Stenogramă plen

2. În cadrul Facultății de Medicină funcționează și modulul de studiu al medicinii generale în limba engleză.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a citi declarația politică, permiteți-mi să spun și eu „Hristos a înviat!”, să vă urez sănătate dumneavoastră și familiilor dumneavoastră.

Acum, declarația politică. Domnule președinte,

## Onorat Senat,

În zilele de 17 și 18 aprilie 2012, în Brazilia are loc Reuniunea anuală a statelor participante la inițiativa

multilaterală Open Government Partnership – Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, lansată oficial de președinții Statelor Unite ale Americii și Braziliei la 20 septembrie 2011 în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În data de 11 aprilie 2012, Guvernul României, la inițiativa Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și a Secretariatului General al Guvernului, a decis, prin memorandum, alăturarea țării noastre la această inițiativă, răspunzând astfel unei invitații a părții americane.

Open Government Partnership (OGP) vizează angajarea guvernelor în promovarea transparenței, combaterea corupției și utilizarea noii tehnologii pentru a consolida actul de guvernare și dialogul cu cetățenii, în special prin elaborarea și implementarea de politici în domeniul datelor publice deschise, punând accent pe deschiderea datelor către public și pe asigurarea caracterului gratuit, primar, accesibil și reutilizabil al acestora.

Obiectivele Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă se află într-o strânsă legătură și complementaritate cu cele statuate în noua Strategie Națională Anticorupție – SNA –, unul dintre obiectivele specifice ale acestuia fiind creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de autoritățile publice.

Planul de acțiuni pentru o guvernare deschisă include măsuri care vor contribui la creșterea transparenței în procesul de guvernare, participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor, gestionarea eficientă a resurselor publice și îmbunătățirea calității serviciilor. Planul se axează pe doi piloni: promovarea datelor deschise și promovarea proiectelor _e-Government_ și _e-Justice_ .

Prin adoptarea de către România a Planului național de acțiune, Guvernul își onorează angajamentele asumate în septembrie 2011, iar prezentarea care va avea loc în cadrul Reuniunii anuale a statelor participante la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă reprezintă pasul final în ceea ce privește procedura de aderare la inițiativă.

România se aliniază astfel la eforturile globale și cele ale Uniunii Europene în vederea extinderii acțiunilor de promovare a transparenței, combatere a corupției, sporire a accesului la informații și servicii de calitate prin aplicarea tehnologiilor, transparența față de cetățeni și față de societatea civilă fiind unul dintre cele 13 principii de guvernare statuate în programul Guvernului pe anul 2012.

Totodată, România va adera la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă cu ocazia reuniunii anuale care se va desfășura, după cum spuneam, în perioada 17–18 aprilie în Brazilia, reuniune la care vor participa mai mult de 800 de reprezentanți din 60 de țări.

Ținând cont de importanța acestei reuniuni, dar și de faptul că în fiecare zi auzim cu toții că transparența decizională, precum și lupta împotriva corupției sunt esențiale pentru o bună guvernare, mi-aș fi dorit să se depună un efort mai mare pentru promovarea acestui proiect atât din partea Guvernului, a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Justiției, cât și din partea mass-mediei. Este totuși bine că suntem prezenți și aproape de deciziile care vor fi luate pe plan global. Sperăm pe viitor să fim și informați mai exact asupra rezultatelor acestei reuniuni. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Au mai depus declarații politice și ele vor face parte integrantă din stenograma acestei ședințe domnii senatori:

– Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Sorin Constantin Lazăr, Valer Marian, Gheorghe Saghian și Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Emilian Valentin Frâncu, Cornel Popa și Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Declarația politică se intitulează „Produse tradiționale”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu intensitate sporită în ultimii ani, nutriționiștii insistă asupra necesității impunerii unui regim alimentar menit să reducă pe cât posibil riscul îmbolnăvirilor generat de o alimentație dăunătoare diferitelor organe ale individului. Rețetele elaborate de ei se adresează, cu specific, tuturor categoriilor de vârstă.

Privite din perspectivă istorică, este de reținut faptul că aceste preocupări își au obârșiile în regimul alimentar specific diferitelor colectivități umane, care, la rându-le, și-au impus empiric propriile rețete bazate pe predominanța resurselor naturale, fie ele de origine vegetală ori animală.

Din ecuația întocmirii lor, transmisă din generație în generație, un loc aparte l-au avut, și continuă să-l aibă, condițiile climatice – temperatura de-a lungul celor patru anotimpuri, umiditatea atmosferică, resursele de apă, calitatea aerului etc. –, cu precizarea că respectivele informații s-au constituit într-un tezaur cumulativ în timp. Pe baza acestora s-au împământenit rețetele alimentare tradiționale, și nu numai, dar și posturile, impuse și acceptate de majoritatea indivizilor din comunitățile creștine.

Vorbind despre mâncărurile tradiționale, în fruntea listei aș situa mămăliga. La noi, în Banat, i se spune coleșă. Ea este și astăzi apreciată, inclusiv în colectivitățile urbane, cu precizarea că, spre deosebire de cea servită acasă ori în meniurile restaurantelor, mămăliga tradițională a fost preparată în ceaune turnate din fontă sau aluminiu și gătită la foc moale, amestecată cu făcălețul până ce pe fundul recipientului se forma o crustă galben-cafenie, care, la rându-i,

era apreciată ca o delicatesă, după ce, în prealabil, respectiva oală era așezată în apropierea jarului (cuptorului) în care a fost gătită. Se mânca cu lapte, de obicei de oaie. Verificarea „calității” se face cu palma dată imediat după ce a fost răsturnată pe o tavă din lemn, fără ca ea să se „prindă” ori să fie excesiv de fierbinte.

O altă mâncare tradițională în zona Banatului și a Transilvaniei a fost – și continuă să fie – balmoșul. Este gătit în aceleași recipiente din fontă ori aluminiu turnate, din lapte de oaie, ouă, brânză – după gust și rețeta casei –, făină de mălai și condimente naturale. Se prepară, de asemenea, la foc moale și se ține pe foc până ce amestecul se desprinde de pe făcăleț.

Declarația politică este intitulată „Majorarea salariilor – scenariul PDL-ului”.

## Distinși colegi,

Doamnelor și domnilor,

Recent, domnul președinte Traian Băsescu a anunțat în Parlamentul României că în acest an, în care avem o oarecare creștere economică, salariile bugetarilor s-ar putea reîntregi. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacă salariile acestor categorii socioprofesionale s-ar majora cu 15%.

În același timp, ministrul finanțelor publice Bogdan Drăgoi a declarat că analizează mai multe scenarii pentru creșterea veniturilor populației, inclusiv combinarea unei creșteri salariale cu o reducere a CAS, însă acestea depind de rezultatele bugetare ale primului trimestru.

Ulterior, pe Jeffrey Franks mai că nu l-a umflat râsul când a contestat indirect măsura populistă propusă de domnul președinte. Diplomația domnului Jeffrey Franks s-a manifestat prin recomandarea de a majora salariile bugetarilor cu maximum 5%, procent care ar fi sustenabil și în acord cu condițiile FMI-ului.

Termenul propus de domnul președinte era pentru luna iunie – luna electorală. Nici până acum Guvernul nu a identificat sursele financiare necesare pentru majorarea salariilor.

La ce să ne așteptăm pe viitor? La disponibilizări? La o creștere a șomajului? De când până când salariile acestor oameni vor fi mărite? Pentru că nu pot să nu mă gândesc că măsura va rezista doar pentru scurtă vreme.

Probabil că următorul Guvern va fi nevoit să taie salariile din nou, pe umerii săi fiind aruncată întreaga răspundere a actualelor măsuri populiste.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Șeful Fiscului vinde cartele telefonice – de la Satu Mare la Constanța”.

Președintele ANAF, Sorin Blejnar, are probleme de integritate și pentru afacerile derulate de societățile comerciale în care sunt implicați soția sa, Andreea Florentina Blejnar, avocat în cadrul Societății Civile Profesionale de Avocați „Manolache și Asociații”, și socrul său, Buzabrici Filipescu Toader – SC Tetacons – SRL București și SC DialTon – SRL Arad –, cu societăți comerciale aflate în competența de control a ANAF, ca OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol și Compania Națională Loteria Română. Soția președintelui ANAF, Andreea Florentina Blejnar, este asociat principal la SC Tetacons – SRL București, la care deține 95% din capitalul social, iar diferența de 5% este deținută de tatăl acesteia, Buzabrici Filipescu Toader, care exercită calitatea de administrator al societății.

SC Tetacons – SRL are ca obiect principal de activitate consultanță pentru afaceri și management și are sediul la domiciliul soților Blejnar (București, Calea Vitan nr. 10, bl. V50A, scara A, etaj 6, ap. 27, sectorul 3).

Firma soției și a socrului președintelui ANAF este asociat la SC Dial-Ton – SRL Arad, la care deține 50% din capitalul social, diferența de 50% aparținând asociatului Clim Mitruță, cunoscut drept prieten al lui Sorin Blejnar, care este și administrator al societății. Obiectul principal de activitate al SC Dial-Ton – SRL este comerț cu ridicata nespecializat, această firmă ocupându-se îndeosebi cu comercializarea de cartele de telefonie mobilă digitală. SC Dial-Ton – SRL are sediul în Arad și are punct de lucru în București, la sediul societății de avocatură a soției președintelui ANAF (Bulevardul Octavian Goga nr. 26, bloc V53C, scara 1, ap. 4).

După ce Sorin Blejnar a ajuns președintele ANAF, firmele în care sunt implicați soția sa și socrul său au realizat afaceri deosebit de profitabile cu firme controlate de ANAF. Astfel, în mai 2009, firma Dial-Ton a încheiat un contract de furnizare produse, respectiv cartele telefonice, cu SC OMV Petrom – SA. În mai 2010, SC Dial-Ton a dat lovitura deschizând puncte de lucru prin care comercializează cartele prepay în 11 benzinării

Declarația politică este intitulată „Tabloul bătrâneții”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Se spune că bătrânețea aduce cu ea înțelepciunea, dar și numeroase afecțiuni. Este legea firii ca, odată cu înaintarea în vârstă, să ne pierdem puterile.

Avem foarte mulți bătrâni, iar starea socio-familială este una disperată. Problemele de sănătate, alături de lipsa unui ajutor din afară, duc la o povară pentru membrii familiei. Astfel, acești oameni apelează la serviciile de specialitate care îi pot ajuta pe bătrâni, numai că observăm cum cei din aziluri sunt marginalizați și înfometați, iar cei care lucrează în sfera căminelor se îmbogățesc dubios.

Știm că nu puține au fost proiectele derulate pe fonduri europene. S-au investit foarte mulți bani, iar clădirile sunt noi și pustii, în timp ce mii de suflete se înghesuie în aziluri vechi și aglomerate.

Ceea ce este mai grav este faptul că toți privim cu dramatism acest tablou al României cu bătrânii denumiți de stat ca fiind asistați social.

## Stimați colegi,

Vă invit să vizitați centrele de bătrâni care sunt în grija statului și să observați condițiile mizere în care trăiesc bătrânii noștri. Pentru unii, patul din azil e casa lor. Locul din azil, care poate este mai mic decât cel al unui deținut, ajungând doar la doi metri pătrați, reprezintă un album de-o viață, cu amintirile și ultimii ani ai bătrâneții. Acești oameni rămași singuri la capăt de drum au nevoie de noi. Trebuie să ne mobilizăm și să luăm măsurile necesare în vederea asigurării unui trai decent.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Strategia economică a Guvernului: să vindem orice, oricui, la orice preț!”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

După două luni de la învestire, bilanțul Guvernului Ungureanu este deplorabil. Cel mai mare minus al Guvernului Ungureanu îl constituie, până acum, programul de privatizare a companiilor de stat și vânzarea licențelor de exploatare a resurselor subsolului românesc. Pe termen lung, acest program va aduce pierderi României, și nu beneficii, așa cum se grăbesc să anunțe miniștrii Cabinetului.

În lipsa viziunii de ansamblu, Guvernul Ungureanu a lansat în ultimele săptămâni câteva teme de dezbatere pe care, în mare grabă, dorește să le și închidă, rezolvându-le în interesul altora, nu al românilor.

Procesul privind vânzarea licențelor de exploatare a resurselor și de privatizare a companiilor de stat a demarat cu stângul, stârnind nedumeriri și proteste. Să fie clar de la bun început: noi nu suntem împotriva privatizărilor. Susținem ferm economia de piață, libera concurență, competiția, ca fiind cel mai eficient sistem de creare a bogăției și a bunăstării. Suntem convinși că rolul fundamental al statului în economie nu este cel de jucător, ci cel de arbitru, care să garanteze funcționarea transparentă și corectă a competiției. Se pare însă că, la nivelul puterii, confuzia dintre arbitru și jucător este extrem de contagioasă!

În 20 martie anul curent, Guvernul a aprobat trei hotărâri de guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de șist. Astfel, au fost aprobate Hotărârea Guvernului nr. 188/2012, Hotărârea Guvernului nr. 189/2012 și Hotărârea Guvernului nr. 190/2012, publicate în Monitorul Oficial al României din 28.03.2012. Din start, se pune întrebarea de ce gigantul american a fost singura companie pentru care Guvernul a aprobat acordurile petroliere, deși mai existau și alte companii care ar fi dorit să încheie acorduri petroliere cu autoritățile române.

Niciun oficial guvernamental nu a comunicat care este nivelul de clasificare pentru fiecare acord din cele menționate, și nici prin ce act a fost clasificat fiecare acord. Am atras atenția și noi, USL, dar și societatea civilă, asupra faptului că, potrivit art. 203 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 privind Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, se interzice expres clasificarea în bloc a contractelor/acordurilor. În acest sens, textul art. 203 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 prevede: „b) clasificările se aplică numai acelor părți ale contractului care trebuie protejate”.

Declarația politică este intitulată „Partidul Democrat Liberal, adversar al unității românilor”.

Pe măsură ce ne apropiem de alegerile locale, observăm că PDL-ul este din ce în ce mai preocupat de soarta opoziției, de colaborarea armonioasă a partidelor care compun Uniunea Social-Liberală. Cum am putea numi altfel decât „grijă colegială” râvna cu care Partidul Democrat Liberal încearcă, prin canalele media obediente, informarea publicului cu privire la așa-zisele scandaluri sau puciuri din USL, sârguința cu care trâmbițează, cu un aer „neliniștit”, vești despre certurile adversarilor politici din teritoriu, sentințele care fac cunoscută disoluția definitivă a formațiunii politice cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile și de a forma, anul acesta, un nou Guvern?

Bineînțeles, „îngrijorarea” PDL-ului este fariseică și reprezintă o tactică bine prelucrată și difuzată cu asiduitate, în scopul de a știrbi unitatea USL, însă este atât de temeinic pregătită puterea pentru a face față examenului electoral din acest an, încât se simte îndreptățită să dea sfaturi opoziției? A rezolvat oare problemele din domeniul sănătății sau al energiei, a atins țintele de politică externă și a guvernat drept, eficient și transparent, încât să-și îngăduie să fie preocupată și de viața altor formațiuni politice?

Cum își asumă PDL-ul toate aceste nereușite, cea mai neprofesionistă și antiromânească guvernare din ultimii 22 de ani? Prin intoxicarea mediului de presă cu știri care prevestesc destrămarea USL sau prin crearea _in vitro_ a unor partide liliputane, clone ale Partidului Democrat Liberal, într-un efort disperat de fărâmițare a electoratului. Tactici deja eșuate, stratageme moarte înainte de a se naște.

_Divide et impera_ . Puterea răspunde apelului la unitate al USL conturând manevre politice menite să dezbine, să învrăjbească, propagând mesaje false și vânzând iluzii. Obsesia perpetuării acestui regim duce la reacții politice aberante, la gesturi diversioniste inițiate și difuzate de la cel mai înalt nivel, al Președinției, așa cum a fost pseudooferta pentru funcția de premier înaintată copreședintelui USL, domnul Victor Ponta.

Declarația politică se intitulează „Campanie electorală pe bani publici”.

A început campania electorală. Nu legal și nu în toată țara. Gesturile electorale sunt mascate în spatele a tot felul de acțiuni umanitare sau, pur și simplu, plecate din spiritul sărbătorilor, însă am înțeles cu toții adevăratul sens al acestora.

Sunt de acord cu generozitatea primăriilor care au ajutat familii nevoiașe sau au trimis bătrânii în pelerinaje pe la mănăstiri, însă, în an de criză, când bugetele sunt mai subțiri decât oricând, mi se pare exagerat să tai banii de la alte proiecte pentru a-i cheltui în scop electoral.

Vestea proastă este că și prim-ministrul României a contribuit la această campanie electorală mascată, prin alocarea de bani din Fondul de rezervă numai unor primării, iar argumente conform cărora primăriile selectate aveau proiecte în desfășurare sau au angajat cheltuieli care erau urgente... nu stau în picioare. Și primăriile opoziției au avut proiecte și cheltuieli, și necesități, față de care Guvernul a rămas indiferent, cu foarte puține excepții, recunosc, însă acestea nu pot șterge faptul că primăriile puterii au fost cap de listă la primirea banilor.

Revin cu aceeași rugăminte pe care am făcut-o și Cabinetului Boc: faceți economie și în România portocalie, România puterii și a protejaților ei, căci după împărțirea în două a țării, în funcție de culoarea politică, unii „strâng cureaua” – expresia preferată a fostului premier –, iar alții sunt în campanie electorală, însă datoriile acumulate și care cresc de la o zi la alta vor fi plătite de noi toți, nu doar de cei care au avantaje astăzi.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Șomajul – în creștere, Guvernul – în campanie electorală”.

Institutul Național de Statistică a dat publicității cifrele șomajului, care a crescut anul trecut și despre care n-am nicio îndoială că va crește și în acest an.

Nu văd o dovadă mai clară a faptului că Guvernul s-a preocupat de orice altceva decât de economia reală și de adevăratele măsuri care ar fi putut s-o impulsioneze în tot acest timp. Intențiile bune au rămas pe hârtie, iar în piața muncii se simt acut greșelile de management al țării.

Suntem pe un loc acceptabil în ceea ce privește șomajul, comparativ cu alte țări, adevărat, însă populația activă a României a scăzut mult și rata aceasta a șomajului afectează mult încasările la buget și întreaga economie, de altfel.

Pe de altă parte, nu mă miră cifrele avansate de INS, având în vedere că marile firme, dar și întreprinderile mici și mijlocii au concediat masiv, n-au beneficiat de ajutor și s-au lovit de fiscalitatea crescută. Inclusiv măsura creșterii plafonului cifrei de afaceri până la care firmele să fie scutite de plata TVA nu s-a făcut până acum, chiar dacă avem acordul Comisiei Europene.

I-aș recomanda fostului premier, intrat prea devreme în campanie electorală, să nu laude măsurile luate de Cabinetul Domniei Sale, pentru că, în ciuda „necesității” clamate, rezultatele lasă mult de dorit. N-am uitat de impozitul forfetar, de modificările mult prea dese ale Codului fiscal și de alte asemenea decizii care au generat lipsă de predictibilitate, instabilitate și, prin urmare, dezechilibru economic. Efectele acestea vor continua să fie vizibile și de acum înainte, fapt pentru care nu pot înțelege cum este posibil să fie ignorate și preocuparea principală a actualului Guvern să fie alocările bugetare către primăriile puterii, într-o generozitate de... campanie electorală.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. Anticameră pentru Schengen”.

„Reconstrucția Europei nu se poate face decât prin muncă și restaurarea internă a fiecărui stat.” (I.I.C. Brătianu)

Prin Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, țara noastră și-a asumat obligația de aderare la Spațiul Schengen. De altfel, eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile și mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

România și Bulgaria încă fac anticameră pentru aderarea la Spațiul Schengen din cauza susceptibilității Olandei, care susține că, deși cele două țări și-au îndeplinit criteriile tehnice, ar trebui să li se permită aderarea numai după ce rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene vor arăta progresele României și ale Bulgariei în domeniile justiției și afacerilor interne.

Ministrul român al afacerilor externe Cristian Diaconescu se află de ieri într-o vizită oficială în Germania, în contextul celebrării a 20 de ani de la semnarea Tratatului pentru cooperare prietenească și parteneriat european între cele două țări.

La întâlnirea cu omologul său, Guido Westerwell, a discutat teme de interes comun ale agendei europene și internaționale, reiterând stadiul excelent al relațiilor bilaterale dintre România și Germania înregistrat în ultimii ani, cu accent pe perspectivele de intensificare a cooperării economice.

Germania sprijină România în drumul ei către Spațiul Schengen. Susținerea Germaniei se bazează pe credința că România va reuși să reformeze sistemul judiciar, să continue procesul de modernizare a acestuia și să lupte consecvent împotriva corupției la orice nivel. În acest context, Germania susține aderarea României la Schengen în acest an, acest lucru întărind un parteneriat onest între cele două state, care poate asigura un sprijin real din partea unei largi majorități a statelor membre.

România este pe deplin pregătită pentru implementarea corectă și integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în ariile conexe cooperării polițienești, protecției datelor, vizelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, utilizării sistemelor SIS/SIRENE. Așa cum au concluzionat misiunile de evaluare succesive, România îndeplinește toate criteriile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la Spațiul Schengen și funcționarea acestuia și poate fi un membru de încredere.

La ora 16.30 o să facem prezența.

Înainte să-l rog pe domnul secretar David să strige catalogul, vă citesc o notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Protocolului privind privilegiile și imunitățile Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la București la 24 noiembrie 2010;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Canada privind localurile diplomatice, semnat la București la 11 martie 2011;

– Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 8 iulie 2011.

Îl rog pe domnul secretar să facă prezența.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Înainte de toate, stimați colegi, „Cristos a înviat!”.

|Vă mulțumesc, domnule președinte.<br>Înainte de toate, stimați colegi, „Cristos|a înviat!”.| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon|absent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent|Markó Béla|absent| |---|---|---|---| |Bîgiu Marian Cristinel|absent|Mazăre Alexandru|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent|Măgureanu Cezar Mircea|absent| |Blaga Vasile|prezent|Mărcuțianu Ovidius|absent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Boitan Minerva|absentă|Mitrea Elena|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent|Mitrea Miron Tudor|absent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent|Mîrza Gavril|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Mocanu Alexandru|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mocanu Toader|prezent| |Câmpanu Liviu|absent|Moga Nicolae|absent| |Chelaru Ioan|absent|Mustățea Vasile|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent|Mutu Gabriel|absent| |Chivu Sorin Serioja|prezent|Necula Marius Gerard|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent|Nedelcu Vasile|prezent| |Coca Laurențiu Florian|absent|Nicoară Marius Petre|absent| |Constantinescu Florin|absent|Nicoară Romeo Florin|absent| |Constantinescu Viorel|prezent|Nicolaescu Sergiu Florin|absent| |Cordoș Alexandru|absent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |Corlățean Titus|absent|Nistor Vasile|absent| |Crăciun Avram|prezent|Niță Mihai|prezent| |Cseke Attila Zoltán|absent|Onofrei Orest|absent| |Daea Petre|absent|Oprea Dumitru|prezent| |David Cristian|absent|Oprea Mario Ovidiu|absent| |David Gheorghe|prezent|Panțuru Tudor|prezent| |Diaconescu Cristian|absent|Pașca Liviu Titus|absent| |Diaconu Mircea|absent|Păran Dorin|prezent| |Dobra Nicolae|absent|Pereș Alexandru|prezent| |Dumitru Constantin|prezent|Pintilie Vasile|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent|Plăcintă Sorina Luminița|absentă| |Feldman Radu Alexandru|prezent|Pop Gheorghe|absent| |Filip Petru|prezent|Popa Cornel|absent| |Fodoreanu Sorin|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Frâncu Emilian Valentin|absent|Prodan Tiberiu Aurelian|absent| |Frunda György|absent|Prunea Nicolae Dănuț|absent| |Găină Mihăiță|absent|Rasaliu Marian Iulian|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Rădulescu Cristian|prezent| |Ghișe Ioan|absent|Rădulescu Șerban|absent| |Greblă Toni|absent|Robu Nicolae|absent| |Grosu Corneliu|prezent|Rotaru Ion|absent| |Günthner Tiberiu|absent|Rușanu Dan Radu|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Rușeț Ion|prezent| |Hărdău Mihail|prezent|Saghian Gheorghe|absent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent|Savu Daniel|absent| |Ichim Paul|absent|Sârbu Ilie|absent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Sbîrciu Ioan|prezent| |Ion Vasile|prezent|Secășan Iosif|absent| |Iordănescu Anghel|absent|Severin Georgică|absent| |Jurcan Dorel|absent|Silistru Doina|absentă| |Lazăr Sorin Constantin|absent|Staicu Dumitru Florian|prezent| |Luca Raymond|absent|Stănișoară Mihai|prezent| |Mang Ioan|absent|Șova Dan Coman|absent| |Marcu Gheorghe|absent|Tămagă Constantin|absent| |Mardare Radu Cătălin|absent|Toma Ion|prezent| |Marian Ovidiu|prezent|Țopescu Cristian George|absent| |Marian Valer|absent|Țuțuianu Adrian|absent| |Udriștoiu Tudor|absent| |---|---| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin<br>Vasilescu Lia Olguța<br>Verestóy Attila<br>Voicu Cătălin|absent<br>absentă<br>absent<br>absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent|

## **Domnul Vasile Blaga:**

Au depus întrebări în scris la secretariatul ședinței următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori: Dumitru Oprea, Ion Ariton și Gheorghe David;

– din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna și domnii senatori: Sorin Constantin Lazăr, Gheorghe Pop, Doina Silistru, Gheorghe Saghian și Marius Sorin Ovidiu Bota;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Valentin Frâncu;

– din partea Grupului parlamentar progresist, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Au depus interpelări în scris la secretariatul ședinței următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori: Gheorghe Bîrlea și Nicolae Dobra;

– din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna și domnii senatori: Sorin Constantin Lazăr, Valer Marian, Gheorghe Pop, Doina Silistru, Gheorghe Saghian, Florin Constantinescu și Gheorghe Marcu;

– din partea Grupului parlamentar progresist, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Sunt prezenți numai 46 de colegi.

Declar încheiate lucrările Senatului de astăzi, din lipsă de cvorum.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591912]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/27.IV.2012 conține 12 pagini.**

Prețul: 18,00 lei