Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc în sală pentru a putea începe ședința! Vă mulțumesc.

Domnilor senatori,

Vă rog să luați loc pentru a putea începe ședința!

V-aș ruga pe cei din... Vă rog foarte mult, pe cei din echipa tehnică a Senatului să nu mai stea cu documente! Începem ședința!

Se aude, doamnă?

Nu se aude.

Echipa tehnică! Dumneavoastră sunteți obișnuiți cu sintagma „stafful”. Alo, din staff, sunteți atenți, vă rog?

Vă rog să părăsiți sala, să ne lăsați să începem ședința! În fundul sălii se aude?

Domnule Iovescu... Agrigoroaei, se aude?

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 3 iulie 2014, și vă anunț că, din totalul de 170 de senatori, și-au înregistrat prezența 103, 67 sunt absenți. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit așadar.

Ședința plenului va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Mario Ovidiu Oprea.

Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Sunt comentarii pe marginea ordinii de zi?

Dacă nu, vă

Nu merge.

Acum merge?

Merge.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Prin urmare, prezența a crescut la 110 voturi, de la 103, cât am anunțat un pic mai devreme, și vă rog să notați acest lucru.

## Stimați colegi,

În legătură cu programul de lucru, vă propun să lucrăm în plen până la epuizarea ordinii de zi.

Dacă nu sunt comentarii,

Vreau, pentru început, să salut prezența în sală a domnului ministru de externe, Titus Corlățean, ca reprezentant al Guvernului, și, de asemenea, a domnului ambasador Iurie Reniță, ambasadorul Moldovei la București.

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor de lege incluse în ordinea de zi, doresc să vă informez că Biroul permanent propune ca fiecare grup parlamentar să aibă la dispoziție câte cinci minute pentru intervenția asupra punctelor înscrise în ordinea de zi.

Dacă sunteți de acord cu această propunere,

La punctul 1 din ordinea de zi, dezbatem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și aș da cuvântul, în primul rând, reprezentantului Guvernului, domnul ministru Titus Corlățean, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Titus Corlățean** _– ministrul afacerilor externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pe ordinea de zi extraordinară a Senatului României figurează astăzi mai multe proiecte de lege pentru ratificarea unor acorduri pe care Guvernul României le consideră extrem de importante și, de la bun început, aș dori să mulțumesc Parlamentului, Senatului României, Biroului permanent pentru decizia adoptată, de a convoca în sesiune extraordinară Parlamentul.

Este un gest politic la care România s-a angajat, și anume să fie primul stat membru al Uniunii Europene care ratifică Acordul de asociere politică și economică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, respectiv, acordurile similare privind Georgia și Ucraina. La 27 iunie, așa cum, domnule președinte, ați menționat, Republica Moldova, prin prim-ministrul Iurie Leancă, a semnat Acordul de asociere politică și de liber schimb economic cu Uniunea Europeană. Este, s-a spus în mod justificat, un moment istoric și aș dori să vă rețin atenția, vorbind despre simbolistică, cu privire la faptul că acest 27 iunie se situează – și istoria este adesea interesantă – între 26 și 28 iunie, care, pentru noi, românii, au avut și au o anumită conotație: cele două ultimatumuri sovietice adresate României și care au condus la ruperea Basarabiei de trupul României. Iată, este un moment istoric, pentru că asistăm la un proces de reîntoarcere în familia noastră, în familia mai largă, europeană, a Republicii Moldova și a fraților noștri de peste Prut.

Acesta este, de fapt, mesajul politic de susținere pe care Guvernul României îl adresează și astăzi, în incinta Camerei superioare a Parlamentului României, în Senat, cu un sprijin evident, clar, ferm, consistent, pentru ratificarea acestui acord important.

Câteva scurte cuvinte de prezentare a acordului.

Este posibil și util în dezbaterea politică, inclusiv cu partenerii internaționali.

Acest acord de asociere politică și economică reprezintă, în primul rând, un salt calitativ deosebit față de cadrul juridic politic anterior de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Vorbim aici de planuri de acțiune care includ și o agendă de asociere extrem de concretă, prevederi concrete de ghidare și sprijinire, inclusiv de natură financiară, a eforturilor de reformă democratică și de modernizare în Republica Moldova și, respectiv, în Georgia și Ucraina.

Acordurile de liber schimb aprofundat – DCFTA includ – și subliniez – nu doar liberalizarea schimburilor comerciale, un lucru extrem de important, dar includ, în primul rând, alinierea la reglementările și standardele aplicate deja pe piața comună europeană. 75% din Acordul de liber schimb economic reprezintă acquis comunitar, reprezintă legislație europeană, proceduri, norme, reguli, reprezintă fundamentul de funcționare din punct de vedere economic și social, de acum înainte, a societății moldovenești, fundament european, reprezintă, pe scurt, o formă concretă de integrare europeană.

Aspectul politic îl cunoaștem. Semnificația asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană deschide, o spun foarte clar, deschide o poartă atât de dorită pentru o viitoare integrare europeană. Acordul de asociere nu include explicit o clauză de viitoare aderare, dar, în preambul – și, este bine de reținut, a fost rezultatul unei negocieri destul de serioase, la care și România a avut o contribuție în interiorul Uniunii Europene –, acordul recunoaște aspirațiile europene și alegerea europeană ale Republicii Moldova și face referire, aș dori să subliniez, la faptul că Republica Moldova are o istorie comună, subliniez, și împărtășește valori comune cu statele membre.

Poate altă dată vom discuta și detaliile negocierilor, pentru că, dacă vorbim de istoria comună, poate mai puțin cazul istoriei comune a Republicii Moldova cu alte state din vestul Europei, pentru noi, pentru România, această sintagmă, concretizată în negocieri la care România a avut o contribuție

majoră, a fost foarte, foarte importantă și sunt mulțumit că am reușit să obținem acest lucru.

Din punctul de vedere al consecințelor aplicării, spun deja provizorii, de la 1 octombrie, chiar înainte de finalizarea procedurilor de ratificare în statele membre ale acordului, în principal, de liber schimb economic, trebuie să vă informez cu privire la consecințele pozitive, din punct de vedere economic, ale aplicării deja provizorii a acestui acord în Republica Moldova. Se estimează, pe baza evaluărilor Comisiei Europene, că în următorii ani produsul intern brut al Republicii Moldova va avea o creștere medie anuală de 5,4%. E o creștere importantă, într-o țară al cărei nivel economic îl cunoaștem: este încă modest. Se va oferi platforma unei creșteri substanțiale a exporturilor moldovenești pe piața Uniunii Europene, o creștere de aproximativ 16%, și consecințe în planul puterii de cumpărare salariale în Republica Moldova, o temă extrem de importantă.

Spun acest lucru de la microfonul Senatului pentru că, mai ales în această toamnă politică electorală din Republica Moldova, vor fi relansate acele argumente privind impactul negativ al asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Există, dimpotrivă, asigurat un motor de creștere economică și de beneficiu social pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de apartenența etnică.

Încă un comentariu.

La nivelul Guvernului am afirmat, în discuțiile cu partenerii europeni, dar și în mesajele transmise către actorii internaționali din spațiul estic, că toți trebuie să respecte acest drept suveran, legitim, la liberă alegere. Republica Moldova – este și cazul Georgiei și al Ucrainei – și-a ales în mod liber, suveran, legitim, direcția de asociere, de integrare europeană și trebuie să afirmăm că acest principiu este valabil pentru toți cei care contestă acest lucru în clipa de față.

România a fost, în mod evident, în prima linie de susținere permanentă a acestui pas important european, pentru o viitoare integrare europeană. Aș putea să vă enumăr foarte multe momente, unele critice, din ultimii doi ani, pe care le cunosc direct, personal. Au fost momente în care, de exemplu, accelerarea, intrarea în faza finală a procedurii de liberalizare a vizelor au fost rezultatul acțiunii foarte ferme și coordonate, promovată de România la Consiliul Afacerilor Externe, au fost momente în care s-a pus problema parafării parțiale, și nu integrale a acordului. Am reușit să determinăm parafarea integrală, care, iată, a permis, la 27 iunie, în mod accelerat, semnarea acestui acord de asociere de către Republica Moldova.

Voi încheia spunând că este, într-adevăr, un moment istoric, care deschide orizontul pentru un viitor pe care ni-l dorim pentru frații noștri de dincolo de Prut, este o susținere clară a Guvernului României, în mod firesc, pentru ratificarea acestui acord, pentru ca România să fie primul stat membru care ratifică acest acord, care ieri a fost deja ratificat cu o majoritate consistentă, destul de consistentă, în Parlamentul Republicii Moldova.

Aș face la final un singur apel, pentru a evita o situație un pic... – din punctul meu de vedere, ca unul care a lucrat foarte mult la acest proiect –, un pic supărătoare de la Camera Deputaților... și o spun cu deplin respect pentru un principiu care trebuie respectat, cel al faptului că mandatul nu este imperativ, mandatul parlamentar... Aș solicita însă, pentru că-mi imaginez că nu există decât susținere pentru acest acord, aș solicita tuturor grupurilor parlamentare un vot care să lanseze un semnal politic clar și unanim de susținere de ratificare a acordului.

Ieri, probabil din neatenție, la Camera Deputaților, un distins parlamentar a votat împotrivă, un alt distins parlamentar s-a abținut. Sunt convins că din neatenție, însă votul final de la Senat va rămâne și acesta este apelul pe care, cu respect, îl adresez grupurilor parlamentare.

În consecință, exprim susținerea Guvernului pentru ratificarea clară, unanimă, dacă e posibil, a Acordului de asociere cu Republica Moldova.

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vreau să vă informez că Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au elaborat împreună raportul. Deci avem un raport comun și îl invit pe domnul președinte Petru Filip, în calitate de președinte al Comisiei pentru politică externă, să prezinte raportul.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au fost sesizate pentru raport la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, în vederea exercitării controlului parlamentar.

Dezbaterile au avut loc astăzi, în prezența majorității senatorilor celor două comisii, iar membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

La dezbateri au participat domnul secretar de stat Radu Podgorean și domnul director general Ion Gâlea, din partea Ministerului Afacerilor Externe, discutând inclusiv elemente de conținut al celor două... al celor trei acorduri de asociere, referindu-mă la Moldova, Ucraina și Georgia.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au apreciat tot ceea ce s-a realizat în acest demers activ pe care România, pe toate palierele de reprezentare instituțională, l-a făcut, în sensul susținerii conștiente și permanente a aderării Republicii Moldova la spațiul Uniunii Europene. Și, sigur, aici aș vrea să subliniez și faptul că Parlamentul României, prin Comisia comună dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, și-a adus o contribuție directă în ceea ce înseamnă acest parcurs de succes.

Aș vrea să vă spun că Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acordat aviz favorabil, fără amendamente.

Sigur, proiectul de lege, ca să ne referim la partea strict formală, are ca obiect ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.

Acordul de asociere reprezintă, evident, un salt calitativ în raport cu cadrul ce guverna până acum relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Totodată, acordul asigură intrarea într-o nouă logică a interacțiunii Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, fondată pe un cadru modernizat, ce preia componente esențiale ale acquis-ului comunitar și care se bazează pe două elemente, spunem noi, asocierea politică și integrarea în piața unică europeană.

Acordul de asociere include o importantă componentă comercială, care presupune alinierea Republicii Moldova la reglementări și standarde aplicate deja pe piața comună europeană, întrucât cea mai mare parte a conținutului Acordului de liber schimb aprofundat reprezintă, de fapt, un acquis comunitar.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de act normativ face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supus votului plenului Senatului, în conformitate cu prevederile art. 79 alin. (2) din Constituție.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și acum, vă rog, înainte – subliniez, înainte – de a începe dezbaterile generale, dacă sunt senatori care doresc să adreseze întrebări inițiatorului pe acest subiect. Domnul senator Barbu, procedură.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Stimate domnule ambasador,

Nu avem niciun fel... nicio secundă dreptul să consumăm, așa cum bine a spus domnul ministru Corlățean, un moment istoric în ceea ce înseamnă politică europeană fără să spunem trei lucruri: că drumul Moldovei spre Europa a fost...

Domnule senator, vă întrerup.

Vă rog, pe procedură, dacă aveți ceva.

Este procedură, domnule președinte. A fost...

Nu. Pe procedură!

...a fost presărat cu sângele oamenilor care, în Moldova, s-au jertfit pentru ca astăzi...

Domnule senator!

...să putem consuma acest moment...

Domnule senator, ați cerut cuvântul pe procedură la dezbaterile generale...

Da, domnule președinte, vreau să cer plenului Senatului să țină...

Dacă sunteți reprezentantul grupului parlamentar, aveți cuvântul la momentul respectiv.

Vreau să cer plenului Senatului, domnule președinte, să țină un moment de reculegere pentru toți cei care nu se pot bucura acum de un moment istoric pe care îl trăiește România, pe care îl trăiește Moldova și, împreună, în plenul Senatului României, îl trăiesc ambele țări.

Dacă-mi permiteți, bine, dacă nu, puteți să considerați că nu este procedură. Eu asta doresc.

Dacă distinșii mei colegi și distinsul ambasador înțeleg momentul pe care îl cer, bine, dacă nu, e la liberul dumneavoastră arbitru să cereți acest moment de reculegere sau nu.

Moment de reculegere... Nu am înțeles pentru ce! Ați vorbit foarte repede și puțin clar.

Am vorbit clar, numai că am fost întrerupt de dumneavoastră taman în momentul în care explicam că momentul acesta se poate consuma și grație celor care s-au jertfit în România și în Moldova în decursul ultimilor 25 de ani și mai ales în perioada de început a drumului nostru european comun – Moldova și România –, moment pe care nu avem dreptul să nu-l consumăm, să nu-l ținem, să nu-l cereți, de vreme ce fără ei, fără jertfa lor nu se putea întâmpla acest moment istoric pe care bine l-a invocat domnul ministru Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Domnule senator,

Jertfa pe care au făcut-o oamenii, fără îndoială, o respectăm și o prețuim, dar nu am înțeles la ce oameni vă referiți și în ce perioadă, ca să putem să marcăm acest moment, sigur, într-un mod foarte clar, lipsit de echivoc.

Mi se pare că ați făcut o propunere care este destul de ambiguă!

Iertați-mă!

Aveți cuvântul la microfonul 2.

Mă refer la cei care în timpul Revoluției române au deschis calea României spre Europa, o Românie care astăzi poate să stea alături de Moldova pe un drum european comun. Mă refer la cei care, în Moldova, s-au jertfit pentru ca Moldova să poată sta alături de Uniunea Europeană, indiferent în ce postură – și iacătă că drumul începe azi în Parlamentul României prin ratificarea acestui document extrem de important –, deci mă refer la cei care, prin jertfa lor, au pus bazele unui drum comun european, atât la Chișinău, cât și la București.

Cine înțelege, bine, cine nu, nu e obligatoriu. Mulțumesc mult.

Îmi permit să vă spun, cu tot respectul, că anul acesta se împlinesc 25 de ani de la evenimentele din decembrie, vom avea un moment solemn atunci și cred că ar fi mai potrivit să marcăm atunci, printr-un moment de reculegere, jertfa celor la care v-ați referit.

Dacă sunt întrebări adresate inițiatorului, subliniez încă o dată.

Bun, dacă nu sunt aceste întrebări, începem dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentanților fiecărui grup parlamentar. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Gabriela Vrânceanu Firea.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

## Domnule ambasador,

## Dragi colegi,

Prin semnarea Acordului de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a făcut un pas istoric, consfințit prin voința clasei politice, susținută de cea mai mare parte a populației: abandonarea statutului de fostă republică sovietică în favoarea celui de țară cu adevărat independentă și stăpână pe destinul său.

Că frații noștri de peste Prut ne vor fi mai aproape nu depinde în prea mare măsură de acest acord. Depinde doar de felul în care vom ști să ne apropiem, ca țări și popoare, în plan politic, economic, cultural și spiritual.

Integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, un vis ce începe să prindă contur, depinde, în bună măsură, și de ajutorul pe care România i-l va da și nu este vorba doar despre un sprijin material, ci, mai ales, de unul ce ține de know-how-ul pe care l-am acumulat în primii 7 ani în Uniunea Europeană. Dacă vom fi în măsură să ajutăm Guvernul de la Chișinău să nu repete greșelile noastre, Moldova va porni pe un drum cunoscut, la capătul căruia se găsește nu doar mult așteptata prosperitate, ci și soluții pentru stingerea conflictelor mai mult sau mai puțin mocnite din republică.

În anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, acest demers era sprijinit de absolut toate forțele politice din țară și avea susținerea unei majorități covârșitoare a populației. După șapte ani – în care, din păcate, ne-am confruntat și cu o criză severă, care a frânat puternic integrarea României –, euroscepticismul nu și-a găsit prea mulți adepți la noi în țară, procentul celor care sunt de acord cu parcursul european fiind încă foarte ridicat.

## Dragi colegi,

Din păcate însă, dincolo de Prut, situația nu este la fel de favorabilă, de aceea votul de ieri, din Parlamentul de la Chișinău, prin care a fost ratificat acordul este unul nu doar istoric, ci și eroic, încărcat de semnificații: partizanii orientării Moldovei către Rusia au fost înfrânți și stă în puterea noastră, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, să demonstrăm că nu am câștigat doar o bătălie, ci am câștigat războiul.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ben Oni Ardelean.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am deosebita plăcere de a lua cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Senat, cu ocazia ratificării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

Faptul că Parlamentul României va fi primul corp legiuitor din cele 28 de parlamente naționale ale Uniunii Europene care va ratifica acest document de o importanță covârșitoare reprezintă, în primul rând, atenția deosebită pe care țara noastră o acordă politicii de dezvoltare a Uniunii Europene cu vecinătatea, dar, în mod particular, este și atenția pe care o avem în vedere vizavi de Republica Moldova și de relația pe care o avem cu Republica Moldova.

Felicit, pe această cale, demersul pe care Georgia și Ucraina l-au făcut în această direcție însă, în mod special, vreau să fac câteva referiri la Republica Moldova și, cu această ocazie, salut prezența ambasadorului Republicii Moldova în plenul Senatului.

Este un moment cu o veritabilă încărcătură simbolică, dar și o datorie morală a României, care vine ca o încununare a demersurilor susținute pe care coaliția proeuropeană de la Chișinău le-a întreprins în ultimii ani și, deopotrivă, o garanție că parcursul european al Republicii Moldova este unul ireversibil.

Acest document crucial pentru perspectivele europene ale Republicii Moldova și ale celorlalte două țări este cu atât mai important cu cât este însoțit de crearea unei zone aprofundate și cuprinzătoare de liber schimb cu Uniunea Europeană, ceea ce se traduce într-un acces mai facil al produselor acestor state pe piața de peste 500 de milioane de consumatori ai Uniunii Europene și, totodată, prin instituirea în sarcina autorităților de la Chișinău, Tbilisi și Kiev a obligației de a armoniza legislația internă relevantă cu standardele Uniunii Europene.

## Stimați colegi,

Traversăm un context geopolitic caracterizat prin volatilitate și imprevizibilitate, iar ultimele evoluții din Ucraina sunt extrem de îngrijorătoare: anexarea Crimeei de către Federația Rusă, sprijinul vădit pe care autoritățile de la Moscova îl oferă forțelor separatiste din estul Ucrainei riscă

să transforme această zonă într-una cu un potențial ridicat de menținere a statu-quoului, cu alte cuvinte, adăugarea estului Ucrainei pe harta conflictelor înghețate sau prelungite din Europa, alături de Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud.

## Dragi colegi,

Acordul de liber schimb cuprinzător și aprofundat al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană merge dincolo de sfera de cuprindere a formelor clasice de integrare economică, oferind nu numai oportunități mai bune în materie de comerț și investiții, dar și asistență în derularea reformelor în domeniul comercial pentru a contribui la atingerea dezideratelor de creștere economică și o mai bună integrare a economiei moldovenești pe piața globală.

## Stimați colegi,

Cetățenii Republicii Moldova merită un viitor mai bun, iar susținerea necondiționată a României – afirmată și concretizată de-a lungul timpului în diferite circumstanțe – trebuie astăzi reconfirmată prin ratificarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Viitorul Republicii Moldova este alături de România, într-o Uniune Europeană care este sinonimă cu democrația, cu respectarea drepturilor omului, a statului de drept, cu economia de piață și dezvoltarea durabilă.

Felicitări, Republica Moldova!

Dumnezeu să o binecuvânteze!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Partidului Democrat Liberal, domnul senator Vasile Blaga.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule președinte al Senatului,

Domnule ministru de externe,

Excelență, domnule ambasador al Republicii Moldova la București,

Dragi colegi,

Trăim, într-adevăr, astăzi un moment istoric: ratificarea Tratatului de asociere a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei cu Uniunea Europeană. Este cu adevărat istoric, suntem primul parlament, după cel al Republicii Moldova, care ratifică acest tratat și nici nu putea fi altfel, pentru că, de fiecare dată, clasa politică românească, indiferent de ceea ce ne desparte, a fost de aceeași parte a baricadei când a fost vorba despre interesele României, despre interesele fraților noștri de peste Prut.

Aș vrea să spun că semnarea de către cele trei state a acordurilor de asociere a marcat un punct important pentru fiecare dintre ele pe parcursul lor european.

Aș vrea, cum s-a spus la începutul ședinței, să aducem omagiul nostru tuturor cetățenilor acestor trei state, care s-au jertfit, în toți acești ani, ca să se ajungă aici.

Evident, noi, cei din Partidul Democrat Liberal, vom vota cu toții pentru ratificare, pentru că, în permanență, am fost alături – atât cei din țară, cât și cei de la Bruxelles – de Republica Moldova, de cetățenii ei, de reprezentanții ei în acest parcurs al lor către Uniunea Europeană. Trebuie felicitate popoarele acestor state, trebuie felicitați... Responsabilii politici din aceste state trebuie felicitați. M-aș referi în special la Republica Moldova, evident.

Cred că trebuie să privim cu toată simpatia și să sprijinim eforturile forțelor democratice de la Chișinău.

Demersurile începute de Guvernul Filat, continuate de Guvernul Leancă, iată că și-au arătat roadele: nu numai semnarea Tratatului de asociere, dar cetățenii Republicii Moldova, iată, circulă liber în Uniunea Europeană.

Reprezentanții partidului nostru la Bruxelles au avut președinția comisiei care a colaborat cu Parlamentul moldovean ca să se ajungă la astfel de decizii.

Familia politică din care facem parte a fost principalul sprijinitor al parcursului european al acestor state și al Republicii Moldova în special.

Am avut onoarea, ca ministru de interne, să încep cu domnul Filat demolarea gardului de sârmă ghimpată dintre cele două state în primăvara anului 2010, gard de sârmă ghimpată care, iată, ne-a separat atâția ani pe unii de alții, dar care este un pas important ce va trebui continuat de alții.

Va trebui ca toată clasa politică românească, toți reprezentanții noștri la Bruxelles și din țară să milităm pentru ca foaia de parcurs pe care trebuie s-o îndeplinească Republica Moldova, pe de o parte, să fie îndeplinită de Guvernul moldovean, iar, pe de altă parte, și Uniunea Europeană să se achite de obligații, astfel încât acest prim mare pas să fie însoțit mai departe de desemnarea Moldovei și a celorlalte două state ca state candidate, ca, până la urmă, să ne revedem visul istoric, acela de a ne regăsi împreună, noi și cetățenii Republicii Moldova, în marea familie a Uniunii Europene.

Felicitări poporului moldovean, popoarelor celorlalte două state!

Felicitări poporului român și Parlamentului, Senatului în special, care, iată, este primul Parlament din Europa, dintre statele membre ale Uniunii Europene, care, iată, ratifică acest tratat!

Doamne-ajută și cât mai repede Moldova, în Uniunea Europeană!

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, are cuvântul domnul senator Markó Béla.

## **Domnul Markó Béla:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Domnule ambasador,

Bineînțeles că sunt de acord cu cei care afirmă că, în acest moment, are loc un moment festiv, un moment istoric în Senatul României, și sunt de acord că, în același timp, este și momentul – nu prea des, de altfel – consensului în ceea ce privește votul care urmează, care, la fel, este și un vot simbolic.

Nu cred că ar fi cineva în sală care să nu fie de acord cu mine că este nefiresc ca două state cu aceeași limbă

majoritară, cu aceeași cultură, cu aceleași tradiții să se regăsească în sfere de interese diferite, eventual contrapuse.

În același timp, după ce vom vota acordul de asociere în cazul nu numai al Republicii Moldova, dar și în cazul Ucrainei și Georgiei, întrebarea este ce vom face în continuare, fiindcă acest moment festiv va trece, dar eu sunt convins că, în continuare, România, în general, Guvernul României, Parlamentul României sau alte instituții vor avea foarte multe de făcut pentru a ajuta, într-adevăr, aderarea Moldovei și aderarea celorlalte două țări la Uniunea Europeană, dacă suntem încrezători, într-adevăr, că această aderare va avea loc, fiindcă foarte mulți sunt sceptici și afirmă că, bineînțeles, are loc această asociere, dar, deocamdată, porțile Uniunii Europene sunt închise.

Eu nu sunt de acord cu acest lucru. Cred că trebuie să fim încrezători și trebuie să fim convinși că, în continuare, Uniunea Europeană trebuie să se lărgească și se va lărgi. Dar, în acest scop, sunt convins, în același timp, că noi va trebui să acționăm în două direcții.

Pe de o parte, s-a și spus acest lucru, România are deja o experiență în ceea ce privește procesul de aderare. Am făcut inclusiv greșeli. Trebuie să ajutăm Moldova și celelalte țări să evite aceste greșeli și, în general, trebuie să acționăm în această direcție, și anume ca Moldova, cât mai repede, să îndeplinească toate criteriile necesare.

Dar, în același timp, avem nevoie de acțiune și într-o altă direcție. Foarte mulți afirmă că viitorul Uniunii Europene și viitorul acestei zone, ca parte a Uniunii Europene, depind de soluțiile, de răspunsurile date la provocările economice.

Parțial, bineînțeles că sunt de acord cu această opinie, dar totuși eu cred că viitorul acestei regiuni și, în general, viitorul Uniunii Europene, ca formațiune statală, depind de răspunsurile date la provocările etnice, la problema națională, la problema conviețuirii diferitelor culturi, limbi și tradiții în aceeași formațiune, în Uniunea Europeană.

Nu de mult am văzut ce se întâmplă și ce se poate întâmpla în această zonă, în cazul Ucrainei, unde opțiunile noastre sunt clare, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem că Uniunea Europeană nici în acest moment nu are un răspuns coerent privind problema etnică, privind inclusiv existența unor minorități importante în Ucraina și a unor minorități importante în alte țări.

Și în cazul Moldovei, după părerea mea, și în cazul Ucrainei, reușita procesului care începe acum depinde, în mare măsură, de răspunsurile Uniunii Europene privind problema etnică.

Știți și dumneavoastră foarte bine că și în cazul Republicii Moldova aderarea va depinde de soluțiile privind minoritățile care trăiesc în Moldova și, în acest moment, Uniunea Europeană nu are răspunsuri la această problemă.

Vă rog să faceți abstracție de faptul că vorbesc în numele maghiarilor din România și în numele Uniunii Democrate Maghiare din România.

Bineînțeles că noi suntem mai sensibili la această problemă, dar, indiferent de apartenența noastră la vreo formațiune politică, cred că România va trebui să acționeze în viitor și în această direcție, și anume ca Uniunea Europeană să găsească răspunsuri liniștitoare la aceste probleme, în cazul Moldovei de exemplu, fiindcă numai astfel vom reuși acest proces în legătură cu care avem tot interesul noi, cei din România.

În ceea ce privește votul nostru, bineînțeles, nici nu trebuie să spun că cu toții suntem de acord cu un vot afirmativ și ne pare bine că acest vot are loc astăzi.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Partidului Conservator, are cuvântul domnul senator Dumitru Pelican.

Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Dumitru Pelican:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Salutăm prezența domnului ambasador de la Chișinău la București.

Salutăm prezența domnului ministru Titus Corlățean.

Fără îndoială, stimați colegi, 27 iunie este o zi istorică. Bucuria autorităților, a poporului moldovean, a noastră, a autorităților de la București pentru semnarea acestui acord...

Toate felicitările le merită Republica Moldova și, de asemenea, popoarele georgian și ucrainean.

Este un pas important. Am convingerea și am și optimismul că Republica Moldova își va îndeplini toate condițiile de aderare și că va fi și ea o țară membră a Uniunii Europene, chiar dacă sunt și voci sceptice.

Guvernul de la București, autoritățile din România au sprijinit permanent și vor da tot timpul acest sprijin care va veni pentru Republica Moldova, pentru ca următoarea etapă să fie cea de integrare.

Iată de ce, astăzi, am și eu bucuria de a veni aici, în plenul Senatului, să salut cu entuziasm și din adâncul sufletului, acest tratat istoric de asociere cu Uniunea Europeană.

Felicitările noastre, bucuria noastră și, așa cum creștinește spunem: „Să fie într-un ceas bun!” Succes!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi, vă rog, să fac o scurtă intervenție pe acest subiect.

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru de externe,

Excelența Voastră, domnule ambasador,

Cu ceva timp în urmă, efectuam o vizită oficială la Chișinău și, în acel moment, m-am angajat, în numele Senatului României, că vom fi primii care vom parcurge momentul ratificării Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Moldova și iată că astăzi suntem foarte aproape de acest moment. Ne mai despart câteva clipe.

Vreau să salut în acest moment eforturile făcute în România de toate instituțiile și de reprezentanții instituțiilor care au militat neobosit pentru ca acest moment să ajungă să fie marcat prin semnarea Acordului de asociere, cu alte

cuvinte, să netezim drumul Moldovei, al Republicii Moldova, către apropierea de Uniunea Europeană.

Cred că este important de subliniat că, în acest fel, Moldova se apropie și mai mult de Uniunea Europeană, definită ca spațiu de libertate, spațiu de progres, spațiu de democrație și spațiu de prosperitate.

E un drum dificil, în care Moldova, trebuie să recunoaștem și să salutăm, a făcut eforturi importante în ultima perioadă, mai ales pentru contribuția pe care au avut-o în Parlamentul Moldovei partidele proeuropene și, nu în ultimul rând, guvernele care s-au succedat, guverne cu o profundă înclinație proeuropeană.

Nu a fost simplu în contextul politic din Republica Moldova și a fost, poate, cu atât mai complicat în ultima perioadă, în contextul politic generat de criza din Ucraina, de agresiunea Rusiei în Ucraina și, după cum vedeți, de violențele care continuă să se desfășoare în estul Ucrainei.

De aceea, cred că trebuie și mai apăsat subliniate, pe de o parte, eforturile făcute de Republica Moldova și, pe de altă parte – aș spune –, utilitatea lor în contextul politic actual.

Sigur că votul din Parlamentul de la Chișinău ne pune în fața unei evidențe, și anume că, spre deosebire de România, unde, din fericire, a existat un consens al tuturor forțelor politice, în Moldova există încă o divizare puternică pe acest subiect. Dar mesajul meu este unul de încredere pentru cetățenii Moldovei, pentru cei care consideră că drumul Moldovei este mai degrabă orientat către Uniunea Europeană.

Trebuie să spunem totuși câteva lucruri și să le dăm curaj partenerilor moldoveni.

Nu cred că cei care vorbesc de greșeli și de dificultăți trebuie să fie lăsați să-i facă pe moldoveni să creadă că va fi nevoie de niște mari sacrificii pentru apropierea de Uniunea Europeană. Nu sunt sacrificii.

Dacă ceea ce numim statul de drept considerați că e un sacrificiu prea mare, atunci sigur că putem să acceptăm varianta aceasta, dar nici noi, astăzi, nu am fi fost în Uniunea Europeană.

Cred că este vorba de o aliniere la niște standarde, comun acceptate astăzi, care definesc democrațiile europene, democrațiile occidentale și statul de drept. Acestea sunt eforturile pe care trebuie să consimtă să le facă orice țară care vrea să se apropie de Uniunea Europeană și, în perspectivă, să se integreze. Și cred că acesta nu e un efort prea mare, e un efort care, în final, este în favoarea cetățenilor și în favoarea țării. Așadar, aveți încredere și mergeți pe acest drum!

Mai există o serie de sceptici care se îndoiesc că o țară care a aparținut spațiului ex-sovietic ar putea să adere la Uniunea Europeană. Eu cred că temerile, fără să fie total nejustificate, trebuie depășite. Țările Baltice au avut curajul, au avut determinarea și – subliniez – au avut determinarea să facă acest pas. Și pentru Moldova nu rămâne decât să fie făcut același lucru, iar, în final, decizia suverană a poporului moldovean va trebui să fie cea care primează, și nu a unor forțe politice, care, din păcate, nu vor să înțeleagă care este drumul firesc, natural al unei țări care face parte din Europa.

Așadar, din nou, vă urez să aveți puterea și să încercați, dacă se poate, realizarea acelui consens politic de care vorbeam și de care România a beneficiat și care i-a ușurat drumul către integrarea în Uniunea Europeană!

În final, doresc să vă spun că, sigur, e un pas important acordul de asociere, dar nu este cel decisiv. Cred că un pas pe care l-aș numi decisiv va fi momentul în care Moldovei i se va acorda statutul de țară candidată și cred că eforturile noastre, ale tuturor din România și din Moldova, precum și ale prietenilor din Uniunea Europeană, ale prietenilor Moldovei vor trebui îndreptate din acest moment către obținerea statutului de țară candidată, un lucru care nu va fi ușor, nu va fi simplu, dar trebuie realizat, pentru ca visul nostru și al Republicii Moldova, de a ne regăsi cu toții cât mai curând în aceeași structură politică, structură politică care și-a dovedit viabilitatea și succesul după Al Doilea Război Mondial – mă refer aici la Uniunea Europeană – să fie îndeplinit.

Așadar, stimați membri ai Senatului, vă îndemn să dăm votul nostru în favoarea ratificării Acordului de asociere cu Moldova, ca un semnal politic pe care îl dăm nu numai fraților noștri de peste Prut, dar și întregii Uniuni Europene, în ceea ce privește parcursul european viitor al Republicii Moldova.

Vă mulțumesc.

Declar dezbaterile generale încheiate și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul – subliniez – este Camera decizională.

-

Permiteți-mi să consemnez: 122 de voturi pentru, niciun

- vot împotrivă, nicio abținere.

- Vă mulțumesc.

- Îi dau cuvântul domnului ministru Titus Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor, domnilor senatori,

În numele Guvernului României, aș vrea să felicit Senatul României și să mulțumesc tuturor grupurilor politice parlamentare care au transmis un semnal politic extrem de clar de unitate, de susținere a viitorului european și românesc al Republicii Moldova.

Vreau să transmit mulțumiri ministrului de externe al Republicii Moldova, doamna Natalia Gherman, cu care am discutat ceva mai devreme, și pot să vă asigur că Guvernul României va continua să-și facă datoria având susținerea și consensul politic al grupurilor parlamentare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule ministru. Trecem la punctul 2 din ordinea de zi.

La acest punct avem în dezbatere Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea

Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 21 martie 2014 și 27 iunie 2014.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Pașcan.

Nu, nu, nu. Stați ușor.

Întâi, permiteți-mi să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține ratificarea Proiectului de asociere politică și economică a Ucrainei cu Uniunea Europeană pentru considerentele pe care le-am menționat în esența lor și mai devreme. Voi face un singur comentariu.

27 iunie. A fost semnarea la Bruxelles a componentei economice de liber schimb, capitole restante din acordul de asociere. Anterior, Ucraina semnase componenta politică a acordului de asociere. E un semnal extrem de consistent, de sprijin, pe care și România, și statele membre ale Uniunii Europene îl acordă Ucrainei, într-un moment extrem de dificil, cu sublinierea poziției constante a României privind respectarea unor principii fundamentale ale dreptului internațional, integrității teritoriale, suveranității și dreptului legitim și suveran al Ucrainei de a-și alege destinul istoric și european.

Deci Guvernul susține ratificarea proiectului de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au prezentat – pardon, mă scuzați –, elaborat un raport comun și-l invit pe domnul președinte Petru Filip să prezinte raportul.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au luat în dezbatere acest proiect de lege astăzi, 3 iulie, în prezența majorității senatorilor, iar membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a analizat prezentul proiect de lege, l-a avizat favorabil.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acordat un aviz favorabil, fără amendamente.

Ca urmare, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene supun plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Sunt întrebări pe care senatorii doresc să le adreseze reprezentantului Guvernului?

Dacă nu, atunci, în cadrul dezbaterilor generale, dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

Dacă nu sunt intervenții, atunci trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, unde avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și-i dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule ministru de externe Titus Corlățean, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fără să mai intru în detaliile conținutului acordului – îl aveți distribuit, doamnelor și domnilor senatori –, doar vă spun foarte clar că Guvernul României susține ratificarea Acordului de asociere a Georgiei la Uniunea Europeană.

Fac precizarea că România a avut în mod constant... și a jucat rolul unuia dintre principalii susținători atât ai obiectivelor europene, cât și ale celor euroatlantice ale Georgiei, cu respectarea situației excepționale în care aș spune că și Georgia, ca și Ucraina și Republica Moldova, se află, 20% din teritoriul național fiind sub ocupație străină.

Încă o dată, Guvernul României susține ratificarea acordului privind Georgia.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc, domnule ministru.

Sunt întrebări pe care membrii Senatului doresc să le adreseze reprezentantului Guvernului?

Dacă nu sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale din partea...

A, mă scuzați, mă scuzați! Mă scuzați!

Înainte, îl rog pe domnul senator Petru Filip, președintele Comisiei pentru politică externă, să prezinte raportul comun al Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate pentru raport la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, în vederea exercitării controlului parlamentar.

Dezbaterile au avut loc astăzi, la fel ca și la celelalte două proiecte de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Ca urmare, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă supun plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, Comisia juridică a acordat aviz favorabil, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt întrebări pe care membrii Senatului doresc să le adreseze inițiatorului?

Dacă nu sunt...

Din partea reprezentanților grupurilor parlamentare sunt intervenții? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Încheiem atunci dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă aduc la cunoștință că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Titlu: „Declarație politică cu ocazia ratificării de către Senatul României a acordurilor de asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, Georgia și Ucraina”

Data: 3 iulie 2014

Vreau să salut votul dat astăzi, 3 iulie 2014, de către Senatul României, care, în calitate de Cameră decizională, a aprobat, în unanimitate, legile de ratificare a acordurilor de asociere a UE cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Acest vot, prin care se finalizează procedura de ratificare în Parlamentul României a celor trei acorduri, dovedește angajamentul solid, constant și transpartinic al țării noastre față de parcursul european al celor trei state partenere, precum și față de aspirațiile lor legitime de integrare europeană.

Prin acest vot am onorat angajamentul politic asumat de către Guvernul României, astfel că Parlamentul este primul for legislativ din statele membre UE care finalizează procedura de ratificare a celor trei acorduri de asociere.

Ziua de 27 iunie va rămâne un moment cu adevărat istoric pentru trei parteneri din vecinătatea estică a Uniunii Europene – Republica Moldova, Georgia și Ucraina –, care au semnat, la Bruxelles, acordurile de asociere cu Uniunea Europeană.

De asemenea, ziua de 27 iunie 2014 este un moment istoric și pentru UE, care a făcut un pas decisiv către o vecinătate estică mai stabilă, mai prosperă și mai democratică, bazată pe respectarea valorilor, principiilor și standardelor europene.

În calitate de stat membru, situat la frontiera răsăriteană a Uniunii, România a promovat activ acest obiectiv și va rămâne profund angajată în direcția înscrierii partenerilor estici pe o traiectorie europeană ireversibilă.

Este evidentă, limpede, semnificația profundă, atât simbolică, dar mai ales practică, a acestor acorduri, care reprezintă instrumente de sprijinire a dezvoltării de ansamblu și a modernizării statelor partenere. Drumul parcurs de aceste trei state până la momentul semnării nu a fost nici simplu, nici ușor, ci a fost marcat de evoluții regionale complexe, chiar dramatice, de presiuni externe asupra unor societăți care și-au exprimat, în mod liber și suveran, opțiunea fundamentală proeuropeană.

Suntem conștienți că acordurile sunt cele mai ambițioase documente semnate vreodată cu statele estice. Ambițiile noastre privind vecinătatea estică nu trebuie însă să se oprească aici. Este necesară proiectarea unei viziuni curajoase, fondate pe vocația europeană a partenerilor noștri – Republica Moldova, Georgia, Ucraina. De aceea, aceste acorduri nu trebuie să reprezinte obiectivul final al cooperării dintre UE și statele noastre partenere.

Pe de altă parte, trebuie să subliniem faptul că aceste acorduri nu sunt îndreptate împotriva nimănui. Prin cadrul și obiectivele lor, acordurile de asociere sunt instrumente cu rol constructiv, care pot facilita, în cel mai larg sens, cooperarea politică și prosperitatea în întreaga vecinătate a UE.

Cu siguranță, odată cu semnarea acordurilor de asociere intrăm într-o nouă logică a relației celor trei state cu UE, fondată pe un cadru contractual modern, ce preia componente esențiale ale acquis-ului comunitar și care se bazează pe două elemente esențiale: asocierea politică și integrarea în piața unică europeană.

Semnarea de către Republica Moldova a acordului de asociere este rezultatul muncii continue, perseverente, de mai bine de patru ani, a administrației de la Chișinău și vreau să felicit autoritățile Republicii Moldova pentru această reușită, cu atât mai mult cu cât a fost atinsă într-un context – intern și extern – deosebit de complicat. Pe tot acest parcurs de la lansarea negocierilor în anul 2010, România a fost cel mai activ promotor al aspirațiilor Chișinăului. În perioada următoare va trebui să ne concentrăm eforturile pentru implementarea acordului de asociere. România va continua,

alături de alte voci europene, să fie un susținător activ și hotărât al asigurării unei perspective europene clare pentru Republica Moldova, care este deopotrivă necesară și binemeritată.

De asemenea, Georgia intră acum într-o nouă etapă a relației de parteneriat cu UE, care oferă oportunități sporite de cooperare. România a fost un susținător activ al realizării acestui obiectiv și va continua să sprijine autoritățile de la Tbilisi în vederea implementării cu succes a tuturor prevederilor agendei de asociere cu UE.

În ceea ce privește Ucraina, evenimentul din 27 iunie are o semnificație deosebită. Nu doar pentru evoluțiile sale politice viitoare, ci și pentru Uniune, în ansamblul său, și mai ales pentru România, ca stat vecin și sprijinitor activ al parcursului european al Kievului. România va continua să susțină autoritățile de la Kiev în vederea realizării procesului amplu de reformă legislativă, instituțională și economică, necesar pentru avansarea parcursului european. Poziția noastră constantă în dialogul la nivel european, cât și în relație cu autoritățile de la Kiev este că stabilitatea Ucrainei și ancorarea sa fermă în ansamblul valorilor europene reprezintă un câștig pentru poporul ucrainean, pentru România și întreaga regiune. Totodată, vom continua să susținem cu fermitate independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute internațional.

În încheiere, exprim convingerea că prin votul acordat astăzi am respectat dezideratul unui parcurs european exprimat în mod liber de cele trei state, de care ne leagă aspirații comune, iar în cazul Republicii Moldova, și un întreg patrimoniu cultural, lingvistic și istoric comun. Ratificarea rapidă în Parlamentul României a celor trei acorduri a dat un semnal clar, de seriozitate și angajament constant către partenerii noștri de la Chișinău, Tbilisi și Kiev, dar și din Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Vă rog, numai o clipă!

Am o notă referitoare la exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, pe care vreau să v-o prezint.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014;

– Lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 21 martie 2014 și 27 iunie 2014;

– Lege pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, de asemenea,

– Lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal – procedură de urgență și

– Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice – procedură de urgență.

de 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, adică astăzi, 3 iulie 2014.

Termenele se calculează luând în considerare ziua de astăzi, 3 iulie 2014.

Vă mulțumesc și declar închise lucrările plenului Senatului.

Vă readuc aminte că termenul pentru sesizare este de

5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812826]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/11.VII.2014 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei