Stenogramă plen

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene a fost raportor doamna senator Gabriela Crețu.

În cadrul ședinței din 19 aprilie au fost analizate punctele de vedere de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de la Comisia economică și avizul Comisiei pentru muncă, precum și fișa de sinteză de la Serviciul pentru afaceri europene.

Propunerea de directivă are în vedere revizuirea Directivei privind detașarea lucrătorilor, cu scopul de a combate practicile neloiale și de a promova principiul conform căruia aceeași muncă desfășurată în același loc ar trebui să fie remunerată în același mod.

Principalele modificări se referă la legislația muncii, care trebuie să se aplice lucrătorilor detașați în cazul în care durata anticipată sau efectivă a detașării depășește 24 de luni, și, de asemenea, se înlocuiește „salariul minim” printr-o trimitere la „remunerație” și se impune statelor membre obligația de a publica informații privind elementele constitutive ale remunerației.

Se adaugă un nou alineat, care se referă la situații legate de lanțurile de subcontractare, precum și condițiile aplicabile lucrătorilor puși la dispoziție de o agenție de muncă

temporară stabilită într-un alt stat membru decât statul membru de stabilire a întreprinderilor utilizatoare.

În urma examinării, se constată că prezenta propunere de directivă nu respectă nici principiul subsidiarității, nici al proporționalității.

În consecință, considerăm că propunerea încalcă art. 2 din Protocolul nr. 2, anexat Tratatului de Lisabona, conform căruia, înainte de a propune acte legislative, Comisia europeană ar trebui să efectueze consultări ample, inclusiv analiza dimensiunii regionale și locale a acțiunilor preconizate.

Aceste deficiențe au fost semnalate de mai multe state membre.

Pe de altă parte, propunerea încalcă art. 5 din Protocolul nr. 2, anexat Tratatului de la Lisabona, potrivit căruia orice proiect de act legislativ ar trebui să conțină o fișă detaliată, care să permită evaluarea conformității cu principiul subsidiarității și al proporționalității.

În același timp, propunerea în sine vizează mai multă protecție lucrătorilor detașați, ceea ce determină o neconcordanță între temeiul juridic al propunerii și intenția și măsurile propuse.

Ca urmare a dezbaterilor și analizei pe care membrii Comisiei pentru afaceri europene au făcut-o, propunem plenului Parlamentului și

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumim.

Există puncte de vedere?

## Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul navigației interioare și de abrogare a Directivei 96/50/CE a Consiliului și a Directivei 91/672/CEE a Consiliului – COM(2016) 82 final.

O rog pe doamna senator Boagiu să prezinte atât raportul, cât și proiectul de hotărâre. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna Anca Boagiu.

În cadrul ședinței comisiei au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului Muncii, precum și fișa de sinteză de la Serviciul pentru afaceri europene.

În urma examinării, se constată că prezenta propunere de directivă respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Se precizează că stimulează mobilitatea forței de muncă. În egală măsură se apreciază elaborarea propunerii, avându-se în vedere întreprinderile mici și mijlocii și impactul acestei propuneri asupra activității acestora, care este pozitiv.

În consecință, în urma analizei, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport și supun plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare. Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportorul comisiei a fost domnul senator Octavian Motoc.

Au fost analizate punctele de vedere prezentate de Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Externe.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:

Constată că sunt respectate principiile subsidiarității și proporționalității, dar considerăm că România trebuie să respingă introducerea în regulamentul actual a produselor care conțin nutrienți sau materii organice reciclate din biodeșeuri sau din alte materii prime secundare.

Reutilizarea materiilor prime, care sunt în prezent eliminate ca deșeuri, constituie o problemă, deoarece este puțin cunoscut impactul asupra mediului și, implicit, asupra sănătății umane, iar în urma consumului produselor fertilizate cu substanțe provenite din aceste deșeuri pot exista efecte, riscul contaminării cu agenți patogeni proveniți de la subprodusele de origine animală.

Și recomandăm: România este în favoarea adoptării soluției 2, prin care tehnica de reglementare a Regulamentului privind îngrășămintele, și anume omologarea

de tip, rămâne neschimbată și este extinsă la armonizarea îngrășămintelor provenite din materii prime organice și la alte produse din domeniul îngrășămintelor, cum ar fi biostimulatorii plantelor.

Ca urmare a analizei, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să formuleze o opinie și supun aprobării plenului Parlamentului, plenului Senatului, proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul propus.

Punctul 6, secțiunea I, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs – COM(2016) 120 final.

O rog pe doamna, președintele Comisiei pentru afaceri europene, să prezinte proiectul... să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Raportorul Comisiei pentru afaceri europene este domnul senator Dorin Mircea Dobra.

Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Afacerilor Interne.

Au fost analizate avizele emise de Comisia pentru apărare, de Comisia specială comună pentru aderarea României la Spațiul Schengen, precum și de Comisia pentru drepturile omului și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

Ca urmare a examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații.

Se notează:

– necesitatea obținerii rezultatelor concrete în ceea ce privește mecanismul de transfer;

– îndeplinirea de către România, încă din anul 2011, a tuturor criteriilor și standardelor acquis-ului Schengen;

– confirmarea de către FRONTEX a absenței oricăror probleme la granița României privind migrația ilegală, a îndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor de securizare a frontierei externe a Uniunii Europene.

Considerăm...

Se consideră cruciale aplicarea, concomitent cu lipsa controalelor la frontierele interne, a formulării unei politici comune în domeniul azilului, imigrației și controlului la frontierele externe, bazate pe solidaritatea dintre statele membre și pe principiul echității față de resortisanții țărilor terțe. Recomandăm aplicarea uniformă și congruentă a prevederilor Regulamentului de la Dublin la nivelul tuturor statelor membre.

Ca urmare, cu majoritate de voturi, am formulat o opinie, pe care o supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

și Consiliu – Prim raport privind transferul și relocarea – COM(2016) 165 final.

O rog pe doamna președinte al comisiei să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Există puncte de vedere la grupurile parlamentare? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre propus.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu care însoțește Propunerea de regulament al Consiliului privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii – COM(2016) 116 final.

Doamnă președinte, vă rog să prezentați proiectul de hotărâre și raportul.

Raportorul comisiei este domnul senator Dorin Mircea Dobra.

Au fost analizate punctele de vedere expuse de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne, precum și avizele elaborate de Comisia pentru apărare, Comisia pentru drepturile omului, precum și Serviciul pentru afaceri europene, fișa de sinteză.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene notează:

– necesitatea elaborării unui instrument care să ofere sprijin financiar de urgență pentru operațiunile umanitare, de care depinde salvarea de vieți omenești pe propriul teritoriu;

– acoperirea tuturor tipurilor de operațiuni de asistență, salvare și protecție, al căror scop este să protejeze viața, să aline suferința și să apere demnitatea umană;

– bugetarea a 700 de milioane de euro în perioada 2016–2018.

Ca urmare a dezbaterilor, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport și supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Puncte de vedere, grupuri parlamentare? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre propus.

Punctul 3, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportorul comisiei este domnul senator Dorin Mircea Dobra.

Au fost analizate punctele de vedere expuse de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne, precum și procesul-verbal al Comisiei speciale comune a Camerei și Senatului pentru aderarea României la Spațiul Schengen și fișa de sinteze elaborată de Serviciul pentru afaceri europene.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene notează:

– divergențele substanțiale între statele membre în ceea ce privește programele și practicile lor de relocare;

– lipsa capacităților de primire și a asigurării unei cazări adecvate;

– lipsa resurselor umane în gestionarea transferului și relocării.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport și supun spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind raportul.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dezbateri?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul.

Punctul 4, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Următoarele etape operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației – COM(2016) 166 final.

Vă rog, doamnă președinte, să prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

Raportorul comisiei este domnul senator Dobra.

Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului de Externe și ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și avizele emise de Comisia pentru apărare, Comisia specială comună pentru aderarea României la Spațiul Schengen și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene notează următoarele: 1. Caracterul temporar și excepțional al demersurilor pentru returnarea tuturor noilor migranți aflați în situație neregulamentară și a solicitanților de azil care traversează Marea Egee din Turcia către Grecia.

2. Pentru Turcia notează:

– suplimentări contractuale de 40 de milioane de euro prin Programul alimentar mondial, pentru asistența alimentară, prin intermediul unui sistem electronic, pentru 735.000 de refugiați sirieni;

– 15 proiecte cu valoare totală de 50 de milioane de euro;

– alocarea a 55 de milioane de euro din Instrumentul pentru refugiații din Turcia către Fondul fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană.

3. Pentru Siria notăm:

– ajutorul umanitar din partea Uniunii, în valoare de 468 de milioane de euro;

– alte 50 de noi proiecte, în valoare totală de 200 de milioane de euro.

În urma analizei și dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport și supun spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind raportul. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Există puncte de vedere diferite de la grupurile parlamentare?

Nu există.

Declar dezbaterile închise.

Reluăm votul.

Vă rog să votați.

63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Adoptat.

Și, în sfârșit, ultimul proiect de la această categorie, punctul 5, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Al optulea raport semestrial privind funcționarea spațiului Schengen, 1 mai – 10 decembrie 2015 – COM(2015) 675 final.

Doamnă președinte, ultimul raport pe care-l aveți. Vă rog, microfonul 7.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, senator a fost... raportor a fost domnul – mă scuzați – senator Dorin Mircea Dobra.

Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului de Externe și ale celui de Interne, precum și procesele-verbale ale Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru apărare, ordine publică, Comisiei juridice și fișa de sinteză de la Serviciul pentru afaceri europene.

În urma examinării, se notează:

1. Preocuparea permanentă și în continuă creștere a Uniunii pentru gestionarea cât mai eficace a fluxului migrator la frontierele externe și interne.

2. Complianța României în:

- preluarea dispozițiilor incidente și aplicarea

- responsabilă a acestora;

– respectarea cvasiunitară... cvasiunanimității obligațiilor care-i revin unui stat membru al Spațiului Schengen, chiar dacă încă, din motive politice internaționale, nu i se acordă acest statut.

Se consideră cruciale păstrarea caracterului temporar al reintroducerii controalelor la frontierele interne, precum și păstrarea în responsabilitatea statelor membre a reglementărilor legislative la nivelul frontierelor interne.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii și supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Domnule senator Dobra, aveți microfonul central sau microfonul 2, dacă doriți.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru oportunitate.

Pentru stimații mei colegi voiam doar să precizez, în calitate de raportor, că întreaga secțiune 6 de pe ordinea de zi face parte din efortul Uniunii Europene – constitutivă, parte constitutivă din efortul Uniunii Europene – de a controla, administra și, pe cât posibil, manageria cea mai mare criză din istoria Uniunii Europene, de la construcția ei.

Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Stimați colegi, la punctul 7, secțiunea I, este înscrisă numirea unui membru al Consiliului Național de Integritate.

Îl rog pe președintele Comisiei juridice, prezent, să prezinte raportul...

Domnule senator Pașcan, în calitate de vicelider al Grupului PNL, vă rog, până ne dumirim și cu...

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Am acceptat să începem ședința, deși era evident că nu avem cvorumul necesar, tocmai pentru a trece aceste proiecte importante. Dar, în momentul de față, știind că sunt și alte legi care trebuie dezbătute cu mare importanță, vă rog să constatați, conform regulamentului, că nu avem cvorumul de ședință.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Sigur că o să verificăm cvorumul, atâta timp cât un vicelider de grup invocă acest incident procedural.

Vreau să vă aduc la cunoștință că este prezentă doamna Valerica Secoșan, membru titular desemnat de Ministerul Finanțelor Publice pentru a candida la o funcție în Consiliul Național de Integritate.

Probabil că, după ce vom verifica cvorumul, dacă va fi, vom continua dezbaterile, iar dacă nu este cvorum, adică 82 de voturi, urmează să continuăm dezbaterile într-o ședință viitoare.

Pentru verificarea cvorumului, vă rog, votați. Rog toți colegii să voteze!

Prezenți la dezbateri 58 de colegi.

59! Unul n-a votat!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, unul..., cineva nu a votat!

55 plus 3, plus 1.

În aceste condiții, stimați colegi, din lipsă de cvorum, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința de astăzi și să vă aduc la cunoștință o oportunitate care a apărut: să continuăm lucrările pentru sesiunea de întrebări, interpelări acum, și nu la ora 18.15.

Mulțumesc tare mult.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Stimați colegi,

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Sper că ședința de partid s-a terminat și sunteți deja în campanie!

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește domnul Agrigoroaei Ionel.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vine direct Agrigoroaei.

**Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

Nu mai am!

## A, nu mai aveți!

Atunci, îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez o interpelare domnului prim-ministru Dacian Cioloș, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Legea mierii românești”. Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

România este unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa. Mai mult, calitatea mierii românești este de departe cea mai bună la nivel mondial. În România există în prezent în jur de 1,4 milioane de familii de albine, nivel similar cu cel de dinainte de 1989.

Cu toate acestea, piața românească este invadată de miere de albine din afara Europei, în special din China și America Latină. Cel mai grav este faptul că produsul importat, de calitate mai mult decât îndoielnică, e vândut ca miere românească. Se pune astfel în pericol sănătatea consumatorilor, fiind cunoscut faptul că există multă miere de albine sintetică introdusă de unii importatori.

România importă anual între 1.500 și 2.000 de tone de miere, ceea ce reprezintă în jur de 10% din producția națională. Așa cum s-a întâmplat și în industria textilă, cea a produselor electronice sau cea alimentară, au apărut și multe falsuri și produse contrafăcute în acest domeniu și au pus populația în pericol. Prețul mierii chinezești este cu mult sub cel practicat de apicultorii români. Produsul se vinde pe piață cu 8 lei borcanul, preț cu cel puțin o treime sub cel al mierii românești. Importatorii își bat joc, practic, atât de producători, cât și de consumatorii români, de clientul final.

România importă anual între 1.500–2.000 de tone de miere, ceea ce reprezintă în jur de 10% din producția națională, dar, în același timp, 50% din producția internă este exportată, iar din acea producție internă de 50% mai bine de 80% merge la export în Germania. Este aberant! Produsul românesc printre cele mai apreciate la export pe cea mai pretențioasă piață din lume, în Germania, este compromis prin importatorii din Asia și alte zone ale lumii, care-și vând mierea de slabă calitate ca produs românesc!

Domnule prim-ministru, trebuie urgent să modificăm legislația și să interzicem, sub sancțiunea Codului penal, amestecul de miere românească cu cea chinezească sau din America Latină ori din orice altă țară, atâta timp cât compromite produsul nostru. Un produs românesc autentic, așa cum este mierea de albine, trebuie protejat, promovat și stimulat prin consumul și exportul acestuia! Mai mult, deși suntem pe primele locuri la producția de miere, românii sunt pe ultimele locuri la consum. Un român consumă anual sub 500 de grame de miere de albine, față de 2,5–3,5 kilograme pe cap de locuitor pe an în țările nordice, Germania, Italia și Franța.

Dar să fie întrebare, nu declarație politică!

E o întrebare, domnule președinte.

Bine. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc mult.

O întrebare adresată domnului Vasile Dâncu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Drumul Iași–Miroslava–Țibănești–Dagâța”.

Domnule ministru,

În anul 2011, prin actul normativ OMDRT nr. 1.402/2011, drumul județean Iași–Miroslava–Țibănești–Dagâța a primit o finanțare de 76 de milioane de lei pentru patru sectoare. Ulterior, acest drum a fost scos pe nedrept din Programul național de dezvoltare a infrastructurii, proiect prioritar. Nerealizarea investiției în cel mai scurt timp va avea repercusiuni extrem de grave.

Sunt câteva aspecte vitale pe care vă rog să le luați în considerare:

– drumul este de o importanță vitală pentru aproape 400.000 de locuitori care, în acest moment, sunt izolați de civilizație în partea de vest a județului Iași;

– modernizarea rutei Roman–Dagâța–Țibănești–Iași va permite decongestionarea circulației pe una din cele mai aglomerate șosele, ce leagă capitala Moldovei, Iași, de București, prin Târgu Frumos;

– drumul are o importanță strategică, fiind varianta cea mai rapidă de acces din zona de vest a Moldovei către granița cu Republica Moldova, prin Vama Albița.

Domnule ministru, vă rog să-mi comunicați când va aloca ministerul pe care-l conduceți sumele necesare continuării și finalizării de urgență a lucrărilor, astfel încât peste 400.000 de oameni să poată avea acces la civilizație.

Vă mulțumesc. Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregătește domnul senator Vasiliev Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint o întrebare adresată doamnei ministru al justiției, Raluca Prună, având ca obiect: „Dosarele instrumentate de DNA cu privire la contractul pentru licențe Microsoft”.

În cursul anului 2014, Direcția Națională Anticorupție a anunțat începerea urmăririi penale în așa-zisul dosar „Microsoft” împotriva unor foști miniștri din guvernele Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu și Emil Boc. Ulterior, au fost trimiși în judecată doar fostul ministru al comunicațiilor din Guvernul Boc, Gabriel Sandu, fostul primar al municipiului Piatra-Neamț, Gheorghe Ștefan, și oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae, care au fost condamnați recent, în primă instanță, la pedepse modice, ultimul cu suspendare condiționată.

Pentru considerentele expuse, vă solicit să-mi comunicați numărul de înregistrare și stadiul de soluționare a dosarelor în care sunt cercetați ceilalți foști miniștri împotriva cărora a fost începută urmărirea penală în așa-zisul dosar „Microsoft”. De asemenea, vă solicit să-mi comunicați dacă a fost înregistrat dosar penal cu privire la declarațiile făcute în cursul urmăririi penale de către fostul ministru al comunicațiilor, Gabriel Sandu, în sensul că, pentru a obține sprijinul Guvernului în derularea contractului pentru licențe Microsoft, a oferit lunar o sumă de bani – 300.000 de euro – fostului prim-ministru și președinte al PDL, Emil Boc, și a contribuit la finanțarea campaniei electorale a fostului președinte Traian Băsescu din anul 2009 cu suma de 5 milioane de euro, urmând să-mi precizați numărul de înregistrare și stadiul de soluționare a dosarului. Totodată, vă solicit să-mi comunicați dacă a fost întocmit dosar penal referitor la denunțul făcut în cursul urmăririi penale de către omul de afaceri Dorin Cocoș, în sensul că, cu scopul de a primi sprijin guvernamental pentru derularea contractului pentru licențe Microsoft, la cererea secretarului general de atunci al PDL, Vasile Blaga, a finanțat campania electorală a fostului președinte Traian Băsescu din 2009 cu suma de 3 milioane de euro, pentru care nu i-au fost remise chitanțe, urmând să-mi precizați numărul de înregistrare și stadiul de soluționare a dosarului.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Vasiliev Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Una din instituțiile cele mai ineficiente, mare consumatoare de fonduri, cu rezultate dezastruoase, este, fără îndoială, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

Numărul de kilometri de autostradă realizați în ultimii 26 de ani în România arată neputința statului român, neputință reprezentată prin CNADNR.

Din aceste motive, vă adresez următoarea întrebare:

Care este numărul total al angajaților CNADNR și câți dintre aceștia au pregătire tehnică de specialitate, respectiv ingineri constructori?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Constat că nu mai sunt colegi în sală.

Deci următorii colegi au depus întrebările și interpelările:

– Silistru Doina, Coca Laurențiu Florian, Mohanu Nicolae, Bodog Florian Dorel, Cordoș Alexandru – Grupul parlamentar al PSD;

– Grigoraș Viorel, Ichim Paul, Tișe Alin Păunel, Oprea Dumitru, Ghilea Găvrilă, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

- Vochițoiu Haralambie – Grupul parlamentar al UNPR;

- Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator. De asemenea, interpelări:

- Cordoș Alexandru – Grupul parlamentar al PSD;

- Tișe Alin Păunel, Tătaru Nelu, Igaș Traian Constantin,

- Ghilea Găvrilă, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

- Vochițoiu Haralambie – Grupul parlamentar al UNPR; – Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator. Și atât.

- Întrebările..., răspunsurile la întrebări și interpelări.

- Doamna secretar de stat Gabriela Scutea i-a prezentat

- personal domnului senator Valer Marian.

- De asemenea, Ministerul Justiției solicită amânare.

- Și Ministerul Transporturilor, de asemenea. Interpelări.

Domnul secretar de stat András Király i-a prezentat domnului Valer Marian răspunsul personal.

Și doamna secretar de stat Gabriela Scutea, de asemenea, a prezentat acest răspuns personal.

- Cu acestea, închidem ședința de întrebări și interpelări

- adresate Guvernului.

Vă doresc o seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943308]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 86/9.V.2016 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei