Stenogramă plen

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Bună ziua!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 iunie 2012. Începem sesiunea de declarații politice.

Îi dau cuvântul domnului senator Gheorghe David – Grupul parlamentar al PDL.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare înainte de a prezenta această declarație, și anume că ziua de 19 iunie 2012 marchează 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Azerbaidjan. În acest context, mi-am pregătit o declarație politică, fiind președintele Grupului de prietenie România – Azerbaidjan din cadrul Parlamentului României.

Mi-am intitulat declarația „La moment aniversar”.

Ziua de 19 iunie este o zi importantă în istoria relațiilor de prietenie și fraternitate dintre România și Republica Azerbaidjan. Exact acum 20 de ani, respectiv mâine, cele două țări, prin schimb de documente oficiale, au convenit să stabilească relații diplomatice în vederea dezvoltării unei cooperări reciproc avantajoase. Nu este surprinzător faptul că prima ambasadă a Republicii Azerbaidjan din Europa de Est a fost deschisă în România.

Este de menționat faptul că România a fost al doilea stat care a recunoscut independența Republicii Azerbaidjan, în data de 11 decembrie 1991, imediat după adoptarea de către Parlamentul național al Republicii Azerbaidjan a actului constituțional privind independența, în data de 18 octombrie 1991.

Prietenia și fraternitatea națiunilor noastre își au rădăcinile în adâncul istoriei. În 1473, Ștefan cel Mare și Uzun Hasan, regele statului Akkoyunlu, care a existat pe teritoriul Azerbaidjanului modern, au semnat un pact de alianță, care nu a mai fost încheiat până atunci cu niciun alt stat din estul musulman.

Independența Azerbaidjanului datează din 1991, după prăbușirea URSS. Nu toată lumea cunoaște faptul că Azerbaidjanul a mai avut doi ani de independență, în perioada 1918–1920. Acesta a fost primul stat democratic, laic și bazat pe lege din estul musulman, cu un Parlament național care a adoptat numeroase reforme, care a conferit femeilor dreptul de a vota și de a fi alese. Ar trebui menționat faptul că drepturile alocate femeilor din acea perioadă din Republica Democrată Azerbaidjan nu erau încă aplicate nici în majoritatea țărilor din Europa.

Astăzi, Azerbaidjanul independent, bogat în tradiții statale, datând de 94 de ani, deține un loc special în lumea globalizată, prin poziția sa geopolitică și politica sa externă pragmatică, reprezentând un stat suveran, cu drepturi depline.

După restabilirea independenței, în anul 1991, Azerbaidjan a reușit să dezvolte și să consolideze un stat unitar, democratic, laic și bazat pe lege. Azerbaidjanul modern se bucură de o dezvoltare economică și politică durabilă.

În cursul celor 20 de ani de relații diplomatice, au fost semnalate rezultate majore. Până în prezent, există mai mult de 50 de acorduri încheiate între țările noastre, care acoperă aproape toate domeniile, precum și cele 15 vizite la nivel înalt care reprezintă o dovadă a calității dialogului nostru politic.

Perioada 2009–2011 a marcat un punct de reper decisiv în relațiile bilaterale dintre țările noastre, recunoașterea oficială a necesității de a le aduce la un nivel calitativ superior. Acești ani au reprezentat o culme în relațiile noastre bilaterale, consolidate prin încheierea, în anul 2009, a Declarației privind instituirea unui parteneriat strategic și, doi ani mai târziu, în 2011, a Planului de acțiune stabilit pentru punerea în aplicare a acestui parteneriat.

România joacă un rol important în promovarea și întărirea relațiilor Azerbaidjanului cu Uniunea Europeană și structurile euroatlantice. Există o deplină convergență de interese pe problematici și domenii-cheie. În același timp, suntem gata de a consolida cooperarea fructuoasă în regiunea extinsă a Mării Negre, în scopul asigurării unui climat sigur și stabil, și de a contribui la dezvoltarea durabilă a acestei regiuni, în baza valorilor și criteriilor democratice.

România își menține poziția fermă privind soluționarea conflictului militar cu care Azerbaidjan încă se confruntă în zilele noastre. Cred că toate conflictele de durată ar trebui să fie rezolvate pașnic, cu respectarea deplină a principiilor dreptului internațional. Angajamentul activ și constructiv în promovarea înțelegerii reciproce și de construire a încrederii va fi esențial pentru abordarea provocărilor majore.

Recunoaștem importanța strategică a Republicii Azerbaidjan în ceea ce privește securitatea energetică română și europeană, precum și potențialul de dezvoltare a sectorului energetic azer, care rezultă din cooperarea consolidată cu Uniunea Europeană. Împărtășim obiectivul de diversificare a surselor de energie și a rutelor de tranzit către Europa prin dezvoltarea unui coridor energetic care va lega resursele caspice cu piața europeană. Statele noastre sunt legate prin proiecte concrete, stabilite pentru a construi conducte noi care vor aproviziona piața europeană cu gaz.

Republica Azerbaidjan este un prieten și partener al României, un stat cu un potențial considerabil de a întări concurența pe piața energetică europeană.

Proiectele energetice comune, ca interconectorul Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI), pe care țările noastre l-au inițiat, vor reprezenta un rezultat concret al cooperării dintre România și Azerbaidjan. Împreună ar trebui să facem din proiectul AGRI o poveste de succes a cooperării noastre.

Desigur, există încă loc pentru acțiune. Ar trebui să ne concentrăm acum pe relațiile economice dintre țările noastre în scopul de a le aduce la nivelul dialogului nostru politic excelent. Cheia realizării acestei finalități o constituie îmbunătățirea volumului schimburilor comerciale bilaterale și a volumului investițiilor reciproce. Diversificarea cooperării noastre economice, complementar cooperării în domeniul energiei, trebuie să figureze printre acțiunile care vor fi desfășurate pe termen mediu și lung.

Republica Azerbaidjan dovedește o voință puternică și adoptă măsuri practice pentru consolidarea dialogului și a contactelor între oameni. În acest sens, salutăm activitățile continue, nobile și generoase ale Fundației „Heydar Alyiev”, care, prin proiectele sale umanitare și de dezvoltare, vizează ridicarea bunăstării diferitelor grupuri sociale din România.

La un astfel de moment aniversar, permiteți-mi să-mi exprim convingerea fermă că relațiile dintre România și Republica Azerbaidjan vor continua să se dezvolte în același ritm în diferite domenii cu potențial ridicat și de interes comun, în beneficiul țărilor și al popoarelor noastre.

Vă mulțumesc.

Am prezentat și în calitatea de senator, dar și în calitatea mea de președinte al Grupului de prietenie România – Azerbaidjan.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD.

Dacă alți colegi doresc să-și susțină declarațiile politice, îi rog să ne informeze.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Curățenia de vară din PDL a început”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

10 iunie 2012 va rămâne o dată memorabilă pentru cei din Partidul Democrat Liberal, o dată care, pentru liderii acestui partid, va însemna sfârșitul carierei politice, o dată care va determina startul curățeniei de vară în această formațiune politică, constatându-se, de altfel, că epoca de aur a PDL-ului a luat sfârșit.

Vom asista la două tipuri de curățenie: una generală, prin congresul extraordinar al partidului, în care se va alege o nouă echipă de conducere, și una specifică, din păcate, migrației politice, adică cei sancționați din PDL vor căuta sprijin politic la alte partide, în funcție de interese, bineînțeles.

Rezultatul alegerilor a fost unul dezastruos pentru PDL, astfel că demisiile au început chiar din capitală. Demisia doamnei Udrea din fruntea organizației municipale a fost un exemplu covârșitor. Un alt efect al acestor rezultate electorale se manifestă prin plecarea colegei noastre Sorina Plăcintă la Partidul Național Liberal. Ba mai mult, observăm că numărul celor din marele partid al democrat-liberalilor scade vertiginos. Oare cine mai rămâne ca să stingă lumina?

Oricum, indiferent de cine și când va pleca din Partidul Democrat Liberal, curățenia generală va fi finalizată în toamnă, odată cu alegerile parlamentare, alegeri care urmează să se desfășoare în sistem uninominal majoritar într-un singur tur, ceea ce presupune că atribuirea mandatelor de deputat și senator se va face într-o singură etapă, fiind declarați învingători doar cei care reușesc să obțină cele mai multe voturi în colegiile în care candidează. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a declara ceea ce mi-am propus, mă adresez colegului meu Lazăr. Probabil cu nostalgia ultimului Congres PCR, face trimitere la PDL.

Noi nu avem congres, domnule Lazăr, avem convenție. Declarația de astăzi poartă titlul „Ajunge cu vendeta politică, domnule Ponta!”.

Venirea la putere a USL devine, pe zi ce trece, un detestabil exercițiu al celui mai gregar spirit revanșard. Promisiunile bombastice ale domnului Ponta, care jura că se va abține de la răzbunări politice, sunt acum doar o caricatură. Socialiștii roșii, precum și cei galbeni dovedesc că marea lor grijă este de a plăti polițe. Pentru noii guvernanți, cine a contribuit la condamnarea comunismului, cine a susținut reformele propuse de președintele țării sau cine stă în calea clientelei USL trebuie să dispară. Nu se ține cont, în acest iureș bezmetic, nici de competența persoanelor destituite, nici de cutume. Prim-ministrul face și desface statutul unor instituții prestigioase doar pentru a-și satisface răbufnirile anti-Băsescu.

După cum știți, totul a început cu îndepărtarea lui Vladimir Tismăneanu, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, adică exact acea persoană care i-a întinat definitiv domnului Iliescu ideologia de suflet. Lucrurile au continuat cu demiterea lui Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naționale, un excelent expert, membru al aceluiași Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, și au culminat cu abuzul făcut la Institutul Cultural Român.

Dacă răzbunările față de cei care au contribuit la condamnarea comunismului sunt de înțeles pentru un frenetic admirator al lui Che Guevara, cu atât mai revoltătoare este încercarea de a pune sub control politic Institutul Cultural Român. O instituție aflată, în mod

tradițional, sub patronajul instituției prezidențiale a fost deturnată după bunul-plac al premierului. De altfel, contradicțiile din explicațiile acestui gest îi dovedesc și micimea morală. În vreme ce ministrul Diaconu avansează o presupusă „coerență culturală”, distinsul domn Șova, cu autoritatea morală a proaspătului reeducat pe teme de Holocaust, sugerează, fără jenă, că e o pedeapsă pentru toți apropiații președintelui.

Vă mulțumesc.

Sunt alți colegi care doresc să-și prezinte declarațiile politice?

Mulțumesc.

Da, domnul senator Marius Nicoară – Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Semnal bun pe piețele europene”.

Stimați colegi,

După agitația produsă de alegerile noastre, ultimele zile au stat sub semnul alegerilor din Grecia, un subiect fierbinte care a născut multe dezbateri. Aduc în Parlament acest subiect pentru că, așa cum știm cu toții, situația de acolo ne privește și pe noi, ca europeni, dovadă că astăzi, după succesul dreptei elene, piețele europene au reacționat, deschizând în creștere.

Salut modul responsabil în care grecii au ales să-și rezolve problemele, acceptând efectele unui program dur de revenire a economiei, cu măsuri de austeritate, dublate însă de cele care vor crește această economie aflată în impas. De altfel, acest lucru l-am cerut și noi în România, ca tăierile de venituri și sacrificiile impuse populației să aibă un sens, prin însoțirea lor de politici economice pro-mediu de afaceri și pro-investiții.

Iată că și la noi, ca și în Grecia, oamenii au ales, iar așteptările acestora sunt mari, pe bună dreptate, așa cum și responsabilitatea celor aleși este mare. Îmi place să cred că deja România începe să respire, că investitorii străini ne iau din nou în calcul și că piața și economia sunt în mod real în creștere. Suntem în continuare cu ochii pe Grecia și, după lecția pe care am învățat-o pe pielea noastră, sunt convins că nu vom repeta greșelile noastre și ale altor țări. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Dacă mai dorește cineva...

Îi mulțumesc domnului senator Nicoară.

Până vă gândiți, vă aduc la cunoștință nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea energiei și gazelor naturale – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală;

– Lege pentru modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 29 iunie 2011;

– Lege pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la Sofia la 21 octombrie 2009, la Acordul privind Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare;

– Lege pentru ratificarea Amendamentului 1 semnat de partea română la București, la 10 februarie 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării Naționale al Republicii Lituania, Ministerul Apărării al Regatului Țărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, Ministerul Apărării Naționale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei și Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de Transport Strategic Aerian, deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, semnat de partea română la București la 30 iulie 2008;

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, ministrul economiei Daniel Chițoiu ne-a anunțat că a fost aprobat Memorandumul pentru liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Acest lucru înseamnă că, fără doar și poate, sunt eliminate toate suspiciunile privind lipsa de transparență a procesului în sine. Vor fi făcute publice graficele privind creșterile de prețuri. Parlamentul tocmai a aprobat proiectul care reglementează liberalizarea totală a pieței energiei, însă graficele de deschidere treptată a pieței energiei electrice și gazelor naturale nu au fost introduse în textul legii ca anexe. Mai mulți actori de pe piața energiei au declarat în presă că știu de existența acestor grafice, însă nu le-au văzut niciodată în mod oficial.

Prin urmare, Guvernul are datoria să publice aceste calendare. Chiar în ultimul draft al scrisorii de intenție către FMI se precizează că acestea vor fi publicate până la finalul lunii iunie. Sunt convins că acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp, transparența fiind unul dintre principiile ce guvernează la ora actuală în România.

În prezentarea ministrului, se mai arată că a fost elaborat și draftul Strategiei energetice pentru perioada 2012–2035. Tot în prezentare, se arată că ANRE este în procedura de întocmire a reglementărilor necesare pentru accesul la Sistemul Național de Transport și posibilitatea transportului bidirecțional de gaze naturale. Ministrul a mai spus în fața reprezentanților Băncii Mondiale că bursa energiei OPCOM a fost desemnată prin memorandum să realizeze o platformă de comercializare a gazelor naturale.

În ceea ce privește introducerea managementului profesionist la companiile de stat, Daniel Chițoiu a precizat că vor fi numiți membrii consiliului de administrație și directorii executivi la „Oltchim”, „Hidroelectrica” și „Electrica Furnizare”. De asemenea, vor fi numiți membrii consiliului de administrație la „Nuclearelectrica”, „Romgaz” și Complexul Energetic Oltenia, ulterior urmând a fi numiți și directorii executivi.

În cea de-a doua parte a lunii iunie 2012, va fi demarată licitația publică pentru contractarea serviciilor de consultanță de resurse umane cu toate societățile de profil din România și din străinătate care ar putea fi interesate de celelalte companii.

Declarația politică este intitulată „Băsescu să revină cu picioarele pe pământ!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Băsescu a comis din nou o gafă politică de proporții, care pune România, pentru a mia oară, într-o ipostază care nu-i face deloc cinste. Ce vrea să demonstreze încă președintele Băsescu cu toată încăpățânarea stupidă pe tema reprezentării României la Consiliul European de la Bruxelles? Suntem într-o situație politică în care un guvern legitimat de popor și un președinte care în momentul de față nu mai reprezintă pe nimeni sunt obligați de conjunctură să funcționeze, să colaboreze. Victor Ponta a demonstrat că poate veni cu o ofertă rațională, argumentată și de bun-simț. Problema este că președintele a ales să ducă discuția în derizoriu, scăldându-se în glume proaste, ironii răsuflate și tehnicisme expirate.

Până la urmă, Parlamentul a spus cât se poate de răspicat: premierul Victor Ponta va reprezenta România la Consiliul European din 28 iunie.

În definitiv, este strict problema lui Boc și a lui Ungureanu că ei doar simulau că ar conduce guverne, dar, de fapt, erau simple preșuri la ușa de la intrarea Palatului Cotroceni. Faptul că ei l-au lăsat pe Băsescu să se urce în copac nu înseamnă că asemenea aroganțe prezidențiale trebuie să fie tolerate și de Guvernul Ponta. Lecția pe care Băsescu a ratat să și-o însușească, probabil și pentru că până în momentul de față nu s-a găsit cine să i-o dea, este aceea că România are un regim parlamentar, iar în astfel de regimuri autoritatea prim-ministrului este supusă controlului și cenzurii Parlamentului, iar președintele, indiferent de maniera în care a fost ales, are competențe executive limitate. Nu suntem nici în Franța, nici în Cipru, România nu este stat prezidențial, așa că Băsescu ar face bine să termine, o dată pentru totdeauna, cu toate aceste accese penibile de ego rănit. Vremurile în care marinarul era păpușar-șef la Guvern au apus. Românii i-au arătat că nu-și mai doresc asemenea conduceri și atunci când, săptămâni la rând, au protestat în

întreaga țară împotriva abuzurilor guvernărilor PDL, și pe 10 iunie, când, în teritoriu, guvernanții locali au fost trimiși acasă.

Declarația politică este intitulată „Frica de democrație”. Doamnelor și domnilor senatori,

Promovarea valorilor românești pe plan internațional s-a făcut de multe ori prin intermediul oamenilor de știință, al sportivilor și al oamenilor de cultură. Din acest motiv, pe lângă ministerul de resort, s-a decis la un moment dat dezvoltarea Institutului Cultural Roman (ICR), care prin activitatea membrilor săi trebuia să promoveze cultura și interesele românești peste hotare.

Din păcate, în ultimii ani, am asistat la câteva acțiuni ale ICR de susținere a unor expoziții prin care se promovau elemente pornografice, desene cu svastica etc., care nu au nicio legătură cu valorile culturale românești, nemaidiscutând de persoane din conducerea institutului care și-au făcut un titlu de glorie din scrieri jignitoare la adresa poporului român sau din postări pe internet în posturi cel puțin neonorante pentru un reprezentant al nației sau pentru un funcționar public. Lipsa unei capacități instituționale de control al activității institutului a permis asemenea abordări semnalate în nenumărate rânduri de mass-media.

În aceste condiții, Guvernul Ponta a luat decizia trecerii ICR sub control parlamentar. Din acel moment, un cor de susținători și-a arătat împotrivirea. Din punct de vedere al liberei exprimări, nu este nimic în neregulă, chiar și dintr-un punct de vedere conservator de pierdere a unor privilegii, dar faptul că ICR este trecut în coordonarea instituției reprezentative a democrației nu este de blamat. Controlul parlamentar prin comisiile de specialitate asupra ICR poate aduce plusvaloare activității institutului și, mai ales, promovării culturii românești peste hotare. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea organizării alegerilor parlamentare în luna octombrie”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Convingerea mea este că USL va avea un rol important în politica românească postdecembristă prin faptul că va schimba radical modul de a acționa în spațiul public și de a guverna atât la nivel central, cât și local.

România a traversat în ultimii ani o criză economică dură, ale cărei efecte negative au fost dublate de o guvernare slabă, caracterizată prin incapacitatea de a produce soluții eficiente.

Avem, așadar, nevoie să intrăm pe un alt sens de mers, avem nevoie ca Parlamentul să se pună în acord cât mai repede cu voința cetățenilor, iar acesta, având rolul de instituție reprezentativă supremă, să fie racordat la noile realități sociopolitice.

Având în vedere aceste principii, apreciez că alegerile parlamentare din acest an trebuie organizate cât mai repede cu putință. Forțele politice care clamau până acum interesul național și evoluția României trebuie să ajungă la un numitor comun, și anume acela că tergiversarea votului nu avantajează pe nimeni: nici pe cei care sunt acum la putere, nici pe cei din opoziție și, în primul rând, nu îi avantajează pe cetățeni.

Consensul pentru devansarea alegerilor parlamentare cu o lună de zile este, în primul rând, în folosul țării. Geometria politică rezultată din alegeri va determina schimbări implicit la nivelul Executivului, care vor trebuie puse în aplicare cât mai repede. Totodată, votarea bugetului până la sfârșitul anului reprezintă o premisă importantă pentru țară.

Un europarlamentar PDL spunea la un moment dat că alegerile la termen nu pot fi ținute mai devreme de 2 decembrie. Nu cred sub nicio formă că la acest moment trebuie să ne cramponăm de acest fapt, deși înțeleg foarte bine strategia celor de la PDL prin care doresc să tergiverseze cât mai mult întâlnirea cu alegătorii.

Este, practic, aceeași intenție ca și atunci când au dorit să comaseze alegerile locale cu cele parlamentare, dar, stimați colegi, trebuie spus că, atâta vreme cât ne asumăm rolul de oameni politici, teama de electorat nu trebuie să ne contamineze.

## Declarația politică se intitulează „Migrația politică”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Am stat și m-am gândit dacă este oportun să vorbesc despre acest fenomen social. Da, este oportun. Acum, mai

mult ca oricând, consider că trebuie să încercăm să stopăm acest traseism politic. Mă refer la cei care sunt în opoziție și vor să vină la putere, mă refer la cei care au mai făcut aceste mutări și în trecut.

Fenomenul nu este nou, dar ia amploare în ultimul timp. La sfârșit și la început de mandat, în funcție de funcția publică dorită, migrația politică apare în mod constant.

Migrația politică – fie în cazul trecerii de la opoziție la putere, fie invers – se poate traduce foarte ușor ca fiind traseism politic, urmărindu-se interesul personal.

Schimbarea regulilor în timpul jocului înseamnă ceva grav, ce duce fie la încetarea jocului, fie la reluarea altui joc. În politică, dacă schimbi partidul, pe lângă faptul că trădezi formațiunea care te-a ales, trădezi și oamenii cărora le-ai promis că le vei reprezenta interesele. Observăm că schimbarea partidului în timpul mandatului a devenit sport național. În ultimul timp, tot mai mulți primari ai PDL-ului migrează acum către noi. De ce oare? Știm cu toții care sunt răspunsurile.

Tocmai de aceea, trebuie să ne mobilizăm și să identificăm o soluție care să stopeze fenomenul sau care măcar să îl prevină. Poate ar trebui să fim mai atenți la modul de recrutare și de selecție a membrilor de partid, poate că ar trebui să găsim o soluție legală, pentru că la momentul actual nu avem niciun act normativ în vigoare care să sancționeze acest comportament.

Legea electorală și regulamentele de funcționare ale celor două Camere parlamentare, cât și modul de funcționare și structurare a partidelor politice, sunt doar câteva acte care consider că ar trebui modificate.

Vă invit pe toți să reflectați la această problemă care a afectat multe partide politice la un anumit moment. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Apel către coalizarea forțelor de centru-dreapta”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Partidul Democrat Liberal se află în acest moment într-un nou punct de cotitură în viața sa politică. Cu toții știm rezultatele din alegerile locale, unde PDL a fost penalizat pe nedrept de un vot sentimental negativ, mai ales la mine, în Botoșani, unde Cătălin Flutur a făcut multe pentru botoșăneni, dar s-a pierdut la un scor foarte mic o primărie de municipiu foarte importantă. Din acest motiv, conducerea centrală și-a dat demisia colectivă, dând dovadă de responsabilitate față de alegători.

Chiar dacă am făcut multe reforme bune pentru România, că nu degeaba am înregistrat 2,5% creștere economică în plină criză internațională, anumite stângăcii ne-au costat, și mă refer aici la modul deficitar în care am comunicat rațiunea și efectele măsurilor economice sănătoase pe care le-am aplicat economiei. Nu neg că au fost și alte motive pentru care electoratul ne-a penalizat, dar aceste lucruri au fost asumate, așa cum am mai spus, prin demisia colectivă a conducerii centrale.

Tocmai de aceea, ce e mai important acum pentru PDL nu este să ne sfâșiem între noi pentru conducerea partidului sau să ne retragem în primării câștigate cu greu, pornind de la premisele că ne-am asigurat un loc călduț pentru următorii patru ani. Va trebui ca încă de a doua zi după alegerile interne să ne concentrăm resursele pe supravegherea și contracararea măsurilor populiste USL care riscă încă de pe acum să saboteze tot ce am construit noi bun pentru România vreme de trei ani.

Chiar dacă electoratul de dreapta, supărat fiind pe noi, ne-a aplicat o corecție, cât de curând va avea nevoie de noi să-i reprezentăm în Parlament împotriva unei majorități comunistoide, revanșardă, pusă pe prădat, și nu pe construit.

Să vă reamintesc ce s-a întâmplat în noua guvernare Ponta, în care miniștrii educației au fost schimbați pe bandă rulantă fie pentru că sunt plagiatori, fie pentru că mint și nu sunt în stare să-și completeze un CV corect? Despre conducerea Inspectoratului de Stat în Construcții ce să mai spun și despre retragerea sa ca parte păgubită din dosarul Adrian Năstase? E clar că acești oameni nu au venit la guvernare decât cu gândul de a prăda România și de a pune mâna pe justiție pentru a scăpa de procesele de corupție. Am însă credința ca măcar reforma în justiție, pe care tot noi, PDL, am făcut-o, să nu aibă un parcurs reversibil și să dea credibilitatea și independența unei justiții de prestanță europeană. Mai nou, Guvernul Ponta se poate lăuda cu cele mai multe ordonanțe date în prima lună de guvernare, fiind astfel campion la ocolit Parlamentul, iar de curând a reușit să irite și societatea civilă prin decizia de a trece performantul Institut Cultural Român din subordinea Președinției în subordinea Senatului, doar pentru a-l putea da afară pe Horia Roman Patapievici.

Declarația politică se intitulează „Destituirile nedemocratice – noua urgență a Guvernului”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la instaurarea Guvernului Ponta, asist la un veritabil proces de reluare a practicilor iliesciene și sunt chiar indignat să văd cum cel mai tânăr premier al României de după Revoluție promovează deja practicile de tristă amintire.

Vă acuz că vă domină dorința de a stopa orice modernizare a statului și că depuneți eforturi susținute de a politiza instituții care ar trebui să funcționeze independent de culoarea politică. Astfel, ați reușit să înlăturați oameni de conducere cu performanțe recunoscute în domeniile lor de activitate doar pentru că nu corespund tiparului dorit de voi. Mai mult, faceți presiuni nejustificate asupra deconcentratelor, astfel încât cei care nu respectă linia și ordinele USL-iste sunt rapid destituiți și înlocuiți cu oameni ușor maleabili. Și mai aveați nerușinarea să ne acuzați de acte nedemocratice?

Exemplul cel mai elocvent de ipocrizie și sete de control este cel al Institutului Cultural Român, spre care eforturile Guvernului Ponta s-au concentrat în două puncte majore:

1. Trecerea acestei instituții din subordinea simbolică a președintelui în conducerea Senatului, hotărâre realizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2012.

2. Demiterea din funcția de conducere a ICR a lui Horia Roman Patapievici.

În primul rând, este absurd că o alianță care a justificat demiterea fostului Guvern prin folosirea improprie de către Executiv a ordonanțelor de urgență și politizarea excesivă a instituțiilor statului folosește acum tocmai metodele mult hulite.

În opoziție, stimați colegi din USL, ați promovat, în puținele dăți în care ați reușit să aveți un discurs rațional, un model democratic în care negocierea și dezbaterea publică să primeze, iar acum numiți oameni în poziții de conducere pe criterii politice și căutați să controlați instituțiile statului. De ce în 2003, cu Iliescu președinte și Năstase prim-ministru, nu era nedemocratic ca ICR-ul să fie sub autoritatea președintelui? De ce ați făcut acum transferul fără o dezbatere publică? Cum mai respectați principiile democratice atât de invocate în opoziție?

Declarația politică este intitulată „Anul 2012 – șase luni de stabilitate și creștere economică a guvernelor PDL”.

Ultimul trimestru al anului 2011 a marcat o nouă creștere în termeni anuali ai PIB real (1,9%).

Comparativ cu trimestrul IV 2010, cererea de consum a

- populației s-a majorat cu 1,8%, dinamică inferioară cu

- 1,3 puncte procentuale celei aferente intervalului precedent. Cea mai pronunțată influență pozitivă a fost exercitată de

- revigorarea achizițiilor din rețeaua comercială, sugerată de indicii volumului cifrei de afaceri din comerț.

În contextul cvasistagnării venitului real al populației și al volumului creditelor de consum nou-acordate, se poate aprecia că un rol important în redresarea cumpărărilor de mărfuri a revenit unui factor de natura ofertei, respectiv extinderea agresivă a rețelei de hiper/supermarketuri, de magazine de tip discount, dar și a magazinelor specializate, concomitent cu promovarea pe scară largă a unor produse mai ieftine, de tipul mărcilor private.

Avansul cel mai puternic (35,4%) a fost din nou înregistrat de achizițiile de utilaje (inclusiv mijloace de transport cumpărate de companii și instituții), trimestrul IV consemnând o consolidare a poziției deținute de bunurile de capital din import în detrimentul cotei de piață a ofertei autohtone.

Volumul lucrărilor de construcții de obiective noi și cel aferent altor investiții s-au majorat cu 14,5%, respectiv 12,6%, ambele ritmuri fiind mai intense comparativ cu cele din trimestrul precedent.

Contribuția cea mai consistentă la creșterea economică a revenit construcțiilor (+0,7 puncte procentuale), sector care a înregistrat o majorare cu 5,7% a VAB.

Evoluția s-a datorat ritmului mai alert de creștere a volumului lucrărilor pentru clădiri rezidențiale și proiecte de infrastructură și a fost doar parțial estompată de inversarea traiectoriei pe segmentul nerezidențial.

VAB aferent serviciilor a crescut cu 0,5%, dinamică similară celei din perioada precedentă.

Implementarea CAEN rev. 2 în conturile naționale permite o analiză mai detaliată a evoluției sectorului servicii (pe șapte activități, în loc de trei). Astfel, majoritatea segmentelor au consemnat creșteri ale VAB.

Declarația politică se intitulează „Împotriva uitării, fără resentimente”.

Consider că schimbarea profundă, îndelung teoretizată de analiștii politici și de sociologii zilelor noastre, schimbare de care această țară avea nevoie, a început să se producă. Scorul alegerilor locale poate fi considerat un indicator al sănătății politice în creștere a cetățeanului român, sătul de a mai fi ignorat și marginalizat de orânduiri care nu își mai pot justifica existența politică în contextul național și european.

Vectorii acestor alcătuiri artificiale, acestor structuri politice „împotriva firii” nu-și vor mai găsi rostul într-un regim viu, legitim, întemeiat pe încrederea și pe voința liber exprimată a poporului, și nu pe combinații imorale sau alianțe de conjunctură. Personaje ca Sebastian Lăzăroiu, Teodor Baconschi sau Sever Voinescu, marii teoreticieni ai „schimbării” ce își avea originea la Cotroceni, vor dispărea, își vor pierde menirea într-o societate însănătoșită, regenerată, curățită de metehnele trecutului. Odată cu pulverizarea PDL, cercul vicios al puterii s-a sfărâmat, iar asemenea figuri politice nu vor mai putea exista de sine stătător, fără a fi sprijinite de un regim și fără să mai aibă un regim pe care să îl gireze doctrinar.

Politica ar trebui să fie, așa cum spunea Thomas Hobbes, o știință rațională, de același rang și la fel de exactă precum geometria: „Ea este independentă de experiență, căci obiectele ei, dreptul și statul, sunt, la fel ca obiectele geometriei, creații ale rațiunii. Politica, știință rațională, este în judecățile ei tot atât de obiectiv valabilă ca și geometria și fizica.”

Mai putem explica astăzi acest adevăr românilor, după o perioadă în care în politica românească a domnit paradigma minciunii, a ipocriziei dusă la rang de artă, a nonsensului și a bulversării metodice?

Vom avea nevoie de ani, poate de generații întregi, pentru a găsi din nou sensul normalității, pentru a regăsi valorile din care acest neam s-a plămădit. Cele din urmă vestigii ale

răului, care a supraviețuit sub înfățișări amăgitoare, trebuie scoase, treptat, democratic în afara vieții politice, în afara vieții publice, pentru a nu mai rodi și în alte conștiințe, pentru a nu se mai propaga, pe viitor, în formule noi și seducătoare, dar la fel de ticăloase.

Declarația politică este intitulată „Mandat greu pentru aleșii locali”.

Stimați colegi,

Zilele acestea vom avea cu toții o imagine de ansamblu asupra a ceea ce a însemnat politica PDL în teritoriu, pentru că fiecare dintre noi, cei care am fost votați de populație, ne preluăm mandatele și facem o analiză asupra activității instituțiilor pe care le vom conduce.

Cu siguranță este nevoie ca și noi, și cei care ne-au ales să știm de unde plecăm, ce s-a greșit, ce proiecte sunt în derulare (dacă sunt), pentru a pune la punct strategia pentru următorii ani.

Ca proaspăt președinte de consiliu județean, după mai multe mandate în Parlamentul României, îmi pun toate speranțele în tot sprijinul pe care Bucureștiul ni-l va da nouă în teritoriu. Și când spun asta mă refer atât la Guvern, către care vor începe să meargă solicitările noastre, dar și la Parlament, ca for legislativ, care își va lua înapoi statutul pierdut în ultimii ani și care va legifera în așa manieră încât să ajute programele de dezvoltare locală.

Am mai spus faptul că misiunea pe care am acceptat-o nu este ușoară, dar am și convingerea că rezultatele vor face să merite tot efortul, și în colaborarea instituțională va sta tot secretul, colaborare care a lipsit cu desăvârșire în ultimul timp.

Vă mulțumesc și vă doresc succes!

Declarația politică se intitulează „Situația Greciei la alegeri”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Votul de duminică pe care grecii l-au dat în cadrul alegerilor legislative este considerat cel mai important de la căderea dictaturii din decembrie 1974. După un scrutin anterior care nu a permis formarea unui nou guvern la Atena, duminică, partidul radical de stânga Syriza și partidul conservator Noua Democrație (ND) au încercat să obțină votul unui electorat divizat și apăsat de probleme.

Rezultatul alegerilor este decisiv pentru soarta Greciei. Grecii încearcă să aibă o țară guvernabilă. Niciodată în ultimii ani nu au fost niște alegeri atât de dezbătute și urmărite cu asemenea interes și emoții de lumea întreagă. Adevărata miză nu este doar Grecia, ci economia mondială, pentru că până la acest nivel va ajunge unda de șoc a unui eventual colaps elen.

Potrivit sondajelor de opinie dinainte de alegeri, favoriții erau conservatorii de la Noua Democrație, conduși de Antonis Samaras, și extrema stângă reprezentată de Syriza, împreună cu liderul Alexis Tsipras, cele două partide mergând umăr la umăr în acele sondaje. Asemănările însă se opresc aici.

Noua Democrație, partidul susținut de Uniunea Europeană, vrea renegocierea programului de austeritate pentru a obține niște condiții mai bune pentru Grecia. Pe de altă parte, liderul Syriza spune că anularea memorandumului cu instituțiile financiare internaționale va fi anulat când va ajunge la putere. În spatele crizei politice din Grecia, există criza economică, principala sursă de îngrijorare pentru greci și pentru restul lumii, deopotrivă. Atena nu mai are bani, banii europeni vor veni numai sub anumite condiții, care depind de mediul politic, iar rata șomajului a atins un nou nivel record în primele patru luni ale anului, de 22,6% și de 53% în rândul tinerilor cu vârste până la 25 de ani.

Liderii europeni nu au reușit până în prezent să găsească soluția salvatoare pentru statul elen, în ciuda sumelor mari de bani pe care le-au acordat pentru evitarea falimentului acestuia. Atât reprezentanții Uniunii Europene, cât și cei ai Fondului Monetar Internațional și cei ai Băncii Mondiale au oferit, de-a lungul timpului, circa 240 de miliarde de euro oficialilor de la Atena.

Declarația politică se intitulează „Grecii vor euro”.

„La înțelepciunea grecilor antici ar trebui să avem acces tocmai pentru că este o înțelepciune limitată, care respinge indeterminatul și arbitrariul și care nu numai că nu-și exasperează limitele, dar se retrage în spatele lor și le sărbătorește.” (Octavian Paler)

Situația actuală a Greciei este una extrem de delicată pentru Europa în primul rând, fiindcă, în dezvoltarea Uniunii Europene, nu a fost luată în calcul o astfel de posibilitate. Încercând să gestioneze situația, FMI, UE și Banca Centrală Europeană impun Greciei un program de austeritate pentru a-și plăti datoriile. Poporul elen își ia soarta în mâini, alegând să contribuie în mod direct la stabilitatea, integritatea și unitatea zonei euro.

După numărarea voturilor de duminică, Partidul Noua Democrație – proeuropean – a obținut primul loc și bonusul de 50 de locuri în Parlamentul Greciei. Cu locurile obținute de Pasok (socialiștii proeuropeni), Grecia speră că va putea forma o majoritate care să mențină țara în zona euro și să continue programul de reforme convenit cu UE și FMI. Desigur, se impune o renegociere a programului de ajutor financiar internațional, mai ales că victoria Partidului Noua Democrație (conservator) va face ajustarea programului de asistență mult mai ușoară, după cum și-a asumat înainte de alegeri. Syriza, coaliția radicalilor de stânga care a obținut locul doi în alegeri, s-ar fi dovedit intransigentă, denunțând memorandumul cu FMI și cu Uniunea Europeană și cerând Germaniei și celorlalți europeni să plătească, dacă nu vor să riște colapsul monedei unice și al Europei.

Era foarte clar că, indiferent cine va guverna Grecia după alegeri, Executivul elen va trebui să-și asume obligațiile conținute în memorandum ca bază de pornire pentru deblocarea ajutorului financiar de 130 de miliarde de euro convenit. Ieșirea Greciei din zona euro nu poate fi o soluție viabilă, reformele fiscale și economice vor fi semnificative, eforturile și sacrificiile grecilor vor fi mari, timpul foarte scurt, dar programul de austeritate impus va ajuta Grecia să surmonteze criza economică și frământările sociale, asigurându-i un viitor prosper și stabil în zona euro.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## V-aș ruga să reintroduceți cartelele și să...

Am spus că am rugămintea la dumneavoastră să vă scoateți cartelele și să le reintroduceți, pentru că am avut semnale din partea colegilor senatori că votează și nu e înregistrat votul.

## Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, și-au înregistrat prezența 88 de colegi, 45 fiind absenți. Așadar, cvorumul legal de ședință, de minimum 65 de senatori, este îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat

de domnii secretari Gheorghe David și Adrian Țuțuianu.

- Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Dacă sunt comentarii vizavi de ordinea de zi? Nu sunt.

- Atunci,

Domnule senator Sârbu, vă rog să poftiți la microfonul central.

Domnule președinte,

Grupurile parlamentare ale USL propun ca în ordinea de zi de astăzi să introducem Legea referendumului.

Avem deja raportul finalizat de comisie și, conform tradiției și cutumei noastre, știu că plenul este suveran și el decide asupra ordinii de zi.

Vă rog să supuneți la vot introducerea la punctul 5, dacă este posibil. DUPĂ PAUZĂ

Vreau să vă spun un lucru simplu: eu nu am, în acest moment, raportul, și sunt președintele Senatului. Unde e, nu știu.

Deci eu nu pot înscrie în ordinea de zi ceva ce nu am, cu tot respectul pe care vi-l port. Eu, de când conduc lucrările, nu am încălcat niciodată regulamentul. N-am ce să trec pe ordinea de zi.

Vă rog, domnul senator Greblă. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

De la ora 13.30 raportul a fost depus. Cred că acum îl aveți și dumneavoastră pe birou.

Da, l-am primit acum.

Vă rog, domnul senator Rădulescu, Grupul parlamentar al PDL.

Domnule președinte,

Noi nu avem decât o singură posibilitate: să respectăm regulamentul, care știm că prevede un anumit interval de la momentul în care raportul a fost distribuit și până la momentul în care se cere dezbaterea și includerea în ordinea de zi.

Singura excepție făcută de la litera regulamentului ține, într-adevăr, de cutumă. S-a întâmplat de câteva ori, atunci când toate grupurile parlamentare, prin reprezentanții lor, au considerat că se poate face o excepție, din motive foarte clare, riguroase și bine stabilite, atunci s-a făcut această excepție și s-a trecut peste termenul care fusese prevăzut de regulament. În cazul de față nu a existat nicio consultare între liderii grupurilor parlamentare din care să rezulte o unanimitate pe această temă.

Deci, în cazul acesta, nu putem aplica nici măcar excepția de cutumă pe care ați citat-o.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Eu vreau să vă spun următoarele lucruri... Și putem discuta cât doriți, dacă doriți să blocăm ședința.

Lucrurile se pot rezolva în trei feluri: o singură dată s-a întâmplat, de când conduc lucrările, să trecem la un vot asupra unui proiect de lege, atunci când – și am făcut-o chiar cu procedură de urgență, săptămâna trecută – Guvernul a venit cu proiectul de lege privind dreptul de a emite ordonanțe, și grupurile parlamentare s-au înțeles și au fost de acord în aceeași zi și cu procedura, și cu votul.

Avem deci posibilitatea asta. Pot să dau o pauză de cinci minute liderilor de grup să discute între ei. Dacă se înțeleg, este în regulă, dacă nu, nu.

A doua posibilitate e să modificăm regulamentul. Se poate și asta.

Și a treia, să avem o altă ședință peste trei zile, și suntem, în toate situațiile astea, în interiorul regulamentului. Facem plen și joi, dacă despre asta discutăm, dar trebuie să fim în interiorul regulamentului. Eu nu o să-l încalc niciodată. Deci să mă înțelegeți bine: eu nu pot supune votului nimic neregulamentar.

Deci pauză de 5 minute pentru liderii de grup. Începem cu prima propunere.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Dacă sunt alte observații la...

Ajungem la program. Deocamdată, ordinea de zi.

- Domnule senator Sârbu, votăm încă o dată, da?

În regulă.

Vă rog, domnule Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

O parte a liderilor a ajuns la concluzia că vom face un plen joi. Deci vreau să știe colegii. Când supuneți la vot ordinea de zi, să se știe că joi vom avea o ședință de plen.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Repet,

- Numai un pic, să începem din nou. Rog echipa tehnică să

- fie atentă.

Supun, din nou, votului dumneavoastră ordinea de zi inițială, așa cum v-a fost distribuită.

-

Merge acum.

Cu 88 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

V-aș ruga și o listă de vot, ca să verificați cartelele, să știți care nu merg, că, altfel, nu avem cum să ne dăm seama. Dați, vă rog, și liderilor de grup lista votului.

Imediat, când intrăm în ședință, domnule senator Prodan, vă dau cuvântul.

Dacă sunt comentarii în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Nu sunt comentarii.

-

Un singur punct pe ordinea de zi?

Sigur că sunt îndeplinite toate condițiile, nu avem nimic împotrivă.

De la ce oră?

PAUZĂ

## **Domnul Vasile Blaga:**

Joi, program normal, de la ora 9.00.

Pentru săptămâna 25–30 iunie 2012, vă propunem ca program de lucru: luni, 25 iunie – plen, marți, 26 iunie, începând cu ora 9.00 până la 13.00 – plen, după care lucrări în comisiile parlamentare; miercuri și joi – activități în comisiile parlamentare; vineri, 29 iunie, și sâmbătă, 30 iunie – activități în circumscripțiile electorale. Sunt observații? Nu sunt.

La punctul 3 din ordinea de zi figurează Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în semestrul II al anului 2011.

Dau cuvântul președintelui comisiei.

Înainte de asta, microfonul 2, domnul senator Prodan, vă rog.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Vreau să vă comunic două decizii pe care le-am luat astăzi. Prima este că demisionez din Partidul Democrat Liberal și cea de-a doua este că mă reîntorc în Partidul Național Liberal. Pe cale de consecință, o să-mi desfășor activitatea în Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

În regulă. Vă rog, domnule senator. Urmează domnul senator Udriștoiu. Domnul senator Raymond Luca.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc să se consemneze în stenogramă că, din punctul meu de vedere, domnul senator Prodan nu este bine-venit în Grupul parlamentar al PNL.

Am înțeles. Microfonul 2, domnul senator Udriștoiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să anunț demisia mea din Partidul Democrat Liberal și, în consecință, voi fi senator independent, cu voia dumneavoastră, afiliat Grupului democrat-liberal.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Precizez, domnule senator, cu tot respectul, până una-alta, eu reprezint Grupul parlamentar al PNL, iar declarația domnului senator Raymond Luca, pe care-l respect, este în nume propriu, nu în numele grupului.

Am înțeles.

Toți colegii au raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții la casete. Luăm act de el și trecem la punctul următor.

La punctul 4 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 260 din 2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată.

2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 47 al Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Greblă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Legea face parte din categoria celor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Permiteți-mi un scurt comentariu, și în nume propriu, dar și ca președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu numai acest proiect de lege – acesta are o particularitate anume –, dar și celelalte care urmează privesc aprobarea plății cotizației către diverse organisme internaționale la care organisme similare din România sunt parte.

Din acest punct de vedere, sugerez Guvernului să găsească modalitatea de reglementare a plății contribuției nu prin lege.

La acesta, de exemplu, contribuția anuală a României, cotizația anuală este de 1.000 de euro.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt întrebări din partea domnilor senatori?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aderarea Institutului Național al Magistraturii la Rețeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară (REAFJ), precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Aurel Moțiu. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Situația este similară cu cea de la proiectul anterior. Institutul Național al Magistraturii este membru cu drepturi depline al Rețelei Euro-Arabe de Formare Judiciară și face parte și din comitetul director al acestei rețele. În această calitate, este nevoie de acest act normativ și de reglementarea plății cotizației anuale pentru aceasta.

Vă mulțumesc. Microfonul 7.

Domnul senator Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Stimați colegi,

Din decembrie 2010, Institutul Național al Magistraturii este membru cu drepturi depline al Rețelei Euro-Arabe de Formare Judiciară. Astăzi, prin prezenta lege, aprobăm plata a 5.000 de euro, cotizația anuală către această organizație. Aceeași sugestie către Guvernul României.

Raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 7 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroiimartiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, nr. 341/2004.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Vintilă Meșter.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Sorin Vintilă Meșter** – _secretar de stat_

_la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989_ **:**

Guvernul nu susține punctul de vedere al comisiei.

Numai un pic. Al inițiatorului?!

Al inițiatorului.

Vă mulțumesc.

Microfonul 7, domnule președinte, vă rog.

Inclusiv Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 a avizat negativ inițiativa legislativă.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere.

Legea face parte din categoria celor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Colegii senatori doresc să intervină? Da. Domnul senator Luca, vă rog. Microfonul 1.

Domnule președinte,

Doresc doar să întăresc avizul pe care Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 l-a dat, un aviz negativ, în pofida faptului că inițiatorii sunt membri PNL sau PSD. Inițiativa lor a fost luată doar sub imperiul necesității rezolvării unor chestiuni legate de plata indemnizațiilor pentru revoluționari, care a fost suspendată pentru 2012, însă inițiativa nu are valoare, stârnește numai confuzie și, în consecință, trebuie să fie respinsă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc, domnul senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată.

Vă reamintesc, propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința plenului din 13 iunie 2012.

Raportul comun al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul este prezent? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe, șef de departament.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de cele două comisii.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Rog unul dintre președinții comisiilor... Domnul senator Greblă. Microfonul 7.

Împreună cu comisia avizatoare, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru sănătate publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă supun spre dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Buzașu. Microfonul 9, vă rog.

**Domnul Septimiu Buzașu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc.

Adoptarea proiectului de lege este fundamentată de necesitatea comunicării, în regim de urgență, înainte de 4 decembrie 2012, către partenerul din Bulgaria, a valorii minime a asigurării pe care va fi obligat s-o dețină în momentul desemnării ca furnizor de servicii de trafic aerian în spațiul aerian național.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Iulian Matache.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Iulian Matache** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, ca urmare a necesității adaptării și actualizării legislației naționale cu noile reglementări comunitare în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Borza, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul este de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor.

Declar deschise dezbaterile generale. Este prezent cineva dintre inițiatori? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului Gábor Varga.

Microfonul 9.

Vă rog, domnule director general.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Începând din anul 1992, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a elaborat o legislație specială de reglementări în domeniul desenelor și modelelor la nivel național, realizând, totodată, în 2007, ultima variantă a acestei legi prin transpunerea normelor și directivelor comunitare.

Prin propunerea legislativă supusă astăzi discuției, apreciem că se aduc modificări importante în ceea ce privește obiectivul și sfera de aplicare a acestei legi, în sensul că, prin aceste modificări, o parte dintre produse ar fi exceptate de la protecția prin legea menționată mai sus, fapt ce ar contraveni convențiilor și tratatelor la care România este parte.

Având în vedere cele menționate anterior, suntem de părere că introducerea unor astfel de excepții privind piesele de schimb pentru autovehicule, cum este prevăzut în noul art. 33 din propunerea legislativă, contravine principiului de bază al Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor, fapt pentru care solicităm respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule director general.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Borza.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a adoptat un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 25 din Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor. Declar deschise dezbaterile generale.

Dintre inițiatori este prezent cineva?

Domnul senator Daea, dar nu sunteți inițiator. Numai un pic atunci, urmăm procedura obișnuită.

Vă rog să veniți la microfonul 7.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Albu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor reglementează gestionarea tuturor categoriilor de pajiști din toate zonele țării, cu excepția pajiștilor care urmează să fie împădurite.

Propunerea legislativă vizează eliminarea sintagmei „păduri pășunabile” din textul alin. (1) al art. 25 din Legea nr. 214/2011, motivând că aceste terenuri sunt reglementate de Codul silvic și, prin urmare, nu pot fi atribuite în concesiune crescătorilor de animale, persoane fizice și persoane juridice, organizațiilor sau asociațiilor locale.

Am înțeles, domnule secretar de stat.

Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, susține Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 25 din Legea nr. 214/2011, în vederea corelării cu prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, Codul silvic.

Am înțeles, domnule secretar de stat. Vă mulțumesc mult. Domnul președinte Daea, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Voiam să folosim timpul și să scurtăm din această prezentare. V-aș propune retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Da.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Dorește cineva dintre inițiatori să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Guvernul susține raportul de admitere, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru sănătate publică. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Ion Rotaru, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au transmis avize favorabile, cu amendamente.

Raportul este de admitere, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule senator Rotaru. Sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 264/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Domnul deputat Giurgiu este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru sănătate publică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Rotaru, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

Comisia pentru sănătate publică a întocmit un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Frâncu este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamnei secretar de stat Cristina Crișu.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Rotaru, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a întocmit un raport de admitere, cu 4 amendamente admise.

Amendamentele privesc forma de redactare și au fost efectuate în concordanță cu avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Cseke dorește să susțină? Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Există situații în care o persoană, înainte de a interveni starea de handicap, deținând în proprietate o locuință, a înstrăinat acea locuință, fără a prevedea cauza și momentul în care poate să intervină, ulterior, starea de handicap.

Drept urmare, nefiind vinovat de această situație, el, pe legislația actuală, nu poate să aibă dreptul la o locuință socială.

Propunerea legislativă elimină această nedreptate și creează temeiul juridic pentru a se închiria locuințe sociale persoanelor cu handicap care au înstrăinat o locuință înainte de a interveni starea de handicap a persoanei respective.

Sunt de acord cu amendamentul formulat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât nu avem un punct de vedere oficial al noului Guvern vizavi de acest act legislativ, am solicita, dacă se poate, retrimiterea la comisie și discutarea cu celeritate.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Propunerea aceasta o poate face domnul senator Sârbu sau domnul senator Hașotti, sau un vicelider.

Să cereți retrimiterea la comisie, vă rog.

Nu doriți să o retrimitem la comisie? Am înțeles.

Nu dorește nimeni.

Sau domnul senator Cseke.

Asta trebuie să faceți.

Solicităm noi retrimiterea la comisie.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Vă mulțumesc.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea în domeniul privat al orașului Fundulea, județul Călărași, și în administrarea Consiliului Local al Orașului Fundulea, județul Călărași, în vederea realizării obiectivului privind dezvoltarea economică a orașului Fundulea.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Albu.

Microfonul 9, domnule secretar de stat, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suprafețele de teren care fac obiectul acestei propuneri legislative se află în domeniul public al statului român și în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, fiind înscrise în anexa nr. 1.1 a Legii nr. 72/2011, și nu în domeniul privat al statului, așa cum se menționează eronat în titlul propunerii legislative.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Luminița Odobescu.

Microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Luminița Teodora Odobescu** – _secretar_

_de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul este de acord cu raportul Comisiei pentru politică externă, respectiv de respingere a acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Microfonul 7, domnule președinte al Comisiei de politică externă, vă rog.

## Domnule președinte,

Raportul Comisiei pentru politică externă este negativ, dar aș face un mic comentariu. Ideea găsirii de resurse și de modalități în care vastele comunități românești din străinătate să primească un sprijin mai coerent, mai consistent, a fost reținută, și invitația pe care o facem Ministerului Afacerilor Externe este ca în septembrie, când va avea loc întâlnirea ambasadorilor și consulilor României de pretutindeni, acest subiect să fie reluat, urmat de o informare a Senatului și a altor instituții decidente.

Răspunsul este negativ pentru acest proiect, problema, în schimb, rămâne în atenția noastră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule președinte Geoană. Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind declararea municipiului Iași „oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere care din start a creat discuții, deși Legea nr. 341/2004, Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, consemnează într-un articol foarte clar că perioada Revoluției din decembrie 1989 pentru care se recunosc aceste merite este 14–22 decembrie 1989.

La Iași, Frontul Popular Român a existat cu câțiva ani..., actorii principali pe data de 13 decembrie au fost arestați și duși la Securitate, cu documente atașate inițiativei noastre. La remarca venită din partea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor nu am priceput de unde concluzia că și la comisie nu ar fi documente. Sunt mii de pagini care consemnează ziua de 14 decembrie 1989.

În concluzie, am considerat, și poate că era loc pentru eliminarea oricăror dispute, ca amendament, ca orașele Iași și Timișoara să fie inițiatori, nicidecum orașele în care s-au declanșat elementele-cheie. Timișoara, de departe, este pe locul prim, Bucureștiul..., dar aici este o propunere numai ca inițiatori, fiindcă acțiunile, așa cum am spus, sunt din februarie 1987, începând cu greva studenților.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Vintilă Meșter.

Microfonul 8.

Cu toată stima, domnule președinte, pentru inițiatori, pentru ieșeni și pentru Iași, avizul a fost negativ.

Guvernul a dat aviz negativ și nu știu dacă ați sesizat, domnule senator, este semnat chiar de fostul prim-ministru al Guvernului, istoric de meserie și ieșean.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Greblă.

Microfonul 7.

Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a încercat să vadă dacă inovăm în materie legislativă, dacă există suficiente documente care să susțină această inițiativă legislativă.

Din păcate, nu am găsit documente suficiente pentru a da curs acestei inițiative legislative, cu atât mai mult cu cât și Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au dat avize negative.

De asemenea, Guvernul anterior, Guvernul Răzvan Ungureanu, nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative, la fel ca și Guvernul Ponta.

Drept urmare, suntem obligați să depunem spre dezbatere un raport, adoptat în unanimitate, raport de respingere a inițiativei legislative, cu mențiunea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Doi colegi doresc, deocamdată, să ia cuvântul: domnul senator Gheorghe David și se pregătește domnul senator Georgică Severin.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru colegii mei senatori inițiatori și, dacă vreți, și pentru ieșeni, mă simt totuși obligat să intervin în numele timișorenilor pe care-i reprezint în Senatul României și, ca un participant din prima și până în ultima zi acolo, la Timișoara, unde a început Revoluția, nu putem recunoaște altceva decât faptul că orașul inițiator al Revoluției române din decembrie 1989 a fost Timișoara.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Severin, microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am ascultat propunerea despre orașul inițiator și, văzându-l pe proaspătul președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, pe domnul Adrian Țuțuianu, m-am gândit că pe logica acestei propuneri legislative am putea să creăm și orașul „terminator” sau „finalizator” al Revoluției. Nu cred că este cazul. Haideți să respectăm istoria!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Luca, microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vin cu rugămintea de a nu lua în derizoriu ceea ce un grup de oameni curajoși din Iași au încercat să facă. Este foarte adevărat, acești oameni au încercat să stârnească, să creeze o acțiune, o revoltă în Iași. Este adevărat că n-au reușit, din păcate. Din păcate pentru ei, din păcate pentru Iași, acțiunea lor nu a influențat desfășurarea Revoluției din România nici în 15 decembrie în Iași, nici în 16 decembrie în Iași, nici în 17, 18, 19, 20 decembrie, când Timișoara era deja oraș liber, nici în 21 decembrie, când alte orașe din Banat și din Transilvania se ridicau sau când Bucureștiul se ridica în seara zilei de 21 decembrie. Abia în ziua de 22 decembrie, după fuga dictatorului, populația din Iași a ieșit la revoltă. Deci nu există nicio incidență, niciun grad de influențare pe care acțiunea acelor oameni curajoși – și trebuie menționat acest lucru – l-a avut pentru perioada revoluționară din România.

Faptul că ei au inițiat sau au încercat să inițieze ceva este recunoscut prin legea care a fixat perioada revoluționară între 14 și 25 decembrie 1989, domnule senator, nu 22 decembrie 1989, dar asta nu face din Iași un oraș al inițierii Revoluției. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea și pe urmă domnul senator Frunda.

Îl rog prima dată pe domnul senator Frunda să intervină la microfonul 2 și pe urmă pe domnul senator Oprea.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Domnule senator Oprea, ca inițiator,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că o asemenea discuție este de natură istorică, în primul rând, și nu legislativă. Istoricii vor discuta, discută care au fost faptele revoluționare, care au fost acțiunile anticeaușiste, dar a încerca printr-o lege să se fixeze aceste lucruri nu mi se pare un lucru de domeniul legislativ.

Vreau să vă spun că eu sunt din Târgu-Mureș, sunt târgumureșean. Înainte de 1990 am fost avocat la TârguMureș și îmi aduc aminte că în 1987 sau 1988 cinci băieți tineri au scris noaptea, pe trotuar, „Jos Ceaușescu!” și au desenat niște figuri prin care își manifestau atitudinea anticeaușistă, antidictatorială. Au fost depistați, arestați, bătuți, li s-au scos dinții din gură, au fost condamnați la maximumul prevăzut de lege, în ședință secretă cu ușile închise în care au participat doar securiști, procurori desemnați de Securitate și judecătorul de serviciu al Securității. Astfel fiind, ar trebui să cer să fie Târgu-Mureș „oraș inițiator al revoluției anticeaușiste”?

Eu cred..., nu cred, știu că în multe orașe din Ardeal au fost asemenea manifestări: la Cluj, la Sibiu, la Târgu-Mureș, la Brașov, la Oradea, unde intelectuali și tineri studenți au avut astfel de manifestări. Este un lucru de felicitat că asemenea oameni au avut curajul atunci să fie revoluționari, să nu se trezească cu revoluția gata făcută și să fie pe urmă revoluționari.

De aceea, eu cred că este bine să intrăm în sfera noastră legislativă, să adoptăm legi în domeniile pe care le avem de adoptat, iar problema istoriei să o lăsăm istoricilor. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, microfonul 6.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mă surprinde că din țara râsu’-plânsului...

, unde totul se ia în batjocură, și Revoluția din decembrie ’89 are același tratament.

Vin... Sunt vecin cu Haimanale, actualmente I.L. Caragiale, și nu-mi permit ca anumite lucruri sfinte ale neamului să le duc în zona asta a râsu’-plânsului, mai mult râs decât plâns.

L-aș întreba pe colegul meu David care a fost prima zi în care a participat la Revoluție. Dacă nu a fost 14 decembrie, atunci legea de ce consemnează 14 decembrie 1989 și, cu corecția colegului Raymond Luca, 25 decembrie 1989? Noi avem probe pentru ziua de 14 decembrie 1989. Dacă sunt și alte probe, le adăugăm pe lista inițiatorilor și, v-am spus, cred că Timișoara ar fi fost inspirată, ca adăugare.

În condițiile în care toate supozițiile noastre nu sunt corecte, cerem, probabil, într-o altă inițiativă legislativă, să corectăm legea, specificând că perioada este eronată, 14 decembrie 1989, și vor fi mulți oameni deranjați pentru niște drepturi câștigate pentru acest interval: 14–22 decembrie 1989.

Dacă noi nu avem documente, să arate cineva alt document cu care probează data de 14 decembrie 1989. Atât!

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Günthner, dar e păcat, că avem un cvorum atât de bun și discutăm, sigur, lucruri importante, dar...

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu am citit cu mare atenție expunerea de motive și, conform ei, se dorește a se numi orașul Iași ca inițiator datorită faptului că ieșenii ar fi putut să iasă în stradă în data de 14 decembrie 1989, dar nu au ieșit, pentru că s-au speriat de Securitate, la fel cum era toată țara. Deci este o motivație...

A existat, într-adevăr, un grup de disidenți, au existat și în alte orașe din țară, dar, efectiv, ieșenii – se spune în expunerea de motive – nu au mai ieșit în stradă. Cred că este normal ca acolo unde populația a ieșit și a înfrânt frica asta față de Securitate să rămână inițiatorii Revoluției.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Domnul senator Luca, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

În numele unui coleg al meu, senator, ales primar, îmi cer scuze față de toți revoluționarii care sunt considerați, așa, tratați „în prostie”.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Declar închise, în urma votului dumneavoastră, dezbaterile generale.

O foarte scurtă intervenție. Probabil că nu am fost bine înțeles. Ce s-a întâmplat la Iași a fost o acțiune izolată, din păcate, fără urmări nici măcar în Iași. Dacă, printr-o altă inițiativă, s-ar modifica data de 14 decembrie 1989 și ar deveni 15 decembrie 1989, singurii care ar pierde ar fi exact acel grup de oameni curajoși care au îndrăznit să facă ceva sau au încercat să facă ceva în Iași.

Deci nu cred că acesta este sensul și nu cred că domnul senator Oprea ar vrea să inițieze așa ceva.

Data de 14 decembrie 1989 a venit în lege tocmai ca să recunoască această acțiune. Sigur, nereușită, dar, repet, a fost un element izolat, care nu a influențat cu absolut nimic desfășurarea Revoluției din România.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea, microfonul 6.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Este o reexaminare.

Decizia Curții Constituționale nr. 26/18 ianuarie 2012.

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## **Domnul Toni Greblă:**

Doar o frază.

Documentele de la Securitate pentru care ei au fost arestați pe 13 decembrie 1989 sunt puse la dosar. Deci legea..., corect, domnule senator Raymond Luca.

Nimeni nu-și propune să corecteze. Am făcut doar o trimitere ușor malițioasă. De pe data de 13 decembrie 1989 sunt documente.

De pe 9..., de pe 10...

Vă mulțumesc. Procedură. Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu propun sistarea dezbaterilor asupra acestei inițiative legislative. Știm cu toții că nu va trece niciodată, că este o prostie. Nu are rost să stăm să pierdem timpul. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă rog să nu folosim cuvinte totuși de felul acesta, chiar dacă suntem primari de Craiova.

Vă rog, domnule senator Oprea _. (Rumoare, discuții.)_

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări îi lipsește punctul de vedere al Guvernului. În situația în care nu avem un punct de vedere al Guvernului, eu aș solicita retrimiterea la comisie.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Matache. Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă aveți un punct de vedere.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Vă rog să și votăm, că suntem la limita cvorumului, deși suntem mai mulți în sală.

Vorbim și nu votăm. La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Din nou este vorba de reexaminare.

Decizia Curții Constituționale nr. 1.598 din 14 decembrie 2011.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule președinte Greblă, microfonul 7.

Sau să procedăm invers. Dăm cuvântul reprezentantului Guvernului, deși procedura este cealaltă, și să auzim punctul de vedere.

Vă rog, domnule Matache.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, solicităm retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule senator Sârbu, de acord?

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art. 127 din Legea învățământului nr. 84/1995.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Microfonul 9.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul și Ministerului Sănătății nu susțin adoptarea acestui proiect de lege.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc frumos.

Comisia, în raportul suplimentar, propune Senatului, de asemenea, un raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, doamna senator Andronescu. Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Dintre inițiatori este cineva prezent? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Microfonul 9.

Mulțumesc frumos.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Doamna vicepreședinte Andronescu, microfonul 7.

Vă mulțumesc. Raportul suplimentar este, de asemenea, un raport de respingere, pe care îl supunem adoptării Senatului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt. Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Domnul deputat Giurgiu, inițiatorul, este prezent? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului la dezbateri generale, domnul secretar de stat Király. Microfonul 9.

Mulțumesc frumos.

Atât ministerul, cât și Guvernul au un punct de vedere negativ.

Vă mulțumesc.

Doamna vicepreședinte Andronescu, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-mi permiteți să spun că sunt în continuare mai multe modificări ale Legii educației naționale, și decizia comisiei a fost să vină în fața Senatului cu o abordare unitară.

De aceea, rapoartele sunt de respingere.

Deci și pentru această inițiativă legislativă comisia a propus un raport suplimentar de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc mult. Nu sunt intervenții, înțeleg.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Am înțeles că sunt aceleași puncte de vedere, și al Guvernului, și al comisiei.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 77 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Înțeleg că sunt aceleași puncte de vedere. Nu sunt intervenții. Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1 din 5.01.2011 a educației naționale.

Aceleași puncte de vedere din toate părțile. Nu sunt intervenții.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Aceleași puncte de vedere. Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Aceleași puncte de vedere. Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 31 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Aceleași puncte de vedere.

Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 32 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Domnule senator Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, vă rog.

Domnule președinte, solicităm retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

La punctul 33 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege de modificare a Legii educației naționale nr. 1/2011, art. 213 alin. (5).

Aceleași puncte de vedere.

Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 34 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Rectorilor din România.

Aceleași poziții?

Aceleași poziții ale Guvernului și comisiei.

Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

La punctul 35 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Crișu.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui nou cadru legal pentru activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Guvernul susține raportul favorabil, cu amendamente, elaborat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Belacurencu, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt secretarul comisiei.

Comisiile au adoptat un raport favorabil, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt intervenții din partea domnilor senatori? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 36 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuității activității unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

17 noiembrie 2009, prin care prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2009 au fost declarate neconstituționale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 37 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna chestor Alexe.

Microfonul 8, vă rog, doamna Alexe.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe. Microfonul 8.

Vă rog, doamna chestor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.155 din 17 noiembrie 2009, ordonanța de urgență a fost declarată neconstituțională, suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar Belacurencu, vă rog, microfonul 7.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport suplimentar de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Mulțumesc. Domnul secretar Belacurencu, microfonul 7.

Raport de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt. Declar închise dezbaterile generale.

La punctul 38 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 9 și 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, doamna Alexe.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte,

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de cele două comisii.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte,

În temeiul dispozițiilor art. 47 din Regulamentul Senatului, vă informăm că domnul senator Gavril Mîrza îl înlocuiește pe domnul senator Titus Corlățean în Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul secretar Belacurencu, microfonul 7.

Raport comun de respingere a propunerii legislative. Raport comun cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc. Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

Timpul alocat ședinței de legiferare a fost epuizat.

Vă mulțumesc.

Un anunț.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Sunteți de acord ca întrebările și interpelările depuse în scris de către colegii senatori să facă parte integrantă din stenograma ședinței de astăzi, să încheiem aici?

Sunteți de acord. Vă mulțumesc. Întrebări:

– Doina Silistru, Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Cezar Mircea Măgureanu, Gheorghe Saghian, Gabriel Mutu – Grupul parlamentar al PSD;

– Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL;

– Emilian Valentin Frâncu – Grupul parlamentar al PNL. Interpelări:

– Doina Silistru, Cezar Mircea Măgureanu, Gheorghe Pop, Valer Marian, Elena Mitrea, Gheorghe Saghian – Grupul parlamentar al PSD;

– Augustin Daniel Humelnicu – Grupul parlamentar al PDL;

– Emilian Valentin Frâncu – Grupul parlamentar al PNL. Mai avem trei proiecte de lege.

Deci, dacă joi muncim și avem niște voturi finale, s-ar putea ca marțea viitoare să nu mai fie nevoie de ședință în plen.

E în regulă și vă mulțumesc mult.

Domnule senator Cordoș, trebuie să reluați anunțul în ședință comună.

Vă mulțumesc.

Vă rog, viceliderul Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|592117]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/28.VI.2012 conține 28 de pagini.**

Prețul: 42,00 lei