Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 19 decembrie 2012 · monitorul.ai

Stimate doamne și stimați domni deputați, Onorată asistență,

În conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Constituția României, Camera Deputaților, în componența rezultată în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie, se întrunește astăzi, la convocarea Președintelui României.

Declar deschisă prima ședință a Camerei Deputaților din cea de-a VII-a legislatură.

Vă informez că din totalul de 412 deputați aleși până la acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări, pe listele de prezență, 322, iar 90 sunt absenți. Cvorumul legal este întrunit.

În temeiul art. 2 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, îmi revine mie, ca decan-deputat în Colegiul uninominal nr. 19 din Circumscripția electorală nr. 42, din

partea Uniunii Social-Liberale – Partidul Conservator, îmi revine îndatorirea de onoare, până la alegerea președintelui Camerei Deputaților, să conduc lucrările acesteia, în calitate de președinte, adică de decan de vârstă – mai are și vârsta avantajele ei câteodată –, asistat pe rând de doi dintre cei mai tineri deputați, care, potrivit datelor primite de la Biroul Electoral Central, în ordine alfabetică, sunt: doamnele deputat Gabriela-Maria Podașcă, din partea PSD; Elena Cătălina Ștefănescu, tot din partea Partidului Social Democrat; domnul Molnar Zsolt, din partea UDMR, și domnul Radu Surugiu, din partea Partidului Național Liberal.

În ședința de astăzi am beneficiul să fiu asistat de doamna Gabriela-Maria Podașcă și de domnul Radu Surugiu și le mulțumesc dinainte pentru serviciul pe care-l îndeplinesc. Doamnelor și domnilor deputați,

La acest moment al desfășurării ordinii de zi, să-mi dați voie să vă împărtășesc câteva gânduri care sunt pornite din experiența mea de profesor și de cercetător al istoriei noastre.

România noastră de astăzi însumează o evoluție: plus și minus de-a lungul unui îndelungat răstimp. Ca atare, ne întrebăm cum va fi țara noastră de mâine.

Pentru a putea răspunde la această întrebare, dați-mi voie să ne îndreptăm spre realitățile pe care le trăim.

De interesul național se vorbește mult și adesea. El este însă peren. El ne însoțește din momentul în care ne naștem și pleacă din noi în momentul în care ieșim de pe scenă. De fapt, acest interes, până la urmă, se poate defini că este ceea ce vrem să fim, adică oameni liberi, prosperi și respectați.

De aici și nevoia unui proiect național pentru propășirea țării, fiindcă de prea multe ori s-a făcut o confuzie între scop și mijloace.

Și încep, după a mea meserie, încep cu școala. Școala și slujitorii ei să încercăm să-i repunem în drepturile lor. Avem obligația de a ne recunoaște și a cinsti limba și literatura română, istoria și geografia patriei, identitatea noastră; deopotrivă am moștenit aceste valori și ele vor merge mai departe.

Tot acum pot să spun că celelalte comunități etnice își afirmă individualitatea și cultura, își exercită efectiv drepturile și libertățile constituționale.

Avem, de asemenea, datoria, mergând către partea materială, datoria de a fructifica bogățiile țării în beneficiul cetățenilor însă.

România este bine-cunoscută prin pământul ei roditor, udat de numeroase ape. Începuturi bune au fost efectuate în ultimele luni, ele se cuvine însă a fi dezvoltate și extinse.

Însă cu pământul României este o problemă. El se vinde în prezent de șase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din celelalte țări europene și această problemă va trebui să fie rezolvată.

Sigur că trebuie să ne valorificăm...

E ca la universitate!

Așa! Sigur că trebuie să valorificăm bogățiile minerale în interesul însă al cetățenilor, fie în regie proprie, fie prin intermediul unor terți, dar cu redevențe care să se situeze la plafonul de sus, obișnuit în celelalte țări europene.

Pădurile, după cum știți, au fost tăiate fără noimă în ultimul deceniu și jumătate și a sosit acum timpul ca tăierile să se facă rațional, pentru ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie.

De fapt, întreg acest progres economic și de relansare a economiei, de care vorbim, nu este cu putință dacă nu încercăm să valorificăm și să dispunem de veniturile pe care țara le oferă și care așteaptă să fie puse în valoare.

Suntem for legislativ și, ca atare, avem datoria morală și obligația să îndreptăm acele legi sau dispozițiuni care au pricinuit numeroase neplăceri sau chiar suferințe.

Acum aș trece la câteva componente ale societății noastre actuale.

Încep cu armata. Armata să fie înzestrată cu ce are nevoie. Îmi exprim respectul pentru militarii noștri, care au apărat și apără în continuare țara noastră. Și mă gândesc și la pensionarii militari – au avut un lucru mai greu de rezolvat. Se pare că, în momentul de față, se caută soluții pentru a găsi această rezolvare.

Îmi exprim același respect pentru medici și personalul sanitar care salvează vieți în fiecare zi. Să facem astfel încât să nu mai moară nimeni în fața unui spital închis în numele unei reforme sanitare.

Pensionarii sunt patru milioane și jumătate. Constituie o permanentă problemă pentru noi, pentru că o duc foarte greu. S-au făcut unele îmbunătățiri, de asemenea, în ultimele șapte-opt luni, dar foarfeca prețurilor și dimensiunile pensiilor propriu-zise nu le permit decât să trăiască la limită, adeseori chiar în condiții de foamete.

Ca profesor, mă întâlnesc foarte adesea cu tineri, fie studenți, fie absolvenți, și preocuparea lor majoră este ce vor face după aceea. Vor găsi un loc de muncă? Vor putea să-și fructifice capacitățile sau nu? Și aceasta constituie o problemă permanentă.

Suntem, de asemenea, for legislativ...

Voi termina, de altfel să știți că nu vă rețin atenția multă vreme.

Suntem for legislativ și sigur că avem în mintea și în gândurile noastre să ne respectăm cetățenii, care nu o dată au fost socotiți ca o masă de manevră chemată să-și dea voturile din patru în patru ani.

Dacă vorbim de cei vii de astăzi, să ne gândim însă și la înaintașii care au lucrat și au trăit și s-au luptat pentru propășirea neamului. Să nu lăsăm cimitirele eroilor să fie în paragină și să fie pângărite.

Să nu mai lăsăm monumentele istorice și arhitectura de patrimoniu în paragină.

Dinu Giurescu

#8107

Potrivit art. 3 din regulament, „Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comise compusă din 30 de deputați, care să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, așa cum rezultă din componența grupurilor parlamentare”.

Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaților.

Potrivit prevederilor art. 4 din regulament, „Numărul deputaților care vor fi desemnați în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabilește în funcție de proporția membrilor săi în numărul total al deputaților”.

Cu permisiunea dumneavoastră, având în vedere rezultatele alegerilor din 9 decembrie, comunicate de Biroul Electoral Central, voi prezenta numărul de deputați, ponderea acestora în numărul total al deputaților, precum și numărul de membri în Comisia de validare ce revine fiecărui grup parlamentar.

Prezentarea propunerilor pentru repartizarea locurilor în Comisia de validare o voi face, conform art. 4 alin. (3) din regulament, în ordinea descrescătoare a numărului membrilor fiecărui grup parlamentar care poate fi constituit potrivit prevederilor regulamentare.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 160 de membri, care reprezintă 11,65% din totalul de 412 deputați, iar numărul de deputați care-i revine în Comisia de validare este de 12.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal are 100 de membri, ponderea e de 7,28% din totalul de 412, iar numărul de deputați ce-i revine în Comisia de validare e 7.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal are 56 de membri, ponderea este de 4,08% din totalul de 412, iar numărul de deputați ce-i revine în Comisia de validare este 4.

Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu are 47 de membri, ponderea reprezintă 3,42% din totalul de 412, numărul de deputați care-i revine în Comisia de validare este 4.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România are 18 membri, ponderea din totalul de 412 deputați este 1,31%, iar numărul de deputați care-i revine în Comisia de validare este 1.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România are 18 membri, ponderea este 1,31% din totalul de 412, numărul de deputați în Comisia de validare este 1.

Și Grupul parlamentar al Partidului Conservator are 13 membri, ponderea este de 0,95% din 412 deputați, iar numărul de deputați care-i revine în Comisia de validare este 1.

Sunt obiecții cu privire la propunerile prezentate, referitoare la componența Comisiei de validare?

Dacă nu sunt obiecții, atunci urmează să trecem la votul asupra acestei propuneri, adică asupra numărului cu care fiecare partid este reprezentat în Comisia de validare, și vă rugăm să vă pregătiți cartelele de vot.

Vă rugăm să votați. Total prezenți 284. 255 da. 27 nu.

Vă mulțumesc.

Ca atare, reprezentarea fiecărui partid în Comisia de validare a fost aprobată.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează ca un reprezentant al fiecărui grup parlamentar să prezinte propunerile nominale pentru Comisia de validare, în limitele numărului de locuri aprobat.

Prezentarea va avea loc în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, potrivit art. 4 alin. (3) din regulament.

Ca atare, îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog.

Dinu Giurescu

#14119

Ca atare, propunerile reprezentanților partidelor au fost aprobate – propunerile nominale.

Pentru membrii Comisiei de validare, permiteți-mi să citesc câteva din instrucțiunile care ni s-au dat. Și anume: „Membrii Comisiei de validare se vor întruni de îndată în sala de ședințe a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru următoarele operațiuni: alegerea președintelui, vicepreședintelui și secretarului care alcătuiesc biroul Comisiei de validare; organizarea a nouă grupe de lucru, compuse din trei deputați, membri ai comisiei, care vor verifica dosarele alegerii deputaților. Verificarea alegerii deputaților care alcătuiesc grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare; verificarea alegerii deputaților, întocmirea și aprobarea raportului comisiei, care va fi multiplicat și distribuit deputaților.”

Înainte de a încheia lucrările de astăzi, îngăduiți-mi să vă fac unele precizări referitoare la constituirea grupurilor parlamentare, așa cum acestea rezultă din prevederile art. 12 din Regulamentul Camerei, și anume: „Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților. Ele se pot constitui din cel puțin 10 deputați care au candidat în alegeri din partea aceluiași partid politic, aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați independenți.”

A doua, „Deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar”.

Trei, „Deputații care au candidat din partea unei alianțe politice sau alianțe electorale și fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte”.

Patru, „Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor sau alianțelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum și deputații independenți se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare, constituite în condițiile prevăzute de regulament”.

În sfârșit, „Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut

mandate de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar”.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din regulament, „În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și un secretar”.

Stimate doamne și stimați domni deputați, Închei ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Următoarea ședință în plen va avea loc mâine, joi, 20 decembrie 2012, la ora 9.00, pentru următoarele operațiuni: prezentarea pentru fiecare grup parlamentar a denumirii, componenței numerice și nominale, precum și a conducerii acestuia, respectiv liderul, viceliderii și secretarul.

Doi: prezentarea, dezbaterea și aprobarea raportului Comisiei de validare.

Trei: depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către deputații ale căror mandate vor fi validate.

Și, în sfârșit, alegerea președintelui Camerei Deputaților, alegerea celorlalți membri ai Biroului permanent și constituirea comisiilor permanente.

Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați dovedit-o și declar ședința închisă.

Cuprins

Stenograma

Discursul inaugural al președintelui de vârstă al Camerei Deputaților, domnul Dinu Giurescu

Aprobarea componenței Comisiei de validare