Stenogramă plen

Stimați colegi, liderii de grup, vă rog, să-și invite colegii în sala de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Suntem 122 de colegi prezenți în sală, până la acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de astăzi și de mâine; programul de lucru pentru perioada 18–23 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 12–18 septembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, la ora 17.00 avem primirea de răspunsuri și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Domnule Dobre, vă rog.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute, Partidul Național Liberal a suferit o grea pierdere – președintele de onoare al partidului nostru a decedat. Mircea Ionescu-Quintus a fost unul dintre refondatorii Partidului Național Liberal, l-a condus aproape un deceniu, a fost tot timpul la conducerea acestui partid, de-a lungul întregii perioade postbelice, și, nu în ultimul rând, a

fost membru, încă din 1936, al celui mai vechi și important partid istoric al țării noastre.

La sfârșitul săptămânii trecute, clasa politică românească a suferit o mare pierdere. Mircea Ionescu-Quintus a fost, rând pe rând, ministru, vicepreședinte și președinte al Senatului, dar, nu în ultimul rând, a fost un om care a făcut politică în acești ani, după 1990, cu credință, cu eleganță, cu toleranță, cu capacitate de dialog, cu înțelepciune, ceea ce, să recunoaștem, este foarte rar și din ce în ce mai rar.

România a pierdut la sfârșitul săptămânii trecute un om care și-a servit țara – și când folosesc aceste cuvinte nu se datorează numai faptului că și-a îndeplinit o funcție de demnitar sau o funcție sau alta, poate puțini știu, Mircea Ionescu-Quintus a fost pe front, de la început până la sfârșit, în linia a III-a, de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial. Realmente și-a servit patria.

Doamnelor și domnilor, în numele grupului nostru, vă cer să păstrăm un moment de reculegere pentru acest mare om politic și român.

Vă mulțumesc.

Procedură, domnul Munteanu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Există o solicitare a grupului nostru privind modificarea componenței unei comisii. A fost o eroare. Domnul Drăghici rămâne la Comisia juridică și domnul Popa Mihai Valentin rămâne la Comisia pentru transporturi. Dintr-o greșeală s-a redactat. Deci se retrage acea solicitare.

Da. Mulțumesc. În continuare...

Procedură, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rugăm să fiți de acord cu mutarea unui proiect de pe ordinea de zi, de la punctul 150 la punctul 6. Este Propunerea legislativă privind „Legea holdingului”, Pl-x 287...

Nu, mă scuzați, vă spun exact...

Pl-x 271...

Sunt două proiecte comasate... Pl-x 271/2010 și Pl-x 305/2010.

Mulțumesc.

Și avem raport la ele? Da? Vă rog, vot.

128 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu a votat...

La punctul 6 ați spus, da? Bun. Domnul Movilă, procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vrem să vă informăm că, începând de astăzi, în conducerea Grupului PMP de la Camera Deputaților au fost cooptați doi noi colegi vicelideri – Ion Tabugan și Ionuț Simionca.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții înainte de a începe ordinea de zi? Nu.

Urmează Declarația privind semnificația Zilei internaționale a democrației.

Vă rog, doamnă deputat Eliza Mădălina Peța – vicepreședinte al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

## **Doamna Eliza Mădălina Peța:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ziua de 15 septembrie, pe care o sărbătorim începând cu 2007 ca Ziua internațională a democrației, are anul acesta o însemnătate cu totul specială pentru parlamente și pentru organizația lor mondială – Uniunea Interparlamentară.

Tema propusă de ONU pentru ediția 2017 este „Apărarea democrației – cea de a 20-a aniversare a Declarației Universale privind Democrația” – un bun prilej pentru a reaminti că alegerea datei de 15 septembrie semnifică, în fapt, deplina recunoaștere și susținere a principiilor democrației, a instrumentelor guvernării democratice și a democratizării relațiilor internaționale, așa cum au fost ele afirmate și asumate de parlamentarii din 138 de țări, în 15 septembrie 1997, când, sub egida Uniunii

Interparlamentare, a fost adoptată Declarația Universală privind Democrația.

Cei douăzeci de ani care au trecut de atunci nu au făcut decât să adauge declarației un plus de valoare, precum și recunoaștere internațională. Concepute fiind în spiritul democrației ca „ideal cu valoare universală”, ca „drept fundamental al cetățeanului” și, în același timp, ca „obiectiv fondat pe valori comune”, principiile și țintele formulate în declarație au trecut pragul dintre milenii, păstrându-și neștirbite actualitatea și importanța.

Vă propun deci să ne alăturăm demersurilor colegilor parlamentari și cetățenilor din întreaga lume și să ne reamintim câteva dintre trăsăturile definitorii ale unei democrații, așa cum sunt evidențiate în acest document: dialogul, educația și cooperarea internațională.

Între prevederile care consfințesc principiile democrației și elementele guvernării democratice regăsim: respectarea pluralismului politic, a tuturor libertăților și a drepturilor cetățenești – politice, economice, sociale sau culturale –, asigurarea unei guvernări eficiente, transparente și responsabile, cultivarea voinței și capacității cetățenilor de a participa la procesele democratice.

Mai mult, declarația afirmă că, în lipsa consensului, orice disensiune trebuie să își găsească rezolvarea prin dialog, un dialog constructiv, tolerant, în deplinul respect al legii, aceeași pentru toți. Dialogul reprezintă principala forță motrice a consolidării democrației în oricare dintre statele lumii și, mai mult, cecul în alb al dezvoltării democratice și durabile la nivel global.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt obiecții?

- La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.

La punctele 4 și 5 nu au sosit încă rapoartele și atunci trecem la punctul 6, care a fost punctul 150 – Propunerea legislativă și Proiectul de lege privind holdingurile – PL-x 305/2010.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Din câte văd eu, nu prea mai sunt în sală... Nu mai este niciunul în sală... dintre inițiatori...

- Punctul 6, domnule Vîlceanu, ce-l pe care l-ați cerut... Din partea comisiilor?

A, OK.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba despre Legea holdingului. Este o lege absolut importantă pentru România, mai ales pentru companiile din industria energetică. Ea a venit cu raport de respingere de la Comisia pentru industrii și vă rugăm să fiți de acord cu retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

- Mulțumesc.

Am spus că încă nu a sosit raportul și mă întorc... Retrimitere la comisie, două săptămâni, vă rog, vot. Unanimitate.

## Aprobat.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Suntem în procedură de urgență. Comisii? Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă?

Comisia pentru buget. Domnul Budăi.

## Mulțumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege mai sus menționat.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 mai 2017.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 171 din 29 martie 2017, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și Comisia pentru sănătate și familie au avizat, de asemenea, favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2017, prin care se modifică art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, intervențiile legislative vizând, pentru personalul din sistemul sanitar, eliminarea excepției de la aplicarea prevederilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv de a elabora regulamentul care stabilește locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia până la data de 1 martie 2017.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale? Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi scurt.

Eliminarea excepției pe art. 21 a permis și permite acordarea sporurilor în sistemul de sănătate, mai ales acolo unde este vorba de muncă grea – Terapie intensivă, Radiologie, unități de primire urgențe, SMURD și Salvare. Vă invit pe toți să votați acest proiect de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Fără amendamente. Legea merge la votul final. Ne întoarcem la punctul nr. 4.

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății; procedură de urgență.

Comisii? Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru muncă?

Doamna Gavrilă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun asupra Cererii de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății

Raportul a fost redactat pe baza examinării cererii în cadrul celor două comisii – Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, având ca finalitate clarificarea cadrului normativ privind învățământul special integrat, eficientizarea relațiilor contractuale ale directorilor unităților de învățământ preuniversitar, înființarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relațiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare și al școlilor doctorale, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea națională, admiterea în liceu și examenul de bacalaureat, reglementarea activității agențiilor de asigurare a calității, din țară sau străinătate, stabilirea modului de organizare și desfășurare a examenului de definitivat în învățământul preuniversitar, eficientizarea cadrului legislativ pentru legislația în domeniu, care să răspundă nevoilor de calificări cerute pe piața muncii.

Legea face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, cu excepția art. I, art. IV, art. VII și art. VIII, asupra cărora se pronunță în calitate de Cameră decizională, și atragem atenția asupra acestei precizări.

Comisiile au dezbătut cererea de reexaminare a legii în ședință comună, în data de 14 septembrie 2017. Au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Comisiile au acceptat în parte solicitările formulate de Președintele României și au aprobat cererea de reexaminare.

Ați observat din enumerare că este o lege complexă, cu foarte multe probleme, multe amendamente, multe dintre ele sunt chestiuni de nuanță, păreri, opinii. Dezbaterea a fost extrem de consistentă și se regăsește în documenteleanexă.

Dezbateri? Doamna Turcan.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă este dovada faptului cum un proiect bun poate fi deturnat într-un mod periculos în Parlament.

Ordonanța nr. 96 a fost dezbătută intens la Camera Deputaților, într-o primă etapă, și ulterior, ajunsă la Senat, a fost mutilată într-un mod care afectează grav sistemul educației și piața muncii.

Ca atare, Președintele României a solicitat reexaminarea acestei inițiative legislative și în comisiile reunite s-au purtat lungi dezbateri. O mare parte dintre solicitările președintelui au fost admise, dar sunt în continuare amendamente pe care Partidul Național Liberal le-a făcut – figurează ca respinse – și o să vă solicităm sprijinul pe ele.

Această ordonanță de urgență permitea înființarea unor programe de licență cu duble specializări pentru formarea inițială a cadrelor didactice. De asemenea, se diversificau traseele de învățare și de carieră ale viitorilor dascăli. Un lucru foarte important, pentru că, din nefericire, o gravă problemă cu care se confruntă astăzi sistemul de educație este slaba pregătire a multor cadre didactice. Unii nu iau concursurile de titularizare sau de definitivat, dar rămân în sistem, cu toate că au note până în 5, și se perpetuează la catedre și, din nefericire, afectează generații și generații de elevi.

Evident că sunt și profesori cu har, iar aceștia trebuie motivați financiar, astfel încât acolo unde există performanță și calitate să existe și sprijin financiar.

În plus, prin această ordonanță se întăreau instituții care au ca atribuție evaluarea calitativă a studiilor și a programelor universitare.

Din nefericire, cu o săptămână în urmă am votat în Parlament o ordonanță prin care s-a prorogat termenul prin care școlile doctorale pot să treacă printr-un proces de evaluare și de acreditare.

Am votat și noi această ordonanță, pentru că, din nefericire, un articol din Legea educației naționale din anul 2011 a fost ignorat și prorogat până în anul acesta, când, în apropierea începutului de an universitar, toți studenții din școlile doctorale riscau să fi parcurs programe care nu erau acreditate.

Concluzionați, doamnă deputat.

...în alte domenii.

De aceea, la cererea de reexaminare am încercat să corectăm aceste derapaje și să fixăm responsabili direcți pentru ceea ce înseamnă proces de evaluare și calitate în sistemul de educație românesc.

În plus, este necesar un sistem transparent de organizare a concursurilor pentru posturile de directori. Am asistat la o făcătură de concursuri de directori, adică de manageri de instituții de educație, care au avut ca unic scop politizarea sistemului de educație.

Am încercat prin această ordonanță să redeschidem – prin amendamentele la această ordonanță –, să redeschidem sistemul de organizare a concursurilor, astfel încât să fie și reprezentanții autorităților locale prezenți la concursurile de directori, tocmai pentru că un contract de management de școală presupune parteneriat între instituția de educație și autoritatea publică locală.

Ca atare, susținem și vom vota cererea de reexaminare, dar vom avea în continuare amendamente la această...

Mulțumesc.

...lege.

Mulțumesc. Domnul Seidler.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vedeți, doamnelor și domnilor, are și opoziția un rol. Și ar fi bine câteodată să ne mai și ascultați.

Astăzi avem în față din nou această lege, pentru că domnul președinte a cerut să fie reexaminată. De ce? Pentru că – vă aduc aminte –, data trecută când am discutat același proiect de lege, v-am atras atenția că există zeci de pagini de amendamente care au fost depuse de Guvern în ultima secundă, care au fost votate în bloc de către comisiile reunite, Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ, fără să fi fost măcar citite. Accentuez: fără să fi citit măcar amendamentele pe care noi le-am votat în bloc în comisiile reunite.

Am atras atunci atenția că practica este total lipsită de orice spirit parlamentar democratic, dar mi-ați dat cu degetul, mi-ați spus că nu este așa.

Ei, iată, reușim să corectăm astăzi măcar o parte din această eroare.

E bine să mai învățăm din ceea ce ni se întâmplă și data viitoare să nu votăm în bloc și în orb, fără să știm și fără să dezbatem mai ales.

Mulțumesc.

Domnul Anton.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă spun de la bun început că ALDE va vota „Da”. Va vota „Da” pentru că s-au corectat o serie întreagă de aberații și, așa cum a spus și doamna președinte al comisiei, am avut discuții lungi pe tema acestei ordonanțe.

Va vota „Da” pentru că această ordonanță va aduce, sperăm noi, ceva îmbunătățiri în sistemul de învățământ. Destul de mici, dar îmbunătățiri.

Vreau să vă spun că acest tip de ordonanță sper să nu mai apară în Parlament. Este, așa, un fel de amestec în care punem câte un pic din fiecare. Și nu cred că vom reuși vreodată să coroborăm și să coordonăm toate aceste mici ajustări. Și nu cred că aceste mici ajustări fac bine unei legi.

Aș vrea să comentez un pic faptul că tot timpul cerem ierarhizarea universităților. Puneți-vă în situația celor din universități! În momentul în care vorbim despre ierarhizare, vorbim despre așezarea lor într-o anumită ordine și, implicit, finanțarea după această ordine.

Cred că ar trebui universitățile să fie clasificate în alt fel și să nu amenințăm neapărat finanțarea, ci să finanțăm alte lucruri specifice, pentru un anumit gen de universități. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

La articole?

Ca să ne ușurăm munca, întreb: este cineva care susține amendamente admise?

Nu.

Atunci, mergem pe amendamente respinse, că acolo înțeleg că e discuția.

Începem cu... dacă aveți același raport ca și mine în față, cu nr. crt. 64, art. 1, de aici încolo.

Vă rog.

Calm, domnule Munteanu, îl am pe domnul Buican aici, lângă mine, suntem oameni cu experiență.

65?

68?

Vă rog. Doamna Cherecheș.

## Mulțumesc.

La art. 258 alin. (1) și (3) Partidul Național Liberal a susținut amendamentul prin care practic se revine la introducerea autorităților publice locale în comisiile de organizare a concursului pentru postul de director.

Având în vedere că directorul unei unități școlare este și managerul, și administratorul acelui patrimoniu, este important ca și primarul sau reprezentantul primarului, al administrației publice locale, să aibă un cuvânt de spus.

Ordonanța nr. 96 elimină reprezentantul administrației locale și noi am solicitat, prin amendamentul nostru, revenirea la textul legii.

Așa că v-aș ruga frumos să îl supuneți la vot.

## Vot, vă rog.

63 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, 9 abțineri, un coleg care n-a vrut să voteze.

A rămas așa, respins.

Vă rog, mai departe.

69. Vrea cineva la 69? Nr. crt. 69. 70?

Doamnă Turcan, vă rog.

Îmi pare rău că aveți alte preocupări în timpul ședinței de plen.

Punctul 17 din lege, art. 1. Articolul, de fapt, 340 alin. (2). Partidul Național Liberal propune să se elimine textul din modificările făcute la Senat și să rămânem pe textul ordonanței de urgență, întrucât Autoritatea Națională de Calificări este o instituție care trebuie să fie luată în parteneriat, deopotrivă, cu Ministerul Educației și cu Ministerul Muncii, întrucât, dacă realizăm o diagramă perfectă a necesarului de calificări pe piața muncii, și specializările pe care le urmează studenții pot fi adaptate la piața muncii.

Ca atare, Autoritatea Națională de Calificări să nu fie o instituție separată, cu un rol doar de oferire de informații, ci să fie parte la strategia Ministerului Educației, ca tot ceea ce înseamnă program de licență, școală doctorală să fie corelat cu așteptările care există, fie pe plan internațional, fie pe plan intern, din punctul de vedere al calificărilor.

Mulțumesc. Deci nr. crt. 69, punctul 17. Vă rog, vot.

62 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă, 9 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Mai departe. 70? Nu.

## Gata?

Nu mai sunt intervenții. Mulțumesc.

Legea merge la votul final.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului; PL-x 162/2017, da?

Comisiile?

Doamna Răduț.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecția socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului, transmis prin adresa PL-x 162 din 20 martie 2017, înregistrat cu nr. 4c-2/406, respectiv 4c-7/390 din 20 martie 2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017, prin care se stabilesc unele măsuri în domeniul învățământului, în sensul acordării unor majorări salariale, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, pentru personalul nedidactic din unitățile de învățământ superior și universitar, din învățământul preuniversitar, din bibliotecile centrale universitare, din unitățile de învățământ special, din unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar, din unitățile conexe ale învățământului preuniversitar și din unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri?

Domnul Bichineț.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Este un act reparatoriu, ordonanța de guvern și-a produs efectul.

Noi, cei de la Partidul Mișcarea Populară, vom susține, pentru că mulți dintre noi am lucrat – și încă avem catedrele rezervate – în școli.

Dacă pentru profesori, în acest an, 2017, atât cât s-a putut – nu mult, dar destul de bine –, s-au mărit salariile, pentru personalul didactic auxiliar – mă refer la laboranți, bibliotecari, administratori – s-a procedat întocmai, acum, iată, și personalul nedidactic – e vorba de cei din curte, cum spunem noi – poate avea salarii mai mari. Și este foarte bine.

În altă ordine de idei, domnule președinte, aș vrea să-mi exprim și eu regretul pentru încetarea din viață a colegului nostru Mircea Ionescu-Quintus, care a fost o figură politică proeminentă a cel puțin 50 de ani.

Am lucrat cu Domnia Sa. Regret foarte mult că a hotărât, la 100 de ani, să treacă la cele veșnice.

Nu pot să spun aceleași cuvinte deosebite față de alții, care au preluat Partidul Național Liberal și erau cât pe ce să-l facă praf.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru prima dată vorbim despre măriri la niște persoane care activează în învățământ și adesea sunt uitate. Vorbim despre învățământul special, vorbim de bibliotecile centrale universitare – atât de numeroși, 52.000 de persoane vor beneficia practic de aceste măriri.

Cred că este o măsură corectă, reparatorie și extrem de importantă.

Și grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Fără amendamente, Legea merge la votul final. 9. Propunerea legislativă... Procedură.

Domnule președinte, lipsește protocolul în limba română. Solicit retrimiterea la comisie, pentru o săptămână.

Vorbim de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1)... Pl-x 83?

Păi, eu sunt la 9, domnule...

Deci Pl-x 83. _[Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată; Pl-x 83/2015.]_

Comisia pentru muncă?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 83/2015, din 25 februarie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, cu modificările și completările ulterioare, în sensul majorării cuantumului alocației de stat pentru copii la 200 de lei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 24 februarie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative. Mulțumesc.

Dezbateri generale? Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege este un proiect bun, dacă n-ar fi copy-paste după proiectul meu de lege din 2014.

Și remarc încă o dată că, dacă atunci erau 61 de deputați și senatori care au susținut mărirea alocației pentru copii la 200 de lei, pe acest proiect de lege – prost făcut, din punctul de vedere al structurării legislative, al tehnicii legislative – mai sunt doar 30 și ceva.

Eu voi redepune acest proiect de lege și vă voi invita pe toți să găsim soluțiile pentru a-l pune în practică, pentru că vorbim despre o măsură antiabandon.

Alocația pentru copii, la ora actuală, în România este de 140 de ori – 140 de ori – mai mică decât în Anglia, de 21 de ori mai mică decât media europeană. Și până și Cehia, Ungaria sau Slovacia asigură de cinci ori mai mult alocație pentru copii decât noi.

Eu vă voi invita pe toți și voi solicita sprijin pentru ca un astfel de proiect să fie concretizat.

Și sunt convins că în această sesiune parlamentară putem face acest lucru, pentru că toți copiii României merită mai mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Oprea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar așa cu Marea Britanie și cu România? De 140 de ori? E prea ridicată...

În Marea Britanie, standardul de alocație este de 100 de euro pentru primul copil. Și apoi crește, de la cel de-al doilea și al treilea, cu 65 de euro. Deci alocația pentru copii nu este reprezentată în lire sterline, ci în euro.

Ulterior – ei au un sistem mult mai flexibil – se duc spre două sute și ceva de euro. Dar media pe Uniunea Europeană a alocației pentru copii este de 210 euro.

Iar solicitarea făcută de inițiatori... E adevărat, cu ceva timp în urmă, toată lumea a fost de acord să ducem alocația de la 42 de lei la 84 de lei și a fost o binefacere pentru copii, nu pentru părinți, cum credeau unii. Iar acum solicitarea de 200 de lei ne-ar duce pe zona în care ne-am plasa la 44 de euro, care înseamnă foarte puțin față de țările puternic dezvoltate din Uniunea Europeană, care au bine peste sută. Deci, dacă media este cea amintită, este clar.

Iar în varianta propusă de noi, cei 200 de lei, la 4,5 lei cursul euro, ar fi 44 de euro.

Pentru lucrul acesta și pentru starea copiilor din România – la prezentarea anterioară ne-am dus și țări din Africa erau plasate deasupra României, eram pe locul o sută șaizeci și ceva...

Deci cât putem să continuăm?

Bieții copii nu votează, e adevărat, dar părinții lor și bunicii lor mai votează. Și eu nu cred că acesta este argumentul suprem. Sunt copiii noștri, care ar trebui să aibă parte de o viață decentă.

Domnul Simionca.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului Mișcarea Populară votează majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii la 200 de lei, adică va vota împotriva respingerii.

Și vă dau și două motive. La copiii de la 1 la 2 ani deja este alocație de 200 de lei. Și cu cât un copilaș crește mai mult cu atât necesitatea financiară e mai mare. Plus că media europeană este mult peste 100 de euro.

Deci noi o să votăm împotriva respingerii. Vă mulțumesc.

Domnul Botez.

## **Domnul Mihai Cătălin Botez:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu toții ne dorim condiții mai bune pentru copiii noștri, pentru elevii din România. Vrem să aibă rechizite mai bune, vrem să aibă haine, vrem să aibă alimentație mai bună.

Dar haideți să ne asigurăm că acești bani pe care îi vom aloca în acest scop, pentru alocații, să ne asigurăm că vor merge în aceste direcții.

Așa că haideți să regândim totuși un alt proiect, care să urmărească o mai bună eficiență a cheltuirii acestor fonduri considerabile.

USR va vota împotriva acestui proiect, dar încurajăm elaborarea unui proiect care într-adevăr să urmărească o cheltuire mai eficientă a banilor și în interesul copiilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Mai facem una.

Da. Proiectul acesta e cu deciziile, da? Acesta e? Vă rog, vă rog. Procedură.

## **Domnul Costel Alexe:**

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

La punctul 10

, ca urmare a examinării proiectului de lege, s-a constatat lipsa unor pagini, atât din documentul reprezentând traducerea autorizată în limba română, cât și din traducerea autorizată în limba engleză.

Pentru respectarea normelor de procedură legislativă, în vederea adoptării acestui proiect de lege, sugerăm completarea acestuia astfel cum se regăsește în forma adoptată de Guvern.

De aceea, vă rugăm să îl retransmiteți la comisie, o săptămână, domnule președinte.

O săptămână la comisie. Vot. Unanimitate.

Aprobat.

Și ultimul. Că avem o ratificare.

11. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 8 februarie 2017 (PL-x 252/2017).

Comisia pentru apărare?

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 8 februarie 2017.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul a fost avizat favorabil și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Comisia pentru politică externă, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare este protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Serbia.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți și, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Dezbateri?

Fără dezbateri, fără amendamente. Legea merge la votul final.

Suspendăm ședința de dezbateri de legi.

Vă invit, stimați colegi, să rămâneți la ședința de răspunsuri orale în plen. Conduc eu.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebări adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice și, după, prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

La punctul 1. Ministerul Sănătății. Domnul Dan Dumitrescu.

Vă rog, 3 minute.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua!

Domnule președinte, Domnilor deputați...

Stați un pic...

Domnul Axinte Vasile este în sală? Domnul deputat Axinte?

Nu este.

Mulțumesc, domnule secretar.

Domnul Todoran Adrian Mihăiță este în sală? Nu.

Din nou domnul Axinte, care nu este.

Și domnul Csoma Botond?

Nu este.

Am încheiat cu răspunsurile. Interpelări.

Domnule Șovăială, aveți o interpelare. O citiți? Domnule Șovăială..., aveți o interpelare. O citiți? Nu.

Domnul Codreanu. Haideți, _bitte_ ! Domnul Buican nu este. Doamnă Cherecheș, vă rog.

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, și are ca obiect „Măsurile concrete luate pentru informarea populației în caz de dezastre naturale”.

Stimată doamnă ministru,

Furtuna de duminică, 17 septembrie, care a afectat județele din vestul țării, inclusiv județul Bihor, din care provin, provocând un dezastru, soldat, din păcate, atât cu pierderi materiale, cât și cu pierderi de vieți omenești, și cu zeci de persoane rănite, a demonstrat că fie nu există un sistem bine pus la punct de avertizare a populației, fie e foarte slab și vulnerabil, consecința fiind că cetățenii au fost luați prin surprindere, absolut nepregătiți.

Este nepermis că într-o țară cu un număr mare de stații meteo, cu foarte mulți specialiști IT și cu o populație care în proporție mare e conectată la internet se întâmplă astfel de tragedii, fără niciun fel de avertizare, și că se iau măsuri doar după ce se pierd vieți omenești.

Având în vedere faptul că astfel de fenomene meteorologice se repetă destul de des în ultima vreme și sunt de o tot mai mare intensitate și pentru a preîntâmpina o altă tragedie pe viitor, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile concrete pe care le veți lua pentru a proteja viața cetățenilor și a preveni la timp populația cu privire la riscurile iminente generate de schimbarea bruscă a vremii sau de anumite fenomene meteorologice prognozate.

Cum veți asigura managementul integrat al unor astfel de situații de criză, astfel încât să nu apară sincope în comunicarea instituțională și cetățenii să nu aibă de suferit, iar reacția autorităților să fie una promptă și eficientă?

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

Mulțumesc. Domnul Codreanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnului Viorel Ștefan, și are ca obiect costurile stabilite de Compania Națională „Imprimeria Națională” pentru imprimarea formularelor pașapoartelor electronice simple românești și a altor documente de călătorie emise de România.

În fond, interpelarea se axează pe costurile care sunt aferente imprimării actelor de identitate menționate mai sus și este prezentată o listă cu situația care există în acest moment în statele Uniunii Europene. Și se face referire la faptul că sunt respectate anumite standarde prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 2.252/2004.

Și întrebările mele vizează următoarele.

Ținând cont de faptul că, din informația prezentată, legată de situația din statele Uniunii Europene, dar și a celor din vecinătatea imediată, doar Portugalia și Italia suportă cheltuieli superioare celor suportate de minorii români pe durata a 10 ani, întrebările sunt următoarele.

Care este structura de formare a costului de 258 de lei pentru un formular de pașaport simplu electronic românesc imprimat de către Compania Națională „Imprimeria Națională”?

Care este structura de formare a costurilor pentru fiecare tip de formular de document românesc de călătorie în străinătate prevăzut în art. 6 al Legii privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate?

Care sunt, pe fiecare tip de document aparte din ultimii 11 ani, mai exact 2006–2017, tirajele formularelor de documente românești de călătorie în străinătate emise de către Compania Națională „Imprimeria Națională” și cum influențează tirajul prețul de cost/exemplar de formular?

Și ultima întrebare. Care sunt, pe fiecare din ultimii 11 ani și pe fiecare tip de formular al documentelor românești de călătorie în străinătate, cheltuielile suportate, venitul obținut, profitul sau, după caz, pierderile financiare înregistrate de către Compania Națională „Imprimeria Națională” din activitatea de imprimare a acestor formulare?

Mulțumesc.

Domnul Bodea? Nu. Domnul Bulai? Nu. Domnul...?

Doamna Lavinia Cosma? Doamna Cosma? Domnule Barna...

Domnule Barna... Doamna Cosma e în sală? Nu.

O confundam, că era cu spatele. Nu e. Doamna Prună? Nu.

Doamna Oana Bîzgan... Domnul Tomac, nu... Domnul Marius Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Mihai Tudose și privește valul imigraționist cu care se confruntă astăzi România.

## Domnule prim-ministru,

Conform informațiilor furnizate de mass-media, în ultimele luni, în țara noastră au ajuns 480 de imigranți pe calea mării, în condițiile în care pe tot parcursul anului trecut doar un singur refugiat a ajuns la noi pe această cale.

România se confruntă așadar cu criza refugiaților și o nouă rută a imigranților s-a deschis către Uniunea Europeană, pe Marea Neagră.

Până acum, România a fost mai mult o țară de tranzit pentru imigranți, care au preferat să se stabilească în țările mai bogate din Vest. Dar, presată de Uniunea Europeană, țara noastră a acceptat de curând să primească 2.000 de refugiați, care au intrat pe continent prin Italia și Grecia, la care se adaugă alți 700, care au fost deja relocați aici.

Dacă numărul acestora continuă să crească, România poate avea mari probleme cu gestionarea lor, luându-se în considerare că avem o capacitate a centrelor pentru refugiați din țara noastră, conform unor informații neoficiale, de doar 1.330 de locuri.

În acest sens, domnule prim-ministru, fiind o problemă de interes național, vă solicit să mă informați în legătură cu situația la zi a refugiaților și imigranților din România.

Mai precis, câte centre de refugiați există azi în țara noastră, capacitatea acestora și câte persoane cazează în prezent? Ce resurse li s-au alocat pentru acest an? Și ce estimări luați în considerare în privința valului migraționist și de refugiați solicitanți de azil politic în perioada următoare?

Este sau nu România capabilă să facă față acestei situații și cu ce costuri?

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul Pop? Domnul Tudor Pop? E în sală? Vă rog.

Nu vreți, nu? Domnul Olteanu? Domnul Bichineț? Mulțumesc.

Ședința se închide.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083818]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/22.IX.2017 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei