Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

Bună ziua, stimați colegi! Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 379 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 198 de deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 14, și miercuri, 16 martie;

– programul de lucru pentru perioada 14–19 martie 2016;

– lista rapoartelor depuse în perioada 8–14 martie 2016 de comisiile permanente sesizate în fond;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În conformitate cu art. 206 din regulament și potrivit ordinii de zi și programului de lucru, în ședința de astăzi, între orele 16 și 17, în cadrul orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al ALDE, cu tema „Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.

Având în vedere prevederile regulamentare și propunerile Biroului permanent și ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterilor și timpul maxim de desfășurare alocat, după cum urmează:

– prezentarea temei de către reprezentantul Grupului parlamentar al ALDE, timp alocat: 5 minute;

– prezentarea de către domnul prim-ministru a punctului de vedere al Guvernului, timp alocat: 5 minute;

– dezbateri din partea grupurilor politice parlamentare și a reprezentantului deputaților neafiliați – 5 minute pentru fiecare grup parlamentar și două minute pentru reprezentantul deputaților neafiliați;

– iar în finalul dezbaterii dăm cuvântul domnului prim-ministru, pentru a răspunde intervențiilor, 5 minute. Dacă sunt observații sau obiecții? Nu.

Supun, în aceste condiții, votului... Cine este pentru? Rog secretarii... Cine este pentru, vă rog, secretarii?

Vă rog să anunțați. 196 de voturi pentru. Cine este împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu. Înainte de a începe dezbaterile, avem informare...

Domnul deputat Ciuhodaru Tudor ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Liviu Codîrlă, deputat în Colegiul nr. 2, Circumscripția electorală nr. 38, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dalca Ștefan Petru, deputat în Circumscripția electorală nr. 2, Arad, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Diaconu Adrian Nicolae, deputat în Colegiul nr. 8 din Circumscripția electorală nr. 37, Timiș, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Doamna deputat Mincă Liliana, deputat în Circumscripția electorală nr. 7, Botoșani, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Pârgaru Ion, deputat în Circumscripția nr. 16, Dâmbovița, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Popeangă Vasile, deputat în Circumscripția electorală nr. 20, Gorj, va activa, începând din data de 9 martie, ca deputat independent în grupul neafiliaților, reprezentând Partidul Mișcarea Populară.

Și domnul deputat Stroe Radu, ales în Circumscripția Ilfov, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Alte intervenții din partea colegilor, dacă sunt? Nu.

2. Următoarea, avem o hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente. Dacă la preambul sunt observații? Nu.

La articolul unic dacă sunt observații? Nu.

Doamna deputat Gabriela Maria Podașcă, domnul deputat Mihai Sorin Grindeanu, domnul deputat Călin Vasile Andrei Matei și domnul deputat Eugen Constantin Uricec, desemnați ca membri ai Comisiei pentru cultură.

Dacă sunt observații? Nu.

Dalca, bun, și Mincă Liliana, da. Încep dezbaterile, dau cuvântul domnului deputat Daniel Constantin, reprezentant al Grupului parlamentar al ALDE, pentru prezentarea temei dezbaterii politice.

Domnule deputat, aveți cinci minute. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să vă spun că mă bucur să avem astăzi o discuție despre o chestiune care ține de activitatea Guvernului, dar ca orice altă decizie pe care Executivul o ia nu numai în această perioadă, când avem un guvern de tehnocrați, dar în general, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, așa cum s-a spus în art. 206, toate aceste decizii sunt supuse controlului parlamentar.

Mă bucur și-i mulțumesc domnului prim-ministru că a decis să vină astăzi în fața plenului Camerei Deputaților, de altfel, o obligație, de asemenea, prevăzută în mod foarte clar, explicit de Regulamentul Camerei Deputaților.

Aș vrea, domnule prim-ministru, să vă spun, încă de la începutul dezbaterii de astăzi, că motivul pentru care Grupul ALDE a solicitat prezența dumneavoastră în plen ține nu neapărat de schimbările operate la nivelul prefecților, ci de numirile pe care Executivul le-a făcut în această perioadă și, mai ales, de criteriile necunoscute pentru noi care au stat la baza acestor decizii.

Vreau să vă spun, de asemenea, de la început, că îmi dau seama, este atributul Guvernului să-și nominalizeze în teritoriu reprezentanții, astfel încât să aibă o colaborare foarte bună, de aceea n-am vrut să comentez foarte mult schimbările pe care le-ați făcut. E normal să aduceți oamenii pe care dumneavoastră îi considerați potriviți, deși și aici ar trebui să reamintim publicului și Camerei Deputaților, Parlamentului, câteva lucruri pe care dumneavoastră și colegii dumneavoastră le-ați declarat în această perioadă și care contrazic ideea de tehnocrație pe baza căreia dumneavoastră ați fost instalat în fruntea Executivului.

Așadar, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunea, dacă-mi amintesc bine, în luna ianuarie, faptul că aceste schimbări s-au făcut ca urmare a unei evaluări pe care Ministerul de Interne a realizat-o, evaluare care, în baza transparenței pe care ați invocat-o aproape de fiecare dată, considerăm că ar trebui să fie o informație publică, astfel încât să ne dăm seama de ce și cum ați schimbat prefecții respectivi.

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

...care este imaginea... Termin într-un minut.

Care este imaginea Guvernului în momentul de față?

Ne ocupăm de schimbări de prefecți, de a numi oameni pentru PNL–PDL, în timp ce probleme importante pe care le are Guvernul, pe care le are țara nu sunt tratate corespunzător.

Și închei, doar enumerând o parte dintre aceste probleme: criza bebelușilor din Argeș, acolo unde, într-un puseu de incompetență, nimeni nu pare să găsească soluția la problema sau cauza îmbolnăvirilor; Legea salarizării, de care nu mai știe nimeni nimic, domnule prim-ministru, de câteva luni de zile, nu mai pun la socoteală faptul că pe 10 februarie trebuia să venim în Parlament cu această lege; fondurile europene, din păcate, sunt blocate. Sunt blocate și marea problemă...

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Închei imediat, domnule președinte.

...este legată de faptul că v-ați bazat investițiile publice din anul 2016 pe atragerea de fonduri europene, iar acestea sunt puse în pericol.

Aș vrea să închei, sigur că mai sunt multe de spus, poate că este momentul astăzi, odată cu dezbaterea, și de aceea am vrut să avem această discuție, să pornim o nouă reformă în ceea ce înseamnă administrația publică românească. Poate că este cazul ca împreună, într-un consens politic, să ne dăm seama că nu se poate, într-un sistem în care nu avem o susținere politică, să ne dăm seama că numirile de tehnocrați, din păcate, nu aduc lucruri productive pentru țară. Ele nu sunt parte a democrației și poate că ar fi bine să începem o reformă în ceea ce înseamnă instituția prefectului, poate că ar trebui să ne întoarcem, așa cum cred că este normal, ca prefectul să aibă rang de secretar de stat. Poate că astăzi avem un început de discuție, putere și opoziție, cei care susțin Guvernul și cei care nu susțin, pe această temă. Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

## – **Domnul Dacian Julien Cioloș** _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mărturisesc că, văzând titlul temei de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în fața dumneavoastră, astăzi, pentru a participa la dezbaterea pe care ați propus-o.

În lectura pe care eu o dau art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaților nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale.

Numirea și eliberarea din funcție a prefecților sunt de competența exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere la numirea noilor prefecți sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înțeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive. Așa cum ne arată experiența ultimelor guvernări, eventualele critici punctuale pe acest palier au fost clarificate la nivelul instanțelor de judecată, atunci când au fost contestații. În unele cazuri Guvernul a câștigat, în altele a pierdut. Dar această analiză s-a făcut întotdeauna pe baza legislației și a fost o prerogativă exclusivă a Guvernului, pentru că prefecții sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu.

În cazul actualului Guvern, niciun prefect sau subprefect, fixat definitiv pe funcție, prin concurs, nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care Guvernul precedent i-a numit temporar, subliniez, temporar, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege. Mai doresc să subliniez că prefecții sau subprefecții ce au fost numiți de guvernele precedente respectând procedura normală prevăzută de lege sunt doar în număr de nouă prefecți și trei subprefecți. Toți ceilalți, zeci de prefecți sau subprefecți, în total în jur de 90, au fost numiți prin excepție de la procedura normală, evitându-se astfel concursul pentru definitivarea pe post, aceștia putând fi demiși și înlocuiți oricând.

Și eu vă mulțumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare. Din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian Solomon.

Vă rog, domnule deputat, aveți cinci minute.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Ce întreabă poporul și ce răspunde tehnocratul...

Ați fost întrebat punctual de către domnul președinte Constantin de ce ați schimbat niște prefecți, mulți dintre ei câștigători de concurs, dar oricum mai bine pregătiți, cu niște oameni politici. Și vi s-a dat exemplul clar de la Vaslui, domnul Olteanu. Domnul Olteanu, până acum mai trei săptămâni, făcea propagandă liberală, împrăștia ziare peste tot prin municipiul Bârlad și spunea că va candida la primărie. Făcând sondaj, s-a dovedit că nu se ridică peste pragul electoral în simpatia și intențiile de vot și v-ați decis să-l puneți prefect, că tot nu contează în opțiunile electoratului, putând fi socotit, prin urmare, apolitic.

Dar problema nu este că e membru de partid liberal, că a fost secretarul organizației județene, vicepreședinte al acestei organizații, că a fost ani de-a rândul șoferul și cărătorul de servietă al domnului David, și probabil că știți cu ce erau pline servietele domnului David, fost ministru de interne... Important este că nu prea are școală omul ăsta.

Dacă dumneavoastră veniți și-mi spuneți că două facultăți făcute la casa de cultură reprezintă o înaltă calificare a actualului prefect, eu pot să mă duc acasă și să nu mai vin niciodată la tribuna aceasta.

Asta este singura dumneavoastră problemă, domnule prim-ministru, nu că i-ați schimbat pe prefecții care erau puși de fostul Guvern. Este atributul dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră să vă numiți colaboratorii în teritoriu și nimeni nu are, de aici, pretenția să vă numească colaboratorii în teritoriu altfel decât cum doriți dumneavoastră, dar nu-i numiți pe cei mai proști dintre liberali, domnule prim-ministru, și pe urmă să veniți să ni-i prezentați nouă ca fiind cei mai pregătiți, cei mai tehnocrați, cei mai... ca soarele sfânt de pe cer, pentru că nu este așa. Nu poți să fii șofer o viață, să fii fochist, să fii absolvent de facultăți de-astea de buzunar, pe la casa de cultură. Noroc c-a făcut Ceaușescu case de cultură în țară, să aibă unde să învețe liberalii dumneavoastră... Și apoi să veniți să ni-i prezentați aici ca fiind indispensabili actului de guvernare.

Mulțumesc.

În continuare, reprezentantul Grupului PNL, domnul deputat Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat. Aveți cinci minute.

Cred că s-ar bucura unii să nu apăs pe butonul care pornește microfonul. Deși pot să vorbesc și fără microfon. Domnule prim-ministru,

Stimate colege,

Stimați colegi deputați,

Sunt desemnat să iau cuvântul la această dezbatere din

partea Grupului Partidului Național Liberal.

Domnule prim-ministru,

Nu vă lăsați influențat de strigătele de luptă și de criticile celor din fosta coaliție majoritară care acum plâng după membrii lor de partid pe care i-au numit în funcție. De exemplu, Grupul ALDE sigur că plânge probabil după

prefectul de Bistrița, domnul Oltean, pentru că, în perioada Ordonanței nr. 55, domnul Oltean era la cumpărături cu fonduri din Ordonanța nr. 28 ca să-i treacă pe primarii Partidului Național Liberal, să-i treacă la ALDE și la PSD. E normal să plângă acum cei din ALDE.

Să nu vă pară rău de niciun prefect schimbat.

Vă dau câteva exemple: domnul Sitterli, de la Sibiu, celebrul prefect care a refuzat să înceteze mandatul președintelui consiliului județean din partea PSD, domnul Cindrea. Același domn Sitterli care și-a și anunțat candidatura la Primăria Municipiului Sibiu. Cum să nu-l schimbați pe domnul Sitterli, care este evident un reprezentant al PSD, un om care este implicat politic în PSD?

Vă dau alte exemple: domnul Eugen Avram, care este implicat în dosarul care este cercetat de DNA, alături de domnul Govor, pentru utilizarea de presiuni asupra oamenilor în campania electorală de la prezidențiale. Este normal și firesc că l-ați schimbat din funcție.

Vă mai dau alte exemple: la Dâmbovița ați schimbat din funcție un prefect care fusese înainte de a fi prefect vicepreședinte al consiliului județean din partea PSD și care, ca să fie numit prefect din funcția de vicepreședinte al consiliului județean din partea PSD, a fost angajat o zi sau două la Corpul de control al prim-ministrului, dacă nu mă-nșel, după care a fost numit cu delegație prefect de Dâmbovița din partea PSD.

Vă dau un exemplu legat de Sălaj, cu domnul Ciunt, după care, evident, plâng PSD-iștii, care a fost, înainte de a fi prefect, a fost secretar general al Partidului Social Democrat, iar după ce l-ați eliberat din funcția de prefect, a ajuns nici mai mult, nici mai puțin decât administrator public al Consiliului Județean Sălaj, care este condus de domnul Tiberiu Marc, președinte PSD din partea consiliului județean.

Vă rog să concluzionați.

...ilegală, abuzivă, pentru a-l menține în funcție pe acest domn Băluță, care, în conformitate cu legea, nu mai este consilier local, nu mai poate fi viceprimar și, implicit, nu poate să fie primar interimar.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Drept la replică... Numai puțin!

Domnul Daniel Constantin, drept la replică. Și apoi domnul Ioan Oltean.

Vă rog, domnule Daniel Constantin, aveți două minute.

## **Domnul Daniel Constantin:**

Mulțumesc.

N-o să pomenesc niciun nume, dar pentru că mi-a fost pomenit numele de către o persoană pentru care cred că e prea dimineață acum, vreau doar să spun câteva lucruri.

Stimați colegi,

Cred că ne-am atins obiectivul dezbaterii pe care am propus-o astăzi. Astăzi, practic, am văzut susținerea PNL–PDL pentru schimbări politice într-un guvern de tehnocrați. Asta este realitatea pe care o traversăm.

Și ați făcut lucrul acesta, schimbări politice, îndemnați la numiri politice într-un guvern pe care și dumneavoastră l-ați propus să fie de tehnocrați.

Eu aș vrea doar, domnule prim-ministru, am văzut răspunsul dumneavoastră și apreciez anumite date pe care le-ați prezentat, dar cred că nu s-a răspuns...

Am două minute, îmi cer scuze. Nu cred că s-a răspuns la întrebarea mea.

N-am o problemă, pentru colegul trezit mai târziu, n-am o problemă cu schimbările. Problema mea este legată de numiri, domnule Orban, că vă spun și numele acum, ca s-aveți posibilitatea să dați dreptul la replică. Problema noastră este legată de numiri, pentru că la numiri, din păcate, n-ați avut aceleași criterii pe care le-ați propus la început, și anume să numiți oameni independenți din punct de vedere politic. Dacă nu s-au găsit astfel de oameni, cred că ar trebui să recunoaștem cu toții că nu se poate, și în fața tuturor românilor, că tehnocrația nu poate să funcționeze în România, lucru pe care și domnul prim-ministru l-a spus de câteva ori. Asta este realitatea pe care trebuie s-o...

N-am o problemă că se numesc oameni care au fost în PNL sau care sunt în PNL, însă trebuie să recunoaștem, pentru că PNL-ul vrea astăzi să fie și în opoziție, și la putere. Vrea să-și asume numai bunele lucruri pe care le realizează guvernarea și atât, nu și lucrurile rele. Realitatea este următoarea: avem un guvern de tehnocrați care numește pentru Partidul Național Liberal oameni în funcții, iar Partidul Național Liberal este în opoziție atunci când nu-i convine o decizie și la putere atunci când îi convine. Mulțumesc.

Da. Drept la replică, domnul Ioan Oltean. Vă rog.

## Da. Mulțumesc, domnule președinte.

E mai puțin un drept la replică, cât mai ales o informare corectă pentru stenogramă: prefectul de Bistrița care a fost schimbat acum se numește Ioan Țintean, și nu Ioan Oltean, așa cum distinsul nostru coleg a menționat de la acest microfon. Pentru reținerea corectă am simțit nevoia să fac această precizare.

Fiindcă mă aflu aici, mi-aș permite o frază să mai adaug: că de la acest microfon e regretabil că nu se spune întotdeauna adevărul, ci numai jumătăți de adevăr. Pentru că, pe lângă numele de prefecți care au fost numiți probabil aparținând unei formațiuni politice sau cu o anumită apartenență politică, există și prefecți numiți nou care aparțin fostului partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat. Adică haideți să spunem lucrurilor pe nume. La Bistrița, de exemplu, în locul prefectului schimbat a fost numit subprefectul, care a fost înainte de a fi subprefect membru marcant al Partidului Social Democrat.

Deci, domnilor colegi, haideți să spunem adevărul, măcar de aici, de la această tribună, atunci când ne adresăm națiunii și prim-ministrului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Florin Gheorghe.

Aveți cinci minute, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule prim-ministru,

S-au scurs deja aproape patru luni de la învestitura Guvernului pe care-l conduceți nemijlocit, iar astăzi, chiar dacă tema impusă de grupul parlamentar este legată de un anumit aspect din administrația publică românească, m-aș fi așteptat ca Domnia Voastră să prezentați, dacă nu realizări, măcar începuturi ale unor demersuri concrete care să conducă la o amplă reformă în administrația publică românească.

Am observat că în spațiul public au apărut diverse intenții ale Guvernului cu privire la reorganizarea administrativteritorială, cu privire la descentralizarea financiară reală, însă deocamdată nu am văzut niciun act supus dezbaterii publice. Cunoașteți foarte bine că procesul de consultare și dezbatere publică trebuie să fie larg, concret, pe un termen rezonabil și care să conducă în final la consensul politic și al societății pe marginea unor transformări sistemice. Luând în calcul că ne apropiem cu pași repezi de finalul acestei legislaturi, personal, am puternice rezerve că astfel de reforme se vor mai putea concretiza. Așadar vom rămâne cu imaginea că tehnocrația înseamnă vorbe frumoase, iar reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecți politici cu alți prefecți la fel de colorați în opțiunile lor politice.

## Domnule prim-ministru,

Consider că un prim-ministru, atunci când este chemat în fața Parlamentului, cel care l-a învestit în baza unui program de guvernare, trebuie să răspundă strict unor chestiuni legate de programul de guvernare. Eu mă voi referi strict la programul dumneavoastră de guvernare, unde, la capitolul transporturi, figurează o singură propoziție și aceea poate fi tradusă succint: ca să fie bine, ca să nu fie rău.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați dacă sub aspect..., sub acest vid de preocupare față de sectorul transporturilor se ascund intențiile Guvernului de a oferi cadouri de nesperat unor membri ai Uniunii Europene care în trecut s-au opus aderării României la Spațiul Schengen. Știți foarte bine la ce mă refer, și anume la Portul Constanța, pe care, potrivit presei din străinătate, ați fost dispus să-l oferiți cadou unui guvern permanent ostil aderării noastre la Spațiul Schengen.

Da. Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Máté András Levente.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru,

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Înainte de a mă înscrie la cuvânt mă tot gândeam: oare chiar astăzi să iau cuvântul sau nu, mai ales că sunt și lider de grup? Și m-am gândit că da, am acest drept să iau cuvântul.

Oare colegii noștri din PSD au sau nu dreptul de a propune o temă? Da. Au acest drept.

Colegii din opoziție sau din alt partid au dreptul să propună vreo temă? Da, au acest drept.

Dar activitatea unui prefect, într-adevăr, e de competența Guvernului. Guvernul, prin premier, are acest drept de a schimba prefecții și de a numi alții. Dar nu cred ca un ministru al justiției să aibă dreptul să spună – și citez ce a apărut în presă: „Cu o urmărire penală și o combatere a infracțiunilor slabă, discuția despre drepturi e un lux teoretic.”

Păi dacă dreptul în România, dreptul persoanelor este un lux, eu renunț să-mi mai continui alocuțiunea și nu mai iau cuvântul.

Da. Mulțumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cinci minute, domnule deputat.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, Stimate colege, Stimați colegi,

Nu ne interesează să intrăm într-o dezbatere politică, cu atât mai mult cu cât avem convingerea că e atributul Guvernului să-și numească colaboratorii în teritoriu, așa cum au făcut-o guvernele anterioare și o vor face guvernele ulterioare.

Domnule prim-ministru,

Credem că, așa cum ați prezentat dumneavoastră situația, e un mod corect de a vedea lucrurile și faptul că am votat învestirea Guvernului este pentru că și astăzi intenționăm să ne exprimăm susținerea pentru Executiv, inclusiv în sensul unei reforme administrative pe care ați anunțat-o.

Nu ne interesează X sau Y, nu ne interesează despre ce partid e vorba. Important este să discutăm în principiu chestiunea și să constatăm că un angajament pe care ni l-am luat în procesul de aderare, acela de a crea un corp independent de experți, înalți funcționari publici, care să ocupe astfel de funcții, a fost pervertit, ocolit, ignorat și, așa cum bine spuneați, Hotărârea Guvernului din 2007 emisă de Guvernul Tăriceanu este cu totul și cu totul altceva decât ceea ce trăim astăzi.

Problema care se pune este dacă, acum, la 10 ani aproape de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, această intenție și-a atins scopul, dacă nu cumva ar trebui revăzute definirea funcției prefectului, atribuțiile acestuia, dacă nu cumva ar fi cazul ca – dincolo de campania electorală, care își pune amprenta inclusiv asupra dezbaterii parlamentare, cu accente care câteodată depășesc o anumită limită și pentru care simt un anumit sentiment de jenă că se produc aici, în plenul Parlamentului –, dacă nu cumva, domnule prim-ministru, am putea găsi o modalitate de dialog transpartinic, în rândul tuturor grupurilor parlamentare, pentru că noi nu suntem un partid, pentru redefinirea funcției respective, a prefectului, pentru ca astfel de discuții să nu mai aibă loc în perspectivă. E posibil să fie o himeră, dar eu zic că merită încercat.

Este de notorietate faptul că și astăzi percepția largă a prefectului este aceea de prim-secretar al județului, omniprezent, omnipotent, omniscient, care în virtutea unor atribuții pe care deseori le încalcă, pe care și le arogă, deși nu le are, se prezintă de această factură. Se întâmplă frecvent ca, în conformitate cu atribuția de control asupra legalității actelor administrative, să folosească acest instrument pentru a șicana administrațiile locale, atacă în contencios hotărâri de consiliu local, vorbesc din experiența pe care o avem și noi la nivelul unor administrații pe care le conducem, doar pentru a trage de timp, pentru a împiedica aceste administrații de a-și realiza intențiile în administrarea comunităților respective.

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Clement Negruț.

Aveți două minute, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

## Stimați colegi,

Poate n-aș fi intervenit în această seară de la acest microfon, însă ipocrizia și neadevărurile de la acest microfon trebuie să dispară. Și fac trimitere la unele luări de cuvânt ale colegilor de la ALDE, care văd că plâng de mila unor prefecți pe care, chipurile, i-au pierdut. Și fac doar o mică referire la județul Alba: prefectul de Alba a fost un promotor politic consecvent, fiind prefect, prin consilierii personali. Culmea, la nici 24 de ore de la debarcarea din funcția de prefect, este copreședinte ALDE. Păi, despre ce vorbim aici, dragii mei? Până când, până unde poate să meargă ipocrizia?

Domnule prim-ministru,

Vă vorbesc și în calitate de înalt funcționar public.

Am avut o șansă, deși îmi aduc aminte cu tristețe de un drum bun pe care s-a plecat în 2006, dar, știți cum e, drumul spre iad e pavat cu bune intenții. S-a uitat de depolitizarea instituției prefectului, e mai politică ca niciodată.

Din păcate, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-ați ratat menirea din start, pentru că prin programul dumneavoastră de guvernare ați dat dovadă de inconsecvență.

În primul rând, ne-ați amăgit cu un program de guvernare în care la capitolul administrație ne spuneați că vom avea alegeri din două tururi de scrutin, am audiat miniștrii pe acest program, v-am validat pe un alt program. Aceasta e o problemă.

A doua. Din punctul de vedere al funcției prefecturale, cred, domnule prim-ministru, că dumneavoastră, dacă, la momentul învestirii, procedați imediat la schimbarea întregii garnituri de prefecți, poate nu ajungeați în situația de astăzi.

Dar acum, din păcate, dați apă la moară celor care într-un fel sau altul se bazau pe acești prefecți că vor avea un ajutor în alegerile locale care vin.

Vă rog să concluzionați.

Păi, mă opresc, că nu știu ce ar mai trebui să spun, decât faptul că această politizare a unei instituții publice de anvergură trebuie să dispară.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, domnul deputat Iacob Pușcaș. Vă rog, aveți un minut și 30 de secunde. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc. Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Guvernul nu este în slujba unui grup de interese, Guvernul este în slujba României. Dacă va fi bun sau rău, manualele de istorie – dacă vor mai exista – vor consemna aceasta. Noi însă avem dreptul de a analiza măsurile pe care le întreprinde, cerând sau nu explicații și lămuriri suplimentare, acolo unde se impune.

Numirea prefecților este o chestiune deosebită pentru țară și nu mă îndoiesc că dumneavoastră, domnule prim-ministru, ați găsit soluțiile cele mai bune. Prefectul este – metaforic vorbind – ochiul cu care vede, mâna cu care lucrează, piciorul cu care merge Guvernul în teritoriu.

Un guvern nu poate avea în teritoriu un prefect care vede doar anumite culori, care merge doar într-o anumită direcție, care lucrează doar pentru anumite interese de partid, și nu de țară, sau care se află într-o barcă, departe de limanul prevederilor legale în vigoare.

Înlocuirea prefecților survine în urma unor derapaje ale acestora, iar noile criterii de numire – cel puțin așa cum rezultă din unele județe și pe care domnul Ludovic Orban le-a enumerat – reprezintă o soluție bine-venită pentru țară prin promovarea unor profesioniști.

Astăzi și doar pentru problema dezbătută să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Consider că Guvernul a procedat corect luând măsuri prompte și inspirate, fără să ezite, pentru înlocuirea prefecților care nu și-au mai putut îndeplini misiunea din diferite motive.

Sper ca astfel de măsuri clare și precise să fie luate și în alte sectoare de activitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Și, în final, domnule prim-ministru Dacian Cioloș, vă rog, aveți cuvântul pentru a răspunde intervențiilor grupurilor parlamentare.

## **Domnul Dacian Julien Cioloș:**

Da. Câteva lucruri punctuale.

Niciun prefect, în momentul de față, nu este membru de partid. Și orice tendință sau anunț public că dorește să candideze a fost clar taxată, prin demiterea lor, pentru că le-am pus clar în vedere tuturor că aceia care doresc să facă politică pot să o facă, dar nu de pe funcția de prefect.

În al doilea rând: toți prefecții pe care i-am moștenit, cum v-am spus, au fost patru excepții, patru prefecți care au fost numiți prin concurs, dar și aceia cu susținere politică, la vremea respectivă, în rest, toți ceilalți prefecți au fost numiți temporar, cu susținere politică, fiind membri de partid sau simpatizanți de partid. Deci toți, fără excepție.

În al treilea rând: simpatia declarată de partid. El a fost susținut de un partid sau de altul, pentru că altfel nu era numit prefect acolo, știți foarte bine.

Dintre cei la care ne-am uitat în momentul de față pentru a-i numi, obiectivul a fost să luăm dintre inspectorii guvernamentali, respectând legea, și nu făcând excepție de la ea, respectând legea, deci am luat inspectori guvernamentali. O mare parte și dintre cei care au ajuns inspectori guvernamentali au ajuns în această poziție pentru că au fost numiți prefecți tot cu susținere politică. Au fost, probabil, atunci, în 2005–2006, când s-a constituit corpul înalților funcționari, unii care au intrat prin concurs.

Marea majoritate a celor care au ocupat în ultimii ani funcții de conducere în deconcentrate sau în administrația publică centrală – funcții de directori, de directori generali –, marea majoritate au ocupat aceste funcții tot pentru că au avut susținere politică, haideți să nu fim ipocriți, este o realitate.

Ceea ce doresc să vă propun – și aceasta o să facem în săptămânile următoare – este să venim să punem cărțile pe masă și să alegem împreună – și Guvernul se angajează să vină cu propuneri legislative coerente din acest punct de vedere –, să ne asumăm împreună: vrem prefecți independenți, care să fie înalți funcționari, sau vrem prefecți politici, care să fie dublați de înalți funcționari, pentru a asigura valoarea instituțională la nivel de prefecturi.

Și eu vă mulțumesc. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,

Cu acestea, dezbaterile s-au încheiat.

Vă reamintesc că următoarea ședință cu ora prim-ministrului e la începutul fiecărei luni, deci ne putem vedea în prima săptămână din aprilie.

Vom continua cu dezbaterile privind rapoartele de respingere din partea comisiilor.

Continuăm, stimați colegi, avem dezbateri. Domnule Pâslaru, vă rog, aveți o propunere? Vă rog.

## Da, am o propunere. Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vă propun să supuneți votului plenului retrimiterea la comisie a proiectului de la poziția 23, PL-x 192, este Proiectul de lege privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 27, este vorba de microbuzele școlare. Sunt niște amendamente care nu s-au pus în acord și cred eu că privește pe toată lumea, indiferent de spectrul politic, ca acest proiect de lege să fie adoptat așa cum trebuie.

Deci vă propun retrimiterea la comisie pentru o săptămână a proiectului de lege 192, poziția 23. Vă mulțumesc

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc.

Poziția..., vă rog, domnule Pâslaru, o altă retrimitere, înțeleg.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de poziția 29, PL-x 782, este o lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Pentru o săptămână. E vorba de Legea avocaților.

Vă mulțumesc mult. PL-x 782.

## **Domnul Florin Iordache:**

Deci poziția 29, de la 782. Se solicită retrimiterea pentru o săptămână.

Cine este pentru?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am reușit să vorbesc cu câțiva dintre colegi. V-aș ruga să retrimitem la comisie, de la poziția 248, PL-x 542/2011, două săptămâni. Este vorba despre acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice. Și comisia a venit cu propunere de respingere, deși în România nu există niciun fel de stimulent pentru creșterea unor asemenea plante.

Da, înțeleg, este vorba de PL-x 542, 542/2011, lege ordinară. Este o propunere de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Alte observații, dacă mai sunt?

Nu mai sunt.

Bun.

Revenim atunci la poziția 38 pe ordinea de zi.

38. Avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 42 din Legea nr. 571 privind Codul fiscal – Pl-x 256.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget?

Vă rog, prezentați raportul, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

În ședința din 29 aprilie 2015, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art. 42, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 28 aprilie 2014.

La întocmirea raportului suplimentar s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul negativ al Comisiei pentru învățământ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au reexaminat propunerea legislativă menționată mai sus în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma reexaminării propunerii, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. La dezbateri generale. Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota pentru raportul de respingere a acestei legi. Și nu doar pentru că este vorba de modificarea vechiului Cod fiscal și pentru faptul că a intrat deja un nou Cod fiscal în vigoare, ci și pentru că există foarte multe sincope tehnice în redactarea acestei propuneri de lege. Și dați-mi voie să mă raportez la câteva dintre ele. În primul rând, drepturile de autor, din punctul de vedere al legislației fiscale, sunt tratate ca redevențe și nu pot face obiectul unui premiu primit în urma unei competiții interne sau internaționale. De pildă, dacă un student nerezident participă la un concert sau la un concurs, nu este necesară încheierea unui contract.

Totodată, din al doilea punct de vedere, propunerea legislativă nu cuprinde elemente care să definească foarte clar participarea elevilor sau studenților la evenimente de profil. Sintagma „evenimente de profil” este supusă unor dificultăți majore de administrare.

În al treilea rând, apare la un moment dat formularea „inclusiv elevi și studenți nerezidenți”. Or, aici fac mențiunea că tratamentul fiscal al nerezidenților se regăsește într-un alt titlu al Codului fiscal.

Și aș putea continua cu argumentele tehnice, dar nu cred că este nevoie, suntem în acord că trebuie respins acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții, rămâne la votul final, are raport de respingere.

Următorul.

39. Proiectul de lege pentru completarea art. 141 alin. (2)

din Legea nr. 571 privind Codul fiscal – PL-x 747.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Tot comisia.

Vă rog, succint, domnule deputat.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 141 alin. (2)

În ședința din 11 septembrie 2012, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru reexaminare, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 28 noiembrie 2011.

La întocmirea prezentului raport suplimentar s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizele negative ale Comisiei pentru politică economică și Comisiei pentru învățământ.

În ședința comisiei s-au exprimat părerile deputaților și s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei respingerea acestui proiect, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Intervenții, dacă sunt? Da, vă rog.

Doamna... Grupul PNL, Andreea Paul. Vă rog, doamna deputat.

Și la acest proiect de lege Partidul Național Liberal va vota în favoarea raportului de respingere a proiectului

de lege. Și este foarte straniu că un fost premier, ca Victor Ponta, nu reușește, în peste trei ani de mandat, să operaționalizeze această scutire de la plata TVA a drepturilor de proprietate intelectuală, dar depune un proiect de lege pentru care este incapabil să-și obțină suportul nici măcar din partea propriilor săi colegi.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

40. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 140 din Legea nr. 571

Plenul Camerei a hotărât retrimiterea acestui proiect la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în vederea reexaminării, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul acesta în ședința din 2 aprilie 2012.

La întocmirea raportului suplimentar s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul negativ al Comisiei juridice și avizul negativ al Comisiei pentru politică economică.

În ședința din 8 septembrie 2015 s-a discutat proiectul de lege menționat, deputații prezenți la lucrările ședinței comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să respingă acest proiect de lege, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

Din nou, da pentru respingerea raportului din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Dar haideți să discutăm pe fond ce spune această propunere de lege: reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pentru energia electrică.

Dragii mei,

Pe scurt. Orice facilitate fiscală este bine-venită, în condiții de sustenabilitate. Din nou este regretabil că un fost premier nu reușește să facă ceea ce propune în acest proiect de lege, dar vine să promită o relaxare fiscală pentru anii care vin.

Și acum trag un semnal de alarmă bugetară: pe condițiile actuale de relaxare fiscală, în anul curent, deficitul structural este de -3% din produsul intern brut, iar pentru anul viitor este de -4% din produsul intern brut. Lucrurile stau foarte grav din acest punct de vedere și orice angajament suplimentar pentru majorarea cheltuielilor bugetare sau pentru diminuarea veniturilor bugetare atașează noi presiuni pentru ajustarea bugetară. Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

41. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește. Tot Comisia pentru buget.

Vă rog să prezentați raportul de respingere.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea aceasta, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii legislative, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Da, doamna Andreea Paul. Sunteți de serviciu astăzi, doamnă. Vă rog.

Din nou, vom vota pentru raportul de respingere. Ideea era bună în acest proiect de lege, dar pragul pentru clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost deja reglat prin Codul fiscal anterior.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere, da. 42. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii doresc? Nu.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea aceasta.

Conform prevederilor art. 75, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ și avizată negativ de către Guvern. În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au examinat propunerea în ședința din 8 septembrie 2015. În urma examinării propunerii, membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Mulțumesc.

Nu mai sunt alte dezbateri, rămâne la votul final.

43. Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571 – Codul fiscal.

Dacă inițiatorii...

Nu.

Comisia.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea respectivă.

În conformitate cu art. 75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, comisia a dezbătut în ședința din 8 septembrie 2015 acest proiect.

În urma examinării, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Doamna Andreea Paul, vă rog. Ați ratat-o pe cea de dinainte. Da, vă rog, da.

Este o inițiativă a unui grup de parlamentari liberali, dar pentru că prevederile au fost deja introduse în noul Cod fiscal, privind reducerea TVA-ului la alimente, considerăm că este corectă decizia de respingere a actualului proiect de lege.

Dar e bine de știut că este o inițiativă liberală. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

44. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatoarea, doamna Stoica, dorește? Nu dorește. Comisia.

Vă rog, domnule deputat.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și avizată negativ de Guvern, Comisia pentru politică economică și Comisia juridică.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au dezbătut în ședința din 8 septembrie propunerea legislativă.

În urma examinării propunerii, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamnă Andreea Paul, vă rog.

În acest proiect se propune indexarea nivelului deducerilor personale din venitul net lunar acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sub un anumit prag valoric, dar și majorarea pragului salarial pentru care se acordă deducerile personale. Tot sistemul de deduceri personale a fost revizitat semnificativ în noul Cod fiscal.

Așadar, Partidul Național Liberal votează pentru raportul de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 70

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și avizată negativ de Guvern și Comisia juridică. În ședința din 8 septembrie membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă.

În urma examinării și a exprimării opiniilor, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Nu dorește nimeni. Mulțumesc. Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

46. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Pl-x 271/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Da, vă rog, domnule Guran. Sunt 60 de deputați ai PNL inițiatori.

## Mulțumesc.

Sunt cel care a inițiat această lege. Prevederile respective sunt prinse în noul Cod fiscal, dar altceva vreau să spun și ne-am lovit toți parlamentarii de acest lucru. În 2013, când am inițiat legea, a venit aviz negativ de la Guvern, dar nu pe motivul că ar fi prins în Codul fiscal, că nici nu se discuta atunci de Codul fiscal, ci pe motiv că nu sunt bani. Era vorba doar de un lucru: 2% din impozitul pe venitul pensionarilor să poată să meargă către ONG-uri, cum se întâmplă și la celelalte venituri, pentru că pensionarii au sesizat că vor și ei să se organizeze în ONG-uri, dar nu au fonduri... să aibă acest drept.

Ce vreau să subliniez aici? Când vii cu o inițiativă ca parlamentar, îți dă imediat peste nas Guvernul că nu se poate. După aceea, când se gândește Guvernul că ar trebui făcut, se poate. Cu alte cuvinte, încă o dată se demonstrează un lucru, un lucru care văd că nu deranjează pe mulți dintre noi. Pe mine mă deranjează. Faptul că, de fapt, nu Parlamentul conduce acest proces legislativ, ci Guvernul. Deci în continuare s-a demonstrat..., mă refer la Guvernul Ponta atunci, probabil și celelalte guverne, dacă le luăm în urmă, nu are rost să politizăm, să spunem că doar PSD-ul face sau..., dar în speță vorbim acum de Guvernul Ponta. Deci Guvernul Ponta a nesocotit și bănuiesc că în viitor se va întâmpla la fel cu celelalte guverne – să sperăm că nu –, a nesocotit, de fapt, prerogativele noastre de parlamentari, de a putea să legiferăm. Eu fac un apel la dumneavoastră, la colegi, să nu mai permitem ca anumite inițiative corecte și bune să fie respinse nici măcar de către un ministru, de nu știu ce funcționar dintr-un minister, pe nu știu ce motive care nu sunt reale. Uitați, așa nu putem să progresăm, așa nu putem să ne afirmăm poziția noastră de parlamentar și poziția noastră de Parlament, de legiuitor.

Vă mulțumesc.

## Comisia?

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul de respingere.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în data de 27 mai 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și negativ de Guvern și Comisia juridică.

Propunerea a fost dezbătută în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării și a exprimării opiniilor, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

47. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 436/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat, raportul.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea alin. (2) al art. 160

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și avizată negativ de Guvern, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică.

În ședința din 8 septembrie această propunere a fost dezbătută de către membrii comisiei.

În urma examinării propunerii și a opiniilor exprimate, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Vă rog. Semnalizați cumva, ridicați mâna. Vă rog, doamnă Andreea Paul, Grupul PNL.

Este o propunere legislativă liberală, în rândul inițiatorilor sunt și eu, iar prin acest proiect noi vizam, de fapt, diminuarea evaziunii fiscale în zona lanțului alimentar și taxarea inversă pe TVA în sectorul alimentar. Dar pentru că lucrurile în noul Cod fiscal au fost reglate așa cum au fost reglate deja, considerăm că într-adevăr este justificat raportul de respingere a actualului proiect de lege. Aceasta nu înseamnă însă că problema evaziunii fiscale în zona sectorului alimentar a fost rezolvată. Nici pe departe!

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

48. Următoarea, Propunerea legislativă pentru completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 561/2013.

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 70

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru buget au dezbătut această propunere legislativă în data de 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii și a opiniilor exprimate, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamnă Paul, vă rog.

Este al treilea proiect de lege respins astăzi, pe același obiectiv, și anume redirecționarea a 2% din veniturile pensionarilor. Și aici considerăm că raportul de respingere este justificat, la fel ca celelalte două propuneri de lege. Nu mai intru în detalii tehnice decât dacă dorește colegul din față.

Nu dorește. Alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

49. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 500/2014.

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în ședința din 24 noiembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru politică economică și punctul de vedere negativ al Guvernului.

În ședința din 8 septembrie 2015 deputații prezenți la lucrările ședinței au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

50. Următorul, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul, domnul Trifon Belacurencu? Nu.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 februarie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizele negative ale Comisiei juridice și Comisiei pentru industrii.

În ședința din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect și au înaintat plenului Camerei Deputaților hotărârea, care a fost adoptată cu majoritate de voturi, să respingă acest proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamnă Andreea Paul, vă rog, Grupul PNL.

Este al doilea proiect de lege cu aceeași propunere, de a reduce cu jumătate impozitul pe clădirile și impozitul pe terenurile acestora pentru acele imobile care sunt situate în zona Mării Negre, deținute de către persoane juridice, și care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de minimum șase luni, în cursul unui an calendaristic.

Le respingem pe ambele. Și n-am intervenit la prima dintre ele, care avea același obiect de reglementare, din simplul motiv că în noul Cod fiscal am dezbătut cam două zile și jumătate doar nivelul de impozitare a activității turistice din zona montană și de litoral și consider că este just reglementată în noul Cod fiscal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

51. Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri fiscale pentru stimularea consumului și relansarea activităților economice, Pl-x 544/2014.

Dacă inițiatorii...?

Da.

Domnul deputat de Brașov, vă rog. Domnul Ialomițianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt inițiator al acestei inițiative legislative. Ea a fost propusă prin 2014, în primăvară, se referea la reducerea TVA-ului în două etape, să avem o taxă pe valoarea adăugată la alimente de 9%, dar în două etape, și cota standard să se reducă de la 24% la 19%, tot în două etape, și să aplicăm pentru anumite operațiuni taxarea inversă. Aceste lucruri sunt în Codul fiscal.

Dar vreau să vă spun un lucru: această inițiativă a fost blocată de fosta majoritate pentru a nu fi discutată, pentru că se știa că, dacă vine în plen, trebuie votată. Sigur, a fost blocată până acum și toate lucrurile acestea sunt în Codul fiscal. Totuși, mă bucur că n-a fost plagiată în totalitate de Victor Ponta, pentru că era vorba de reducerea TVA-ului în două etape. Și ați văzut la Codul fiscal, în 2015, că toți au spus că ne-am grăbit să facem o reducere masivă a fiscalității și unele măsuri au fost amânate.

Sigur că această inițiativă nu mai are obiect, dar dovedește că a fost o inițiativă gândită. Sigur că TVA-ul ar fi intrat..., reducerea ar fi intrat de la 1 ianuarie 2015, prima parte, și a doua etapă în 2016. Cred că rezultatele ar fi fost mult mai bune, măsurile ar fi fost sustenabile.

Sigur că, acum, cu ce ne confruntăm? Cu o creștere a deficitului la 2,95, prin faptul că măsurile acelea n-au fost gândite, ale Guvernului Ponta, și s-ar putea să se sară de 3%. Dacă s-ar fi aplicat această inițiativă, ar fi fost sustenabilă și într-adevăr ar fi fost o reducere a prețurilor și o stimulare a consumului în mod sustenabil. Sigur că nu poate fi susținută acum această inițiativă, pentru că toate acele reduceri sunt în Codul fiscal. Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Comisia?

Vă rog.

Raport asupra Propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri fiscale

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea în ședința din 2 decembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În ședința din 8 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestuia.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

La dezbateri generale?

Doamna Andreea Paul. Este și inițiatoarea acestui proiect de lege.

Vă rog.

Grupul PNL.

Nu doar că am inițiat, alături de colegii mei, acest proiect de lege, dar am și fost consecventă și am înfăptuit deja ceea ce am scris în proiectul de lege. Prin amendamentul pe care l-am depus la Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, TVA s-a redus la 20% și tot prin amendamentul pe care personal l-am depus la Codul fiscal de la 1 ianuarie 2017 TVA este și va fi 19%. Este deja în lege. Ceea ce am spus, am și făcut. Am spus că diminuăm TVA și că trebuie revenit la nivelul de 19% și am și făcut acest lucru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

52. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19[4] alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 112/2015.

Dacă inițiatorii doresc?

Nu doresc.

Comisia?

Vă rog, prezentați raportul, Comisia pentru buget.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 19[4] alin. (1)

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea în ședința din 25 februarie.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice și avizul negativ al Comisiei pentru politică economică și, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În ședința din 8 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect de lege și, în urma voturilor exprimate, au trimis plenului Camerei Deputaților propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamnă Andreea Paul, vă rog. Ultima. Mai avem una. Vă rog.

Impactul bugetar al acestei propuneri legislative este de minus 0,03% din produsul intern brut pe anul 2015 și de minus 0,04 din PIB pentru anul 2016.

Așadar, Partidul Național Liberal este în acord cu raportul de respingere a actualului proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt. Rămâne la votul final.

53. Și ultimul, Proiectul de lege pentru completarea art. 296[23 ] din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 296[23 ] din Legea nr. 571

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 mai 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În ședința din 8 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestui proiect.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Acestea fiind spuse, încheiem aici prima parte a ședinței noastre.