Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 21 decembrie 2012 · monitorul.ai

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Așa știam și eu. Vă mulțumesc.

Revin.

Aprobarea componenței Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și a componenței Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe se aprobă prin vot secret cu buletine de vot.

După alegere, membrii comisiilor depun jurământul prevăzut de Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993 și de Hotărârea Parlamentului nr. 44/1998.

Vă propun ca votul secret cu buletine să fie exprimat odată cu votul secret cu bile pentru acordarea încrederii Guvernului.

Sunteți de acord? Cine este pentru? Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri?

Niciuna.

Cu 401 voturi pentru, un vot împotrivă – domnul Árpád s-a remarcat în această seară –, nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

La punctul 2 al ordinii de zi avem prezentarea programului și a listei Guvernului de către domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, dezbaterile asupra programului și listei Guvernului, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

Vă rog să-mi îngăduiți să vă reamintesc faptul că, potrivit art. 103 alin. (3) din Constituția României, programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și Senat în ședință comună. Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor – 294 de deputați și senatori –, voturi pentru.

Totodată, vreau să vă informez că au fost respectate prevederile constituționale și regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, a cererii de acordare a încrederii Guvernului, a programului și listei Guvernului.

Astfel, în cursul zilei de joi, 20 decembrie, a fost primită scrisoarea domnului Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, însoțită de Programul de guvernare și lista Guvernului, în vederea dezbaterii și acordării votului de încredere al Parlamentului. Documentele menționate au fost comunicate deputaților și senatorilor și afișate pe site-ul celor două Camere ale Parlamentului României.

În temeiul și cu respectarea prevederilor art. 72 din Regulamentul ședințelor comune, Birourile permanente, întrunite în ședință comună, au stabilit programul de desfășurare a audierilor în cadrul ședințelor comune ale comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, precum și data ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru prezentarea programului și listei Guvernului, dezbaterile asupra acestora și votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului.

Avizele comune consultative întocmite de comisiile permanente referitoare la audierile candidaților pentru funcția de ministru sunt favorabile pentru toți candidații.

Potrivit art. 72 ultimul alineat din Regulamentul ședințelor comune, avizele comune consultative au fost trimise candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru.

Înainte de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile Birourilor permanente comune privind timpul maxim alocat pentru prezentarea programului și a listei Guvernului și pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri.

Candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat li se alocă timp corespunzător numărului membrilor săi, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare parlamentar din grupul parlamentar respectiv.

Totodată, minutele alocate grupurilor parlamentare se prezintă astfel:

- Partidul Social Democrat – 37 de minute;

- Partidul Național Liberal – 25 de minute;

- Partidul Democrat Liberal – 13 minute;

- Partidul Poporului – Dan Diaconescu – 11 minute;

- UDMR – 5 minute;

- minoritățile naționale – 3 minute;

- Partidul Conservator – 3 minute. Facem precizarea că pentru ultimele grupuri parlamentare, cu număr redus de deputați și senatori, Birourile permanente au acceptat ca, dacă depășesc intervenția cu câteva minute, să nu existe o problemă de procedură.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Valeriu Ștefan Zgonea

#19253

## **Domnul Victor-Viorel Ponta** – _candidatul desemnat_

## _pentru funcția de prim-ministru_ **:**

Preafericirea Voastră Părinte Patriarh, Înalt Preasfinția Voastră Arhiepiscop Mitropolit,

Domnilor președinți ai Curții Constituționale și Curții de Conturi,

Domnule avocat al poporului, Stimați invitați,

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Este pentru mine o mare onoare să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră în îndeplinirea procedurii constituționale prin care dumneavoastră, reprezentanții poporului român, întruniți în ședința comună a Parlamentului, urmează să examinați și să dați votul de încredere unei echipe guvernamentale și unui program pe care îl susțin și pe care îl consider, în acest moment, necesar pentru viitorul României.

Mandatul care poate să înceapă astăzi, prin votul dumneavoastră, îl solicit într-o zi cu totul și cu totul specială, o zi care, în primul și-n primul rând, ne amintește de faptul că, în urmă cu exact 23 de ani, un alt regim politic își începea sfârșitul și noi, ca țară, ca națiune, am intrat într-o nouă lume, pe care am sperat-o să fie o lume mai bună, o lume mai corectă, o lume mai dreaptă.

Îmi permit să fac aceeași comparație și să cred că astăzi se sfârșește o lume politică. Evident, lumea creată de divinitate nu se sfârșește nici pentru mayași, nici pentru creștini, nici pentru cei crezând în alte religii, dar o lume politică și un tip de organizare a societății noastre trebuie să înceteze astăzi.

Important este și responsabilitatea mea în fața dumneavoastră este să prezint modul în care Guvernul pentru care cer votul de încredere înțelege să propună poporului român, țării, dumneavoastră, reprezentanții aleși ai poporului român, viitorul acestei țări, această nouă lume pe care îmi doresc să o începem cu toții astăzi.

Vreau să mulțumesc încă o dată celor care au votat în data de 9 decembrie pentru șansa extraordinară pe care o acordă acestui nou început, însă astăzi voi vorbi nu doar

pentru cei care au votat, fie pe 29 iulie, fie pe 10 iunie, ci și pentru cei care nu s-au prezentat la vot sau pentru cei care au votat pentru partidele care astăzi se află în opoziție. Responsabilitatea și obligația Guvernului României sunt egale față de toți cetățenii României. Sigurul lucru pe care vreau și pot să-l spun este să mulțumesc în mod clar celor care au votat pentru ideea unui guvern susținut de forțele politice care sunt reprezentate în actualul Guvern.

Românii și-au câștigat în acest an, 2012, întâi în stradă, după aceea, mult mai important, la vot, dreptul de a solicita o schimbare, de a solicita o schimbare fundamentală, de a pune capăt în mod simbolic unui regim politic și, evident, și-au pus speranțe, uriașe speranțe, într-o nouă societate și într-un nou mod de a fi condusă această nouă societate.

Vreau să fac de la început un apel, în primul rând către membrii Guvernului, dar și către dumneavoastră, către membrii Parlamentului, să încercăm să nu uităm că democrația reprezentativă presupune exact acest lucru: să știm pe cine reprezentăm, să ne facem datoria față de cei care ne-au trimis aici, în Parlament sau în Guvern, și să încercăm să-i dezamăgim cât mai puțin posibil.

Aș vrea să spun foarte puține lucruri despre ceea ce a fost până azi sau, poate, doar în comparație cu ceea ce propun pentru următorii patru ani. Lumea pe care sper s-o lăsăm în urmă începând de astăzi este o lume politică, o societate frământată de dispute politice, multe dintre ele subiective și meschine, de izolarea oamenilor politici față de realitățile și nevoile societății, de ură, de ceartă, de dezbinare, de austeritate, dublată însă, din păcate, de delapidarea și jaful produs în banii publici, bani obținuți din taxele și din munca membrilor societății, de disprețul cu care cetățenii au fost tratați de către cei care-i conduc, de incompetență și aroganță. Și cred că astăzi cu toții, putere, opoziție, trebuie să facem un angajament ca aceste lucruri rele, aceste lucruri care ne-au dezbinat și care, sigur, au dus și la o sancțiune politică la vot pentru cei care au condus România să le evităm în viitor și să le considerăm erori comune, responsabilitate comună și lecție comună pentru toți care ne aflăm astăzi în Parlamentul României.

Îmi doresc foarte mult ca, începând de astăzi, lumea nouă pe care avem obligația s-o construim să arate că există lucruri mult mai importante, mult mai importante decât disputa politică, că există în această țară nevoia de a vorbi despre cele peste două milioane de români care și-au părăsit țara și și-au căutat viitorul dincolo de granițele sale, cea mai mare migrație a poporului român cunoscută vreodată în istorie.

Trebuie să vorbim despre tinerii care, în mod sigur, cei mai mulți dintre ei nu au venit la vot, neavând speranțe nici în cei care ne aflăm în majoritate, nici în cei din minoritate.

Trebuie să vorbim despre proiecte de succes, nu doar despre eșecuri și dezastre.

Trebuie să vorbim despre sportivi și artiști cu care ne mândrim cu adevărat, nu doar de acei reprezentanți ai poporului nostru de care ne rușinăm.

Trebuie să vorbim despre medici, despre profesori, despre pompieri și despre polițiști care astăzi, când noi suntem aici, în Palatul Parlamentului, se luptă cu zăpezi, se luptă să salveze vieți, se luptă să-și facă datoria față de cetățenii României.

Trebuie să vorbim despre funcționari incoruptibili și funcționari care nu reprezintă doar interese politice, ci în primul rând competență administrativă, despre pacienți care așteaptă să fie tratați decent și în primul rând cu respect, despre plătitori corecți de taxe care sunt favorizați, față de cei care înțeleg că mita și birocrația sunt în avantajul lor. Trebuie să vorbim despre o majoritate tăcută, acea majoritate care nu a venit la vot nici pe 10 iunie, nici pe 29 iulie, nici pe 9 decembrie, sancționându-ne, practic, pe toți sau încercând să ne tragă acest semnal de alarmă, căreia îmi doresc ca astăzi, nu doar prin discurs, ci mai ales prin acțiunile noului Guvern, să îi transmit un mesaj că am auzit-o, că mesajul ei tăcut este important și că am aceeași obligație față de ea, așa cum am față de cei care ne-au sprijinit și ne-au votat în toată această perioadă.

2012 a fost pentru forța politică câștigătoare în alegeri anul victoriei, anul în care am luptat nu doar ca oameni politici, media, societate civilă, reprezentanți activi ai societății, pentru o lume mai bună, pentru îndreptarea abuzurilor, pentru sancționarea celor pe care noi îi consideram vinovați. Acest an se încheie și se încheie cu câteva zile înainte, iar obligativitatea noastră este ca anii 2013 și 2016 să fie anii reconstrucției și mai ales anii reconcilierii între noi, membrii societății, între noi, cei care am dus acest război, toți împotriva tuturor, din care au rămas atât de multe lucruri pierdute și atât de multe destine distruse.

Îmi doresc, de asemenea, să fie anii stabilității, anii predictibilității și nu întâmplător astăzi – sau poate întâmplător, dar cred că nimic nu e întâmplător, de fapt, în societatea actuală –, astăzi, pentru milioanele de români care au credite în euro, tocmai printr-un mesaj de stabilitate și de predictibilitate ce este cel mai mic curs din ultimele șapte luni, doar un mesaj, doar o idee a ceea ce poate să ne aducă stabilitatea și seriozitatea pentru binele și bunăstarea noastră comună.

Nu vreau însă ca în perioada următoare să uităm un lucru esențial, despre care am vorbit nu doar în campanie: cred că trebuie să facem dreptate, cred că trebuie să le facem dreptate oamenilor, cred că trebuie să avem o justiție independentă și imparțială. Dar când vorbesc de dreptate, mă refer la dreptate socială, la dreptatea tuturor celor care au suferit în mod nedrept în această perioadă.

Vreau să spun doar câteva cuvinte despre mandatul special de șapte luni, pe care, alături de mulți colegi, aici prezenți, și de alți colegi care nu se mai regăsesc în Guvern, am încercat să-l duc la bun sfârșit.

Vreau să mulțumesc vicepremierului, ministrul finanțelor publice, domnului Florin Georgescu. Vreau să mulțumesc celorlalți miniștri, domnului Dobrițoiu, doamnei Andronescu, cei care mi-au fost alături în aceste șapte luni. Pentru mine a fost o onoare să lucrez alături de ei. Vreau să le mulțumesc miniștrilor care au fost deja în Guvern și care astăzi se află alături de mine.

Cred că am reușit să dovedim în aceste șapte luni un singur lucru: că putem să guvernăm altfel, că putem să ne ținem de cuvânt și că putem să învățăm din greșelile celor care au fost înaintea noastră.

Îmi doresc ca acest prim semnal pe care românii l-au apreciat prin votul din 9 decembrie să se dovedească un semnal corect pentru anii care urmează.

Va urma un mandat decisiv pentru viitorul României până în 2016, dar tot ceea ce vom face în acești ani va construi România care în 2018 va aniversa o sută de ani de la Marea Unire, va construi România care în 2019 va asigura președinția Uniunii Europene, un ideal și un obiectiv politic atât de importante pentru noi, ca țară.

Ține doar de noi, cei care conducem, fie la putere, fie în opoziție, cei care reprezentăm România, să înțelegem că trebuie să facem o Românie mai bună nu pentru cei din afara granițelor țării, ci în primul rând pentru cetățenii României, pentru a putea spune partenerilor și prietenilor noștri

europeni, americani, din toate colțurile lumii, că suntem o națiune demnă, că suntem o țară care învață din propriile greșeli și că putem, cu demnitate, dar și cu realism, să ne construim un viitor european și un viitor democratic.

Este foarte important pentru cei care ne-au votat și ne-au adus la putere să arătăm că putem să fim loiali, că putem să facem acea Românie puternică pe care sunt convins că și-o doresc chiar și cei aflați în opoziție, chiar și cei care au votat cu un alt partid, chiar și cei care nu au votat, un ideal comun în jurul căruia putem să ne strângem cu adevărat toate forțele și un ideal comun pe care eu îl consider realizabil.

Vreau să spun încă o dată că cei care ne-au votat ne-au acordat o mare onoare, dar, în același timp, o mare responsabilitate. Cei care nu ne-au votat trebuie să știe că vor fi tratați egal și corect, iar cei care nu au venit la vot să știe că un guvern trebuie să-i trateze în egală măsură și pe cei care nu au încredere în nicio forță politică și să le dovedească faptul că întotdeauna o democrație, cu defectele sale, este mai bună sau este cel mai mic rău dintre formele de organizare a societății cunoscute până în prezent.

Aș vrea, stimați colegi, să-mi permiteți să vorbesc despre angajamentele acestui Guvern pentru care cer votul dumneavoastră de încredere.

S-a vorbit foarte mult în ultimele zile despre pacte, despre convenții între președinte și prim-ministru, între forțele politice. Vreau să spun încă o dată că cel mai important pact pe care un guvern național, un guvern patriot și un parlament național îl poate avea este pactul cu cetățenii României. Acela este, într-adevăr, cel mai important, acela trebuie și va fi pe primul loc. Și vreau să spun celor care au înțeles să semneze acest pact cu actualul Guvern și în 10 iunie, și în 29 iulie, și în 9 decembrie că acest Guvern va face tot ce este în puterile lui pentru a-și respecta pactul cu poporul român. Încerc și vom încerca, cu umilință, cu smerenie, cu modestie, să evităm greșelile pe care le-am criticat atât de des când eram în opoziție, greșelile care i-au costat atât de mult pe cei aflați anterior la guvernare.

Știu foarte bine că aroganța, lipsa de comunicare, necinstea nu sunt apanajul unei singure forțe politice. Au fost mai pregnante în ultimii ani la cei aflați la guvernare. Este însă obligația mea, ca prim-ministru, ca lider politic, să am grijă ca aceleași boli să nu apară în noua guvernare și pe acesta îl consider principalul angajament în pactul pe care Guvernul îl are cu populația României. Vreau să arătăm în perioada următoare că nedreptățile sociale pot fi, într-adevăr, vindecate.

Vreau să le spun pensionarilor, vreau să le spun celor concediați, vreau să le spun celor săraci și defavorizați că lupta cu sărăcia este o prioritate pentru Guvernul României, că măsurile de redeschidere a spitalelor, de asigurare a școlilor, de asigurare a siguranței fiecăruia dintre noi trebuie și vor reprezenta priorități absolute pentru orice guvern care-și dorește dezvoltarea țării.

Vreau să promovăm o guvernare deschisă, transparentă și fac, de la această tribună și în acest moment, un apel sincer la dialog cu opoziția, cu alte instituții ale statului, în beneficiul cetățenilor care ne-au trimis în funcțiile noastre, care ne plătesc salariile, care ne țin în aceste funcții până în momentul în care hotărăsc să ne pedepsească și să ne transmită că există o limită dincolo de care nimic nu mai este scuzabil sau acceptabil.

Vom folosi în beneficiul României toate șansele pe care România le are în acest moment pentru a se dezvolta: fonduri europene, cele pe care în această perioadă le-am folosit mult prea puțin sau deloc și pe care am reușit să le deblocăm cu mari eforturi, cu mari cheltuieli și cu pierderea unor mari oportunități, dezvoltarea unor domenii-cheie, adevărate domenii de potențial – și mă refer la energie și la agricultură –, mă gândesc la un sprijin real și cinstit pentru investitorii străini, dar și pentru investitorii români, pentru că nu vreau să cred că în România există un privilegiu dacă ești investitor străin față de cel român, crearea de locuri de muncă mai bine plătite și mai stabile.

Vreau să anunț încă de acum, ca intenție clar asumată a actualului Guvern, respectarea și continuarea relațiilor pe care le avem cu instituțiile financiare internaționale. Nu tot ceea ce ne propun FMI, Comisia Europeană sau Banca Mondială este întotdeauna perfect. Avem obligația să negociem, în numele României, dar, în același timp, avem obligația să avem un nou acord preventiv, să arătăm seriozitate și să arătăm că avem din ce în ce mai puțină nevoie, în anii care urmează, de cineva care să ne controleze dacă facem ceea ce este bine, de fapt, pentru țara noastră. Este extrem de important să avem un asemenea acord, un asemenea angajament asumat, pentru că România, în acest moment, se află într-o Uniune Europeană în plină furtună economică și financiară. România trebuie să treacă, alături de toate țările europene, peste această perioadă dificilă și să se îndrepte din nou spre creștere economică, creare de locuri de muncă și dezvoltare.

Vreau să spun încă o dată, fără să mă mai refer la acuzațiile nedrepte sau neîntemeiate din trecut, eu personal, ca om politic, dar și ca prim-ministru: toți membrii Guvernului pe care vi-i propun astăzi sunt oameni care cred sincer, dincolo de orice justificări cerute sau necerute, că viitorul României este un viitor european, alături de țările din Uniunea Europeană, că respectarea angajamentelor noastre internaționale, ca membri ai NATO, ca membri ai celorlalte structuri internaționale, a reprezentat întotdeauna un set de valori de la care nimeni nu a dorit să se îndepărteze. Bătălia politică din acest an fierbinte a pus în discuție elemente fundamentale și-mi doresc ca, de astăzi începând, bătălia politică să se canalizeze pe altceva, și nu pe atacarea adversarului politic, atacând, de fapt, fundamentele politicilor strategice pe care România trebuie să le aibă în continuare.

Vreau să precizez că va constitui în continuare o prioritate gestionarea corectă a banilor publici și reducerea risipei.

Sunt mai mulți miniștri, membri ai Cabinetului. Dumneavoastră, parlamentarii, prin efectele legii, sunteți mai mulți ca număr, sper că și mai valoroși decât cei care am fost în vechiul Parlament.

Am anunțat și anunț încă o dată: cheltuielile Guvernului central nu vor crește cu niciun leu, cu niciun om angajat în plus. Este vorba de o reîmpărțire a responsabilității în fața mea, în primul rând, ca prim-ministru, în fața societății, în fața dumneavoastră, ca Parlament, care aveți dreptul constituțional de a cenzura activitatea Guvernului.

Fac un apel însă și către dumneavoastră să arătăm, împreună, că nu vom cheltui în această perioadă dificilă, în care cerem sacrificii profesorilor, medicilor, pensionarilor, nu vom cheltui noi, în primul rând, niciun leu în plus. Și sunt convins că veți înțelege acest mesaj al meu ca un mesaj pe care vreau să-l dăm către societatea românească.

Vom menține un nivel adecvat a ceea ce se numește, în termeni economici, bufferul bugetar, acea rezervă care ne va permite să nu fim niciodată descoperiți, așa cum am fost în 2009, în fața unei furtuni neașteptate pe piețele internaționale.

Vom asigura un management prudent al datoriei publice, pentru că, da, sunt suficient de tânăr și-mi doresc să fiu

suficient de responsabil să nu las, când nu voi mai fi prim-ministru, viitorului Guvern, viitoarei generații o datorie din ce în ce mai mare pe care trebuie s-o plătească.

Vom plăti, în 2013 și în anii care urmează, ceea ce România a împrumutat la nevoie, dar aș vrea să fiu un prim-ministru care lasă viitorului Guvern cât mai puține datorii și cât mai puține resurse neexploatate până în acest moment.

Relansarea economică este o obligație pentru România și pentru Uniunea Europeană. Avem nevoie de o fiscalitate corectă pentru investitori și mai ales de predictibilitate în anii care urmează, o relație normală a celor care creează locuri de muncă cu instituțiile statului și de ducerea până la bun sfârșit a reformelor structurale, exact în acele zone în care interesele politice au fost mari în ultimii ani. Mă refer la energie, la companiile de stat. Acestea trebuie să fie cu adevărat resurse pentru politicile economice și sociale ale Guvernului, și nu doar pușculițe pentru diverse forțe politice și pentru diverși oameni politici care se schimbă de la guvernare în opoziție și din opoziție la guvernare.

Vreau să fac încă o dată, în fața dumneavoastră, o explicație și o justificare clară a prezenței în Guvern a unui ministru pentru fonduri europene. Dincolo de persoana domnului Teodorovici, care și-a dovedit în aceste luni competența, am vrut să pregătim România pentru finalizarea, în condiții cât mai bune, a exercițiului financiar 2007–2013, dar mai ales să gândim, în anul care urmează, o pregătire a capacității administrative a României, pentru ca perioada 2014–2020 să nu ne mai găsească la fel de slabi, la fel de puțin capabili să folosim cea mai importantă și mai ieftină resursă pe care o are România la dispoziție, și anume fondurile de coeziune nerambursabile.

Vreau să-i felicit, în acest context, al fondurilor europene – de data aceasta vorbim despre politica agricolă comună –, pe ministrul agriculturii și pe miniștrii anteriori, care au reușit să absoarbă, așa cum era nevoie și cum era necesar, tot ceea ce Uniunea Europeană oferă pe politica agricolă comună.

Însă, în același timp, vreau să spun că Guvernul actual, alături de toate instituțiile statului, se va bate, la începutul anului viitor, pentru ca fermierii din România să aibă un tratament egal cu fermierii din celelalte țări europene. Nu vom putea fi niciodată competitivi dacă subvențiile, dacă sprijinul acordat acestei resurse uriașe, umane și naturale, pe care România o are nu este pus în valoare în condiții egale cu competiția europeană și competiția mondială.

Vreau să vorbesc despre cele două domenii despre care am vorbit și în 7 mai în fața acelora dintre dumneavoastră care erați și atunci membri ai Parlamentului. Cele mai nedreptățite, cele mai umilite domenii din România ultimilor ani au fost exact cele mai importante pentru viitorul unei națiuni: educația și sănătatea.

Nu vin în fața dumneavoastră cu promisiuni nerealiste: dublări de bugete, resurse formidabile. Vin în fața dumneavoastră să spun încă o dată și să transmit celor care-și fac datoria față de societate în școli, în spitale, în ambulanțe că respectul este lucrul pe care putem să-l oferim imediat și că strategia de investiții și de dezvoltare a celor două domenii este esențială pentru viitorul României.

Vreau însă să vorbesc despre un lucru despre care de multe ori evităm – poate din jenă, poate din rușine – să vorbim în dezbaterile publice. Problemele grave ale României se duc către ceea ce reprezintă, în acest moment, o umilință pentru mulți dintre cetățenii români, și anume sărăcia extremă. Nu vrem să vorbim ca să nu recunoaștem că există oameni aflați dincolo de limita suportabilă a sărăciei, și încă foarte mulți. Nu vrem să vorbim despre mortalitatea infantilă, nu vrem să vorbim despre violența domestică, nu vrem să vorbim despre maladii eradicate în celelalte țări europene și care în România încă creează victime.

Cred că este obligația unui Guvern stabil, a unui Guvern legitim nu doar să vorbească, ci să găsească soluții, așa cum au găsit țări din Uniunea Europeană cu care ne comparăm uneori doar la numărul de mașini de lux sau la numărul de imobile. Sunt convins că reducerea inechităților sociale și mai multă solidaritate socială reprezintă o obligație pentru noul Guvern.

Vreau să vorbesc despre noua generație, despre tinerii din această țară. Vreau să cred că cel mai tânăr Guvern pe care România l-a avut...

Sunt foarte mulți colegi, într-adevăr, tineri pentru politică. Sunt foarte mândru că este Guvernul cu cele mai multe doamne în compoziția sa și încă mai e foarte mult de făcut, pentru că eu cred că nu există cu adevărat...

Poate o să mă contrazică unul din noii deputați, dar eu cred că femeile nu doar au aceleași drepturi, dar au și aceleași capacități și aceleași aptitudini și că prejudecățile societății românești trebuie confruntate și trebuie învinse în perioada imediat următoare.

Vreau însă să vorbesc despre tinerii români, cei care nu votează, cei care nu cred că au viitor în România, și vreau, cu acest guvern, cu o puternică susținere parlamentară și o puternică legitimitate democratică, să gândim cu adevărat o strategie prin care copiii dumneavoastră, prin care tinerii care ne privesc acum să poată să spună că, da, există un viitor pentru ei în țara lor. Sunt convins că există această posibilitate. Mă gândesc în special la tinerii din zonele rurale, cei pentru care am redus chiar școala obligatorie – să nu mai facă nici școală destulă –, cei pentru care singura soluție este să le arătăm drumul către Spania sau către Italia, cei care, probabil, consideră că România este nu șansa și locul în care Dumnezeu a hotărât să se nască, ci un ghinion, un blestem, și pentru aceia Guvernul actual va avea și va reuși ceea ce nu s-a reușit până în prezent.

Este extrem de important, prin politici concrete, și nu doar declarații de intenție, să implementăm programe de stimulare a ocupării forței de muncă, de reducere drastică a muncii la negru, de creștere a numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale de sănătate și de șomaj. Numai în acest fel vom putea să ne ținem promisiunile față de pensionari și numai în acest fel putem să-i ajutăm pe cei care se află la marginea societății, pentru a-i reinclude social.

Mai vreau să spun un ultim cuvânt, dar extrem de important, către două categorii despre care vorbim, poate, doar de 1 Decembrie sau atunci când se întâmplă câte o nenorocire în țară. Vreau să spun că Armata Română alături de Biserică au rămas, pe drept, în opiniile românilor acele instituții în care oamenii au încredere. Trebuie să tratăm cu respect, trebuie să tratăm cu responsabilitate obligațiile pe care le avem ca membri ai NATO și vreau să transmit tuturor polițiștilor, tuturor pompierilor, tuturor celor care duminica, noaptea – cald, frig – sunt prezenți tocmai în momentele cele mai dificile că Guvernul pe care-l conduc îi va trata cu respect și-i va răsplăti, așa cum sunt răsplătiți în toate țările civilizate, pentru munca importantă pe care o desfășoară pentru societate.

Aș vrea să mă refer, de asemenea, la priorități politice. Și vă rog, stimați membri ai Parlamentului, să fiți de acord să colaborăm pentru o nouă Constituție, o Constituție care să

arate capacitatea de modernizare a României, care să instituie mecanisme clare de evitare a conflictelor instituționale și constituționale în anii care urmează, care să dea suplețea necesară pentru ca nimic să nu depindă de voința unui om, ci totul să depindă de reguli acceptate și respectate de către noi toți.

Va fi extrem de important – și domnul viceprim-ministru Dragnea va avea, în fața mea și în fața dumneavoastră, această responsabilitate – ca România, după 1968, în sfârșit, să treacă la o reorganizare administrativ-teritorială care să corespundă realităților europene și necesităților unei administrații moderne.

Sunt un adept convins al ideii de descentralizare, al ideii că omul trebuie să aibă cât mai aproape instituțiile care trebuie să-l servească, al ideii că nu vreau să mai văd primari și cetățeni ai acestei țări venind de la Satu Mare, de la Timișoara, de la Botoșani până în București ca să facă anticameră la un ministru, la o curte de justiție sau la o instituție publică, atunci când se poate ca lucrul acesta să se întâmple și să aibă loc cât mai aproape de regiune, cât mai aproape de județul în care ei trăiesc.

Avem o obligație, stimați colegi – Guvernul și noi toți, parlamentarii –, să modificăm actualul sistem electoral, un sistem electoral care a generat grave, grave derapaje de la ceea ce înseamnă voința democratică a electoratului și normalitatea funcționării unui Parlament. Nu doar să reducem numărul de parlamentari, ci să delimităm foarte clar atribuțiile celor două Camere, să arătăm foarte clar de ce Parlamentul este și trebuie să rămână adevăratul depozitar al voinței poporului român și-mi doresc, alături de dumneavoastră, ca parlamentar, în primul rând, nu doar ca prim-ministru, să recâștigăm autoritatea și prestigiul fără de care această instituție fundamentală a statului nu poate exista.

Mă simt obligat să dau și o altă explicație în fața dumneavoastră, a parlamentarilor, de ce am considerat că este util ca în Guvernul pe care vi-l propun să existe un ministru care să se ocupe direct și să răspundă în fața mea, în fața societății de mari proiecte de infrastructură, domnul ministru Dan Șova. Pentru că România a rămas, după 23 de ani, mult în urma nu doar a țărilor occidentale, ci a țărilor din zona noastră.

Eu cred că în România se pot face autostrăzi. Cred că putem, cu adevărat, să dezvoltăm mari proiecte de infrastructură, cu două condiții: să avem un responsabil și să avem voința de a face acel proiect, și nu de a ne face că facem anumite proiecte.

Cred și-mi doresc ca eficiența acestei funcții în Guvern să se dovedească, în anii care vin, un lucru bun și corect și voi răspunde în fața Parlamentului, alături de întregul Guvern, pentru această propunere.

În mod sigur, o bază industrială, o reindustrializare a României, ca și o reindustrializare a Europei, este o necesitate absolută pentru a rezista într-o lume globală, într-o lume în care competiția nu se mai poartă între județe sau între țări vecine, ci se poartă între producătorii aflați la mii și zeci de mii de kilometri distanță.

Cred sincer că acordarea de facilități reale și concrete celor care creează locuri de muncă, dezvoltarea parcurilor industriale, dar mai ales dezvoltarea tehnologiei și a cercetării – și acesta este motivul pentru care am propus un ministru care să răspundă direct de cercetare și de dezvoltare tehnologică – pot asigura României, în anii care urmează, o poziție de putere, o poziție care să ne transforme dintr-un hipermarket cumpărător al mărfurilor produse de alții într-o țară care poate cu adevărat nu doar să hrănească 80 de milioane de cetățeni, de oameni, ci să producă produse de înaltă tehnologie și cu mare valoare adăugată.

Aș vrea să vorbesc puțin doar despre faptul că România, țară membră a Uniunii Europene, trebuie să aibă o poziție mult mai clară și mult mai demnă în ceea ce înseamnă construcția europeană. Nu vreau să cred că în anii care urmează vom sta la București sau vom merge la Bruxelles doar ca să luăm cunoștință de ceea ce au decis alte țări.

România este nu doar a șaptea țară ca mărime în Uniunea Europeană, dar este o țară care poate, în mod real, să contribuie la construcția europeană, o țară în care niciun fel de dispută politică nu a reușit să zdruncine fundamental proeuropenismul societății noastre și cred că România nu poate să mai fie un membru de rangul doi al Uniunii Europene. Trebuie să fim la locul pe care-l merităm cu adevărat.

Despre justiție.

Stimați colegi, Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit de Comisia Europeană este important și, în mod sigur, trebuie să facem ceea ce ține de Guvern – dacă putem să facem și ceea ce ține de Parlament, cu atât mai bine –, însă vreau să spun că Mecanismul de Cooperare și Verificare este doar o mică parte a ceea ce înseamnă justiția din România.

Provin din sistemul de justiție, am fost crescut acolo, știu că pentru românul care are un proces de zece ani pentru o retrocedare, de opt ani pentru a fi pedepsit cel care i-a intrat în casă și i-a furat bunuri, de 12 ani cel care se judecă pentru o moștenire este la fel de important pentru el cum este important pentru noi, oamenii politici, și pentru Comisia Europeană dacă un parlamentar este trimis sau nu în judecată.

Sunt convins și-mi doresc ca justiția din România să fie nu doar independentă – și salut orice idee de independență a justiției –, dar mai ales să fie eficientă și mai ales să stârnească în rândul societății încrederea și sprijinul de care are atât de multă nevoie.

Îmi doresc ca, alături de dumneavoastră și alături de toate instituțiile publice neguvernamentale, să promovăm România în afara granițelor țării cu o imagine corectă, o imagine realistă, dar, în același timp, o imagine optimistă, nu prin promovarea de campanii costisitoare. Degeaba cumpărăm frunze și spații publicitare, dacă noi nu credem cu adevărat că România este o țară bună, cu valori extraordinare, pe care foarte mulți și le-ar dori.

Cred că prezentând adevăratele noastre puncte puternice, cred că vorbind cu adevărat despre Delta Dunării, dar și despre valorile umane, despre olimpici, despre sportivi, despre artiști, despre monumentele pe care România le are și pe care le știm doar noi, cei care fie locuim, fie ajungem din întâmplare lângă Coloana Infinitului a lui Brâncuși sau lângă mănăstirile din Bucovina, sunt absolut convins că România poate să aibă o altă imagine în lume atât timp cât noi, toți românii, vom vorbi bine despre România.

Aș vrea să mulțumesc poporului român pentru modul în care de Ziua națională, de 1 Decembrie, indiferent de campania electorală, indiferent de ceea ce ne-a despărțit, și-a manifestat patriotismul și mândria de a fi român. Pentru prima oară sau pentru prima oară după foarte mulți ani, nu doar prin arborarea unui drapel, dar prin atmosfera pe care am simțit-o în București, în Oltenia, în Transilvania, în Moldova, am fost, într-adevăr, conștient că există o mândrie națională, o mândrie pe care de multe ori ne-am reprimat-o sau ne-am reproșat-o între noi. Sunt absolut convins că, fiind

europeni, suntem în primul și în primul rând români și eu, și dumneavoastră, și toți trebuie să fim mândri de acest lucru.

Stimați colegi,

România a avut guverne de sacrificiu, a avut guverne de tranziție, guverne de coaliție, guverne de uniune națională, a avut generații de sacrificiu și generații dezamăgite.

Aș vrea să fac un apel către majoritatea parlamentară, dar și către minoritate, către cei care nu sunt reprezentați în Parlament, să fim cu toții parteneri pentru un proiect pe care eu l-am numit sau noi îl numim „România Puternică”, pe care dumneavoastră puteți să-l numiți cum credeți că este bine, dar care să cuprindă, de fapt, ca esență, același lucru.

Vreau să spun că forța actualului Guvern și a acestei majorități nu va veni doar din numărul de parlamentari, nu va veni, până la urmă, nici măcar doar din numărul de 7,4 milioane de români care au ieșit să voteze pentru o idee. Cred că poate să vină doar dintr-un proiect național care să ne unească după foarte mulți ani de dezbinare.

Șansa unei majorități puternice, pe care Guvernul actual o are, este șansa stabilității, șansa predictibilității și șansa rezistenței la șantaj. Toate aceste șanse sunt acum de partea mea, de partea colegilor mei. Sunt absolut convins că, dacă le vom rata, doar noi, cei aflați aici, vom fi responsabili, dar dumneavoastră, toți cei prezenți astăzi, veți avea de pierdut.

Vă mulțumesc pentru încrederea acordată și vă doresc și îmi doresc să fim cu adevărat parteneri.

Vă mulțumesc.

Valeriu Ștefan Zgonea

#51865

Mulțumesc, domnule prim-ministru desemnat. Ați consumat 45 de minute din cele 60 de minute pe care le aveți.

Aș vrea să fac câteva precizări înainte de a da cuvântul distinșilor mei colegi din grupurile parlamentare pentru a începe dezbaterea.

La celălalt punct a fost o precizare pe care am omis-o eu: împărțirea pe grupuri politice, conform ponderii locurilor pe care fiecare grup le are în comisiile permanente comune.

În Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI: patru locuri – PSD; două locuri – PNL; un loc – PDL; un loc – PP-DD; un loc – UDMR.

În Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul activității SIE: două locuri – PSD; două locuri – PNL; un loc – PDL.

În Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989: patru locuri – PSD; două locuri – PNL; două locuri – PDL; două locuri – PP-DD; un loc – PC.

În Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului: trei locuri – PSD; două locuri – PNL; un loc – PDL; un loc – PP-DD; un loc – minoritățile naționale.

În Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO: șapte locuri – PSD; cinci locuri – PNL; trei locuri – PDL; două locuri – PP-DD; un loc – UDMR; un loc – PC.

Acestea vor face parte din stenograma ședinței și vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.

Vreau să le mulțumesc, pe această cale, în numele colegilor deputați și senatori, invitaților. În orice moment, când Domniile Lor consideră oportun..., noi suntem aici. Va fi o dezbatere destul de lungă. Mai durează aproape 97 de minute intervenția grupurilor politice parlamentare. Suntem onorați de prezența dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Viorel, deputat al Partidului Social Democrat, pentru intervenția în numele Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Viorel Ștefan

#53985

## **Domnul Viorel Ștefan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Preafericite Părinte Patriarh, Înalt Preasfinția Voastră,

Domnilor președinți ai autorităților prezente la această manifestație,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș vrea, pentru început, să vin în întâmpinarea dorințelor Domniilor Voastre, să fiu foarte scurt. De aceea, vă rog să-mi permiteți să prezint doar câteva considerațiuni generale sau, altfel spus, un alt unghi de vedere în legătură cu Programul de guvernare, care nu reprezintă neapărat o opinie tehnică a grupurilor parlamentare în numele cărora vorbesc, ci câteva aprecieri care vin din suflet și din experiența noastră comună din ultima perioadă.

Acest Program de guvernare are ceva nou față de ce știm noi că s-a întâmplat în anii precedenți. Este rezultatul unui proces consistent și, aș putea să spun, de lungă durată.

Ne amintim cu toții: acum circa un an și jumătate, Uniunea Social-Liberală aducea la cunoștința opiniei publice un document pe care l-am botezat atunci „Viziunea Uniunii Social-Liberale în legătură cu politicile economice și sociale necesare României”. Am primit critici, pe bună dreptate. Principalul reproș spunea atunci că este o înșiruire de dorințe, că nu sunt suficiente detalii, nu avem suficiente fundamentări, argumentări. Ne-am însușit criticile, am continuat cu o etapă de dezbatere publică, am consultat mediul academic, am consultat mediul de afaceri, am consultat mai ales cetățenii României și așa s-a născut un alt document, care a fost prezentat în perioada preelectorală și, după aceea, folosit în campania electorală, a fost platforma noastră electorală. Venea în detalierea viziunii pe care o prezentasem noi acum un an și jumătate.

Astăzi avem în față un Program de guvernare care reia toate temele dezbătute, prezentate în cele două documente și care, de fapt, este o concluzie. Din această perspectivă, este concluzia care se desprinde din acest proces care a fost de durată și destul de consistent.

Pe de altă parte, însă, Programul de guvernare pentru Guvernul pe care îl vom vota cu siguranță astăzi reprezintă o premisă. Este premisa pe baza căreia va trebui ca Guvernul să vină în fața noastră cu proiect de buget, va trebui ca Guvernul să vină în fața noastră cu strategia fiscal-bugetară și va trebui să vină în fața noastră, în următorii patru ani, cu toate proiectele de lege necesare implementării acestor măsuri prevăzute în Programul de guvernare.

Ce mai are nou acest Program de guvernare? E o chestie inedită. El pune de acord niște chestiuni care, la prima vedere, păreau ireconciliabile.

Cine putea să-și imagineze că vom putea să punem împreună într-un Program de guvernare principii liberale cu principii social-democrate? Câte discuții au fost legate de

cota unică versus cotă progresivă sau diferențiată! Sau cine putea să-și imagineze că în România politicile sociale într-un guvern vor fi gestionate de un ministru liberal?

Iată că aceste lucruri s-au conciliat, sunt realități și ele sunt incluse în acest Program de guvernare, se regăsesc în structura de organizare a Guvernului asupra căreia noi trebuie să ne pronunțăm astăzi prin vot.

Pe de altă parte, acest Program de guvernare pune de acord o chestiune care până acum șapte luni de zile, de asemenea, era prezentată ca fiind ireconciliabilă: angajamentele Guvernului în relația cu instituțiile financiare internaționale versus inechitățile sociale generate de perioada de criză.

Iată că în acest program s-a găsit soluția să punem de acord, să ne angajăm că vom respecta tot ce am stabilit cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internațional, cu Uniunea Europeană și, în același timp, vom avea grijă de cei care au nevoie de protecție socială. Și nu este un angajament teoretic, el se așază pe ceea ce a făcut acest Guvern sau Guvernul Ponta 1, dacă doriți dumneavoastră, în ultimele șapte luni. Deci s-a demonstrat că se poate.

Dintr-o altă perspectivă, Programul de guvernare aduce în față, atât în fața membrilor Executivului, cât și a noastră, ca membri în Parlament, ca membri din partea arcului guvernamental, susținători ai Guvernului, o serie întreagă de provocări nu ușoare. Ceea ce trebuie să observăm și să acceptăm cu toții este că, așa cum este prezentată sau propusă, structura organizatorică a Guvernului ține cont de aceste provocări.

Prima și cea mai importantă în opinia mea, poate sunt subiectiv din punctul acesta de vedere, este aceea legată de reinstaurarea disciplinei financiare. Și, pentru ca în România să se reinstaureze disciplina financiară, era nevoie de o structură ministerială care să se ocupe exclusiv de buget și avem în propunere un ministru delegat pentru problemele de buget, ceea ce creează premisa că viitorul Executiv va face față acestei provocări.

Achizițiile publice reprezintă poate soluția pentru completarea resurselor de care avem nevoie în reluarea procesului investițional. Modernizarea sistemului de achiziții publice, aducerea acestuia la standardul european, preluarea celor mai bune practici europene reprezintă o provocare majoră. Și, legat de acest lucru, apreciez în mod deosebit faptul, curajul prim-ministrului de a prelua direct o structură, coordonarea unei structuri și, în ultimă instanță, coordonarea gestiunii fondurilor care vor constitui bugetul acestei structuri privind proiectele mari de infrastructură și privind chiar și bugetul Companiei Naționale de Administrare a Drumurilor Naționale din România – CNADNR.

Nu vreau să vorbesc teoretic, vreau să spun foarte aplicat că, dacă noi vom reuși să aducem prețurile în infrastructura rutieră, fie că vorbim de construcție, de reparații, de întreținere sau chiar de deszăpeziri – pentru că este discuția zilei despre deszăpezire –, la nivelul la care știu alte țări, mai bogate decât noi, să consume resurse pe aceste activități, atunci va fi poate una dintre cele mai mari realizări ale acestui Guvern și e un motiv în plus ca să apreciem faptul că prim-ministrul își asumă această provocare aproape personal, nemijlocit.

Vorbind despre sectorul energetic, vorbind despre nevoia de dezvoltare a IMM-urilor, vorbind despre cercetarea științifică, de asemenea, vom regăsi structuri în organizarea Guvernului care să gestioneze punctual aceste chestiuni, pentru că valorificarea potențialului energetic al României este una din marile provocări ale perioadei următoare. Reorientarea clasei politice spre sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii poate să fie o soluție de creare a locurilor de muncă într-un ritm nebănuit de rapid. Așa cum s-au închis sute de mii de locuri de muncă printr-o singură decizie necugetată, la un moment dat, și mă gândesc la acel impozit forfetar sau minim, cum i s-ar spune mai corect, cred că tot așa se pot crea foarte multe locuri de muncă dacă noi, cu minim de efort bugetar, dar cu măsuri fiscale cugetate, vom stimula acest sector al întreprinderilor mici și mijlocii. Și avem în organizarea Guvernului structura care să gestioneze această chestiune.

De asemenea, putem vorbi despre fonduri europene. Iată, este o dorință a noastră, a tuturor, să existe un minister care să preia în coordonare și cu puteri depline autoritățile de management și care ar putea să contribuie spectaculos la creșterea gradului de absorbție.

Dar aici este doar jumătate din problemă. Cred că cealaltă jumătate se referă la o chestiune mai simplă, care nu costă bani. Este aceea de a prelua, după modelul european, respectul pe care trebuie să-l avem pentru banii publici. Atunci când vom înțelege cum europenii respectă banii publici, cu siguranță vom fi în stare să absorbim mai mulți bani europeni. Ce s-a întâmplat până acum a fost, în primul rând, datorat faptului că am crezut sau cei care au guvernat au crezut că-și pot bate joc de banii europeni așa cum și-au bătut joc de banii românești. Acest lucru Europa nu-l poate accepta.

Să reiau subiectul despre necesitatea justiției independente și funcționale ar însemna să reiau o teză despre care a vorbit domnul prim-ministru.

## Stimați colegi,

Sigur, sunt și alte provocări. Eu mă opresc la aceste câteva, dar vreau să vă mai spun un singur lucru. În egală măsură, aceste provocări ne privesc și pe noi, nu numai pe membrii viitorului Executiv.

Noi, fie că suntem parlamentari din arcul guvernamental, fie că suntem reprezentanți ai opoziției, am fost trimiși în Parlamentul României pentru a apăra interesele cetățenilor. Și interesele cetățenilor ne obligă pe noi să ne exercităm, în conformitate cu prevederile constituționale, înainte de toate, funcția de legiferare a Parlamentului. Ne dorim ca în următorul mandat parlamentarii să fie partenerii Guvernului în procesul de legiferare, fiecare cu rolul său și fiecăruia dându-i-se respectul cuvenit, să nu mai fim o masă de manevră care votează cu ochii închiși orice proiect vine de la Guvern. Dacă vom reuși acest lucru, cu siguranță ne vom face o parte din datoria pentru care ne-am angajat în fața electoratului.

A doua chestiune este mult mai gravă și mă refer la aceea care privește funcția de control al Parlamentului asupra Executivului. Este o chestiune despre care se poate vorbi foarte mult timp. Am auzit zilele trecute comentarii pertinente în mass-media. Dacă vom continua noi, ca parlamentari, să acceptăm întrebări și interpelări la care nu primim răspuns, dacă vom continua, ne vom solidariza în a refuza constituirea de comisii de analiză, de anchetă, de evaluare a acțiunilor reprezentanților Executivului, înseamnă că noi nu ne vom face datoria de parlamentari, înseamnă că nu ne vom duce până la capăt mandatul cu care am venit în forul legislativ.

De aceea, eu cred că aceste două mari obligații ce ne revin nouă se alătură și vin să susțină marile provocări cărora trebuie să le facă față Guvernul pe care cu siguranță astăzi, cu un vot majoritar, îl vom învesti.

Eu vă mulțumesc pentru atenția cu care m-ați urmărit.

Vă doresc – pentru că suntem în preajma sărbătorilor de iarnă – multă sănătate și să ne revedem în ianuarie, probabil la jumătatea lunii ianuarie, pentru dezbaterea bugetului, dacă nu, cel târziu la 1 februarie, cu sănătate și bucurii!

Și vă rog din suflet să votăm cu toată încrederea Programul de guvernare și structura organizatorică prezentate de domnul prim-ministru desemnat Victor Ponta. Vă mulțumesc.

George-Crin-Laurențiu Antonescu

#64861

## **Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor colegi parlamentari, Domnilor miniștri, Domnule viceguvernator,

Partidul Național Liberal intră la guvernare, împreună cu aliații săi, cu toată buna-credință și cu sentimentul unei enorme responsabilități.

Fiecare punct și fiecare cuvânt din ceea ce a prezentat ca Program de guvernare prim-ministrul este asumat, de asemenea, integral de Partidul Național Liberal, de reprezentanții săi în Guvern.

Aș vrea, prin intervenția mea de acum, care este făcută în calitate de președinte al Partidului Național Liberal, să spun câteva cuvinte doar despre prioritățile acestui partid în actul de guvernare și în ceea ce înseamnă lucrarea politică din România în anii următori.

Coaliția, alianța politică, construcția numită Uniunea Social-Liberală, care a primit votul majorității cetățenilor români care s-au exprimat, care a dat această majoritate record în Parlamentul României și a cărei expresie este acest al doilea Guvern Victor Ponta, este o construcție care are amploarea unui proiect de unitate națională, reunind partide, idei și valori de stânga cu partide, idei și valori de dreapta.

Partidul Național Liberal este un partid de dreapta și de aceea, asumând întreg acest program, prioritățile sale sunt trei: dezvoltarea economică, statul de drept și libertățile și drepturile cetățenești sub toate formele lor și, trei, dimensiunea națională a ceea ce înseamnă proiectul „România Puternică”.

Vreme de două decenii noi am pledat, am vorbit, am acționat și, atunci când am avut prilejul, am guvernat în baza unor valori ale liberalismului clasic, în baza unor valori de care era nevoie într-o societate care redescoperise libertatea, în care se reconstruiau economia de piață, relațiile de piață, relațiile economice capitaliste, în care a trebuit să luptăm pe toate planurile pentru proprietate, pentru libertate economică, pentru piață liberă, pentru fiscalitate redusă.

Aceste lucruri nu mai sunt suficiente azi și în anii următori. Salut excepționala deschidere a unui prim-ministru socialdemocrat către înțelesul elementar și pragmatic al faptului că economia nu se poate dezvolta cu lozinci, către înțelesul elementar și fertil al faptului că protecția socială, atât de necesară într-o țară ca România, nu se poate face fără dezvoltare economică autentică. Salut deschiderea extraordinară a unui prim-ministru social-democrat atunci când înțelege și când spune – cum a făcut-o de atâtea ori – că statul nu poate crea locuri de muncă, că locurile de muncă, acelea care contează și acelea care aduc bani, nu care consumă bani de la buget, sunt cele create de economia reală, iar că statul, Guvernul, autoritățile au obligația majoră a unor politici care să favorizeze această economie reală.

Am făcut împreună acest program, am guvernat împreună vreme de șapte luni, și vreau să spun ca liberal, de data aceasta, că plecăm, împreună cu partenerii noștri și într-un Guvern condus de Victor Ponta, președintele Partidului Social Democrat, cu toată încrederea că putem obține dezvoltare economică și cu deplinul înțeles, pe de altă parte, al faptului că acum nu mai sunt suficiente doar politici flexibile, fiscalitate redusă, susținere pentru ceea ce înseamnă mediul privat și mediul de afaceri. Este nevoie de mai mult, este nevoie de politici economice de anvergură, este nevoie de ingeniozitate, este nevoie, pur și simplu, de creativitate în acest domeniu, în primul rând din partea guvernării.

În al doilea rând, despre statul de drept, despre libertăți, despre echilibre, echilibre democratice într-o societate care s-a simțit și se simte încă amenințată din acest punct de vedere.

Stimați colegi,

Suntem un Parlament neobișnuit de mare numeric, avem un Guvern neobișnuit de mare numeric. Este un lucru esențial pentru democrația românească să fim un Parlament nu doar mare, ci și puternic, să fiți un Guvern nu doar mare, ci și puternic. Un parlament puternic nu înseamnă doar o majoritate consistentă.

Aveți, domnule prim-ministru, în spatele dumneavoastră, în sprijinul dumneavoastră, alături de dumneavoastră cea mai puternică majoritate care a existat în România după 1992, ca majoritate izvorâtă direct și legitim din votul cetățenilor.

Vă asigur, în numele parlamentarilor liberali, de tot sprijinul, de loialitatea și de efortul nostru pe toate planurile, alături de dumneavoastră până la capăt pentru „România Puternică”.

Vă asigur, în același timp, că veți avea din partea noastră ceva absolut necesar, și anume veți avea – dumneavoastră, domnule prim-ministru, ca și colegii din Guvern – parte de exigența unui control parlamentar autentic, în primul rând din partea propriei majorități. Știu că nu vă îndoiți de asta și vă mulțumesc.

George-Crin-Laurențiu Antonescu

#69680

Un guvern puternic înseamnă nu un guvern care și-a anexat o majoritate parlamentară sau Parlamentul. Am avut, din nefericire, în ultimii trei ani o asemenea situație și nu au fost guverne puternice. Un guvern puternic înseamnă un guvern care mereu să aibă suportul sursei sale de legitimitate, Parlamentul și, implicit, cetățenii, și, în același timp, asupra sa și în sprijinul său controlul democratic din partea acestuia.

Nu aveți niciun șef, domnule prim-ministru. Dacă mai apare cumva vreun președinte care să pretindă asta, nu-l băgați în seamă! Nu aveți niciun șef. Sunteți sub domnia legii, înainte de toate, a Constituției și sub controlul celor ce astăzi vă vor învesti, adică parlamentarii.

Avem nevoie, pe de altă parte, și de o opoziție puternică și, cu cât opoziția va fi mai slabă, cu atât calitatea puterii, fie

că este vorba de puterea executivă, fie că este vorba de majoritatea parlamentară, va fi, la rândul ei, mai slabă.

Să facem – și mă adresez în primul rând colegilor din majoritate, din cea mai temeinică, mai legitimă și mai numeroasă majoritate pe care am apucat-o eu, care sunt, iată, de peste 20 de ani în Parlament –, dragi colegi, în așa fel încât opoziția, indiferent de numărul parlamentarilor ei, să fie puternică, să fie respectată, pentru că opoziția nu este ce rămâne după ce scazi majoritatea dintr-un Parlament, opoziția este instituție la fel de esențială ca oricare altă instituție a democrației. Nu contează cine este azi la putere și cine a fost ieri, nu contează cine este azi în opoziție sau va fi mâine, contează să ne respectăm și să funcționăm în baza înțelesului că nu putem avea democrație fără această relație fundamentală, instituțională și de respect putere–opoziție.

În fine, în al treilea rând, ca partid național suntem interesați strategic, aș spune, de ceea ce atât de frumos deja premierul evoca, de faptul că trebuie să răspundem în planul politicilor noastre unui proiect de mai mare anvergură chiar decât durata unei guvernări sau a unei legislaturi, unui proiect al unei Românii puternice, care nu trebuie și pe care nu intenționăm să îl adjudecăm partizan și electoral, ci pe care dorim să-l începem și să-l deschidem cu contribuția tuturor.

Am văzut cu toții, cum spunea și premierul, la 1 Decembrie, că există resurse în această națiune de a se respecta pe ea însăși, că există nevoia în această națiune de a face mai mult. A cui este obligația, în primul rând, dacă nu a noastră, reprezentanții ei legitimi și supremi, să dăm glas, să dăm formă, să dăm forță acestei nevoi?!

Vreau să mulțumesc, în încheiere, prim-ministrului, colegilor săi din Guvern, colegilor mei liberali, care vor fi în perioada următoare „condamnați la locul de muncă”, pentru că își asumă o misiune extrem de grea.

Noi suntem oameni politici și știu că mulți dintre noi îl privesc astăzi pe Victor Ponta, îi privesc pe colegii săi, dacă nu cu invidie, cu un soi de admirație cu care te uiți la oamenii fericiți, la oamenii care au reușit.

Vă conjur, nu-i invidiați! Nu aveți de ce. Ei sunt cei dintre noi pe care îi sacrificăm, ei sunt cei dintre noi pe care îi aruncăm în linia întâi a unui război în care se trage mereu, în care vin toate amenințările, vin toate provocările, vin toate nemulțumirile, vin toate greutățile. Le mulțumesc pentru că au avut curajul să-și asume asta.

Le mulțumesc colegilor liberali care au făcut parte din primul Guvern Victor Ponta: și lui Andrei Marga, și lui Mircea Diaconu, și lui Eduard Hellvig, și lui Ovidiu Silaghi, și lui Puiu Hașotti, și să mă ierte Dumnezeu dacă am uitat pe cineva. Corneliu Dobrițoiu a fost menționat deja de prim-ministru.

Le doresc din toată inima celor care astăzi își asumă guvernarea României să reușească, pentru că, încă o dată, reușita lor ar fi și reușita României în următorii ani!

Așa să vă ajute Dumnezeu!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vasile Blaga

#73932

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimate invitat,

Așa cum am anunțat, Partidul Democrat Liberal nu susține acest Guvern și Programul de guvernare pe care domnul prim-ministru desemnat Victor Ponta îl propune astăzi Parlamentului României.

Nu vom acorda votul nostru de încredere unui cabinet mamut, plin de sinecuri, nu vom susține o structură guvernamentală lipsită de viziune strategică.

Noi respectăm votul românilor din 9 decembrie, dar PDL nu poate să-și dea girul pentru o guvernare născută din manipulare, minciună și ipocrizie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Nu văd niciun motiv pentru care să susținem Guvernul Ponta 2, după cum nu văd niciun motiv să girăm – și nici nu am girat – Guvernul Ponta 1. Am spus în 7 mai că nu credem în garanțiile domnului Ponta. V-am avertizat atunci că viziunea exprimată de stânga cu privire la actul executiv va conduce la o răvășire a sistemului, cu rezultate nefaste pentru mediul instituțional, social și economic.

În același timp, ne-am exprimat îndoiala cu privire la competența și integritatea unor membri ai cabinetului. Din păcate, am avut dreptate 100%. Temerile noastre s-au adeverit cu vârf și îndesat.

Nu mă voi apuca acum să înșir toate isprăvile Guvernului Ponta 1, nici lista lungă a demnitarilor dovediți plagiatori sau incompatibili pe care domnul Ponta ne chema să o votăm în Parlament în urmă cu șapte luni. Ceea ce șochează astăzi este că același prim-ministru vine în fața noastră împreună cu mai mulți oameni cu probleme de integritate și ne cere din nou să le acordăm încredere.

Domnule prim-ministru desemnat,

V-am ascultat cu atenție discursul ținut în ședința de învestire din luna mai și v-am dat dreptate când ați spus că România are o mare nevoie de a-și respecta legile și regulile. Ați spus atunci, citez: „Populația României așteaptă respectarea legilor, așteaptă respectarea deciziilor instanțelor de judecată, a prevederilor constituționale.” Și v-ați angajat să aduceți, citez: „respectarea legii pe primul loc în actul de guvernare”.

Ei, bine, domnule Ponta, nu pot să uit că, la nici o lună de la acea declarație, ați procedat exact pe dos. Prioritatea zero în actul de guvernare a devenit nerespectarea legii, interpretarea ei conform intereselor USL. V-ați pus pe demolat instituții ale statului, ați ignorat decizii ale instanțelor de judecată, ați răstălmăcit Constituția după bunul-plac, ați călcat în picioare democrația și regulile ei.

Domnule actual prim-ministru Victor Ponta,

Ați spus în toți acești ani că dumneavoastră, USL-iștii, sunteți românii buni, iar PDL-iștii românii răi. Acum, dumneavoastră, cei care ne-ați acuzat că am dorit răul românilor, veniți și spuneți că austeritatea va continua. Ați câștigat alegerile mințind, v-ați folosit de durerile și nevoile oamenilor în interes electoral. Oamenii de bună-credință din această țară nu au niciun motiv să fie încrezători că veți avea rezultatele promise. Vreme de șapte luni au lipsit măsurile de relansare economică, vreme de șapte luni nu ați avut alt obiectiv decât să creați haos și să sabotați angajamentele României.

De aceea, chiar dacă veniți astăzi în fața noastră ca un nou-născut politic, nu putem scăpa din vedere faptul că ați fost la putere în fiecare zi din aceste șapte luni, șapte luni de creșteri de prețuri, șapte luni petrecute cu atacuri la adresa instituțiilor statului, șapte luni în care v-ați preocupat să inventați tot felul de grăjdani în loc să vă preocupe soarta cetățenilor cinstiți care muncesc, plătesc taxe și care nu beneficiază de protecție specială.

Ați venit astăzi în fața Parlamentului să cereți votul de învestitură, dar mă întreb – și îi întreb și pe colegii dumneavoastră – care este adevăratul Victor Ponta:

Cel care a jucat cartea naționalistă, care ataca UDMR-ul, iar apoi îi invită la guvernare?

Este cel care promitea un guvern suplu și acum propune un colos cu 28 de tentacule?

Este cel care se pretindea întâiul ecologist al țării și tolera campaniile de presă împotriva campaniei gazelor de șist sau cel care acum recunoaște că acestea ar fi o soluție pentru România?

Este cel preocupat de respectarea angajamentelor României?

Este proeuropeanul convins, așa cum se declară, sau oportunistul care ataca șefii de guverne europene?

Nu sunteți dumneavoastră, domnule Ponta, cel care punea sub semnul întrebării numărul alegătorilor la referendumul din vară, prelungind cu încă o lună criza politică, în vreme ce devalorizarea încărca facturile fiecărui român cu credite în euro?

Domnilor din USL, trebuie să recunosc că ați reușit o mare performanță, este performanța de a sta șapte luni la guvernare și de a nu guverna nicio clipă.

Le-ați creat oamenilor iluzia unui trai mai bun, mințindu-i că le veți da bani și locuri de muncă. În goana după putere ați încălcat din nou legea și nu ați prezentat Parlamentului proiectul bugetului de stat, pentru ca nu cumva românii să vadă în prag de alegeri minciuna și ipocrizia în toată splendoarea lor.

Vă asigur că PDL vă va reaminti la tot pasul de promisiunile pe care le-ați făcut oamenilor și, în primă instanță, va prelua angajamentele pe care le-ați făcut în campanie și le va susține sub formă de amendamente la proiectul legii bugetului de stat. Vom vedea dacă le veți da oamenilor ceea ce le-ați promis, iar dacă nu aveți de unde, să ieșiți în față și să recunoașteți că i-ați mințit.

Noi ne-am asumat decizii dificile în momente dificile și nu a fost deloc ușor. Am făcut și greșeli, dar țara a fost protejată și s-a reușit evitarea dezastrului economic.

Tudor Barbu

#81952

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Doamnelor și domnilor, Bună seara!

Este un moment istoric pentru partidul nostru, pentru că este prima dată când un reprezentant al PP-DD, de la înființare până acum, are cinstea să se adreseze Camerelor reunite de la acest microfon.

E adevărat că pentru dumneavoastră aceste momente sunt deja o obișnuință, și asta pe noi, cei de la PP-DD, nu ne pune deloc în inferioritate.

Voi ruga... Deși știu, domnilor președinți, că avem minute puține, îmi voi permite totuși să rog măcar colegii de la PP-DD să se ridice, ambele grupuri parlamentare de la Camera Deputaților și Senat, vă rog frumos, și, din puținul timp pe care îl avem, să păstrăm un moment de reculegere pentru eroii-martiri ai Revoluției din Decembrie 1989, astăzi fiind 21 decembrie 2012.

## _Se păstrează un moment de reculegere._

## Să vă dea Dumnezeu sănătate tuturor!

Astăzi am fost mandatat de președintele Senatului, domnul Crin Antonescu, să depun o coroană de flori la Mormântul eroilor-martiri de la Bellu și am văzut că presa română în cvasitotalitatea ei a uitat complet căror oameni din țara asta li se datorează momentul de față.

Momentul de față se datorează și celor care, peste 1.000 la număr, au murit în decembrie 1989 ca foamea și frigul să plece din România, și celor care, peste 1.000 la număr, și-au pus viața la bătaie pentru ca cei care rămân după ei să trăiască într-o țară ușor mai prosperă și cu un trai ușor mai bun. Acesta este adevărul.

23 de ani după, adică astăzi, vreau să pun o întrebare distinșilor colegi parlamentari, o întrebare, bineînțeles, retorică: ce țară a luat FSN-ul domnilor Ion Iliescu și Petre

Roman de la comuniști în ianuarie 1990 și ce țară preia echipa domnului Ponta în ianuarie 2013 și o lasă celor care vin după? În ce țară trăiau copiii noștri în anii 1990 și în ce țară trăiesc sau vor trăi copiii care s-au născut sau încă nu s-au născut în România de după 2013?

Este o întrebare retorică și ne-o permitem, din păcate sau din fericire – din păcate pentru Parlamentul României și din fericire pentru Grupurile parlamentare ale PP-DD –, doar noi, cei care stăm de-a dreapta sălii, cei care niciodată – niciodată până acum! – nu am susținut un guvern sau nu am guvernat vreodată.

Tudor Barbu

#86142

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul Ponta a vorbit foarte corect în intervenția Domniei Sale despre cea mai mare migrație, cea mai mare plecare din țară _in corpore_ din istoria acestui popor – mă rog, istoria știută, istoria învățată la școală. Este foarte corect, așa s-a întâmplat.

Ca și Domnia Sa, mă număr printre românii care au avut privilegiul să meargă în diaspora și să vorbească cu românii de acolo, Domnia Sa în calitate de demnitar al statului, în diverse demnități pe care le-a avut, eu în calitate de jurnalist. Este o tragedie națională! Este o tragedie națională că aproape o republică sau mai bine spus de două ori Republica Slovenia, ca să avem noțiunea despre ce vorbim, de două ori populația Republicii Slovenia, care este țară membră a Uniunii Europene, migrează, lucrează sau fac sclavagism sub egida celor 23 de ani pe care România i-a traversat de la guvernarea domnilor Iliescu și Roman până acum.

Este, într-adevăr, corect ce spune actualul premier și viitorul premier al României. Numai că aș adăuga, cu permisiunea Domniei Sale, 4 milioane de locuri de muncă pierdute în țară în acești 23 de ani, 1.256 – dacă la Gorj nu s-a întâmplat nimic în ultimul timp cu făbricuța aia care stătea să se închidă, ar fi 1.257 –, până la intrarea în campania electorală, de întreprinderi, uzine, fabrici, combinate și așa mai departe închise, puse pe butuci, vândute sau transformate în zone rezidențiale.

Câte minute mai am?

Nu mai am. Bine! O să termin.

Deci 4 milioane de locuri, 1.256 de fabrici, uzine, combinate și așa mai departe. O biografie economică, socială și politică a României, zic eu, dezastruoasă, dar, dar girată, secundă de secundă – și nu exagerez, putem verifica ce s-a întâmplat în politica României din decembrie 1989 până azi –, exact de oamenii care acum vin și compun alianța care va guverna România. Nu a existat o secundă în cei 23 de ani în care alianța pe care domnul Ponta o conduce și cu care vine să învestească un guvern să nu fi fost la putere, într-un cuantum mai mic sau mai mare.

Acesta este motivul pentru care Grupurile parlamentare ale PP-DD nu vor vota Guvernul Ponta, deși am spus – și îmi asum încă o dată – că Programul de guvernare frizează impecabilul.

Doamne-ajută!

Borbély László

#88726

## **Domnul Borbély László:**

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi și stimate colege senatori și deputați,

Vreau, în primul rând, să apreciez discursul prim-ministrului. A fost astăzi un discurs echilibrat, un fel de discurs pentru reconciliere și iată că se pare că și după 23 de ani avem nevoie de o anume reconciliere. Evident, să vedem cum va funcționa în practică, pentru că acest an a fost unul al luptei politice crâncene, surde, poate fără precedent.

Pentru prima oară este o majoritate zdrobitoare, de circa 67%, în Parlament. Cum spunea liderul unui partid din opoziție, un „colos”. Este greu să ai 67%. Poate era mai ușor cu 52-53%. E greu! E greu! Am menționat la o întâlnire cu colegii din coaliția majoritară că, după euforia de început, arătau de parcă nu ar fi învins. E greu de digerat o asemenea victorie și este o responsabilitate imensă, trebuie să o recunoaștem.

Evident, voi vorbi despre poziția UDMR. Nu e ușor nici pentru noi. De 23 de ani îi supărăm probabil pe unii cu procentajul prin care am obținut încrederea comunității maghiare din România, care a însemnat și acum circa 90%

din voturile maghiarilor – și nu numai, probabil –, chiar dacă pentru prima oară am avut 80 de contracandidați maghiari. Și acest procent înseamnă o responsabilitate imensă. Și noi avem o majoritate de nouă zecimi din comunitatea maghiară și această responsabilitate o avem din 1990.

Această responsabilitate a însemnat dialog. Această responsabilitate a însemnat să punem umărul la democratizarea țării, să punem umărul la intrarea României în Uniunea Europeană și în NATO. Și, evident, ne-am asumat și responsabilitatea unor guvernări.

În 2012 a fost o altă premieră fără precedent. Prim-ministrul a chemat UDMR pentru a forma guvernul fără a avea nevoie de voturile noastre în Parlament. De ce? Probabil pentru că a considerat că o comunitate de aproape 1,5 milioane de cetățeni nu poate fi ignorată și e bine să-i ai alături.

Relațiile interetnice, problematica minorităților naționale de-a lungul anilor au fost discutate câteodată cu patimă, având în spate sensibilități. Și sunt aici în sală colegi care din 1990–1991 au încercat împreună cu noi să apropie majoritatea de minoritate. Dar mai ales din 1996 am reușit să avem o relație de parteneriat, de a discuta și rezolva probleme care țin nu numai de drepturile minorităților naționale, ci și de chestiuni care țin de statul de drept.

Până la urmă, acum, în ultima săptămână, aceste discuții pentru a forma un guvern au eșuat, probabil pentru că unii nu reușesc să se debaraseze de unele reminiscențe din trecut sau sunt prizonierii unor relații.

Vorbind de Programul de guvernare, ar putea fi mai concret, cu termene de introducere a unor măsuri. Este un program guvernamental care va fi foarte dificil de monitorizat, pentru că este vorba în multe capitole de generalități, principii, fără a concretiza cum vor fi puse în practică. Sunt totuși câteva elemente care sunt apropiate de propunerile economice ale UDMR-ului și sunt generatoare, sperăm noi, de locuri de muncă.

Suntem de acord cu revenirea TVA-ului de la 24% la 19%, cu reducerea TVA-ului la alimente. Evident, trebuie precizat termenul și mai vine și Fondul Monetar Internațional în ianuarie să discute aceste probleme.

De asemenea, apare din nou descentralizarea ca principiu și sperăm să mergem mai departe spre o descentralizare și mai puternică.

Reducerea CAS-ului a fost propusă de UDMR de acum doi ani.

Avem nevoie de o dezbatere publică pentru clarificarea priorităților pentru bugetul Uniunii Europene pe perioada 2013–2020 și, evident, avem nevoie de măsuri de sprijin suplimentar pentru întreprinderile mici și mijlocii și aici sunt, într-adevăr, unele decizii și măsuri pe care le vom sprijini.

Totodată, îmbucurător este faptul că există capitol separat pentru minorități, care cuprinde câteva elemente esențiale privind utilizarea limbii materne, aplicarea Legii învățământului, respectarea tradițiilor cu ocazia reorganizării teritoriale și dialogul politic. În programul Guvernului, primul Guvern condus de domnul Ponta, nu exista nicio frază despre minorități, deci salutăm acest capitol care a apărut în noul Program de guvernare.

Noi, ca reprezentanți legitimi ai unei comunități importante, comunitatea maghiară, considerăm că deciziile politice care se iau privind drepturile unei comunități nu se iau în funcție de procentele câștigate de partide sau alianțe, ci pe bază consensuală, ținând cont de punctul de vedere al reprezentantului legitim al comunității respective. Este vorba nu numai de noi, ci este vorba despre alte 18 comunități care sunt aici, în Parlament. Noi apreciem câteva prevederi din programul Guvernului. Vom fi o opoziție constructivă, vom monitoriza atent activitatea Guvernului și dorim să înțeleagă toate forțele politice că problema conviețuirii interetnice și dialogul interetnic trebuie scoase din ecuația pur politică și că semnătura dată sau un _gentlemen’s agreement_ trebuie respectat dacă dorim să fim credibili. Eu cred că noi am demonstrat timp de 23 de ani că am fost credibili.

Avem nevoie, în perioada următoare, când vom discuta modificarea Constituției, reorganizarea teritorială a României, Codul electoral, de dialog și de consensualitate... Această majoritate are ocazia să dovedească că poate depăși acest moment.

Relațiile dintre majoritate și minoritate înseamnă o construcție comună. Noi cu 7% niciodată nu o să putem realiza nimic dacă nu punem 44% sau 60% pentru a avea o decizie în Parlament. Și cred că nu are dreptul nimeni și nu vrea nimeni să dărâme sau să slăbească această construcție. Sperăm că majoritatea actuală, ca și opoziția, își dă seama de acest lucru, care nu ține de calcule politice. Vreau să vă anunț că UDMR și-a asumat rolul de opoziție constructivă, așa că nu vom vota Guvernul propus.

Vă doresc sărbători fericite și să ne vedem cu bine în luna ianuarie! Vă mulțumesc.

Varujan Pambuccian

#95045

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vă mulțumesc. Domnilor președinți, Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor miniștri desemnați, Stimați colegi,

În discursul pe care l-ați ținut, domnule prim-ministru, ați vorbit despre o Românie puternică. Vreau să vă spun că, pentru mine, o Românie puternică înseamnă o Românie a diversității, înseamnă o Românie a dezvoltării și înseamnă o Românie a creativității.

Atunci când vorbesc despre diversitate, mă refer atât la diversitatea etnică, cât și la diversitatea regională. Și cred că amândouă aceste chestiuni au fost prinse în Programul dumneavoastră de guvernare.

În ceea ce privește diversitatea etnică, am regăsit în program majoritatea chestiunilor pe care le-am discutat în timp, grupul nostru parlamentar cu dumneavoastră, și lucrul acesta îl considerăm de bun augur, de la Legea minorităților, pe care sper ca, de data aceasta, chiar să o avem trecută prin Parlament, mai ales că aveți o majoritate confortabilă, până la chestiuni care țin de detalii instituționale sau de aplicare a Legii învățământului, de exemplu, sau a întregii legislații care are chestiuni legate de minoritățile naționale. Din punctul acesta de vedere, ceea ce am regăsit în program este conform cu ceea ce ne dorim. Sper să spunem peste patru ani că ceea ce s-a întâmplat în acest răstimp a fost conform cu ceea ce ne-am propus acum.

Când vorbim de dezvoltare și creativitate, lucrurile sunt ceva mai complicate. Lumea de după 2008 este o lume care nu mai are nicio legătură nici cu cea de până în 2008, nici cu cea mai veche. Am găsit foarte multe referiri în discursurile

de astăzi la anii ’70. Este o lume aflată într-o depresie economică profundă, dar este și o lume aflată în pragul celei de-a treia revoluții industriale, care va transforma în mod radical tot ceea ce știm astăzi despre industrializare, despre fabricație. Este o lume în care relațiile sociale, relațiile dintre oameni se schimbă foarte mult.

Și aici sper să nu mai faceți greșelile pe care le-au făcut alte guverne încercând să abordeze absolut tot. Tot înseamnă nimic. Cred că a venit vremea să căutăm acele lucruri care ni se potrivesc, pentru care avem resurse, care au valoare adăugată mare și în acea direcție să dirijăm toate eforturile. Și, când mă refer la eforturi, mă refer la pârghiile fiscale pe care le avem.

Aici, cu cota unică, aceea progresivă, vă mărturisesc, domnule prim-ministru, că am o mare teamă. Nu mi-e teamă că veți păstra dumneavoastră plafonul de 16%, dar mi-e teamă că un guvern ulterior, odată decuplate cele trei tranșe, s-ar putea să ridice acel plafon într-un mod foarte periculos și contraproductiv, pentru că el se referă la zona cea mai dinamică a societății și cea care aduce cea mai mare valoare adăugată. Ca să ai ce distribui, trebuie să ai din ce să distribui.

Despre specializare cred că trebuie să vorbim și atunci când vorbim de fondurile europene. Gândiți-vă cât de mulți bani europeni au fost tocați pe conferințe, pe conferințe de presă, fără niciun rezultat în lumea reală, cât de multe lucruri s-au întâmplat în zona aceasta din puținul pe care l-am absorbit, fără ca efectele în lumea reală să se facă simțite în vreun fel.

De aceea, și aici, vă propun, domnule prim-ministru, ca direcțiile care ni se potrivesc și care au valoare adăugată mare să fie și cele pentru care să avem resurse.

Într-un fel, vă mărturisesc că mă simt confortabil cu Guvernul pe care l-ați propus. În el există miniștri care au creativitate, au experiență și înțeleg felul acesta complicat de a te dezvolta după 2008, pentru că lumea de dinainte de 2008 nu mai există. Și, din fericire, se ocupă de domeniile economice importante. Sper să avem un dialog bun.

O să vă întrebați de ce un reprezentant al minorităților vorbește atât de mult despre economie. Și am să vă dau un răspuns simplu. Atunci când economia merge rău, primii care au de suferit sunt cei din minoritățile naționale. Pentru noi, dezvoltarea identității noastre etnice, pentru noi, felul acesta de a trăi în diversitate este strâns legat de dezvoltarea României.

Grupul nostru parlamentar vă va da votul de învestitură cu aceeași speranță cu care ați primit votul de învestitură popular.

Vă mulțumesc.

Radu Mihai Popa

#101901

## **Domnul Radu Mihai Popa:**

Domnilor președinți, Domnilor miniștri desemnați, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor și domnilor colegi, Stimat auditoriu,

Am parcurs cu îngrijorare compunerea PSD–PNL–PC și, desigur, în numele interesului național, și a UNPR-ului, intitulată „Programul de guvernare”.

Spun „cu îngrijorare” pentru că acum câteva luni credeam și eu că vom avea câteva mii, zeci de mii, sute de mii de locuri de muncă și că o s-o ducem cu toții mai bine. Mi-aș fi dorit asta. Era același Guvern, susținut, de asemenea, de aceleași partide și, desigur, de cei patru membri ai UNPR-ului, pe care îi vedem în toate guvernările. Cu toții promiteau că o s-o ducem mai bine. Din păcate, realitatea e alta și e tristă.

Vreau să vă spun, înainte să vociferați dumneavoastră, cei din majoritate: ce le veți spune oamenilor care nu au serviciu pentru că „Mechel” a plecat din România în urmă cu câteva luni? În orașul din care vin eu sunt 2.000 de oameni care de Crăciun nu au ce mânca, pentru că sunt șomeri, pur

și simplu. Le spunem că dumneavoastră ați fost votați de oameni ca să le dați soluții, nu ca să vociferați cu mine.

Nu ne puteți cere să votăm un guvern din care fac parte „vânători de milion”, cum e domnul Relu Fenechiu, sau oameni despre care presa a spus că sunt turnători ai Securității.

Nu, PP-DD nu poate călca în picioare martiriul unor oameni și, pe 21 decembrie, să votăm un astfel de guvern. Domnilor președinți, Stimați invitați, Doamnelor și domnilor,

Reprezentanții USL trebuie să fie conștienți că nu mai suntem în campanie electorală. Nu mai suntem în campanie electorală! Programul dumneavoastră de guvernare este un copy-paste – îmi cer scuze, domnule Ponta –, este un copypaste al programului pe care l-ați avut în campania electorală, cu mici amendamente.

Vreau să vă spun că nici măcar oamenii dumneavoastră nu mai cred aceste promisiuni. Am vorbit cu foarte mulți dintre ei.

Pentru că Programul de guvernare prezentat opiniei publice nu demonstrează vreo preocupare pentru oamenii de rând, cu care m-am întâlnit în campania electorală, vă spun respectuos – și îmi cer scuze că nu pot să vă ascult în timp ce eu vorbesc! –, vă spun respectuos că nu putem vota acest Guvern.

Vă mulțumim frumos.

Mihai-Răzvan Ungureanu

#105122

Un guvern puternic și eficient, un guvern pentru o țară aflată în recesiune, într-o Europă aflată în recesiune.

Într-un moment în care toată Europa se străduiește să găsească soluții concrete pentru a rezolva o criză prelungită și serioasă, pentru a-și regăsi echilibrul și stabilitatea, noi suntem chemați să validăm un guvern care arată cu totul invers față de Guvernul de care avem nevoie.

Ni se propune un guvern cu o structură stufoasă, un guvern obez, complicat și ineficient, mai ineficient decât orișicare alt guvern al României de după 1989, un guvern în care decizia, care ar trebui să fie fermă și eficientă, este împrăștiată prin cabinetele unor miniștri de coloraturi politice diferite, susținând interese diferite, dacă nu chiar contradictorii.

Ni se propune un guvern încărcat cu cabinete ministeriale lipsite de responsabilități concrete doar pentru a fi satisfăcută o clientelă politică numeroasă și determinată să se lupte, fără nicio urmă de decență, pentru ciolan.

Ce fel de guvern poate fi acela care instalează împreună două ideologii distincte, ideologii care, dacă ar fi să fie respectate doctrinele partidelor pe care le reprezintă, ar trebui să se situeze pe poziții complet opuse cu privire la modul de guvernare?

Nu putem valida un guvern care ne pune în față programe sociale de stânga amestecate în mod aiuritor cu aparente măsuri de dreapta, avansate de un Partid Liberal care și-a schimbat total valorile tradiționale și s-a metamorfozat, abandonându-și direcția firească.

Un partid istoric cu valori tradiționale, cum este PNL, a ajuns să promoveze măsuri de stânga, măsuri pe care le-a combătut și în 2004, și în 2009. Și ce folos?

Ni se cere să girăm, prin votul nostru, o echipă guvernamentală care include personaje cu dosare penale, trimise în judecată sau suspectate pentru diverse incompatibilități. Unul este urmărit de DNA, altul a fost trimis în judecată pentru pagube de milioane de euro.

Dar de ce ne-ar mai mira acest lucru atât timp cât cel care urmează să conducă această echipă are grave probleme de credibilitate, fiind singurul în măsură să ne spună ce se întâmplă mai departe măcar cu biografia sa academică?

Cum ne-am putea aștepta de la domnul Ponta să fie vigilent în legătură cu eventualele derapaje de la răspunderea ministerială pe timpul mandatelor respectivilor miniștri, atât timp cât primește cu brațele deschise în echipa sa pe oamenii care au mari probleme cu legea?

Programul propus de acest Guvern, doamnelor și domnilor, susține – și aici citez cu ghilimelele de rigoare, ghilimele care sunt antipatice unora dintre membrii Guvernului – că „România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile”.

Despre ce Românie se vorbește în acest program? Despre România neguvernată timp de șapte luni de zile de către Guvernul aceluiași domn Ponta? Despre România cu inflație mare, cu creștere economică negativă, cu locuri de muncă mai puține și cu prețuri din ce în ce mai mari?

Valeriu Ștefan Zgonea

#117055

Domnule prim-ministru, vă mulțumesc și eu. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3) din Constituție și ale art. 34 și 74 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, aprobă prin vot, un singur vot, programul și întreaga listă a Guvernului și acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, minimum 294 de voturi.

Votul este secret și se exprimă prin bile.

Totodată, vă reamintesc prevederile art. 36 din Regulamentul ședințelor comune, referitoare la votul secret cu bile.

Fiecare deputat și fiecare senator primește o bilă neagră și o bilă albă sau o bilă albă și o bilă neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

La începutul programului am acceptat ca, prin procedura exprimării votului, odată cu votul secret cu bile pentru acordarea încrederii Guvernului să desfășurăm și votul pentru aprobarea componenței numerice și nominale a Comisiei SRI, așa cum este denumită prescurtat, și a Comisiei SIE. În ceea ce privește votul cu buletinele de vot, deputatul și senatorul votează pentru lăsând neatinse numele și prenumele persoanei propuse și votează contra ștergând numele și prenumele persoanei propuse.

Rezultatul votului exprimat prin bile sau buletine de vot se constată de către Birourile permanente ale celor două Camere, care au fost stabilite.

Înainte de a începe exprimarea votului și a da cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici pentru a citi lista deputaților, o să-i rog pe cei doi chestori, unul de la Senat și unul de la Camera Deputaților, domnul Motreanu și cu...

Bun!

Dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputaților.

Rog chestorii să ia cuvântul.

Domnule secretar, numai o secundă, vă rog frumos!

Dați-mi voie să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către senatori și deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe – procedură de urgență.

Mulțumesc.

Rog distinșii colegi deputați să strige prezent. Fiind o sală atât de mare, este foarte greu să audă și domnul secretar Mircovici și să noteze.

Vă repet procedura de vot: bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru învestirea Guvernului, acordarea încrederii Guvernului; bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în oricare dintre urne înseamnă vot nul.

La buletinele de vot, ați tăiat înseamnă că sunteți împotriva acelei propuneri, fie la Comisia SIE, fie la Comisia SRI, altfel înseamnă că sunteți de acord cu propunerile grupurilor parlamentare.

Domnule deputat Mircovici, aveți cuvântul.

Avem nevoie de un chestor de la Senat. Liderii grupurilor parlamentare să facă o nominalizare pentru un chestor de la Senat.

Niculae Mircovici

#121173

|**Domnul Niculae Mircovici:**|| |---|---| |Vă mulțumesc. Adam Ioan Adam Luminița-Pachel Adăscăliței Constantin Alexe Costel Alexe Florin-Alexandru Almăjanu Marin Amet Varol Anastase Roberta-Alma Andea Petru Andronache Gabriel Anghel Gabriela-Lola Antal István Anton Marin Anușca Roxana-Florentina Ardeleanu Sanda-Maria|prezent prezentă prezent prezent prezent prezent prezent prezentă prezent prezent prezentă prezent prezent prezentă absentă| |Arsene Ionel Avram Constantin Avram Marian Axente Ioan Babuș Radu Balan Ioan|prezent prezent prezent prezent prezent absent| |Baltă Mihai Băișanu Ștefan-Alexandru Bălan Ion|prezent prezent prezent| |Bănicioiu Nicolae|prezent| |Bărbulescu Daniel-Ionuț Becali George|prezent prezent| |Bejinariu Eugen|prezent| |Benga Ioan|prezent| |Berci Vasile|prezent| |Birchall Ana|prezentă| |Blăjuț Viorel-Ionel Blănariu Valentin|absent prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boboc Valentin Gabriel|prezent| |Bode Lucian-Nicolae|absent| |Bogdan Gheorghe-Dănuț Bogdănici Camelia-Margareta|absent prezentă| |Boghicevici Claudia|absentă| |Bónis István|prezent| |Borbély László|prezent| |Bordeianu Dan|prezent| |Bot Octavian Bucur Constantin-Alin|absent prezent| |Bucura-Oprescu Simona|prezentă| |Budurescu Daniel-Stamate|prezent| |Buican Cristian|prezent| |Buicu Corneliu-Florin Burlacu Ștefan Calimente Mihăiță Caloianu Mario-Ernest|prezent prezent prezent prezent| |Calotă Florică Ică|prezent| |Canacheu Costică|prezent| |Cazan Mircea-Vasile|prezent| |Călin Ion|prezent| |Căprar Dorel-Gheorghe|prezent| |Cătăniciu Steluța-Gustica|prezentă| |Cernea Remus-Florinel|prezent| |Chebac Eugen|prezent| |Cherecheș Florica|prezentă| |Chiriță Dumitru|prezent| |Chirteș Ioan-Cristian|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| Chițoiu Daniel prezent Fenechiu Cătălin-Daniel prezent Cioată Cezar prezent Fenechiu Relu prezent Ciobanu Gheorghe prezent Firczak Gheorghe prezent Ciobanu Liliana prezentă Florea Damian prezent Ciocan Dan prezent Florea Daniel prezent Ciofu Tamara-Dorina prezentă Fonta Nuțu absent Ciolacu Ion-Marcel prezent Frăticiu Gheorghe prezent Ciubotaru Lucian-Manuel prezent Galan Constantin prezent Ciucă Liviu-Bogdan prezent Ganț Ovidiu-Victor prezent Ciuhodaru Tudor prezent Gavrilescu Grațiela-Leocadia prezentă Ciurariu Florin prezent Găină Mihăiță prezent Cocei Erland prezent Geantă Florian-Daniel prezent Codîrlă Liviu prezent Gerea Andrei-Dominic prezent Coman Gheorghe absent Gheorghe Florin absent Comșa Cornel-George prezent Gheorghe Tinel prezent Constantin Daniel prezent Ghera Giureci-Slobodan prezent Cosma Vlad-Alexandru prezent Ghiță Sebastian-Aurelian prezent Costin Gheorghe prezent Ghiveciu Marian prezent Covaci Dorel prezent Gireadă Dumitru-Verginel prezent Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent Giurescu Dinu absent Crăciunescu Grigore prezent Gliga Vasile-Ghiorghe prezent Cristea Aurelia prezentă Gorghiu Alina-Ștefania prezentă Cristea Victor prezent Grama Horia prezent Cristian Horia prezent Grapini Maria prezentă Cseke Attila-Zoltan absent Grecea Maria absentă Culețu Dănuț prezent Grindeanu Sorin Mihai prezent Cupă Ion prezent Grosaru Mircea prezent Cupșa Ioan prezent Gudu Vasile prezent Daea Petre prezent Gunia Dragoș-Ionel prezent Dalca Ștefan-Petru absent Guran Virgil prezent Dascălu Constantin prezent Gurzău Adrian absent Deaconu Mihai prezent Gust-Băloșin Florentin prezent Delureanu Virgil prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Diaconu Adrian-Nicolae prezent Harbuz Liviu prezent Diaconu Mihai-Bogdan prezent Hărău Eleonora-Carmen prezentă Dima Toader prezent Hellvig Eduard Raul prezent Diniță Ion prezent Holban Titi prezent Dîrzu Ioan prezent Horga Vasile prezent Doboș Anton prezent Hrebenciuc Viorel prezent Dobre Mircea-Titus prezent Hulea Ioan prezent Dobre Victor-Paul prezent Iacoban Sorin-Avram prezent Dobrinescu Traian prezent Iacob Ridzi Monica Maria prezentă Dolha Mircea prezent Ialomițianu Gheorghe prezent Dolha Nechita-Stelian prezent Iancu Iulian prezent Dolineaschi Andrei prezent Iane Daniel prezent Donțu Mihai Aurel prezent Iane Ovidiu-Cristian prezent Dragnea Nicolae-Liviu prezent Ibram Iusein prezent Dragomir Gheorghe prezent Ignat Miron prezent Dragomir Maria absentă Iliuță Vasile absent Dragomir Viorel Marian prezent Intotero Natalia-Elena prezentă Drăghici Mircea Gheorghe prezent Ionescu Aurelian prezent Drăghici Sonia-Maria prezentă Ionescu George prezent Drăgușanu Vasile-Cătălin prezent Iordache Florin prezent Dumbrăvanu Paul prezent Irimie Vicențiu-Mircea prezent Dumitrache Ileana-Cristina prezentă Iriza Scarlat prezent Dumitru Georgică prezent Ispir Raluca-Cristina prezentă Dumitru Ioana-Jenica prezentă Itu Cornel prezent Dumitru Ovidiu-Ioan prezent Kelemen Atilla-Béla-László absent Dușa Mircea prezent Kelemen Hunor prezent Emacu Gheorghe prezent Kerekes Karoly absent Enache Marian prezent Kereskényi Gábor absent Enea Constantin-Cosmin prezent Khraibani Camelia prezentă Eparu Ion prezent Korodi Attila absent Erdei-Doloczki Istvan prezent Laza-Matiuța Liviu absent Fejér László-Ődőn absent Longher Ghervazen prezent

## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/28.XII.2012

Lubanovici Mircea absent Niculescu Dumitru prezent Lupu Mihai prezent Niculescu-Duvăz Bogdan-Nicolae prezent Man Mircea prezent Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana absentă Manda Iulian Claudiu prezent Nistor Gheorghe-Vlad prezent Manea Victor-Gheorghe prezent Nistor Laurențiu prezent Manolache Marius prezent Nistor Marioara prezentă Manolescu Oana absentă Niță Constantin prezent Marcoci Vlad prezent Niță Emil prezent Marcu Nicu prezent Nosa Iuliu prezent Marcu Viorica prezentă Oajdea Vasile-Daniel prezent Marian Ion Cristinel prezent Ochi Ion prezent Marin Gheorghe prezent Oltean Ioan prezent Markó Attila-Gabor prezent Orban Ludovic prezent Marocico Ion prezent Oros Nechita-Adrian prezent Martin Eduard-Stelian prezent Palașcă Viorel prezent Márton Árpád-Francisc prezent Palăr Ionel prezent Máté András-Levente prezent Paleologu Theodor prezent Matei Călin-Vasile-Andrei prezent Pambuccian Varujan prezent Mazilu Constantin absent Pană Adriana-Doina prezentă Măduța Flavius-Luigi prezent Pardău Dumitru prezent Melinte Ion prezent Paul Maria-Andreea prezentă Merka Adrian-Miroslav prezent Păun Nicolae prezent Mihai Aurelian prezent Pârgaru Ion prezent Mihăilă Ioan absent Pâslaru Florin-Costin prezent Mihăilescu Ion-Bogdan prezent Peia Ninel prezent Militaru Lucian absent Petrache Adrian-Alin prezent Mincă Liliana prezentă Petrea Dorin Silviu prezent Mircovici Niculae prezent Petrescu Petre prezent Mironescu Răzvan Horia prezent Petric Octavian prezent Mitrea Manuela prezentă Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent Mitrea Miron Tudor prezent Plumb Rovana prezentă Mîrza Gavril prezent Pocora Cristina-Ancuța prezentă Mocanu Adrian prezent Podașcă Gabriela-Maria prezentă Mocanu Vasile prezent Ponta Victor-Viorel prezent Mocioalcă Ion prezent Pop Georgian prezent Mocioi Niculina prezentă Popa Octavian Marius prezent Moisii Constantin prezent Popa Radu Mihai prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentă Popeangă Vasile prezent Moldovan Ioan prezent Popescu Dan-Cristian absent Moldovan Iosif prezent Popescu Dumitru-Iulian prezent Molnar Zsolt absent Popescu Florin Aurelian prezent Motreanu Dan-Ștefan prezent Popoviciu Alin-Augustin-Florin absent Moț Constantin-Stelian-Emil prezent Potor Călin prezent Movilă Petru prezent Preda Cezar-Florin absent Muntean Mircia prezent Pușcaș Iacob prezent Munteanu Ioan prezent Raețchi Ovidiu Alexandru prezent Murgu Neagu prezent Răducanu Ion prezent Nassar Rodica prezentă Rădulescu Cătălin-Marian prezent Nazare Alexandru prezent Rădulescu Constantin prezent Neacșu Marian prezent Rădulescu Romeo prezent Nechita Aurel prezent Rățoi Neculai prezent Necula Cosmin prezent Resmeriță Cornel-Cristian prezent Negruț Clement prezent Rizea Cristian prezent Negruț Cornelia prezentă Roman Cristian-Constantin prezent Nețoiu Gheorghe absent Roman Gheorghe prezent Nica Dan prezent Roman Ioan-Sorin prezent Nica Nicolae-Ciprian prezent Roman Petre prezent Nichita Cristina prezentă Roman Victor prezent Nicoară Romeo-Florin prezent Roșca Lucreția prezentă Nicolae Alexandri prezent Roșca Mircea prezent Nicolae Florian prezent Rotaru Răzvan prezent Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent Rusu Valentin prezent Nicolescu Theodor-Cătălin prezent Rușanu Dan Radu prezent Nicolicea Eugen prezent Sava Andrei-Valentin prezent Niculae Aurel prezent Sămărtinean Cornel-Mircea absent

|Săpunaru Nini|prezent|Uioreanu Elena-Ramona|prezentă| |---|---|---|---| |Săvoiu Ionuț-Cristian|prezent|Urcan Ionaș-Florin|absent| |Scarlat George|prezent|Uricec Eugen-Constantin|prezent| |Schelean Valeria-Diana|prezentă|Ursărescu Dorinel|prezent| |Scutaru Adrian-George|prezent|Vainer Aurel|prezent| |Secară Florin Mihail|prezent|Varga Lucia-Ana|prezentă| |Sefer Cristian-George|prezent|Varga Vasile|prezent| |Seres Denes|prezent|Vasilescu Nicolae|prezent| |Silaghi Ovidiu Ioan|prezent|Vasilică Radu Costin|prezent| |Simedru Dan-Coriolan|prezent|Vizitiu Sergiu-Constantin|absent| |Simionescu Adrian Constantin|prezent|Vladu Iulian|prezent| |Smarandache Miron Alexandru|prezent|Vlase Petru Gabriel|prezent| |Solomon Adrian|prezent|Vlădoiu Aurel|prezent| |Stan Ioan|prezent|Voicu Mădălin-Ștefan|prezent| |Stan Ion|absent|Voicu Mihai Alexandru|prezent| |Stanciu Anghel|prezent|Vreme Valerian|prezent| |Stanciu Zisu|absent|Vulpescu Ioan|prezent| |Stancu Ionel|prezent|Weber Mihai|prezent| |Stativă Irinel Ioan|prezent|Zaharcu Neviser|prezent| |Stănescu Alexandru|prezent|Zamfir Daniel-Cătălin|prezent| |Stănișoară Mihai|prezent|Zgonea Valeriu Ștefan|prezent| |Steriu Valeriu-Andrei|prezent|Zisopol Dragoș-Gabriel|prezent| |Stoica Mihaela|absentă|Zlati Radu|prezent| |Stoica Ștefan-Bucur Stragea Sorin Constantin|prezent prezent|**Domnul Mario-Ovidiu Oprea:**|| |Stroe Ionuț Marian|prezent|Bună seara tuturor!|| |Stroe Radu|prezent|Dau citire listei senatorilor României, având rugămint|| |Sturzu Mihai-Răzvan|prezent|să-mi semnalați prezența.|| |Suciu Vasile-Daniel|prezent|Agrigoroaei Ionel|prezent| |Surdu Raluca|prezentă|Andronescu Ecaterina|prezentă| |Surugiu Iulian-Radu|prezent|Anghel Adrian|prezent| |Szabó Ödön|absent|Anghel Cristiana-Irina|prezentă| |Șcheau Ion|absent|Antonescu George-Crin-Laurențiu|prezent| |Șimon Gheorghe|prezent|Arcaș Viorel|prezent| |Șoptică Costel|prezent|Ardelean Ben-Oni|prezent| |Șova Lucian|prezent|Ariton Ion|prezent| |Ștefan Viorel|prezent|Atanasiu Teodor|prezent| |Ștefănescu Elena Cătălina|prezentă|Badea Leonardo|prezent| |Știrbu Gigel-Sorinel|prezent|Badea Viorel-Riceard|prezent| |Tabugan Ion|prezent|Banias Mircea-Marius|prezent| |Taloș Gheorghe-Mirel|prezent|Barbu Daniel-Constantin|prezent| |Tararache Mihai|prezent|Barbu Tudor|prezent| |Tămâian Ioan|prezent|Bădălău Niculae|prezent| |Tănase Răzvan-Ionuț|prezent|Bălu Marius|absent| |Tănăsescu Claudiu-Andrei|prezent|Belacurencu Trifon|prezent| |Tătaru Florin-Cristian|prezent|Bereanu Neculai|prezent| |Teju Sorin|prezent|Biró Rozalia-Ibolya|absentă| |Teodorescu Cătălin-Florin|prezent|Blaga Vasile|prezent| |Teodorescu Ioan Viorel|prezent|Boagiu Anca-Daniela|prezentă| |Thuma Hubert Petru Ștefan|prezent|Boboc Cătălin|prezent| |Tiuch Cătălin|prezent|Bodea Cristian-Petru|prezent| |Tîlvăr Angel|prezent|Bodog Florian-Dorel|prezent| |Toader Mircea-Nicu|prezent|Boeriu Valeriu-Victor|prezent| |Tocuț Dan-Laurențiu|prezent|Bota Marius-Sorin-Ovidiu|absent| |Tomac Eugen|prezent|Bujor Dumitru-Marcel|prezent| |Traicu Rodin|prezent|Bumbu Octavian-Liviu|prezent| |Tudorache Daniel|prezent|Burlea Marin|prezent| |Tudorie Violeta|prezentă|Butnaru Florinel|prezent| |Tudose Mihai|prezent|Butunoi Ionel-Daniel|prezent| |Turcan Raluca|prezentă|Cadăr Leonard|prezent| |Tușa Adriana-Diana|prezentă|Calcan Valentin-Gigel|prezent| |Țigăeru Roșca Laurențiu|prezent|Câmpeanu Mariana|prezentă| |Țîmpău Radu-Bogdan|prezent|Chelaru Ioan|prezent| |Udrea Elena-Gabriela|prezentă|Chiriac Viorel|prezent| |Udriște Gheorghe|prezent|Chiru Gigi Christian|prezent|

Dau citire listei senatorilor României, având rugămintea să-mi semnalați prezența.

## 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/28.XII.2012

Chiuariu Tudor-Alexandru prezent Motoc Octavian prezent Ciorbea Victor prezent Mutu Gabriel prezent Coca Laurențiu Florian prezent Nasta Nicolae prezent Constantinescu Florin prezent Neagu Nicolae prezent Cordoș Alexandru prezent Neculoiu Marius prezent Corlățean Titus prezent Nicoară Marius-Petre prezent Coste Marius prezent Nicolae Șerban prezent Cotescu Marin-Adrănel prezent Nicula Vasile-Cosmin prezent Crețu Gabriela prezentă Nistor Vasile prezent Cristache Iulian prezent Niță Mihai prezent Cristina Ioan prezent Nițu Remus-Daniel prezent Croitoru Cătălin absent Obreja Marius-Lucian prezent Deneș Ioan prezent Olosz Gergely prezent Dincă Mărinică absent Oprea Dumitru prezent Dobra Dorin-Mircea prezent Oprea Gabriel prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Oprea Mario-Ovidiu prezent Donțu Ovidiu-Liviu prezent Oprea Ștefan-Radu prezent Drăghici Damian absent Pașca Liviu-Titus prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Pașcan Emil-Marius prezent Dumitrescu Florinel prezent Pavel Marian prezent Dumitrescu Iulian prezent Pataki Csaba absent Durbacă Eugen prezent Păran Dorin prezent Duruț Aurel prezent Păunescu Teiu prezent Ehegartner Petru prezent Pelican Dumitru prezent Federovici Doina-Elena prezentă Pereș Alexandru prezent Fifor Mihai-Viorel prezent Pop Gheorghe prezent Filip Petru prezent Pop Liviu-Marian prezent Firea Gabriela prezentă Popa Constantin absent Florian Daniel Cristian prezent Popa Florian prezent Flutur Gheorghe prezent Popa Ion prezent Frătean Petru-Alexandru prezent Popa Mihaela prezentă Geoană Mircea-Dan absent Popa Nicolae-Vlad prezent Ghișe Ioan prezent Popescu Corneliu prezent Ghilea Găvrilă absent Popescu Dumitru-Dian prezent Grapă Sebastian prezent Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent Greblă Toni prezent Purec Ion-Simeon prezent Grigoraș Viorel prezent Rădulescu Cristian prezent Hașotti Puiu prezent Rogojan Mihai-Ciprian prezent Ichim Paul prezent Roșca-Stănescu Sorin-Ștefan prezent Igaș Traian-Constantin prezent Rotaru Ion prezent Iliescu Lucian prezent Saghian Gheorghe prezent Ilieșiu Sorin prezent Savu Daniel absent Ioniță Dan-Aurel prezent Sârbu Ilie prezent Iovescu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Isăilă Marius-Ovidiu prezent Severin Georgică prezent Jipa Florina-Ruxandra absentă Silistru Doina prezentă Klárik László-Attila absent Solomon Antonie absent László Attila absent Stoica Ștefan prezent Lazăr Sorin-Constantin prezent Stuparu Timotei prezent Luchian Dragoș prezent Suciu Matei prezent Luchian Ion prezent Șova Dan-Coman prezent Marian Dan-Mihai prezent Tánczos Barna prezent Marian Valer prezent Tămagă Constantin prezent Marin Nicolae prezent Tătaru Dan prezent Markó Béla absent Tătaru Nelu prezent Mazăre Alexandru prezent Teodorovici Eugen-Orlando prezent Mihai Cristian-Dănuț prezent Tișe Alin-Păunel absent Mihai Neagu prezent Toma Ion prezent Mihăilescu Petru-Șerban prezent Todirașcu Valeriu prezent Miron Vasilica-Steliana absentă Tomoiagă Ștefan-Liviu prezent Mitu Augustin-Constantin absent Tudor Doina-Anca prezentă Mocanu Victor prezent Țapu Nazare Eugen prezent Moga Nicolae prezent Ungureanu Mihai-Răzvan prezent Mohanu Nicolae prezent Valeca Șerban-Constantin prezent Mora Ákos-Daniel prezent Vasiliev Marian prezent |Vâlcov Darius-Bogdan|prezent| |---|---| |Vegh Alexandru Verestóy Attila Vochițoiu Haralambie Voinea Florea Volosevici Andrei-Liviu Vosganian Varujan|absent absent prezent prezent prezent prezent| |Zisu Ionuț-Elie|prezent|

Niculae Mircovici

#140860

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la alegerea membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații și a biroului acesteia

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra candidaților propuși pentru alegerea membrilor, respectiv a componenței biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații, au constatat următoarele:

- numărul total al deputaților și senatorilor – 586;

- numărul deputaților și senatorilor prezenți – 522;

- numărul total de voturi exprimate – 522;

- numărul de voturi anulate – 0;

- numărul total de voturi valabil exprimate – 522.

Din verificarea și numărarea voturilor, rezultă următoarele cu privire la candidații propuși pentru funcția de membru al comisiei:

Domnul senator Savu Daniel – Grupul parlamentar al PSD:

- voturi pentru – 522;

- voturi contra – 0. Domnul deputat Pop Georgian – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Domnul deputat Bejinariu Eugen – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Domnul deputat Ghiță Sebastian-Aurelian – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Domnul deputat Popa Octavian Marius – Grupul parlamentar al PNL:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Domnul senator Atanasiu Teodor – Grupul parlamentar al PNL:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Domnul deputat Preda Cezar-Florin – Grupul parlamentar al PDL:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Domnul senator Verestóy Attila – Grupul parlamentar al UDMR:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Domnul deputat Codîrlă Liviu – Grupul parlamentar al PP-DD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Cu privire la candidații pentru biroul comisiei: Domnul deputat Pop Georgian, președinte – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Felicitări!

Domnul deputat Popa Octavian Marius, vicepreședinte – Grupul parlamentar al PNL:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Domnul deputat Ghiță Sebastian-Aurelian, secretar – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 38 alin. (7) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, numirea în funcție se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că a fost întrunită majoritatea necesară – de fapt, unanimitate –, sunt aleși în calitatea de membru al comisiei, respectiv de membru în biroul comisiei senatorii și deputații menționați mai sus. Încheiat astăzi, 21 decembrie 2012.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților și membrii Biroului permanent al Senatului. Felicitări și succes în muncă!

Vă prezint:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la alegerea membrilor Comisiei speciale a Camerei Deputaților și a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe și a biroului acesteia

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine, asupra candidaților propuși pentru funcția de membru, precum și a membrilor biroului Comisiei speciale a Camerei Deputaților și a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe, au constatat următoarele:

– numărul total al deputaților și senatorilor – 586;

– numărul deputaților și senatorilor prezenți – 522;

– numărul de voturi valabil exprimate – 522;

– numărul de voturi anulate – 0;

– numărul total de voturi valabil exprimate – 522.

Din verificarea și numărarea voturilor, rezultă următoarele cu privire la candidații pentru funcția de membru al comisiei: Domnul senator Sârbu Ilie – Grupul parlamentar al PSD: – voturi pentru – 522; – voturi contra – 0. Domnul deputat Weber Mihai – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Domnul deputat Calimente Mihăiță – Grupul parlamentar al PNL:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0. Domnul deputat Stănișoară Mihai – Grupul parlamentar al PDL:

– voturi pentru – 521; – voturi contra – 1. Domnul senator Obreja Marius-Lucian – Grupul parlamentar al PNL:

– voturi pentru – 522; – voturi contra – 0. Cu privire la candidații pentru biroul comisiei: Domnul deputat Calimente Mihăiță, președinte – Grupul parlamentar al PNL:

– voturi pentru – 522; – voturi contra – 0. Felicitări și succes în activitate! Domnul senator Ilie Sârbu, vicepreședinte – Grupul parlamentar al PSD:

– voturi pentru – 522;

– voturi contra – 0.

Domnul deputat Stănișoară Mihai, secretar – Grupul parlamentar al PDL:

– voturi pentru – 521;

– voturi contra – 1.

Ca urmare a faptului că a fost întrunită majoritatea necesară, sunt aleși în calitatea de membru al comisiei, respectiv membru în biroul comisiei senatorii și deputații mai sus menționați.

Încheiat astăzi, 21 decembrie 2012.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților și membrii Biroului permanent al Senatului.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente comune ale Camerei Deputaților și Senatului

Prezentarea, dezbaterea și acordarea votului de încredere al Parlamentului asupra Programului de guvernare și a listei Guvernului