mearg„ ∫i s„ semneze pentru zeci de miliarde de lei, f„r„ negociere, achizi˛ionarea a diverse repere de care are nevoie ministerul.

Este normal ca noi s„ Óntreb„m, pentru perspectiva imediat„, nu numai cea material„, ci ∫i cea spiritual„ — c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor este, trebuie s„ spunem, ∫i un minister al spiritualit„˛ii —, cum dore∫te domnul ministru s„ cheltuiasc„ banii, dac„ domnul Demeter Andra∫ Istvan a chemat-o pe doamna Ciot‚ng„ ∫i i-a spus: îTe duci ∫i semnezi aceste achizi˛ii!“ Este normal?!

Sunt abuzuri grosolane ∫i sunt ∫i altele pe care nu le putem aduce Ón fa˛a tuturor — uneori, de ru∫ine, alteori, de sil„, alteori, pentru c„ am obosit tot critic‚nd ∫i aprob‚nd. Vai, aprob‚nd!

™i despre aceasta este vorba. ™i eu v„ rog, dumneavoastr„ ne-a˛i spus corect c„ au aprobat cele dou„ Birouri permanente. Doar nu ni le-a dat Sf‚ntul Duh, le-am votat noi, i-am delegat noi pe cei care s„ ne reprezinte acolo. V„ cer s„ informa˛i Birourile permanente s„ fac„ bine s„ se Óntruneasc„ ∫i s„ decid„ onest ∫i folositor pentru toat„ lumea, respect‚nd Constitu˛ia ∫i legile.

Nu am spus cum vom vota Ón comisii nici pe domnul Markó Béla, nici pe domnul Adrian Iorgulescu sau pe al˛ii, dar to˛i mini∫trii Guvernului nou trebuie s„ treac„ prin comisii. Este inadmisibil s„ se calce Ón picioare legile cu at‚ta senin„tate. M„car o remu∫care s„ fi avut cei ce fac asta.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,

S„ Óncerc„m s„ finaliz„m aceast„ disput„ deloc neimportant„. Dimpotriv„, a∫ spune, extrem de important„ Ón Parlament, acolo unde fiecare coleg are dreptul s„ cunoasc„ cum g‚nde∫te ∫i, mai ales, ce-∫i propune un candidat pentru o func˛ie de ministru.

Din punct de vedere strict formal, Óns„, regulamentar, Senatul nu poate decide Ón numele celor dou„ Camere, motiv pentru care, voi supune votului dumneavoastr„ solicitarea negociat„ cu Camera Deputa˛ilor, dar voi transmite, tot ast„zi, inclusiv domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, solicitarea venit„, Ón Senat, nu numai din partea domnului senator Adrian P„unescu, dar ∫i din partea Grupului parlamentar al P.R.M., f„cut„ de domnii senatori Nicolae Iorga ∫i Gheorghe Funar.

Deci, o prim„ chestiune, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón leg„tur„ cu programul, a∫a cum l-am enun˛at pentru ast„zi, m‚ine ∫i miercuri.

- Ast„zi, plen p‚n„ la ora 18,00. Dup„ aceea, comisii

- ∫i audieri.

M‚ine, mar˛i, audieri. Sigur c„ vom discuta cu colegii din Camera Deputa˛ilor ∫i, Ón situa˛ia Ón care vom decide s„ fie audia˛i to˛i ceilal˛i candida˛i de mini∫tri sau mini∫tri Ón func˛iune, vom anun˛a comisiile s„ se Óntruneasc„.

Mar˛i dup„-amiaz„, la ora 15,00, ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere.

Miercuri diminea˛„, de la ora 9,00, ∫edin˛a de plen a Senatului.

Miercuri dup„-amiaz„ ∫i joi, cred c„ vom avea ∫edin˛„ Ón comisii.

4 ab˛ineri, programul de lucru a fost aprobat.

- A solicitat cuv‚ntul domnul senator Io˛cu, pe o

- chestiune organizatoric„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn numele Grupului senatorilor P.D. din Senatul Rom‚niei, doresc s„ fac o declara˛ie. Am luat act de gestul premierului T„riceanu de a rupe Protocolul Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., un gest unilateral. Am luat, Ón acela∫i timp, act de gestul premierului de a veni cu un Guvern din care Partidul Democrat nu mai face parte, ceea ce Ónseamn„ o Ónc„lcare a Protocolului Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. ∫i, Ón acela∫i timp, o tr„dare a electoratului Alian˛ei D.A.

Œn consecin˛„, anun˛„m constituirea Grupului parlamentar al senatorilor P.D., din Senatul Rom‚niei. Am depus documentele necesare la Biroul permanent, cu rug„mintea ca miercuri, c‚nd am Ón˛eles c„ este prima ∫edin˛„ de plen, s„ facem ∫i anun˛urile, ∫i procedura complet„.

Mul˛umesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007

Mul˛umim pentru interven˛ie.

Sigur, cunoa∫tem regulamentul, ∫tim ce este de f„cut. Cererea trebuie adresat„ Biroului permanent al Senatului. Œ∫i va urma cursul. Nimeni nu are voie s„ v-o cenzureze. Mul˛umesc.

Stima˛i colegi...

Domnul senator Antonie ™tefan.

B„nuiesc c„ vor r„m‚ne 5 minute ∫i pentru dezbateri legislative.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea este de natur„ de a clarifica apartenen˛a politic„.

A∫a cum ∫ti˛i, am fost ales senator pe listele Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., Ón jude˛ul Mure∫, membru P.N.L. Ca urmare a demisiei mele din P.N.L., am activat ca senator independent, afiliat la Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D.

Din acest moment, vreau s„ v„ informez c„ voi activa, sunt afiliat la Grupul parlamentar al P.D., ca membru P.D. Ón perioada urm„toare.

Deocamdat„ nu pute˛i, pentru c„ nu este Ónfiin˛at legal. B„nuiesc c„ dori˛i s„ face˛i Ón viitor acest lucru. Domnul senator Dan C‚rlan.

Stima˛i colegi, mai l„sa˛i ∫i pentru s„pt„m‚na viitoare, c„-s lucruri interesante!

V„ rog, domnule senator C‚rlan.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi permit s„ citez din Regulamentul Senatului, art. 19: îOrice modificare intervenit„ la nivelul grupurilor parlamentare se aduce la cuno∫tin˛„, Ón scris, pre∫edintelui Senatului“, ∫i nu Biroului permanent, îiar acesta trebuie s„ anun˛e Ón plenul Senatului, Ón prima ∫edin˛„“.

Suntem deja Ón prima ∫edin˛„ ∫i credem c„ procedura poate fi Óncheiat„ chiar aici, acum.

## Sunte˛i Óntr-o mic„ eroare.

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ nu doresc s„ invoc eu regulamentul, dar v„ rog s„ g‚ndi˛i mai departe ∫i s„ privi˛i c„, Ón urm„ cu doi ani, atunci c‚nd am negociat func˛iile Ón Biroul permanent, c‚nd am negociat comisiile ∫i modul Ón care a˛i dorit cu to˛ii s„ face˛i parte din anumite comisii, v„ reamintesc c„ Ón momentul Ón care a˛i rupt Protocolul prin care constituia˛i Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., Ón acel moment, toate negocierile au c„zut, motiv pentru care b„nuiesc c„, dup„ ce vom rezolva m‚ine problema cu Guvernul, de miercuri vom discuta ∫i acest lucru.

V„ reamintesc c„ func˛iile se renegociaz„ Ón Biroul permanent, la conducerea comisiilor ∫.a.m.d.

## Stima˛i colegi,

Aceste chestiuni vor fi discutate ∫i rezolvate dup„ ce plenul va lua act de constituirea acelor grupuri parlamentare, b„nuiesc, P.N.L., P.D., separat.

S„ intr„m, totu∫i, Ón ordinea de zi.

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi — Raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termic„, produs„ centralizat.

Acest proiect de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat Ón Parlamentul Rom‚niei, dup„ Constitu˛ia nerevizuit„, deci, din 1991.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu acest raport.

Dac„ dore∫te unul dintre colegii care au fost la mediere, respectiv domnii senatori Ilu∫c„, C‚rlan, Simionescu, Mardare, Vedina∫, Stoica, Fekete Szabó, s„ prezinte plenului Senatului raportul respectiv?

V„ rog, domnul senator Dinescu.

## Domnule pre∫edinte,

A r„mas s„ supune˛i la vot ∫i propunerea de a Ónainta Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor solicitarea audierii tuturor mini∫trilor. Noi am votat numai programul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nici nu aveam cum s„

Aceasta este propunerea f„cut„ de colegii senatori ∫i eu sunt convins c„ domnul pre∫edinte, Ón mod cert, a ∫i ascultat-o, dar oricum la ora 18,00 voi merge ∫i voi discuta aceast„ chestiune.

Supune˛i la vot!

Nu am cum s„ supun la vot o propunere care nu ˛ine de competen˛a doar a Senatului, pentru c„ trebuie discutat„ Ómpreun„ cu colegii no∫tri din Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, nu c„ nu vreau eu s„ o pun.

Œ∫i putea Ónchipui cineva c„ se poate Ónt‚mpla a∫a ceva?

Domnul senator Dinescu, dori˛i s„ vorbi˛i din nou. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 1, v„ rog.

Propunerea era s„ supune˛i votului plenului Senatului solicitarea de a fi Ón∫tiin˛at Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor Ón leg„tur„ cu cererea noastr„ de audiere a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007 tuturor mini∫trilor. Asta era. Supune˛i la vot aceast„ propunere.

Acest lucru mi se pare de bun-sim˛ ∫i ar fi un abuz din partea mea dac„ Ón momentul Ón care s-ar termina ∫edin˛a nu a∫ merge imediat la domnul pre∫edinte V„c„roiu s„ discut„m acest lucru.

De acord.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci dumneavoastr„ dori˛i s„ m„ mandata˛i s„ merg la pre∫edintele Senatului ∫i s„-i spun...

## Stima˛i colegi,

Aceast„ chestiune nu este regulamentar„ ∫i, nefiind regulamentar„, eu nu am cum s„ o

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, Ó∫i putea Ónchipui cineva c„ se va Ónt‚mpla Ón halul acesta?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu v„ sup„ra˛i, este un punct de vedere. S„ ∫ti˛i c„ exist„ colegi senatori ∫i deputa˛i care au puncte de vedere diametral opuse.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

A∫tept replicile corecte ∫i legale!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dezbaterea privind remanierea Guvernului nu poate fi f„cut„ doar Óntr-o Camer„.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Dar nu despre asta este vorba!

## Stima˛i colegi,

Solicitarea venit„ din partea domnului senator Adrian P„unescu o voi transmite domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu ∫i, Ón mod cert, noi, de diminea˛„, cele dou„ Birouri, vor discuta pe aceast„ chestiune Ón sensul audierii Ón comisie a tuturor celor care se g„sesc pe lista mini∫trilor propu∫i de primul-ministru C„lin PopescuT„riceanu.

Da˛i-mi voie s„ ofer cuv‚ntul doamnei senator pentru a prezenta raportul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de mediere s-a Óntrunit Ón data de 21 martie 2007 ∫i a Óntocmit raportul care v-a fost prezentat Ón c„su˛„, cu anexa aferent„. Este vorba, Ón principal, despre faptul c„ Ordonan˛a Guvernului nr. 73/2002 a fost respins„ ∫i, pe cale de consecin˛„, a operat modific„ri

at‚t Ón titlul legii, c‚t ∫i Ón con˛inutul acesteia, Ón sensul respingerii ordonan˛ei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu solu˛iile propuse de comisia de mediere, respectiv textele Camerei Deputa˛ilor.

Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra textelor propuse de comisia de mediere.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Cu 69 voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, amendamentele au fost adoptate.

La punctul 3 din ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul pentru aplicarea prevederilor Conven˛iei Na˛iunilor Unite asupra dreptului m„rii, din 10 decembrie 1982, Ón leg„tur„ cu conservarea ∫i gestionarea stocurilor de pe∫ti anadromi ∫i a stocurilor de pe∫ti mari migratori, adoptat la New York Ón 4 august 1995.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte Pascu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 27 martie ∫i, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea Guvernului, microfonul 10, punctul de vedere, v„ rog.

## **Domnul Töke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Aderarea la acest acord confer„ Rom‚niei o serie de beneficii privind asigurarea conserv„rii pe termen lung ∫i utilizarea durabil„ a stocurilor de pe∫ti, Ómbun„t„˛irea cooper„rii Óntre state Ón acest domeniu, monitorizarea controlului ∫i supravegherea navelor de pescuit, a opera˛iunilor de pescuit ∫i a activit„˛ilor acestora, angajarea Ón activit„˛i de pescuit corespunz„toare, evitarea impactului nefavorabil asupra mediului marin ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007 conserv„rii biodiversit„˛ii, a p„str„rii ecosistemelor marine ∫i a minimiz„rii riscului pe termen lung sau a efectelor ireversibile ale opera˛iunilor de pescuit.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, a fost elaborat proiectul de lege al„turat, pe care v„ rug„m s„-l aproba˛i. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, v„ consult, dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Nu sunt interven˛ii.

Raportul este favorabil, f„r„ amendamente.

Supun, printru-un singur vot, plenului Senatului at‚t raportul Óntocmit de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, c‚t ∫i legea Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, aprobate de plen cu 71 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

La punctul 4 din ordinea de zi avem Propunerea legislativ„ privind unele m„suri de sprijinire a produc„torilor din acvacultur„.

V-a∫ adresa rug„mintea, nu aceast„ lege Ónscris„ la punctul 4, ci legea de la punctul 6 din ordinea de zi, care are termen de adoptare tacit„ pe 12 aprilie, ∫i cealalt„ are pe 18 ∫i pe 26 aprilie.

Este organic„, o s„ o lu„m dup„ aceea Ón dezbatere.

S„ lu„m Ón dezbatere punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativ„ privind modalitatea de semnare a documentelor oficiale.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.

Œl rog pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul. Ini˛iatorii, dac„ sunt prezen˛i?

V„ rog, domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am constatat, Ómpreun„ cu ceilal˛i senatori P.R.M. semnatari ai acestei propuneri legislative, la fel ca ∫i dumneavoastr„, c„ ordonan˛ele de urgen˛„ ∫i ordonan˛ele simple ale Guvernului, proiectele de lege ∫i punctele de vedere ale Guvernului Ón leg„tur„ cu propunerile legislative, de la Ónceputul anului 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, nu sunt semnate olograf de c„tre primul-ministru, a∫a cum prevede Legea nr. 24/2000.

Œn locul semn„turii olografe a prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu a fost aplicat„ de c„tre alte persoane o ∫tampil„ sau o paraf„ pe proiectele de acte normative. A∫a cum se ∫tie, la rom‚ni îpe∫tele de la cap se Ómpute“ ∫i, ca atare, acelea∫i proceduri s-au aplicat ∫i se aplic„ ∫i Ón unele ministere, precum ∫i Ón unele consilii jude˛ene, consilii locale, prefecturi ∫i prim„rii.

Pe aceast„ tem„ l-am interpelat pe prim-ministru la 27 martie anul trecut Ón leg„tur„ cu aceast„ stare de fapt ∫i Ón r„spunsul primit de la cabinetul premierului se precizeaz„ c„ îAplicarea ∫tampilei cu semn„tur„, cu

acordul ∫i Ómputernicirea expres„ a demnitarului, este o practic„ pe care legea nu o interzice.“

V„ precizez c„ acest r„spuns poart„ o alt„ semn„tur„, cea real„ a premierului T„riceanu, ∫i pe acest r„spuns la interpelarea mea nu a fost aplicat„ ∫tampila.

Pentru a se intra Ón legalitate, v-am propus, doamnelor ∫i domnilor senatori, un proiect de lege cu doar patru articole, prin care s„ se interzic„ persoanelor care ocup„ func˛ii de demnitate public„ s„ procedeze a∫a cum se procedeaz„ de mai bine de doi ani de zile, iar Ón cazul Ón care se aplic„ ∫tampila sau parafa pe documentele oficiale ∫i nu sunt semnate olograf, fapta respectiv„ s„ fie aspru sanc˛ionat„ cu o amend„ de la 10.000 la 100.000 lei.

Sper, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ prin votul dumneavoastr„ ve˛i contribui la intrarea Ón legalitate Ón acest domeniu ∫i ve˛i da posibilitate ∫i premierului, ∫i unora dintre mini∫tri, ∫i unor primari, prefec˛i ∫i altor demnitari s„ ∫tie ce se scrie Ón documentele pe care diverse domni∫oare au aplicat ∫i aplic„ parafe.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe domnul senator Eckstein Kovács Péter s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc.

Raportul este de respingere, adoptat cu majoritate de voturi. Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, iar Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a transmis un aviz negativ. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog. Microfonul 9.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán** _— secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil, av‚nd Ón vedere urm„toarele motive: nu poate fi re˛inut„ critica potrivit c„reia prim-ministrul nu cunoa∫te con˛inutul actelor normative adoptate Ón ∫edin˛a de guvern. Toate actele normative prezentate ∫i adoptate Ón Guvern sunt adoptate prin decizia prim-ministrului, care are cuno∫tin˛„ despre aceste acte normative.

De asemenea, credem c„ instituirea r„spunderii subordona˛ilor pentru aplicarea semn„turii olografe a persoanelor cu func˛ii de demnitate public„ contravine Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„. Nu sus˛inem acest proiect de lege. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007

Mul˛umesc. La dezbateri generale, v„ rog. La dezbateri generale, dac„ dori˛i s„ interveni˛i? Doamna senator Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea s„ m„ raportez pu˛in la r„spunsul formulat sau la modul Ón care reprezentantul Guvernului ∫i-a argumentat punctul de vedere negativ, m„rturisind c„ nu pot s„ Ómp„rt„∫esc o asemenea argumentare.

Mai Ónt‚i, Domnia Sa a spus c„ nu are cum s„ nu cunoasc„ prim-ministrul con˛inutul actelor pentru c„ toate se adopt„ prin decizia sa. E o confuzie, sunt dou„ categorii sau dou„ institu˛ii diferite: una este hot„r‚rea de guvern, care se adopt„ de organul colegial numit Guvern... E-adev„rat c„ primul-ministru emite decizii, dar acestea au un alt regim juridic.

O alt„ chestiune la care vreau s„ m„ raportez vizeaz„ faptul c„ Ón Constitu˛ie se spune c„ hot„r‚rile de guvern, ca ∫i ordonan˛ele de guvern se semneaz„ de prim-ministru ∫i se contrasemneaz„ de mini∫trii care au sarcina punerii lor Ón executare. Atunci c‚nd legiuitorul constituant a folosit formula îse semneaz„ de prim-ministru“, Ón nici un caz nu cred c„ s-a avut Ón vedere existen˛a unor situa˛ii Ón care tehnologia s„ p„trund„ at‚t de mult Ónc‚t primul-ministru s„ fie exonerat de obliga˛ia constitu˛ional„ pe care o are de a semna actele care eman„ de la organul pe care Ól conduce.

Pentru aceste considerente, pentru faptul c„ de foarte multe ori s-a putut constata o anumit„ necunoa∫tere sau anumite situa˛ii confuze determinate tocmai sau chiar ∫tim foarte bine c„ au fost situa˛ii Ón care membrii Guvernului au refuzat s„ semneze anumite acte care au emanat de la Guvern, credem c„ solu˛ia care ar trebui s„ se impun„, tocmai pentru c„ este vorba de Guvern, ∫i nu de oricine, este ca semn„tura s„ fie chiar a celor care sunt nominaliza˛i de Constitu˛ie, ∫i nu a unor instrumente care s„ Ói Ónlocuiasc„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

™i eu v„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

La dezbateri generale dori˛i?

Da, domnule pre∫edinte.

P„i, sunte˛i ini˛iatorul legii. V„ rog, domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 10.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn calitate de coautor al acestei propuneri legislative, permite˛i-mi o scurt„ replic„ la interven˛ia reprezentantului Guvernului.

Constat cu regret ∫i m„ ab˛in de la alte calificative, fiind Ón S„pt„m‚na Mare, c„ nici ast„zi, pe aceast„ tem„, reprezentantul Guvernului nu a luat legea ∫i nu a citit-o. Œi recomand s„ citeasc„ Legea nr. 24 din 2000 ∫i s„-i aten˛ioneze pe cei care au scris punctul de vedere al Guvernului, pentru c„ nici aceia nu au citit legea. Œn mod fals se sus˛ine Ón punctul de vedere al Guvernului c„ nu se prevede Ón acte normative obligativitatea semn„turii olografe a actului normativ adoptat de Guvern de c„tre prim-ministru. Legea nr. 24 din 2000 scrie expres acest lucru: îPremierul semneaz„ olograf“.

Œn afar„ de acest lucru, scris negru pe alb Ón lege, v„ prezint doar un singur exemplu. Cunoa∫te˛i c„, la sf‚r∫itul anului trecut, au fost adoptate Ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului cu nr. 99 ∫i nr.131 din 2006. Presa a semnalat ilegalit„˛ile ∫i gravele Ónc„lc„ri ale drepturilor omului s„v‚r∫ite prin aceste dou„ ordonan˛e. Declara˛ia premierului: îNu am cunoscut con˛inutul acestor ordonan˛e“. Alte comentarii sunt de prisos.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Alte interven˛ii?

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, fac precizarea c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„. Legea are caracter de lege ordinar„. Raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este negativ.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, respectiv:

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Corpului consilierilor de integrare;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2006 pentru modificarea art. 5 alin. (6) din Ordonan˛a Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/12.IV.2007 ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar;

— Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obliga˛iilor de plat„ ale institu˛iilor publice, stabilite prin titluri executorii;

— Lege pentru abrogarea Legii nr. 581/2004 privind certificatul suplimentar de protec˛ie pentru medicamente ∫i produse de uz fitosanitar;

— Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoa∫terea meritelor personalului armatei participant la ac˛iuni militare;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2006 privind unele m„suri pentru facilitarea cooper„rii poli˛iene∫ti interna˛ionale;

— Lege pentru acceptarea Amendamentului adus la Conven˛ia privind comer˛ul interna˛ional cu specii s„lbatice de faun„ ∫i flor„ pe cale de dispari˛ie, adoptat„ la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferin˛„ a P„r˛ilor, la Gaborone la 30 aprilie 1983.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201576]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 44/12.IV.2007 con˛ine 20 de pagini.**

Pre˛ul: 5,00 lei