Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 25 februarie 2013 · monitorul.ai

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată, simultan, doamnei ministru Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice, doamnei ministru Lucia Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, și domnului ministru Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, din partea subsemnatei, Gabriela Crețu, senator ales în Colegiul uninominal nr. 2, Vaslui.

Obiectul interpelării răspunde unei îngrijorări actuale, foarte puternică, a cetățenilor din colegiul pe care-l reprezint față de riscurile asociate eventualei exploatări a gazelor prin metoda fracturării hidraulice în zonele cu deficit hidric accentuat.

A. Întrucât gestionarea apei are efecte directe asupra sănătății umane, agriculturii și securității alimentare, iar gestionarea eficientă a apei este o condiție prealabilă esențială pentru reducerea sărăciei;

B. Întrucât despădurirea, urbanizarea, poluarea și schimbările climatice pun o presiune mai mare asupra disponibilității și calității resurselor de apă, populația săracă fiind cea mai vulnerabilă și cea mai puțin capabilă să se adapteze, din lipsă de resurse, la aceste tendințe; C. Întrucât distribuția geografică a apei este foarte inegală, inclusiv în România, unde numeroase localități, în timp de secetă, au fost nevoite să recurgă la aprovizionarea cu cisterna și raționalizarea drastică a consumului pentru oameni și animale, situația fiind întâlnită și în colegiul pe care-l reprezint;

D. Subliniind că, în contextul anunțatei și inevitabilei crize alimentare mondiale, țara noastră ar trebui să considere agricultura și creșterea animalelor drept avantaj comparativ de dezvoltare, iar aceste activități sunt imposibile fără apă;

E. Ținând cont de consumul extrem de ridicat de apă pe care exploatarea gazelor prin metoda fracturării hidraulice îl presupune, consum asociat cu riscurile poluării generate de substanțele chimice adăugate;

F. Răspunzând, așa cum am precizat și la început, îngrijorării pe care cetățenii din Colegiul nr. 2, Senat, Bârlad, au manifestat-o public și informându-vă asupra intenției acestora de a continua opoziția față de eventuala exploatare a gazelor prin fracturare hidraulică;

G. Considerând sensibilitatea și atașamentul dumneavoastră personal, domnilor miniștri, față de protecția mediului și față de dezvoltarea durabilă a țării un avantaj în găsirea unor soluții de creștere economică nepericuloase,

Vă solicit poziția ministerelor pe care le conduceți în privința riscurilor exploatării gazelor prin metoda fracturării hidraulice și o prezentare succintă a proiectelor alternative de dezvoltare durabilă pe care ministerele ar dori să le implementeze în zonele cu deficit ridicat de apă.

Mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Haralambie Vochițoiu

#6835

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Situația orașului Aninoasa, județul Hunedoara”.

Domnule prim-ministru,

Orașul Aninoasa este situat în partea de sud a județului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului, fiind învecinat la nord-est cu municipiul Petroșani, la sud cu județul Gorj, iar la vest cu municipiul Vulcan.

Exploatarea minieră Aninoasa a fost deschisă în anul 1885 și a fost închisă la data de 17 aprilie 2006.

Administrația locală a orașului cu peste 5.000 de locuitori așteaptă un sprijin guvernamental pentru a ieși din impas. Sprijinul a fost solicitat încă de anul trecut, dar până în prezent nu a primit niciun răspuns. Situația financiară dezastruoasă a orașului a fost lăsată de fosta conducere PDL-istă ce administra localitatea de mai bine de 20 de ani.

Actualul primar de la PSD a acceptat să candideze, deși cunoștea foarte bine situația orașului, în urma promisiunilor decidenților politici ai PSD Hunedoara că va fi sprijinit să redreseze orașul și să rezolve problemele cetățenilor.

În acest moment toți l-au abandonat, îl trimit de la unul la altul, îi fac tot felul de recomandări, ultima dintre acestea fiind aceea de a se atașa localitatea la altă localitate, care are bani. Soluție bizară și nelegală.

După acest principiu, toți am vrea să ne atașăm, probabil, la municipiul București.

Dacă acestea sunt soluțiile pe care le recomandă oamenii dumneavoastră din teritoriu cetățenilor care au votat cu PSD, ne îndoim că v-au consultat și pe dumneavoastră, domnule prim-ministru.

În fapt, ce solicită administrația locală a orașului Aninoasa din județul Hunedoara?

Solicită un ajutor guvernamental de 4 milioane de lei pentru a plăti un credit la Banca Comercială Română, contractat de fostul primar și neplătit în totalitate, banca amenințând administrația locală cu executarea silită.

Domnule prim-ministru,

Vă rog să-mi comunicați dacă aveți intenția să vă aplecați asupra acestei probleme cu scopul de a o rezolva, de a salva un oraș din Valea Jiului și de a spăla onoarea celor ce i-au promis sprijin primarului PSD, iar acum l-au abandonat, fiind ocupați cu treburi la București.

Cu considerație, senator Haralambie Vochițoiu. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Ion Rotaru

#9474

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Mona Pivniceru, ministrul justiției și are ca obiect: „Posibila desființare a Judecătoriei Însurăței, județul Brăila”.

Doamnă ministru,

În anul 2010, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevedea desființarea unor judecătorii și parchete din mai multe localități ale țării.

Între instanțele propuse spre desființare se afla și Judecătoria Însurăței. Ulterior s-a demonstrat că aceasta nu corespundea nici măcar unuia dintre criteriile luate în calcul pentru desființarea instanțelor de judecată considerate nerentabile, prin urmare a fost „iertată”.

Chiar dacă intenția din spatele proiectului de lege propus de Ministerul Justiției în urmă cu 3 ani a fost onorabilă, urmărindu-se o funcționare mai bună a instanțelor din România, aplicarea unei astfel de măsuri fără să se fi ținut cont de realitățile economico-sociale din zonele vizate ar fi dus, cu siguranță, la rezultate total opuse față de ceea ce se dorea.

La vremea respectivă, argumentele care au dus la salvarea Judecătoriei Însurăței au ținut de numărul de locuitori deserviți și posibilitățile lor financiare, aproape 50.000 de oameni din 29 de localități ale județului Brăila, majoritatea cu venituri mici, care nu le-ar permite deplasarea până în municipiul Brăila sau orașul Făurei, în eventualitatea desființării Judecătoriei Însurăței.

Un alt argument a fost poziționarea instanței în cauză pe teritoriul județului. Având în vedere localizarea orașului Însurăței, spre limita de sud-est a județului, la o distanță de 50 de km de municipiul Brăila, care este situat la limita de nord-est a județului, iar cea de-a treia judecătorie din județ este în orașul Făurei, situată la 65 de km sud-vest față de municipiul Brăila, putem concluziona că instanța din Însurăței este singura căreia i se pot adresa locuitorii din partea de sud-est a județului.

În plus, arondarea unor localități Judecătoriei din Brăila ar fi fost, practic, imposibilă, deoarece spațiul în care-și desfășoară activitatea instanța este deja neîncăpător pentru angajații de acolo și, în niciun caz, n-ar mai putea găzdui un surplus de personal.

Înscrierea instanței din Însurăței, cu un volum de activitate în creștere, de la an la an, pe lista neagră din 2010 a Ministerului Justiției a fost cu atât mai nedreaptă cu cât în țară existau judecătorii cu un volum mult mai redus de activitate, care totuși nu au fost propuse pentru desființare.

În acel an, la Judecătoria Însurăței s-au înregistrat 2.430 de dosare, cu 1.206 mai multe decât în anul precedent, adică numărul acestora aproape că s-a dublat, iar încărcătura de dosare pe judecător a fost de 1.215. Volumul de activitate a continuat să crească, ajungând la 2.697 de cauze pe rol în 2011, din care 1.971 au fost soluționate. În 2012, la Judecătoria Însurăței s-au înregistrat 2.629 de cauze pe rol și a crescut foarte mult numărul cauzelor soluționate, ajungând la 2.339.

Cu un număr de dosare și o încărcătură de cazuri pe judecător în continuă creștere, după 3 ani de când a scăpat de la desființare, Judecătoria Însurăței se vede acum, din nou, în postura de victimă a goanei după reformă. Volumul de activitate nu a scăzut, oamenii din zonă sunt la fel de dependenți de această instanță și cu toate acestea există informații – neconfirmate, este adevărat – potrivit cărora ea este luată din nou în calcul pentru desființare. Închiderea Judecătoriei din Însurăței ar fi o greșeală care nu ar face decât să priveze zeci de mii de brăileni de actul de justiție. Reforma justiției este o necesitate, dar ea trebuie să se facă ținând cont de realitățile din teritoriu.

Pe cale de consecință, vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați care este intenția Ministerului Justiției referitor la problema ridicată, adresându-vă rugămintea de a analiza și a decide în interesul oamenilor din zonă, care doresc menținerea Judecătoriei Însurăței.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

( _Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)_

Ionel Agrigoroaei

#13904

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, din partea senatorului PP-DD Ionel Agrigoroaei, Colegiul nr. 1, Iași.

Obiectul interpelării: „Miniștrii României trebuie să fie responsabili”.

Domnule prim-ministru,

Ca în orice guvernare, sunt și miniștri care fac greșeli. Din nefericire pentru România, unele dintre aceste greșeli făcute de membrii Cabinetului ce-l conduceți devin o obișnuință. Acestea pun România într-o situație stânjenitoare, cu efecte grave pe termen lung.

Avem exemplul domnului Titus Corlățean, ministrul de externe, care a gestionat deficitar mesajul transmis după întâlnirea cu omologul olandez. Înțeleg că în cazul domnului ministru de externe avem de-a face cu un eveniment izolat. Îi cunoaștem activitatea și este un bun profesionist. De aceea, am toată încrederea că asemenea erori vor fi evitate pe viitor.

Celălalt caz însă mă îngrijorează foarte mult. În mai puțin de un an, domnul ministru Dan Șova a gafat de prea multe ori! Cu câteva zile în urmă, acesta a declarat răspicat că nu este fan al Autostrăzii Târgu Mureș – Iași. O asemenea declarație pentru un ministru al marilor proiecte este de neacceptat! Prin poziția Domniei Sale a gafat fundamental, neținând cont de sensibilitatea tuturor românilor din Transilvania, Bucovina, Moldova și Republica Moldova. Peste 8 milioane de români au nevoie de această autostradă. Mă așteptam ca un ministru al marilor proiecte să înțeleagă rolul strategic al unei asemenea investiții vitale.

Lipsa de experiență a unor miniștri ca domnul Șova aduce mari deservicii României.

## Domnule prim-ministru,

Vă rog să luați urgent toate măsurile ce se impun pentru a elimina asemenea mari deficiențe din Guvernul României.

Cu tot respectul și aprecierea ce vi le port, domnule prim-ministru, vă anunț că, dacă nu voi fi convins de măsurile ce le veți lua, îmi rezerv dreptul de a iniția o moțiune în cazul Ministerului Marilor Proiecte.

Vă mulțumesc și doresc răspuns în scris.

Marius Coste

#20031

## Bună seara!

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să mulțumesc Ministerului Afacerilor Interne pentru răspunsul dat la interpelarea adresată acum două ședințe. Mulțumesc pentru promptitudine.

Interpelare adresată Ministerului Transporturilor de către Coste Marius, Circumscripția electorală nr. 8, Colegiul electoral nr. 1, Grupul parlamentar al PP-DD, în ședința Senatului din data de 25 februarie 2013

Obiectul interpelării: „Deblocarea accesului auto înspre și dinspre Transilvania prin ruta Brașov – Săcele – Brădet (DN 1A) – Valea Doftanei – Teșila – Câmpina”.

Domnule ministru al transporturilor Relu Fenechiu,

Dincolo de îngreunarea traficului rutier pe zona Comarnic – Brașov, s-a atras atenția, în mai multe rânduri, asupra posibilității blocajului rutier de pe DN 1, cu toate alternativele sale, DN 1A sau ruta pe culoarul Rucăr – Bran, dacă va începe construirea tronsonului de autostradă Brașov – Comarnic.

În acest sens, facem apel către dumneavoastră pentru a trece pe lista de priorități următoarea soluție, pentru a nu se mai ajunge la propuneri ridicole, de genul sens unic pe DN 1.

Există posibilitatea de a realiza un traseu alternativ pe ruta Brașov – Ploiești – București, și anume prin Săcele – Brădet (DN 1A) – Valea Doftanei – Teșila – Câmpina, iar aici se face joncțiunea cu DN 1.

Până la Brădet este șosea asfaltată, iar de acolo se merge pe un drum forestier până la intrarea în comuna Valea Doftanei (la Trăisteni), unde se intră din nou pe o șosea asfaltată.

Se poate pune în valoare, cu această ocazie, întreaga zonă și din punct de vedere turistic: se trece pe lângă lacul Paltinu, lacurile sărate de la Telega și prin Pasul Predeluț, care este situat la 1.298 de metri.

Acest drum a fost folosit și de trupele germane în al Doilea Război Mondial, în defavoarea celui de pe Valea Prahovei, tocmai datorită faptului că nu avea serpentine multe și strânse, iar terenul nu era accidentat.

La o parte din acest drum s-a lucrat și înainte de 1989, având și un caracter strategic. Practic, sunt de făcut, la nivel de drum județean sau național, aproximativ 35-45 de kilometri, iar datorită faptului că zona nu este foarte locuită în partea de sus se pot face multe zone cu șosea având două benzi pe sens de la bun început.

De ce să nu avem un trafic decent între Ploiești și Brașov chiar și fără autostradă?!

În anul 2010, petiția on-line care circula pe această temă, adresată atunci doamnei ministru Udrea, avea și un motto: „S-a asfaltat Transalpina, deci se poate!”

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Doina Silistru

#22959

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel George Tudor, președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Domnule președinte,

Anul 2013 a debutat cu creșteri substanțiale ale prețurilor la RCA; astfel unele firme de asigurări, pentru tinerii de până în 30 de ani, au crescut prețul de la 270 de lei, în anul 2012, la 570 de lei, în anul 2013, pentru o perioadă de 6 luni. În aceste condiții, unui tânăr cu un salariu minim pe economie i-ar trebui două salarii pentru a plăti polița RCA pe un an.

Managerii firmelor de asigurări motivează creșterea prețurilor, conform declarațiilor din presă, astfel: „Toate cifrele acestea sunt variabile și, în momentul în care se constată că firma este pe pierdere sau nu înregistrează câștigurile sperate, pentru că toată lumea trebuie să recunoască faptul că, de regulă, asigurările de răspundere civilă auto sunt perdante, acest minus trebuie recuperat umblându-se la prețuri.”

Având în vedere atât atribuțiile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cât și creșterea semnificativă a tarifelor, în calitate de cetățean obligat a mă supune plății acestora, vă solicit să mă informați punctual asupra următoarelor situații:

1. Dacă Comisia de Supraveghere a Asigurărilor supraveghează situația financiară a asiguratorilor, exercită controale permanente și inopinate, verifică managementul activității firmelor de asigurări și aplică măsuri de redresare

financiară în cazul falimentului și în condițiile în care anul financiar 2012 nu s-a încheiat, deci nu se cunoaște starea financiară a firmelor de asigurare, care principii au stat la baza Ordinului nr. 14/2011 al CSA.

2. Având în vedere că aveți în administrare și un Institut de Management în Asigurări pentru formarea și instruirea permanentă a angajaților, care sunt cu cea mai bună pregătire în asigurări și care se asigură de buna funcționare a atribuțiilor care stau în sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, vă rog să mă informați câte firme de asigurare sunt înregistrate cu pierderi în anul 2011 și, eventual, în anul 2012 și cine le verifică marja de profit, atât timp cât mass-media prezintă salariile din asigurări ca fiind mereu în topul celor mai mari venituri afișate de Institutul Național de Statistică.

3. Care este raportul de activitate al Fondului de Garantare, care furnizează protecție de ultimă instanță pentru asigurați, beneficiarii asigurării, precum și terțe persoane păgubite, în cazul în care o societate de asigurare este declarată în stare de insolvabilitate și nu mai este în măsură să-și îndeplinească angajamentele asumate prin contractele de asigurare încheiate, începând cu anul 2009, de la înființare și până în prezent.

4. Câte persoane fizice și juridice păgubite au fost protejate de Fondul de Garantare în această perioadă de timp, în cazul în care o societate de asigurare a falimentat, ținând cont că de supravegherea și aplicarea măsurilor de redresare a situației financiare a asiguratorilor se ocupa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

5. Pentru că nu se înțelege semnificația atribuției „supraveghează situația financiară a asiguratorilor”, vă rog să-mi comunicați, domnule președinte, dacă stă în sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor verificarea „stării perdante” a firmelor de asigurări în raport cu „bunul-simț al cheltuielilor”, având în vedere prețurile practicate în anul 2013, și dacă acest minus trebuie recuperat umblându-se la prețuri, prin creștere de 211%. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința