Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamnă deputat, aveți o intervenție, da? Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc foarte mult pentru acest răspuns și vă rog să-i transmiteți domnului ministru nu numai că-i mulțumesc, dar că realmente apreciez răspunsul transmis, inclusiv în scris, pentru că a răspuns extrem de profesionist, cu deschidere la sugestia mea de a introduce în programa școlară și elemente de securitate cibernetică. Mai ales vreau să-i transmiteți domnului ministru că-i mulțumesc pentru răspunsul acordat cu o mare celeritate, răspunzând practic întrebării mele privind oportunitatea introducerii în programa școlară a elementelor de securitate cibernetică la disciplina Informatică și tehnologia informației și a comunicațiilor.

Vreau să spun și de la tribuna Camerei Deputaților că apreciez în mod deosebit preocuparea ministerului pentru acest domeniu de interes, care nu trebuie, din punctul meu de vedere, să lipsească din educația tinerilor, și mă bucură, domnule secretar de stat, și vă rog să transmiteți conducerii ministerului, mă bucură faptul că ați recunoscut și ați apreciat utilitatea demersului meu.

Așa cum am mai afirmat de nenumărate ori, într-o problemă atât de sensibilă cum este securitatea cibernetică, consider că este nevoie, complementar cu măsurile legislative, și de politici de educație adresate populației utilizatoare de servicii din domeniul ciberneticii, pentru ca fiecare dintre noi să înțeleagă cât mai de timpuriu ce înseamnă utilizarea sigură a internetului și a echipamentelor de calcul, precum și pericolele la care ne expunem în mediul cibernetic.

Cred că este necesar ca elevii să învețe cum să evite accesarea unor adrese de internet suspecte și să nu divulge date personale, precum și să-și protejeze comunicarea online, de la un e-mail până la rețelele sociale, și mă bucur că și dumneavoastră sunteți de aceeași părere.

Mai mult, vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul dumneavoastră în organizarea de întâlniri între specialiștii în domeniu și membrii grupului de lucru responsabil cu elaborarea programei în perioada iunie–decembrie 2016 și vreau să vă spun că mă onorează propunerea dumneavoastră de a face parte din acest grup de lucru și răspund cu mare drag și aștept invitația la prima întâlnire a acestui grup de lucru.

Vă asigur că voi participa cu toată implicarea la aceste întâlniri și sper ca securitatea cibernetică să-și găsească cât mai curând loc în programa școlară, pentru că este un domeniu de maximă importanță.

Încă o dată vă mulțumesc și, așa cum am spus, contați pe implicarea mea serioasă și profesionistă și aștept invitația la prima întâlnire a grupului de lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Următoarea întrebare, adresată tot de doamna deputat Ana Birchall.

Domnule secretar de stat din Ministerul Fondurilor Europene, domnule secretar Barna, vă rog, aveți cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

## Bună ziua!

## Stimată doamnă deputat,

Ca urmare a întrebării dumneavoastră nr. 9.925A din 2016, având ca obiect intervenții integrate și multidisciplinare pentru ca impactul pe unitățile vulnerabile să fie maximizat, vă comunicăm următoarele:

POCU, Programul Operațional pe Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007–2013 și contribuind la atingerea obiectivului general pentru 2014–2020, acela de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene.

Axa prioritară IV, cea de interes relativ la întrebarea dumneavoastră, „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, prezintă o natură specifică a intervențiilor prevăzute care se orientează, pe de o parte, către cadrul general prin implementarea strategiilor la nivel național și, pe de altă

parte, către specificul de la nivel local, în funcție de nevoile comunităților și grupurilor sprijinite.

În concordanță cu recomandările specifice țării pe 2014 privind reducerea sărăciei, precum și cu strategiile relevante din domeniile vizate și prevederile acordului de parteneriat 2014–2020, intervențiile din cadrul priorității de investiții 9.II, „Integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate”, cum ar fi romii, își propun atingerea a patru obiective specifice:

– pe de o parte, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome, prin implementarea de măsuri integrante;

– pe de altă parte, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate non-rome, prin implementarea de măsuri integrate;

– de asemenea, îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunitățile dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI e-incluziune, care se referă la internet în mediul rural;

– reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile care au depășit situația de vulnerabilitate, prin furnizarea unor servicii sociale, medicale, socioprofesionale, de formare profesională adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socioprofesionale.

În contextul obiectivelor specifice OS 4.1, Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome de minimum 10% din totalul populației la nivelul comunității – aceasta este condiția-limită, adică, pentru acest tip de finanțare, 10% este cerința minimă pentru existența unei populații rome –, prin implementarea de măsuri integrate, și OS 4.2, Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate non-rome, prin implementarea de măsuri integrate, comunitățile marginalizate sunt cele caracterizate prin poziția socială periferică, de izolare a indivizilor și a grupurilor, cu acces limitat la resursele economice, educaționale și comunicaționale ale colectivității, manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață și care se confruntă cu una sau cu un cumul de privațiuni sociale. Comunitățile marginalizate pot fi delimitate geografic într-un anumit spațiu sau pot fi constituite din grupuri și persoane afectate de aceleași probleme.

În vederea atingerii obiectivelor specifice 4.1 și 4.2, despre care am vorbit mai sus, cererile de propuneri de proiecte lansate de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv Dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome și, respectiv, Dezvoltare locală integrată în comunitățile marginalizate, vor finanța proiecte integrate care vor include în mod obligatoriu activități din următoarele tipuri de intervenții: intervenții în domeniul educației, învățământului antepreșcolar, preșcolar, programe „Școală după școală” și „A doua șansă”, intervenții în domeniul ocupării forței de muncă, ucenicie, stagii, subvenționare de locuri de muncă, formare de anteprenoriat etc., intervenții în domeniul dezvoltării, furnizării de servicii sociale, medicale, medico-sociale, intervenții în domeniul îmbunătățirii condițiilor de locuit, precum și intervenții în domeniul acordării de asistență juridică pentru reglementări acte, dacă există nevoi pentru astfel de servicii la nivelul comunității sprijinite.

Intervențiile vor fi formulate în baza analizei la nivelul comunității marginalizate. Este un lucru nou-introdus în aceste două finanțări pentru fundamentarea cererii de finanțare elaborate înainte de depunerea cererii de finanțare, cu consultarea membrilor comunității vizate și a autorităților locale, constituind baza de referință pentru identificarea priorităților și măsurilor ce vor fi incluse în proiect.

În acest fel, ghidurile solicitantului încurajează potențialii solicitanți să adreseze problemele comunității la nivel integrat, inclusiv prin încurajarea abordărilor inovative în furnizarea serviciilor sociale.

În consecință, actorii responsabili pentru implementarea acestor măsuri vor fi autoritățile publice locale cu responsabilități în domeniu în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă sau ONG-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale sunt responsabilizate pentru a-și asuma atât recunoașterea nevoilor comunităților marginalizate aflate pe aria lor de funcționare, cât și implementarea măsurilor potrivite pentru rezolvarea situațiilor identificate.

Utilizarea mecanismului competitiv specific acestor două obiective specifice nu exclude abordarea integrată în sprijinul zonelor defavorizate, mai ales că, prin aplicarea criteriilor de eligibilitate și a criteriilor de evaluare din cadrul ghidurilor solicitanților menționate anterior, se va asigura selecția proiectelor care răspund cel mai bine nevoilor unor astfel de comunități, precum și concentrarea finanțării în cele mai defavorizate zone.

În ceea ce privește finanțarea de servicii sociale integrate, menționăm că, în completarea măsurilor din cadrul obiectivelor specifice 4.1 și 4.2, Programul Operațional cu Capital Uman va finanța, prin Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.6, printre alte măsuri, sprijin pentru consolidarea rețelei publice de asistență socială comunitară prin furnizarea de servicii sociale adaptate nevoilor populației prin asigurarea resurselor umane adecvate, iar Obiectivul specific 4.10 va sprijini consolidarea rețelei de asistență medicală comunitară, asistenți medicali comunitari, prin furnizarea de servicii medicale comunitare adaptate nevoilor populației, inclusiv prin furnizarea de programe de formare adaptate nevoilor acestora.

În plus, la acest moment, Ministerul Fondurilor Europene derulează consultări cu Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în vederea lansării unui apel de proiecte de tip noncompetitiv și pregătirii unui proiect interministerial, cu impact la nivel național, care să abordeze dezvoltarea echipelor comunitare integrate și – ceea ce ne dorim și suntem siguri că se va întâmpla – a centrelor comunitare integrate medico-socioeducaționale, care să sprijine persoanele din comunitățile marginalizate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

De asemenea, aceste servicii în comunitate vor beneficia de sprijin complementar în infrastructură asigurat prin Programul operațional regional, Axa prioritară 8, finanțarea Regio, care este cumva mai cunoscută.

Nu în ultimul rând, lansările noilor cereri de propuneri de proiecte vor fi în strânsă legătură cu Pachetul național antisărăcie al Guvernului României, în vederea rezolvării celor mai dificile probleme ale grupurilor vulnerabile, asigurând sinergia intervențiilor la nivel național.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de sprijinul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru eventuale informații suplimentare.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamnă deputat, mai aveți un comentariu? Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Eu vă mulțumesc că mi-ați citit frumos acest document, dar, din nefericire, nu pot să vă transmit, să transmit domnului ministru al fondurilor europene, prin intermediul dumneavoastră, mulțumiri, așa cum am transmis către ministrul educației.

Deși vă mulțumesc pentru acest răspuns, vă mărturisesc că explicațiile oferite nu sunt deloc convingătoare, strategiile naționale din domeniul social, și anume incluziune socială, educație, sănătate, ghidează implementarea fondurilor europene și îndeplinirea țintelor stabilite în aceste strategii și vor fi criteriul principal de evaluare a modului de cheltuire a banilor europeni.

Cu alte cuvinte, dacă accesăm fonduri europene pentru educație, fără a dubla acest demers de accesarea integrată a banilor europeni pentru incluziune socială sau pentru sănătate, riscăm ca banii să fie cheltuiți fără a produce rezultatele dorite, în sensul dezvoltării comunităților defavorizate.

Dacă vrem o dezvoltare solidă și armonioasă a comunităților defavorizate, atunci este esențial, domnule secretar de stat, ca abordarea să fie una multidomeniu, integrată.

În aceste condiții, cred că nu este suficientă enumerarea unor axe de finanțare prin care urmăriți să finanțați proiecte pentru ca, citez, „intervențiile integrate și multidisciplinare pentru ca impactul pe unitățile vulnerabile să fie maximizate”; consider că este nevoie de o implicare mai puternică și mai serioasă a Ministerului Fondurilor Europene, astfel încât programul să se deruleze fără sincope, iar proiectele eligibile să beneficieze la timp de finanțare.

Din păcate, ținând cont și de experiențele negative anterioare ale Ministerului Fondurilor Europene, am toate motivele să subliniez că simpla citare a unor proceduri sau expunere a unor mecanisme, așa cum apar în răspunsul frumos citit de către dumneavoastră și frumos transmis în scris de către conducerea ministerului dumneavoastră, nu este de natură să ne liniștească, pentru că nu oferă un răspuns concret la întrebarea mea. Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că, pe parcursul acestui an, după cum foarte bine știți, România nu a fost capabilă să atragă deloc fonduri europene, gradul de absorbție rămânând cel pe care l-ați preluat de la guvernarea PSD.

Prin urmare, domnule secretar de stat, vă rog să-i transmiteți ministrului fondurilor europene că-mi exprim speranța că Ministerul Fondurilor Europene va trata cu o mai mare responsabilitate și cu mai mult profesionalism problema pe care v-am supus-o atenției în cadrul acestei întrebări și aș dori să reveniți cu un răspuns punctual la întrebarea mea, și nu să-mi enumerați axe, proiecte, ci să răspundeți punctual, concret, cu măsurile necesare.

Vă mulțumesc și folosesc această oportunitate, pentru că suntem înaintea unei zile importante, ziua de mâine, poate, totuși, îi transmiteți domnului ministru ca mâine, la ora 15.00, să fie prezent la ședința Comisiei pentru afaceri europene, pentru a nu mă forța și nu a forța membrii Comisiei pentru afaceri europene să ținem o audiere în lipsa ministrului.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult, doamnă deputat.

Următorii trei parlamentari care sunt programați la ședința de primire de răspunsuri la întrebări, doamna Steluța Cătăniciu, domnul Florin Secară și domnul Mircea Toader, nu sunt prezenți.

În consecință, rog reprezentanții de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției să depună răspunsurile în scris.

Vă mulțumesc.

Trecem la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări.

Începem cu domnul deputat Sorin Avram Iacoban.

Aveți 13 interpelări depuse. Vă rog, în conformitate cu procedura, să selectați una singură pentru a o citi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o interpelare Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului viceprim-ministru Vasile Dîncu, cu subiectul „Locuințe pentru tineri în municipiul Iași”.

## Domnule viceprim-ministru,

Municipiul Iași este în continuă dezvoltare și expansiune, pentru că este un oraș universitar important, al doilea oraș universitar al țării.

După terminarea studiilor, foarte mulți dintre tineri pot opta să-și continue activitatea profesională în Iași, însă lipsa soluțiilor pentru obținerea unei locuințe îi face să opteze pentru exodul în străinătate sau în alte orașe ale țării.

Iașiul are resurse limitate în ceea ce privește dezvoltarea și finanțarea unor programe care să aibă ca scop principal construirea de locuințe pentru tineri și am cerut sprijinul ministerului pe care îl conduceți. Astfel, municipalitatea a identificat mai multe locații în care se pot face astfel de investiții și a trimis ministerului adrese cu locațiile identificate, documentațiile necesare, precum și costurile aproximative

ale investiției. A fost identificată astfel și individualizată zona Grădinari A și zona Grădinari B, ambele cu un potențial de peste 300 de apartamente.

Municipalitatea a solicitat ministerului pe care îl conduceți și includerea în programele ANL a locațiilor individualizate, fără să existe însă nici până la momentul acesta un punct de vedere al ministerului.

Având în vedere toate cele precizate, vă rog să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Ce investiții prin programul ANL sunt în derulare în municipiul Iași până la sfârșitul anului 2016?

Câte apartamente sunt vizate pentru a fi construite, unde anume și la ce schemă de costuri?

Care este punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceți cu privire la propunerea municipalității Iași în ceea ce privește cele două locații precizate în prezenta și dacă ele sunt fezabile a fi prinse în programul ANL?

Solicit răspuns în scris și oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat, Colegiul nr. 10 Iași, Sorin Avram Iacoban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Vă doresc o zi bună!

O să citesc lista parlamentarilor înscriși în ordinea care mi-a fost prezentată. Vă rog să-mi semnalați.

Domnul Șcheau, Gheorghe Udriște, Marioara Nistor, Cristian Buican, Florin Gheorghe, Ionel Arsene.

Florin Gheorghe, vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare către ministrul apărării naționale, domnul Mihnea Motoc.

Obiectul interpelării: „Salarizarea nestimulativă determină plecări din sistemul de apărare”.

Domnule ministru,

Prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aproximativ 70% din personalul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională vor beneficia de o măsură reparatorie.

Astfel, în Ministerul Apărării Naționale, potențialii beneficiari, în număr de aproximativ 33 de mii, vor primi începând cu luna august 2016 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit aflate în plată la nivelul anului 2009, respectiv diferența de 50% începând cu luna august 2017.

Chiar dacă măsurile par a fi extrem de satisfăcătoare, în practică ele înseamnă majorări de până în 60 de lei pentru soldați, motiv pentru care plecările din sistemul de apărare sunt tot mai frecvente. Trebuie subliniat faptul că veniturile nete ale unui caporal cu vechime de circa 20 de ani nu depășesc nici în prezent valoarea de 1.220 lei net. S-a ajuns astfel la situația în care, cel puțin la nivelul județului Constanța, majoritatea unităților militare au cel mult 70% din efective, iar unele chiar sub 50%.

De exemplu, la forțele navale, când o fregată trebuie să execute un exercițiu, se iau militari și maiștri de marină de la alte două fregate pentru a completa nivelul de personal. Iar dacă este nevoie să iasă două fregate în larg pentru exerciții, nu se pot constitui două echipaje complete.

La fel s-a întâmplat, de pildă, la exercițiile cu partenerii NATO de la Smârdan sau de la Cincu, atunci când militarii din Galați sau Focșani au fost completați cu militari din alte unități din țară, pentru că și în aceste unități efectivele sunt sub 65% din necesar.

Față de această situație extrem de îngrijorătoare, prin care se demonstrează, împotriva obiectivelor asumate la summitul din Țara Galilor, că nu ne îndeplinim angajamentele de stat membru NATO, vă rog, domnule ministru, să precizați cum intenționați să reluați atractivitatea salarială pentru angajații din sistemul național de apărare, în special pentru categoriile cel mai prost plătite – soldați, caporali și maiștri.

Solicit răspuns în scris și oral.

Deputat PSD de Constanța, Florin Gheorghe. Mulțumesc.

De aceea, vă rog cu respect să reanalizați oportunitățile finanțării obiectivului Sală de sport la Colegiul Național „Mircea Eliade”, obiectiv care se află în evidența Companiei Naționale de Investiții în cadrul programului „Săli de sport”. Construcția sălii va ridica gradul estetic de urbanism din această zonă, care, în momentul actual, este ocupată de un teren neamenajat și total inestetic. În această sală de sport se vor putea pregăti peste 5.000 de elevi din cartierul respectiv.

Doi. Într-o altă ordine de idei, revin cu rugămintea de a sprijini modernizarea și dotarea cinematografului „Dacia” din municipiul Reșița, județul Caraș-Severin.

Menționez faptul că cinematograful deține cel mai mare ecran de proiecție din țară după București.

Subliniez că Primăria Municipiului Reșița a depus la Compania Națională pentru Investiții, în vederea finanțării prin Programul național de construcții de interes public sau social, subprogramul „Săli de cinema”, proiectul cu titlul Reabilitare, extindere, modernizare și dotare cinematograf „Dacia”, municipiul Reșița, județul Caraș-Severin.

Cu speranța că ne veți sprijini aceste două demersuri, vă rog, domnule ministru, cu întreaga mea considerațiune, să ne ajutați.

Solicit răspuns oral și în scris.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Următorul deputat pe listă este domnul deputat Ioan Benga.

Ioan Benga, deputat, Partidul Social Democrat, Colegiul nr. 1, Reșița.

Mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Încep cu următoarea afirmație: singurul bine este cunoașterea, singurul rău este ignoranța.

La Reșița, orașul de pe Bârzava, în care am slujit ca dascăl vreme de mai bine de 35 de ani, se impunea realizarea unei școli cu renume în conștiința învățământului cărășan și bănățean. O școală care să poată accesa proiecte europene și care să fie recunoscută în anunțatul program de regionalizare din spațiul carpato-danubiano-pontic. Și, chiar dacă evidențele demonstrau această necesitate, doar un proiect serios și bine argumentat ar fi putut face ca acest lucru să fie realizabil, lucru pe care l-am înțeles și de la care nu am făcut rabat.

Ca inițiator și principal susținător al acestui deziderat educativ m-am bucurat să am alături o echipă formată din mai mulți colegi profesori, peste 120, dăruiți țelului nostru.

Proaspătul Colegiu Național „Mircea Eliade” și-a deschis porțile pentru prima dată la începutul anului școlar 2013–2014, înglobând peste 1.700 de copii în 12 grupe de grădiniță, trei clase pregătitoare, 18 clase pentru învățământul primar, 16 pentru gimnazial, 16 clase de liceu și șase clase de învățământ postliceal – și am speranța că nu ne vom opri aici.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Ultima prezentare, domnul deputat Ioan Tămâian. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Obiectul interpelării: necesitatea elaborării unui ghid de bune practici și comunicare pentru autoritățile publice în relația cu cetățenii și firmele, în special cele private.

Majoritatea cetățenilor, persoane fizice și juridice, s-au lovit de lipsa de comunicare din partea instituțiilor statului sau chiar de limbaj și comportament agresiv în cazul în care s-au confruntat cu expirarea unor avize, autorizații, permise sau cu scadența unor obligații de natură fiscală.

Actualmente legislația românească în vigoare nu reglementează obligativitatea de înștiințare din partea instituțiilor publice a persoanelor fizice și juridice pentru a preîntâmpina problemele inerente rezultate din cauza expirării actelor, ci doar sancțiuni din partea acestora, care se aplică dacă nu sunt respectate anumite termene, care pot fi de lungă durată.

Considerăm, totuși, că aceste autorități ar trebui să informeze cetățeanul sau firma asupra aspectelor problematice și abia după să stabilească și să aplice sancțiunea, în cazul în care persoana fizică sau juridică nu-și reglementează situația din rea-voință. De foarte multe ori, pentru a colecta bani, reprezentanții instituțiilor care au atribuții de verificare, control și sancțiune practică un fel de vânătoare a persoanelor fizice sau juridice, în vederea aplicării amenzilor.

Astfel de situații se întâlnesc frecvent la: neplata obligațiilor fiscale, impozite și taxe, la care se aplică penalități sau chiar amenzi dacă nu sunt achitate la timp; nedepunerea declarațiilor fiscale la termenul stabilit; solicitarea unui permis nou sau nesolicitarea unui permis nou în cazul expirării celui vechi, aspect care se transformă în faptă penală dacă titularul conduce autovehiculul după expirare; expirarea actului de identitate; expirarea permisului de portarmă, aspect care se transformă, de asemenea, în faptă penală; expirarea certificatului de urbanism sau autorizației de construcție sau demolare etc.

În toate aceste cazuri sunt prevăzute sancțiuni cu amendă sau chiar de natură penală, chiar dacă persoana în cauză a omis fără intenție să depună o declarație fiscală sau să își înnoiască actul de identitate sau permisul.

## Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere că cetățenii români și firmele contribuie la bugetul de stat, nu considerați că trebuie să aibă parte de mai mult respect și de o mai bună comunicare din partea instituțiilor publice abilitate, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene?

Credeți că ar fi oportună elaborarea unui ghid de bune practici și comunicare pentru autoritățile publice în relația cu cetățenii și firmele, care să cuprindă norme specifice pentru ca autoritățile să aibă și rol de prevenție pentru măsuri de control și de informare?

Aștept răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Ioan Tămâian, PNL Sibiu. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Am epuizat ordinea de zi. Închid ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.37._

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**|**— Prețuri pentru anul 2016 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943520]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 108/24.VI.2016 conține 8 pagini.**

Prețul: 20,00 lei