Stenogramă plen

## Bună ziua!

Îl rog pe domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, să verifice cvorumul de ședință.

Vă rog, domnule senator.

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Bună ziua, tuturor!|| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion|delegație<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>Guvern| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezentă<br>prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja|prezent<br>prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent|

Frunda György delegație Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan absent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László absent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel delegație Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile delegație Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț absent Rasaliu Marian Iulian delegație Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan absent

Suntem în cvorum de ședință.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună ziua, stimați colegi. Suntem în cvorum de ședință.

Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 30 mai 2011.

La conducerea ședinței noastre voi fi asistat de către domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

83 de colege și colegi și-au înregistrat în acest moment prezența.

Sunt convins că această prezență se va îmbunătăți pe măsură ce avansăm în dezbaterile noastre.

Avem în față o propunere de ordine de zi, cu mențiunea că Biroul permanent a decis, la propunerea liderilor de grup, ca pachetul de inițiative legislative cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii să fie reportat pentru lunea viitoare.

De asemenea, aș dori să avansez, de la acest microfon, sugestia ca două inițiative legislative, respectiv punctele 18 și 19 din ordinea de zi, care au termen de adoptare tacită pe data de 2 iunie 2011 – și alte două pe data de 7 iunie 2011, dar cred că până pe data de 7 iunie 2011 avem răgazul să ne aplecăm asupra lor –, să încercăm să le dezbatem după punctul 3 din ordinea de zi, pentru a nu risca să treacă de Senat prin adoptare tacită.

Cu aceste modificări,

Nu funcționează!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

OK! Încercăm încă o dată.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Vom verifica sistemul de vot.

Vă rog să fim atenți pentru următoarele voturi, să nu mai avem aceste mici sincope.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi, un program de lucru obișnuit pentru ziua de luni, până la ora 18.00, urmat de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Înțeleg că domnul senator Șerban Rădulescu dorește să facă un anunț.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

## **Domnul Șerban Rădulescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț plenul Senatului, nu cu bucurie, că, începând de astăzi, nu mai fac parte din Grupul parlamentar al PDL, ci voi activa ca senator independent, neafiliat.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator. Luăm notă de acest anunț.

Dați-mi voie să vă informez cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarea lege:

– Lege privind ratificarea Amendamentului nr. 5 convenit prin schimburi de scrisori semnate la București la 24 martie 2010 și 19 aprilie 2010 și la Luxemburg la 31 martie 2010 dintre România, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiului București, la Contractul de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiului București pentru finanțarea Proiectului privind infrastructura urbană în București, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 și la București la 19 decembrie 2000, și pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui contract, cu modificările ulterioare.

Pentru această lege se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale. Din acest moment curge termenul legal de sesizare a Curții Constituționale.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă, nu înainte de a-i spune domnului senator Nicolae Robu „La mulți ani!” pentru ziua de naștere de sâmbătă.

La mulți ani, domnule senator!

Și să răspundeți la telefon când vă sună președintele Senatului să vă ureze la mulți ani. Rugămintea noastră oficială.

Vă mulțumesc.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind contractele de credit pentru proprietăți rezidențiale – COM (2011) 142 final.

În conformitate cu prevederile procedurii de lucru și cu mecanismul decizional al Senatului, Biroul permanent al Senatului a aprobat Memorandumul intern nr. 457 din 4 aprilie 2011 și informez plenul Senatului că Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind contractele de credit pentru proprietăți rezidențiale – COM (2011) 142 final nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității.

Punctul 2 din ordinea de zi, proiecte de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

2.1. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia regimurilor matrimoniale – COM (2011) 126 final.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport prin care constată că cele două principii nu au fost încălcate și, ca atare, vă

2.2. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia parteneriatelor înregistrate – COM (2011) 127 final.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a constatat, privitor la cele două articole evaluate, că textul respectă principiile de subsidiaritate și proporționalitate și, ca atare, vă

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției europene privind suprimarea cerinței legalizării pentru documentele întocmite de agenții diplomatici și funcționarii consulari, adoptată la Londra la 7 iunie 1968, semnată de România la Strasbourg la 21 mai 2010.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Anton Niculescu.

Microfonul 10, domnule ministru.

Vă rog.

## **Domnul Anton Niculescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre un proiect care elimină cerința legalizării documentelor întocmite de agenții diplomatici și funcționarii consulari.

Vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog să ne prezentați raportul comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi, Inițiator este Guvernul României.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege. Aviz favorabil am primit, de asemenea, de la Consiliul Legislativ.

De fapt, proiectul de lege urmărește ratificarea Convenției europene privind suprimarea cerinței legalizărilor pentru documentele întocmite de agenții diplomatici și funcționarii consulari.

Vă propunem un raport de admitere fără amendamente, adoptat în unanimitate de către membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții pe marginea acestui text? Nu.

Vă

Mulțumim domnului secretar de stat Niculescu pentru prezență.

Așa cum am aprobat, mergem direct la punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Este vorba despre un proiect de lege pe care l-am dezbătut în plenul Senatului României în data de 25 mai 2011. Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

- Rog, atenția dumneavoastră și vă

- abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Vă

Punctul 19, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului Senatului din 25 mai 2011.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă

- Vă

La punctul 4 din ordinea de zi inițială este înscris Proiectul

de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Raportul comisiei este unul de admitere.

Deci este punctul 4 din ordinea de zi inițială, care a fost modificată. Vă cer scuze, nu s-a putut încă opera... Deci, practic, fostul punct 4 este actualul punct 6 și vă rog ca, de acum, să corelăm numerotarea ordinii de zi inițiale cu cea modificată, da? Deci este punctul 6 pe stil nou, punctul 4 pe stil vechi. Înainte de anunțul domnului senator Rădulescu. Acesta este momentul.

## De acord?

Deci punctul 4 din ordinea de zi inițială este Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Este actualul punct 6, fostul punct 4 de pe ordinea de zi inițială.

Raportul comisiei este unul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnule ministru Iliescu, din partea Guvernului, dacă doriți să mai faceți un comentariu. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Din capul locului, trebuie să spun că prezint proiectul de lege de abilitare în temeiul art. 115 din Constituția României, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite, pe perioada vacanței parlamentare, ordonanțe simple.

Proiectul de lege a fost structurat pe cinci domenii mari de abilitare: finanțe publice și economie, transporturi, comunicații, educație și cercetare, sănătate, care, la rândul lor, cuprind subdomenii, care vor face obiectul viitoarelor ordonanțe simple.

Vreau să fac precizarea că în cadrul comisiei au existat discuții legate de situația ca anumite domenii să facă obiectul legilor organice. Comisia de specialitate, după o discuție extrem de profundă, a amendat foarte serios textul. Parțial, suntem de acord cu soluțiile formulate în raport, dar pentru operativitate și pentru a da posibilitatea ca acest proiect de lege să ajungă la Camera Deputaților, vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Parțial, domnule președinte și stimați colegi, a fost de acord și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a eliminat din proiectul de lege acele domenii în care se urmărea modificarea prin ordonanțe a unor legi cu caracter organic.

De asemenea, proiecte din domenii foarte sensibile, cum ar fi cercetarea, finanțarea cercetării, mai bine zis tentativa de a mai tăia ceva din banii și așa puțini ai cercetării, am eliminat-o, urmând ca Guvernul, în toamnă, să treacă la introducerea unui proiect de lege care să reglementeze acest aspect.

Comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise – sunt în anexa nr. 1 – și cu amendamente respinse – se regăsesc în anexa nr. 2 –, astfel încât, în calitate de primă Cameră sesizată, vă supunem spre dezbatere propunerea de admitere cu amendamente a proiectului de lege, având în vedere că aceasta face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Sunt intervenții?

Domnul senator Mitrea, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ar fi multe de spus despre acest proiect de lege.

Am însă o problemă care e de fond și vă spun de la început că nu poate fi votată o asemenea lege, cel puțin nu de către noi. În Codul fiscal noi am trecut că „de regulă” – sigur, am fost împotriva acestei sintagme –, „de regulă toate modificările aduse Codului fiscal, sistemului fiscal din România se aplică la șase luni după ce ele au fost adoptate”. Eu, această sintagmă, „de regulă”, am văzut-o de bună-credință. Deci, de obicei, așa se întâmplă: în cazuri excepționale adoptăm și soluții excepționale. Dacă noi adoptăm acest proiect de lege care abilitează Guvernul să adopte hotărâri în domeniul Codului fiscal, în mod evident, înseamnă că încălcăm legea pe care noi am adoptat-o. Deci „de regulă” devine obligatoriu să faci modificări în timp mai scurt de șase luni de zile.

De aceea, ori își retrage Guvernul proiectul de lege și se pune în acord cu legea de bază, care este legea Codului fiscal, în titlu este „sistemul de taxare în România”, ori, evident, acest proiect de lege nu poate fi votat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții?

## Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să plec de la susținerea domnului ministru, care a lăsat să se înțeleagă că este important ca proiectul de lege să treacă repede de Senat, pentru că va fi transmis Camerei Deputaților, și, în al doilea rând, a lăsat să se înțeleagă că, chiar dacă noi am făcut niște modificări în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în parte, Guvernul nu este de acord, ceea ce înseamnă că rămânem pe poziții de adversitate profundă – cel puțin o parte a Parlamentului – cu Executivul.

Pornind de la această constatare, eu aș vrea să subliniez trei aspecte. Primul aspect – foarte important și de care ar trebui să ne pese tuturor – este rolul sau ține de rolul Parlamentului în procesul de legiferare.

Până când, stimați colegi, noi, senatorii, vom accepta ca un guvern să se substituie în ceea ce înseamnă atribuția noastră fundamentală, aceea de a legifera?

V-aș ruga să observați că s-a dat publicității, săptămâna trecută, un raport și veți vedea că peste 85% din legislația din România este aprobată prin ordonanțe simple și ordonanțe de urgență.

Dacă veți merge la activitatea actualei sesiuni parlamentare, peste 80% din ceea ce a trecut prin Senat sunt proiecte de lege de aprobare a ordonanțelor de urgență.

Dacă vom merge la ceea ce am legiferat noi în Senatul României în ultimele trei–patru sesiuni, veți constata că nu am legiferat nimic important, care să fi putut genera cu adevărat dezbateri serioase în Parlamentul României.

Ca atare, bilanțul Guvernului Boc, indiferent a câta formă, 1, 2, 3 sau 5, sunt următorul: 13 angajări de răspundere – este nemaiîntâlnit un asemenea număr de angajări de răspundere, sunt de trei ori mai multe decât au făcut Guvernul Năstase și Guvernul Tăriceanu la un loc. Astăzi am primit, cu tristețe, vestea că se dorește o nouă angajare – eventual, de răspundere – pe Statutul minorităților naționale, ceea ce ar însemna a 14-a angajare a răspunderii Guvernului în ultimii doi ani și jumătate.

Dacă mai dorim să fim un stat de drept, eu vreau să vă rog pe toți să ne gândim foarte serios să așezăm în limitele Constituției raporturile dintre Parlament și Guvern, și aceasta ar însemna ca legiferarea să se producă aici, iar Guvernul să pună în aplicare legea.

Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy, urmat de domnul senator Valeca.

Microfonul 2.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur că dorința Parlamentului este firească și justă. E firesc să controlăm noi, Legislativul, ca nu cumva Guvernul să facă niște lucruri care nu sunt conforme cu normele statului de drept. Este firesc să considerăm..., și așa și trebuie să facem... Singurul for legiuitor rămâne, este și va fi Parlamentul.

Noi suntem, în schimb, datori să asigurăm și buna funcționare a administrării acestei țări. Buna administrare este în mâna Guvernului. Toate măsurile luate de Guvern, până la urmă, pot fi cenzurate, pot fi corectate de Parlament.

În consecință, eu sunt convins că, dacă am fi cu toții de bună intenție și nu am face procese de intenție, atunci nu am presupune, înainte de a vedea care sunt măsurile luate de Guvern, că acestea vor fi neconforme cu Constituția.

Sigur că și onorații colegi de la Guvern au văzut, au studiat și au aprofundat cele scrise și atenționările formulate de Consiliul Legislativ, și vor ține cont de acest lucru, și nu vor interveni în problemele care lezează natura legii organice.

Sunt anumite prevederi într-o lege, chiar fiind organică, care nu constituie obiectul, conform Constituției, de legiferare în domeniul legilor organice, chiar în interiorul acesteia.

Eu sunt convins că domnii de la Guvern vor ști să aplice corect ceea ce Consiliul Legislativ a formulat. Faptul că nu sunt chiar mulțumiți, nu sunt bucuroși că li se taie aripile, este, scuzați-mă, firesc, dar nu trebuie să ne dea dreptul să nu-i dăm, să nu acordăm bună-credință că vor face exact așa cum și comisia noastră a formulat în raport.

Guvernul, deseori, ia măsuri care nu ne sunt pe plac nouă, celor care reprezentăm interesele aleșilor.

Țineți minte atunci când un Parlament întreg – era la Camera Deputaților – a votat cu mare entuziasm o măsură care era extrem de populară. Părea că, într-adevăr, mulțumește tot ce înseamnă învățământul, cu mărirea de salarii et cetera, pe care noi, ca aleși ai poporului, am susținut-o. Guvernul, pentru că avea obligația asta, a cenzurat această decizie și, credeți-mă, după ce au trecut deja niște ani de zile, puteți cântări și dumneavoastră că bine a făcut.

Mulțumesc.

Domnule senator Valeca, microfonul 4, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău de stimabilul coleg de dinainte, dar eu personal nu pot să dau credit Guvernului că ia măsuri bune.

Aș vrea să mă refer la un singur domeniu, mai ales că domnul secretar de stat nici nu vrea să recunoască raportul comisiei și susține că amendamentele admise nu trebuie adoptate.

Vreau să mă refer la Cenușăreasa economiei acestei țări, care este cercetarea.

Dacă în iarnă nu am luat poziție fermă privind modificarea legislației cercetării prin legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, acum sunt dator să o fac.

Din anul 2003 există două legi de bază în domeniul cercetării științifice: legea cercetării și legea cu privire la statutul cercetătorului. Au fost adoptate cu amendamente și adoptate de către Parlamentul național și vreau să vă spun că oamenii, atât câți mai sunt în cercetare, inclusiv organizațiile, patronatele și sindicatele, sunt mulțumiți cu această legislație. Nu sunt mulțumiți de finanțare.

Faptul că pentru sub 30.000 de oameni în această țară modificăm o dată prin Ordonanța simplă nr. 6/2011 și iarăși venim – nu știu ce se întâmplă de nu introducem în Parlament o dezbatere asupra acestui subiect – și cu abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, mi se pare foarte incorect și antinațional. Atâta timp cât țările dezvoltate – și dau ca exemplu numai Statele Unite ale Americii și Franța – consideră că rezolvarea crizelor economice pe termen lung se poate face prin alocarea de fonduri substanțiale cercetării, Guvernul, în ultimii doi ani, a micșorat fondurile, iar anul acesta se pare că a alocat o sumă mai mare și se pare că vrea să o reducă, deși, începând cu legislația din 2003, sunt firme private care se pot autoriza și pot lucra în domeniul cercetării. Guvernul taie acum posibilitatea institutelor naționale de a avea finanțare instituțională și introduce ONG-urile, care nu sunt autorizate, să lucreze în cercetare – de fapt, să mănânce bani din puținii bani ai cercetării –, iar aceasta mi se pare incorect, antinațional și fără perspectivă pentru țara noastră.

Deci, în situația în care amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu sunt acceptate, trebuie să fim împotriva acestui proiect de lege, în totalitate, și să atragem atenția și colegilor de la Camera Deputaților să nu mai facă această greșeală pe care am făcut-o și în iarnă.

Mulțumesc.

Domnule lider Hașotti, vă rog.

La final, și domnul ministru, și domnul președinte al comisiei vor avea intervenții.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu cred că trebuie să dăm, în sfârșit, votul, dar vreau, înainte de aceasta, pe undeva, să aduc un cuvânt de laudă distinsului nostru coleg, domnul senator Verestóy Attila, care, ați văzut, meșteșugește perfect cuvântul românesc, și-l felicit.

Ați văzut că Domnia Sa, după ce a gâdilat orgoliul fiecăruia dintre noi și al Parlamentului în ansamblu, a spus că, de fapt, Guvernul este cel care se ocupă de bunul mers al treburilor țării, ceea ce este, pe undeva, adevărat, dar și noi ne ocupăm sau ar trebui să ne ocupăm de bunul mers al treburilor țării, dragă domnule senator Verestóy Attila, și ați fost de acord cu acest lucru întotdeauna, mai ales când erați în opoziție.

Bine, că Parlamentul a devenit un fel de ghișeu unde Guvernul Boc depune asumările și ordonanțele de urgență, aceasta este altceva, însă cuvântul de laudă rămâne, pentru că încă o dată mi-ați adus aminte – și vă cunosc, și vă respect, și vă admir prea mult ca să nu vă spun – de cuvintele lui Machiavelli: „Dumnezeu i-a dat cuvântul omului pentru a-și ascunde gândurile”.

Vă mulțumesc.

Machiavelismul la rang de artă. Domnul senator Verestóy, microfonul 2. Începe să fie interesant.

Domnilor colegi,

Sigur, noi ne cunoaștem de atâta timp și sper că vom avea ocazia să ne cunoaștem și în continuare.

Cum vom lucra împreună nu se știe, dar vom lucra împreună pentru a face bine acestei țări – nu? –, vom lucra fiecare de pe poziția pe care o are, când în opoziție, când la putere.

Este o zi foarte interesantă în Senatul României astăzi. Domnule președinte Greblă, microfonul central.

Domnul Iliescu va avea cuvântul în încheierea dezbaterii.

Pentru a continua și eu disputa, suntem însă în altă situație.

Guvernul nu ne-a solicitat să-l abilităm să emită ordonanțe bune sau rele. Dacă ne făcea această solicitare, probabil l-am fi sfătuit să emită ordonanțe bune, dar în niciun caz nu i-am fi dat un cec în alb.

Problema este dacă solicitarea de abilitare a Guvernului este constituțională, legală sau depășește sfera constituționalului. În domeniul legilor organice – și aceasta, pentru a ne clarifica cu toții asupra aspectului –, prin Constituție și Regulamentul Senatului, îi este interzis Guvernului să reglementeze prin ordonanțe.

Ni s-a făcut sugestia aici că o lege, chiar organică fiind, ar putea cuprinde prevederi care ar avea un caracter ordinar. Acest lucru l-a susținut, printre rânduri, la un moment dat, Curtea Constituțională, ea însăși, în înalta-i și schimbătoarea-i rațiune, și-a modificat punctul de vedere.

O lege, fie ordinară, fie organică, se adoptă, se modifică și se abrogă după o singură procedură. Nu putem să adoptăm o lege și după aceea s-o modificăm printr-o altă procedură. Ea își păstrează caracterul în ceea ce privește adoptarea, modificarea și abrogarea, după cum este considerată, ca lege organică și, respectiv, ordinară.

Un ultim argument: nu putem să lăsăm Guvernul, de exemplu, să reglementeze în domeniul educației. Domeniul educației este reglementat de legi cu caracter organic. Pentru că, printre altele, dacă am adopta punctul de vedere al colegului, nu știm ce anume intenționează să modifice.

Deci, din acest punct de vedere, tehnic vorbind, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este constituțional și regulamentar.

Din punct de vedere politic, Guvernul s-a sprijinit pe un text constituțional prin care putea să fie abilitat să emită ordonanțe de urgență, dar eu zic că el a fost suficient de abil încât a ocolit Parlamentul în multe privințe, astfel încât votul colegilor din USL va fi categoric împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule ministru Iliescu, microfonul 8.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit din nou de la tribuna Guvernului dacă în discuțiile de până acum nu ar fi fost prezentată și o serie de informații inexacte.

O să vă aduc, în primul rând, câteva date statistice, care confirmă, fără dubiu, faptul că actualul Guvern a emis cu mult mai puține ordonanțe simple și ordonanțe de urgență decât toate guvernele care s-au perindat la conducerea țării din 2000 încoace.

Vă rog să mă ascultați, pentru că sunt lucruri pe care de multă vreme le-ați spus de la tribuna Parlamentului și sunt infirmate de cifre.

Guvernul Adrian Năstase, 2001–2004: 88 de ordonanțe în 2001, 73 de ordonanțe în 2002, 95 de ordonanțe în 2003, 94 de ordonanțe în 2004.

Guvernul Boc a emis doar 27 de ordonanțe în 2009 și 29 de ordonanțe în 2010, adică un sfert față de media celor patru ani de guvernare Adrian Năstase. Lucrurile sunt la fel de favorabile actualului Guvern și pentru perioada 2005–2008.

La capitolul ordonanțe de urgență, situația este la fel de favorabilă pentru Guvern, dar intru pe fond, domnule președinte.

## Domnule ministru,

Intervenția colegilor noștri a fost legată de angajarea răspunderii. Nu cred că sunteți...

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Vă rog să-mi permiteți, pentru că în niciun caz Guvernul... Fiindcă discutăm de legea de abilitare, dumneavoastră oferiți prin această lege posibilitatea Guvernului să vină cu niște ordonanțe. La momentul potrivit, se va discuta pe fiecare text în parte, începând cu Consiliul Legislativ, cu Parlamentul și cu Curtea Constituțională.

S-a spus că Guvernul a venit cu legi de natură organică. Aș vrea să vă citez cel puțin cinci decizii ale Curții Constituționale, din perioade diferite...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

E prea mult!

Îmi permiteți să continui, domnule președinte?

## Domnule ministru,

Remarc acest exces de zel, dar rugămintea mea este să vă referiți la temele legate de susținerea acestui proiect de lege. Dacă vreți să facem istoria parlamentarismului românesc, putem să stăm până dimineață pe această temă.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

## Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Vă cer scuze dacă ați perceput atitudinea mea ca pe un exces de zel. În niciun caz, și vă cer încă o dată scuze, dacă prin ceea ce spun...

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, doresc să subliniez faptul că susțin raportul, pentru a elimina orice suspiciune că Guvernul ar dori să legifereze în domeniul legilor organice.

Din punctul meu de vedere, am apreciat seriozitatea și modul profund în care s-a discutat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, tocmai din acest motiv, am fost de acord cu formula propusă în raport, deși eu și, cred, și colegii mei avem un alt punct de vedere.

A fost o formă sinceră de respect pentru decizia dumneavoastră din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, motiv pentru care vă rog din toată inima să fiți de acord cu adoptarea raportului, așa cum a fost întocmit de comisia de specialitate.

Domnul lider Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am văzut diverse situații în ședințele pe care le avem și l-am auzit în special pe domnul secretar de stat, în nenumărate rânduri, lăudând relația foarte bună pe care o are cu Senatul.

Aș vrea să-i reamintesc că Domnia Sa nu vine în Senat în postura de a ne trage pe noi la răspundere, și în niciun caz pentru a face un dialog cu sala. Dă răspunsuri concrete la întrebările care i se pun.

Argumente, întrecerea socialistă și celelalte pe care leam sesizat în intervenția de astăzi nu-și au rostul aici. Nu cred că este cazul acum să vină domnul secretar de stat și să ne spună ce a făcut Guvernul Boc, ce nu a făcut. Noi știm mai bine.

Intervențiile colegilor mei au fost clare, precise. Deturnarea răspunsurilor de la aceste întrebări nu cred că se califică pentru ședința noastră de astăzi.

Ca atare, vă propun o pauză de consultări de cinci minute și după aceea vedem dacă suntem dispuși sau nu să mergem mai departe cu acest vot.

Zece minute pauză de consultări. La ora 17.15 reluăm lucrările în plen.

Pauza de consultări s-a încheiat.

Domnul lider Ilie Sârbu ne va comunica rezultatul consultării.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Liderii grupurilor parlamentare, în spirit strict parlamentar și democratic, au decis să reluăm lucrările și să trecem direct la vot.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Rog toți colegii să revină în sala de plen.

Pauza de consultări a luat sfârșit, reluăm dezbaterea și vom vota.

Îi rog pe cei care nu sunt membri ai Senatului să permită senatorilor să se concentreze asupra momentului următor.

Aș dori să întreb plenul Senatului dacă există colegi care doresc să susțină amendamentele respinse.

Nu sunt.

Domnule președinte Greblă, mai sunt elemente de context pe care doriți să ni le comunicați înainte de trecerea la vot?

Înțeleg că amendamentele respinse nu sunt susținute în plenul Senatului. De aceea, am să

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 656...

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Și un anunț organizatoric din partea liderului Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Cristian Rădulescu.

Vă rog, domnule senator.

Stimați colegi,

Este vorba doar de un scurt anunț organizatoric, legat de locurile care-i revin Grupului parlamentar al PDL în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul senator Dumitru Oprea îl va înlocui pe domnul senator Șerban Rădulescu. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, actualizată.

Inițiatorul este prezent la dezbaterile în plenul Senatului? Nu.

Din partea Executivului, domnul Adrian Cucu, președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Microfonul 10, vă rog.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule președinte Cucu.

Așa cum este prevăzut în această propunere legislativă, rămân nesancționate câteva dintre faptele sancționate în forma actuală a legii, lucruri importante și care pot să conducă la spălarea de bani, precum recunoașterea clientelei sau obligația de a raporta tranzacțiile suspecte și, în același timp, limitele amenzilor sunt detaliate foarte mult, făcând o diferență foarte mare între amenda minimă și amenda maximă.

În aceste condiții, considerăm că adoptarea acestei propuneri legislative ar fi de natură să aducă prejudicii legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Până în prezent, legislația cu privire la spălarea banilor, așa-zisa Lege de spălare a banilor, nu a creat complicații în practică, astfel încât adoptarea unei astfel de propuneri legislative nu ar face decât să creeze mai multă confuzie decât să limpezească apele.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, dar cu numeroase observații și propuneri.

Guvernul, punct de vedere negativ. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au transmis avize negative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru motivele care sunt detaliate în raport, vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu.

Rog, atenția dumneavoastră.

Supun atenției și votului dumneavoastră raportul de respingere.

Lege organică.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Mocanu.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Valentin Mocanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se propune reglementarea măsurilor de protecție socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective din domeniul minier și energetic, în baza programelor de restructurare și reorganizare a societăților, aprobate prin hotărâre de guvern, la propunerea ministerului de resort, în condițiile în care există un program de restructurare și reorganizare.

Aceste măsuri propuse prin proiectul de lege au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu reglementările interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Față de aspectele menționate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Bașa, raportul comisiei, vă rog.

Raportul comisiei este de admitere, cu un singur amendament admis.

Această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor ordinare, și decizională este Camera Deputaților. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții?

Nu.

Pe cale de consecință,

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2011 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 și pentru modificarea altor acte normative incidente.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă modificarea Legii contabilității și a unor acte normative în legătură cu aceasta, în principal din cauza implementării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară și unor îmbunătățiri de ordin procedural privind ținerea evidenței contabile și auditarea situațiilor financiare.

Proiectul de lege a fost discutat în comisia de specialitate, și aș vrea să subliniez că Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține amendamentul adoptat de către comisie.

Prin urmare, vă rugăm să adoptați proiectul de lege, cu amendamentul admis de către comisie. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că un amendament a fost admis. Din păcate, a mai apărut un amendament pe care am vrea să-l discutăm în comisie, drept pentru care vă rog să supuneți la vot și să aprobați retrimiterea la comisie. Asta, în urma consultării cu membrii comisiei.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Termen – două săptămâni pentru un raport suplimentar, dacă nu cumva depășim termenul de adoptare tacită... O săptămână, pentru că în două săptămâni e termenul de adoptare tacită.

Deci termen pentru raport suplimentar – o săptămână.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată și a Legii nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare.

Din partea Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu. Vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ se referă la modul de aplicare a legislației în domeniul creditării în cazul instituțiilor de plată. Activitățile de creditare și de prestare a serviciilor de plată pot fi desfășurate în România cu respectarea unor reglementări, conform acestui proiect de act normativ.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de inițiator, propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea proiectului de lege în forma inițială, transmisă de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamentele prezente în anexa la proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Intervenții? Nu.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante.

Respingerea ordonanței!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

A fost ordonanță? Mă iertați. Revenim la votul precedent. Rog, atenția dumneavoastră.

Vă cer scuze.

Rog, atenția tuturor colegilor... și a domnului senator Mang.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante.

Din partea inițiatorilor, doamna senator Silistru. Microfonul 6.

Vă rog, doamnă senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Modificarea Legii nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante s-a făcut pentru armonizarea cu legislația din Uniunea Europeană și are în vedere, în primul rând, simplificarea procedurii de acordare a protecției soiurilor, reducerea perioadei de timp cu circa un an pentru obținerea brevetelor de soi, reducerea taxelor și încurajarea și susținerea amelioratorilor de a lua aceste brevete și a-și proteja, în acest fel, soiurile pe care le-au creat.

Acestea sunt principalele motive pentru care am modificat Legea nr. 255/1998. Practic, trebuie adusă în context cu modificările care au fost făcute la Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, care deja este pusă în aplicare.

Vă rog pe toți să susțineți această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Tánczos Barna. Microfonul 10. ## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii au propus, prin această modificare a Legii nr. 255/1998, simplificarea unor proceduri, modificarea și completarea articolelor referitoare la examinarea tehnică a documentelor depuse de solicitant, respectiv introducerea de prevederi privind unele aspecte tehnice care trebuie aplicate în corelație cu reglementările în domeniu.

Guvernul și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susțin propunerea legislativă.

Vă rog să fiți de acord cu aprobarea acesteia. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Daea. Microfonul 4.

Comisia a întocmit un raport favorabil.

Senatul dezbate această inițiativă legislativă în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri?

Suntem la dispoziția dumneavoastră, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării într-un sens pozitiv. Sarcina emiterii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aparținând societăților comerciale – celor cărora nu le-au fost eliberate astfel de certificate – urmează să revină Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Se încearcă o completare a legii pentru că era un vid legislativ pe această temă.

Guvernul susține propunerea legislativă formulată. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Calcan.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 mai 2011, membrii Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport favorabil.

Am ținut cont de avizul favorabil al Comisiei economice, industrii și servicii, precum și de avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Menționez și eu faptul că Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Mulțumesc.

Nu.

Vă

Vă

Felicitări doamnei senator Silistru și susținătorilor din toate facțiunile Senatului.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de completare a art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Inițiatorul dorește să susțină propunerea legislativă? Nu.

Domnul secretar de stat Curteanu. Microfonul 10.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne...

Lupii tineri încep să se bată pe posturile viitoarei guvernări.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu.

Vă

Punctul 11, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni în domeniul public al unității administrativ-teritoriale Secuieni, județul Neamț, și în administrarea Consiliului Local Secuieni, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Secuieni.

- Inițiatorii, deputați din județul Neamț, nu sunt prezenți

- în sală.

Domnul secretar de stat Barna Tánczos. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține propunerea legislativă.

Este vorba despre transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni în domeniul public al unității administrativ-teritoriale Secuieni, județul Neamț.

Avem acordul ASAS-ului – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – și susținerea Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Înțeleg că este vorba despre un raport de admitere, cu cinci amendamente admise, cuprinse în anexa la raportul pe care îl avem în mape.

Dacă nu sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative, am să vă

Vă

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63 din 29 august 2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și completările ulterioare.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu va prezenta punctul de vedere al inițiatorilor, de la microfonul 6. Doamnă senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de instituirea unei comisii interministeriale de atribuire de denumiri, care să avizeze proiectele de hotărâri ale consiliilor județene și consiliilor locale, ce reglementează schimbarea de denumiri a unor obiective județene sau locale având nume de personalități ori evenimente istorice, politice sau culturale.

Vreau să vă precizez că raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este favorabil și că mi-am însușit amendamentul domnului senator Radu F. Alexandru, anume ca din această comisie să facă parte și o persoană care să reprezinte Academia Română.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc doamnei senator.

Domnule secretar de stat Vasile Timiș, microfonul 8, vă

rog.

## **Domnul Vasile Timiș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul apreciază că înființarea comisiei interministeriale la nivel național, care ar avea ca obiect de activitate avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliilor locale și județene, ar duce la rezolvarea cu întârziere a problemelor, care s-ar rezolva mult mai operativ și mai bine de comisia județeană.

Totodată, apreciem că instituirea unui aviz obligatoriu, acordat de o comisie interministerială, este de natură să aducă atingere principiilor descentralizării, prevăzute de Legea-cadru a descentralizării, nr. 195/2006.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, întrunită în ședința din 3 mai anul curent, a dezbătut propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Sunt intervenții sau comentarii pe marginea acestui text? Da?

Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că ar fi o rușine pentru Parlamentul României să adoptăm o asemenea inițiativă. După ce, în 2008, poporul român a zis nu inițiatorilor unor asemenea inițiative sau inițiativelor asemănătoare, astăzi vedem că iarăși încep să renască inițiative care nu și-ar avea locul în Parlamentul României.

Nu numai că este răutăcioasă, este și prost întocmită. Și aș aminti numai câteva aspecte: pune față în față cultura și civilizația românească cu cea universală, de parcă n-am fi parte integrantă a culturii și civilizației universale, sunt speculații... Pe Brâncuși unde îl plasăm? În cultura și civilizația universală sau numai în cea românească? Pune niște semne de întrebare. De fapt, hai să fim cinstiți, inițiatorii nu au nimic cu Shakespeare sau Victor Hugo, ei au probleme cu cultura minorităților naționale, dar, sigur, nu se putea trece direct, și, atunci, mascat, voalat, au denumit cultura minorităților – cea care, de fapt, deranjează aici – ca fiind cultura universală. Până la urmă, n-o să putem spune că Eminescu nu face parte din cultura universală, dar, de exemplu, Petöfi este, nu?!

Sunt niște chestiuni răutăcioase, care sper că, astăzi, nu mai au nicio șansă în Parlamentul României, chiar dacă jocurile politice sunt de așa natură încât s-ar putea să treacă.

Iar, pe de altă parte, un alt aspect care mie mi se pare important, în locul comisiilor de specialiști, comisii județene, care sunt prevăzute în actul normativ, propune comisii politice care să decidă, comisii numite de Guvernul României, specialiști din cadrul ministerelor, care, evident, nu sunt personalități științifice, sunt personalități politice și cred că nu ar fi corect ca ei să decidă aceste denumiri.

Într-adevăr, există o tendință acum..., după ce, ani de zile, localitățile noastre au avut aceleași denumiri de personalități naționale, sigur, care trebuiau să se regăsească în denumirile instituțiilor, spațiilor, piețelor din România, dar, la un moment dat, s-a ajuns, într-adevăr, la o standardizare: aceleași câteva personalități denumeau instituții în toate orașele din țară, la fel cum erau blocurile tipizate. Există, într-adevăr, un curent de a da mai multă atenție personalităților locale – și cred că aici vrea să intervină –, care sunt mai legate de locuri, de civilizațiile care trăiesc în anumite locuri. Cred că aici se dorește să se intervină.

Mulțumesc. Doamna senator Vasilescu. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu de ce ar fi rușinoasă o inițiativă legislativă care apără personalitățile românești și străzile care poartă denumirea acestor personalități, cu atât mai mult cu cât nu este o interdicție, este vorba de o comisie. Și aici aș vrea să-i răspund domnului senator că tocmai din acest motiv am acceptat amendamentul domnului senator Radu F. Alexandru, care a fost foarte bun, ca din comisie să facă parte și un reprezentant al Academiei Române, exact vizavi de partea culturală pe care ați ridicat-o dumneavoastră.

Nu știu de ce ar trebui să deranjeze o comisie în care sunt reprezentanți ai unor ministere, întâmplător, conduse chiar de colegi de-ai dumneavoastră de coaliție, care să dea posibilitatea acestor membri să se uite cu mare atenție vizavi de ce se întâmplă cu schimbarea de denumiri ale unor străzi.

Vreau să vă aduc aminte de faptul că la Târgu-Mureș a fost intenția de a se modifica denumirea Străzii Călărașilor, care este un detașament al românilor din 1977, cu Lajos Kossuth, întâmplător, în memoria românilor, un personaj care a rămas în istoria neagră a noastră, cu peste 30.000 de victime din rândul românilor, dar care, sigur, pentru memoria istoriei dumneavoastră este un personaj patriot. Respectăm istoria dumneavoastră, dar cred totuși că ar trebui să mai existe un filtru, care este format chiar din reprezentanți ai ministerelor și ai academiilor.

Dacă vreți, sunt dispusă să vă demonstrez, cu date concrete, câte denumiri de străzi, cu nume de personalități românești istorice sau de cultură, au fost schimbate în ultima perioadă, dar nu cred că este cazul să mai fac apel la memoria dumneavoastră acum.

Vă mulțumesc.

Domnul lider Rădulescu, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Tematica este foarte delicată și eu, unul, mărturisesc că nu o stăpânesc în totalitate. Sunt puncte de vedere foarte diverse, ale unor grupuri parlamentare diferite. Este un amendament acceptat – aud acum –, făcut de unul dintre colegii mei, pe care îl respect mult, Guvernul are o altă poziție, iar eu aș dori să ne consultăm timp de zece minute pe această temă.

Mulțumesc, încheiem aici lucrările noastre de astăzi. La ora 18.00 vom intra pe sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă mulțumesc.

Vom continua dezbaterea asupra acestei propuneri legislative la prima ședință de plen de săptămâna aceasta.

Reluăm lucrările plenului nostru cu sesiunea de întrebări, interpelări adresate Guvernului României de către domnii senatori.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul și motivarea întrebării: Criterii de includere a județelor în posibilele finanțări europene pentru reabilitări termice.

Doamnă ministru,

Există informații conform cărora ministerul a demarat o serie de proceduri de consultare a Comisiei Europene privind alocarea unor fonduri suplimentare pentru reabilitarea termică a locuințelor.

Întrucât la nivelul Iașiului ritmul reabilitărilor din fonduri guvernamentale și locale este situat sub media națională, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească autoritățile locale pentru a fi incluse în programul de reabilitare cu fonduri europene, dacă va fi aprobat de Comisia Europeană?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Domnule președinte,

Prima întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul întrebării: Situația documentației depuse de unitatea administrativ-teritorială comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița, pentru reabilitarea a 9 kilometri de drumuri de interes local prin Programul național de dezvoltare a infrastructurii.

## Doamnă ministru,

În data de 26 ianuarie 2011, unitatea administrativ-teritorială comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița, a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului studiul de fezabilitate pentru reabilitarea a 9 kilometri de drumuri comunale prin proiectul prioritar „10.000 de km de drumuri județene și de interes local”, componentă a Programului național de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2010, respectiv Legea nr. 15/2011, program pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului are calitatea de ordonator principal de credite.

Lucrarea a fost înregistrată la Direcția Generală de Lucrări Publice din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și a primit numărul de înregistrare 6.731/DGLP/26.01.2011.

În data de 29 martie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 251/2011, care, la art. 12, prevede: „În cadrul proiectului prioritar, au prioritate la finanțare proiectele de reabilitare și modernizare a drumurilor de interes județean și de interes local din unitățile administrativ-teritoriale care au solicitat finanțare prin programe finanțate din fonduri europene, dar nu au fost selectate la finanțare sau care dispun de documentații tehnico-economice întocmite potrivit legislației în vigoare.”

Întrucât documentația localității Mătăsaru se încadrează în dispozițiile art. 12, vă întreb care este situația acesteia și care sunt șansele ca această localitate, cu 6.000 de locuitori, să primească finanțare pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc. Îngăduiți și cea de-a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A doua întrebare este adresată tot doamnei Elena Gabriela Udrea și privește: Reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Școlii generale din satul Poroinica, comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița.

Proiectul a fost depus în urmă cu doi ani de către unitatea administrativ-teritorială comuna Mătăsaru, în cadrul Programului Operațional Regional 2007–2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenție 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Proiectul pentru care a fost solicitată finanțarea privește „Reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Școlii generale Poroinica, din satul Poroinica, comuna Mătăsaru, județul Dâmbovița”.

Cererea a fost înregistrată în data de 31 august 2009 și, la o lună după data înregistrării, unitatea administrativ-teritorială comuna Mătăsaru a primit Scrisoarea de acceptare a cererii de finanțare nr. 5.973/9.09.2009, prin care era informată că: „În urma finalizării procesului de verificare a conformității administrative și eligibilității, proiectul a fost declarat conform administrativ și eligibil și poate trece la etapa de evaluare tehnică și financiară”.

## Doamnă ministru,

Față de cele prezentate, vă întreb care este stadiul proiectului de reabilitare și când va primi finanțare acest proiect, întrucât, din data de 9 septembrie 2009, unitatea

administrativ-teritorială nu a mai fost informată cu privire la soarta acestui proiect.

Solicit, de asemenea, răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Elena Gabriela Udrea, ca să fiu în linie cu antevorbitorul meu.

Obiectul și conținutul întrebării: Investiții în terenuri de golf.

## Doamnă ministru,

Începând cu 30 octombrie 2009, dată de la care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru construirea de terenuri de golf în România, au fost anunțate o mulțime de astfel de proiecte. Pe lângă amenajările de la Snagov sau Arad, estimate la 10 și, respectiv, 21 de milioane de euro, au mai apărut propuneri de a se construi terenuri de golf în județele Suceava, Iași, Ialomița, Alba, Constanța, Buzău, Olt, Sălaj, Giurgiu, Maramureș, Cluj, Brașov, urmând ca asemenea proiecte să se finanțeze prin fonduri nerambursabile, fonduri de la bugetul de stat și prin parteneriat public-privat.

Având în vedere numărul mic de jucători profesioniști de golf din România, aproximativ 150, clima nefavorabilă, precum și caracterul exclusivist al acestui sport, ideea de a construi un număr atât de mare de terenuri pare deplasată și lipsită de prioritate, mai ales luând în considerare că și amplasamentul de la Breaza, singurul frecventat acum în mod regulat, pare a fi nerentabil.

De fapt, numărul mare de proiecte pe acest palier ar sugera mai degrabă dorința de a accesa fonduri nerambursabile de milioane de euro și fonduri din bugetul de stat pentru cu totul alte scopuri.

Vă rog, deci, să-mi comunicați:

– dacă și în ce măsură Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului va susține proiecte de acest tip, cum sunt cele vizând construirea terenurilor de golf;

– care sunt, în cazul județului Vâlcea, proiectele pe care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului le consideră prioritare în perioada 2011–2012 și ce sume din bugetul de stat se vor investi în acestea.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

Îmi permiteți să citesc și cea de-a doua întrebare?

Da.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Obiectul întrebării: Situația căminelor pentru bătrâni din județul Vâlcea.

În județul Vâlcea funcționează un cămin pentru bătrâni, în comuna Bistrița, la 45 de kilometri distanță de Râmnicu Vâlcea. Aici sunt înghesuiți la un loc bătrâni, persoane cu handicap și persoane cu probleme psihice.

În timp ce unor zeci de bătrâni le este refuzat un loc în centrul social din cauza aglomerării, există trei proiecte, aproape finalizate în județ, dar care sunt nefolosite:

– în cartierul Ostroveni din Râmnicu Vâlcea, un cămin cu o capacitate de 250 de locuri, la a cărui construcție au contribuit financiar și pensionarii, a fost transformat, până la urmă, în locuințe sociale;

– tot acolo, o altă clădire, cu o capacitate de 90 de locuri, investiție de 3 milioane de euro, zace neterminată din lipsă de fonduri;

– al treilea proiect, în comuna Nicolae Bălcescu, finalizat în 2010, în care au investit Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Consiliul județean și primăria, este tot nefuncțional, deoarece nu mai sunt bani pentru mobilier, personal și întreținerea rezidenților.

În tot acest timp, se dispune transformarea unor spitale în centre sociale pentru vârsta a treia.

Având în vedere cererea mare pentru locuri în căminele pentru bătrâni, precum și existența unor astfel de proiecte blocate în stadiul finalizării, vă rog să-mi comunicați cum intenționează Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale să se implice în rezolvarea problemelor centrelor de asistență pentru bătrâni din județul Vâlcea.

Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnului ministru interimar Emil Boc.

Obiectul întrebării: Situația angajaților care vor fi disponibilizați în următoarea perioadă din sistemul bugetar și din companiile de stat.

## Domnule ministru,

Pentru anul 2011, Guvernul României, în urma discuțiilor cu delegația pentru România a Fondului Monetar Internațional, a stabilit un calendar al restructurărilor și disponibilizărilor în cadrul unor instituții bugetare și câtorva companii de stat.

Într-o ședință de săptămâna trecută a Camerei Deputaților, s-a respins, de exemplu, Proiectul de lege al Guvernului privind disponibilizările din Ministerul Administrației și Internelor, însă, cu toate acestea, Guvernul intenționează să apeleze la o ordonanță de urgență sau o hotărâre guvernamentală în vederea punerii în aplicare a procesului de disponibilizări.

De asemenea, tot Guvernul a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală să elaboreze un plan de reducere a aproximativ 2.000 de posturi din sistem, iar Căile Ferate Române au anunțat deja că urmează disponibilizarea a 1.000 de angajați.

În aceste condiții, proaspeții disponibilizați vor înmulți numărul șomerilor și multe alte familii vor ajunge în dificultate, întrucât pe piața muncii din mediul privat nu există suficientă cerere de forță de muncă nici pentru actualii oameni intrați în circuitul șomajului.

De asemenea, nici agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă nu au oferte de cursuri de calificare sau recalificare după cerințele pieței.

Prin urmare, vă întreb dacă fondurile guvernamentale sunt suficiente pentru a suporta plata ajutorului de șomaj al încă câtorva zeci de mii de șomeri și dacă Guvernul poate oferi, dincolo de promisiuni, soluții concrete, cu noi locuri de muncă sau alte posibilități viabile, care să asigure măcar nivelul de subzistență al unor astfel de familii.

Cu deosebit respect, vă mulțumesc.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți și a doua întrebare...

Vă rog, domnule senator.

A doua întrebare este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, și are ca obiect: Nivelul de decizie atribuit șefilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Agenției Naționale a Vămilor.

## Domnule ministru,

Conform unui proiect de hotărâre de guvern privind instituțiile aflate în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, se stabilesc puteri sporite pentru șefii Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Agenției Naționale a Vămilor.

Din această hotărâre reiese că șeful Agenției Naționale a Vămilor poate propune conducerea executivă a instituției, iar președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală va aproba nominalizările prin ordin.

În altă ordine de idei, proiectul de act normativ prevede ca instalarea în funcție a directorilor executivi și executivi adjuncți ai direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale și ai celor din București să fie aprobată prin ordin al președintelui ANAF. La rândul său, acesta își dă acceptul la propunerea vicepreședintelui ANAF, adică a șefului ANV.

Dată fiind situația, vă întreb, domnule ministru, cum vor fi auditate și de către cine se va face auditul care urmărește deciziile de numire ale celor doi șefi de instituții.

Cu deosebit respect.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator.

Au depus în scris întrebări adresate Guvernului:

– domnii senatori Gheorghe David și Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnii senatori Șerban Constantin Valeca, Laurențiu Florian Coca, Sorin Constantin Lazăr, doamna senator Elena Mitrea și domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat;

– domnii senatori Marius Nicoară și Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnul senator Günthner Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Interpelările adresate Guvernului, domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, urmat de doamna senator Minerva Boitan.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor, și se referă la: Normele de aplicare a Legii nr. 175/2010.

## Domnule ministru,

În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, adopta Legea nr. 175 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Conform dispozițiilor art. 2, „Proprietarii care își achită integral cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază, fără suma rezultată din penalități”, prevedere ce se aplică și familiilor al căror venit minim lunar pe membru de familie nu depășește suma de 1.000 de lei.

Deși aflată de 10 luni în vigoare, legea nu este funcțională deoarece furnizorii de servicii refuză să se supună acesteia, invocând lipsa normelor de aplicare. Acest lucru a dus la situații tensionate în cadrul asociațiilor de proprietari, dar și între acestea și furnizorii de servicii.

Situația cea mai dificilă este însă a sutelor de mii de cetățeni privați de un drept conferit de o lege aflată în vigoare și care suportă tot mai greu povara unor facturi uriașe la întreținere.

Având în vedere această situație, precum și faptul că mai sunt doar două luni în care cetățenii mai pot beneficia de prevederile acestei legi, vă rog, domnule ministru, să ne comunicați:

– când intenționează Guvernul să emită normele de aplicare a Legii nr. 175/2010;

– dacă aceste norme nu sunt necesare, care sunt măsurile care pot fi luate pentru rezolvarea acestei situații. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Augustin Daniel Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: Gestionarea terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public și privat al statului în județul Sibiu.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă, a fost înființată Agenția Domeniilor Statului. Aceasta are o serie de atribuții, printre care:

– exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă;

– gestionarea și exploatarea eficientă a patrimoniului de stat;

– administrarea terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public și privat al statului;

– concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public sau privat al statului. Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi precizați, domnule ministru:

– care este suprafața totală de teren cu destinație agricolă aparținând domeniului public sau privat al statului din județul Sibiu;

– care este repartiția acestor terenuri pe raza județului Sibiu, respectiv cât din aceste terenuri se află pe raza fiecărei primării;

– cât la sută din întreaga suprafață a terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public sau privat al statului reprezintă suprafețe concesionate sau date în administrație persoanelor fizice și juridice din județul Sibiu;

– din întreaga suprafață concesionată sau dată în administrare, vă rog să-mi precizați cât reprezintă suprafețele pe care se desfășoară lucrări agricole și ce fel de lucrări. Aștept răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Augustin Daniel Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Teodor Baconschi, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este legat de respectarea drepturilor procedurale ale unui cetățean român aflat în detenție în afara granițelor naționale.

Domnule ministru,

Ca urmare a unui memoriu transmis pe adresa cabinetului meu parlamentar de către doamna Crușninschi Carmen Mihaela, domiciliată în municipiul Rădăuți, județul Suceava, mă adresez dumneavoastră în dorința de a-i putea oferi acestei persoane un răspuns în ceea ce privește situația actuală și modalitatea de rezolvare a acesteia.

În prezent, conform celor prezentate de către doamna Crușninschi Carmen, soțul dumneaei, Crușninschi Teodor, este suspectat de comiterea unei infracțiuni de omor, comisă în Serbia în anul 1998, fapt pentru care a fost reținut de autoritățile italiene în anul 2010.

Menționez faptul că cel suspectat își susține nevinovăția, motivând că această arestare și reținerea sa sunt unele de circumstanță, în presupusul moment al comiterii faptei respective acesta aflându-se pe teritoriul României, unde are și domiciliul stabil, iar atunci când a fost reținut se afla ocazional în Italia, având obligație de serviciu în acest sens.

Domnul Crușninschi Teodor a fost reținut de către autoritățile italiene în ianuarie 2010, iar în momentul de față se află în detenție la Pojarovat, Republica Serbia, fiind transferat la cererea sa. Astfel, familia acestuia, formată din soție și un copil minor, nu poate lua legătura cu el. Drept urmare, vă rugăm să interveniți pe lângă autoritățile sârbe în vederea respectării drepturilor procedurale ale acestuia, chiar dacă este în regim de detenție.

Facem această solicitare întrucât, din datele preliminare prezentate, perioada legală de arest preventiv a fost depășită, fără ca, în acest timp, să fi fost dispuse măsuri procedurale pentru judecarea dosarului pe fond.

Având în vedere cele expuse mai sus, aș dori să analizați situația și să ne oferiți un răspuns în această cauză. Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul și conținutul ei se referă la: Construirea de noi reactoare nucleare în afară de perimetrul Cernavodă.

Domnule prim-ministru,

Un comunicat emis de Organizația Internațională „Greenpeace” anunță că Guvernul României a plătit efectuarea unor studii pentru a descoperi locații potrivite amplasării unor noi centrale nucleare, fiind selectate, într-o primă fază, 102 localități, majoritatea pe râurile Olt, Mureș și Someș.

Până în prezent nu s-a făcut nicio declarație oficială cu privire la acest subiect, deși comunicatul, coroborat cu declarația primarului comunei Ileanda din județul Sălaj, din luna martie 2010, ar putea să dea naștere ideii că, în apropierea comunei respective, este în intenție să se construiască o centrală nucleară.

Având în vedere curentul de opinie împotriva folosirii energiei nucleare, cauzat de evenimentele de la Centrala Fukushima din Japonia, precum și posibilele riscuri pentru siguranța cetățenilor în caz de scădere a debitelor râurilor, de care depinde sistemul de răcire a reactoarelor, vă rog să-mi comunicați:

– dacă se are în vedere, într-adevăr, construirea unor noi centrale nucleare în România, în afara perimetrului sus-menționat, al zonei Cernavodă și, în caz afirmativ, unde vor fi amplasate acestea;

– când se preconizează începerea construcțiilor și, pe scurt, ce măsuri se vor lua pentru a preveni situații asemănătoare celei din Japonia.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: Situația Administrației Finanțelor Publice din orașul Buziaș, județul Timiș.

Domnule ministru,

La sfârșitul săptămânii trecute am avut mai multe discuții cu primari din zona orașului Buziaș și reprezentanți din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș cu privire la semnalele care s-au transmis în teritoriu, referitoare la posibila desființare a Administrației Finanțelor Publice Buziaș, care are arondat un număr de 36 de localități și peste 23.600 de locuitori.

Județul Timiș reprezintă zona de vest a țării cu cea mai mare suprafață din întreaga țară, cu cele mai mari încasări bugetare și cel mai mare număr de locuitori. De asemenea, are și cel mai mare număr de comune, dar are, la ora actuală, cel mai mic număr de administrații financiare arondate.

În plus, cele șapte administrații financiare teritoriale de pe raza județului Timiș sunt administrații orășenești, Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș procedând la reorganizarea administrativă, prin desființarea administrațiilor comunale, în anul 2003. Activitatea acestei instituții este una eficientă, așa cum rezultă și din datele pe care le am – nu am să le prezint, ci am să le depun pentru stenogramă și am să le trimit în scris ministerului în cauză –, rezultate din cele prezentate de către această instituție.

În condițiile desființării AFP Buziaș, un prim impact îl vor simți, în primul rând, producătorii agricoli înregistrați la primăriile din zonă, care au nevoie de adeverințe de la administrația teritorială pentru obținerea subvențiilor de la APIA sau pentru obținerea oricărui alt tip de finanțare.

De asemenea, măsura ar avea un impact deosebit de negativ asupra persoanelor beneficiare de ajutoare sociale de naturi diferite, persoane care, numai în cursul anului 2010, au solicitat un număr de 1.600 de adeverințe de venit, prin deplasarea fizică la sediul acestei instituții.

Impactul ar fi cu atât mai mare cu cât distanțele dintre satele în cauză și sediul AFP Timișoara sau AFP Lugoj, unde, probabil, ar urma să fie arondate, ar crește considerabil, ajungând și la 50 de kilometri, în condițiile în care localitățile în cauză se află și pe drumuri de țară, fără conexiuni la mijloacele de transport în comun.

Îi mulțumesc domnului senator Gheorghe David.

Vă informez că au depus în scris interpelări adresate Guvernului următorii colegi:

– domnul senator Gheorghe Marcu, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Vasile Cosmin Nicula, domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnul senator Emilian Valentin Frâncu, domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL; – domnul senator Günthner Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

În încheierea ședinței noastre, vreau să vă informez că răspunsurile orale din partea Guvernului la întrebările adresate de senatorii României vor fi transmise acestora în scris, după cum urmează: domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL, răspuns din partea ANRP; domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, răspuns din partea ANRP; de asemenea, domnul senator Adrian Țuțuianu va primi răspuns din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; domnul senator Valentin Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, răspuns din partea Ministerului Sănătății.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului solicită amânare la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD; Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului solicită amânare la întrebarea domnului senator Emilian Valentin Frâncu.

La interpelările adresate de senatorii României vor primi răspunsuri în scris: domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PDL, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al senatorilor independenți, răspuns din partea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

La interpelarea domnului senator Marius Nicoară, Guvernul solicită amânare; Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului solicită amânare la interpelarea domnului senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD.

Aceasta a fost secțiunea dedicată răspunsurilor Guvernului la întrebările și interpelările senatorilor României. Declar încheiată ședința Senatului României de astăzi, 30 mai 2011.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590656]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 69/9.VI.2011 conține 20 de pagini.**

Prețul: 6,00 lei