Stenogramă plen

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Liderii de grup!

V-aș ruga să veniți.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 20 noiembrie 2017, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 91 de senatori.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Radu Ștefan Oprea și de domnul Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii, o

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Stimați colegi, pentru săptămâna curentă, programul de lucru a fost modificat astfel:

– luni, 20 noiembrie, ora 17.00, lucrări în plenul Senatului, urmând ca întrebările și interpelările să se depună în scris;

– marți, 21 noiembrie 2017, 10.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 22 noiembrie 2017, și joi, 9.00–16.00, lucrări în comisii permanente;

– vineri, 24, sâmbătă, 25, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Dau citire sesizării... pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind ratificarea Convenției pentru reprimarea actelor de intervenție ilicită îndreptate împotriva aviației civile internaționale, adoptată la Beijing la 10 septembrie 2010 și semnată de România la Montreal la 5 iulie 2016, precum și a Protocolului suplimentar, adoptat la Beijing la 10 septembrie 2010 și semnat de România la Montreal la 5 iulie 2016, la Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, încheiată la Haga la 16 septembrie 1970;

2. Legea pentru aderarea României la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile și la Protocolul la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile privind aspecte specifice ale echipamentelor aeronavelor, adoptate la Cape Town la 16 noiembrie 2001;

3. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

4. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

5. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare;

Doamnelor și domnilor deputați... senatori,

Propunerea legislativă dorește să creeze cadrul legal pentru ca cei îndreptățiți de Decretul-lege nr. 118/1990 să-și poată primi drepturile în mod operativ și, de aceea, vă propun să fiți de acord cu procedura de urgență.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (b418/13.09.2017).

Inițiatori? Vă rog.

4. Propunerea legislativă privind posibilitatea societăților comerciale cu capital integral privat de a acorda al 13-lea și al 14-lea salariu (b423/14.09.2017).

Dacă avem susținere?

- Nu avem.

Vă mulțumesc.

5. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 2 din Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice nr. 75/1994 (b428/14.09.2017).

Dacă avem susținere la inițiatori?

Nu avem, n-o supunem.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 98/2016 privind achizițiile publice (b429/14.09.2017). Inițiatori? Nu avem.

Vă mulțumesc.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților (b430/14.09.2017).

- Inițiatori?

Nu avem susținere.

Mulțumesc.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților (b432/14.09.2017). Dacă avem inițiatori, pentru susținere? Nu avem.

Mulțumesc.

V-a făcut doctor.

Prin modificarea art. 6 la această ordonanță se creează posibilitatea ca, în condițiile în care există dorință, consiliul județean să poată finanța, alături de consiliul local, pentru orașele cu peste 5.000 de locuitori, activitatea unităților sociale.

Mulțumesc, domnule deputat...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicităm procedură de urgență la această propunere legislativă, având în vedere că Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, în această formulă, este inaplicabilă, pentru că unele prevederi nu sunt clare, precise și fără echivoc.

Prin urmare, solicităm procedură de urgență. Mulțumesc.

Propun procedură de urgență.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă

3. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 (b422/14.09.2017). Dacă este susținută?

Dacă nu avem susținere, trecem la următorul punct, 4.

Mulțumesc, doamna senator. Vă

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să susțineți urgența acestei propuneri legislative, având în vedere că este necesară implementarea Programului național de reabilitare a infrastructurii pentru irigații.

Mulțumesc.

Și, la primul punct al ordinii de zi, avem Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” (L447/13.11.2017).

Comisia. Din partea...

Din partea Ministerului Apărării, domnul ministru Fifor. Microfonul 8.

Vă rog.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

## Vă mulțumesc.

Susțin procedura de urgență, întrucât, pentru acest proiect legislativ..., fostul Guvern se angajase să-l promoveze ca inițiativă a Guvernului, întrucât lucrurile, după cum vă dați seama, nu s-au întâmplat. Am discutat și am hotărât, împreună cu omologul meu de la Camera Deputaților, domnul Dragnea, să propunem această inițiativă legislativă ca un gest de respect față de rolul pe care Casa Regală a României l-a avut în decursul istoriei. Și vă rog, stimați colegi, să fiți de acord cu derularea acestui proiect în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă

Vă mulțumesc.

Listă de vot au cerut domnii de la...

Cine a cerut listă de vot?

ALDE și liberalii.

La toți liderii de grup.

Sunt de acord cu dumneavoastră.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 16 noiembrie 2017, a unei inițiative legislative.

– Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului (L201/26.06.2017).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi, intrăm pe inițiative legislative.

**Domnul Mihai Viorel Fifor** _– ministrul apărării naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi vă propunem un proiect de lege prin care se creează cadrul legal pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachetă sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Acest lucru se face prin atribuirea către Guvernul României de către Guvernul Statelor Unite ale Americii de contracte succesive de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice programului Foreign Military Sales, pentru achiziționarea a șapte sisteme de tip Patriot, configurația 3+, și a echipamentelor aferente, a pieselor de schimb și a echipamentelor de mentenanță, a serviciilor de instruire, a echipamentelor criptografice și cu regim special și a pachetului de suport logistic inițial.

România va utiliza sistemele Patriot, configurația 3+, pentru a-și întări apărarea proprie și pentru descurajarea amenințărilor regionale.

Achiziția va crește capabilitățile defensive ale Armatei Române pentru a se proteja împotriva acțiunilor ostile, a agresiunilor și va proteja aliații NATO, care și-au intensificat activitățile de instruire și operații pe teritoriul românesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, din partea Comisiei pentru apărare. Microfonul 6.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgență de către Biroul permanent al Senatului, prin adresa L447/2017, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare”.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. La fel și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, precum și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Declar...

Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul 2. Domnule senator, nu vreți să luați cuvântul?

**Domnul Cătălin Daniel Fenechiu**

**:** Eu?

**Domnul Ștefan Radu Oprea**

**:**

Vrea domnul Caracota. Caracota.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

A! Domnul Caracota. Vă rog. Microfonul central.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Mă bucur astăzi să constat că Senatul României dă undă verde primului și celui mai consistent program de înzestrare a armatei. Demonstrăm în acest fel, stimați colegi, că Parlamentul României este profund angajat în consolidarea statutului României ca partener solid al NATO, partener care-și respectă angajamentele și contribuțiile... și contribuie la întărirea flancului estic al Alianței.

Partidul Național Liberal consideră că prezența acestor sisteme de rachete pe teritoriul României aduce un plus de securitate pentru țara noastră. Spațiul aerian al țării este mult mai securizat prin achiziționarea acestei tehnologii extrem de performante. Nu este de înțeles, în schimb, de ce săptămâna trecută colegii din majoritatea parlamentară PSD–ALDE nu au înțeles că securitatea țării nu este o miză și nu se pot face trocuri politice pe ea.

Partidul Național Liberal consideră că cei din Partidul Social Democrat sunt datori opiniei publice cu o explicație...

Domnule senator, nu suntem la declarații politice. Vă rog, referiți-vă la subiect.

## Imediat.

...cu atât mai mult cu cât acest moment reprezintă intrarea României într-un club select al partenerilor strategici.

Nu oricine are bani ar putea avea acces la sistemele Patriot. Accesul la astfel de tehnologii performante este extrem de limitat, iar această achiziție demonstrează faptul că România este percepută ca un aliat serios. Îmi pare bine că, pentru prima oară în ultimii ani, în acest context, industria românească de apărare devine un partener important pentru producătorul sistemelor Patriot. Am aflat că Raytheon va semna un memorandum de înțelegere cu Aerostar Bacău, pentru a permite industriei românești de apărare să contribuie la producerea și mentenanța fiecărui sistem Patriot livrat în România. Această achiziție reprezintă și un reper important al anului 2017, acesta fiind primul an când este respectat acordul semnat la cererea Președintelui României, Klaus Iohannis, de alocare a 2% din PIB pentru apărare, acord al cărui inițiator este Partidul Național Liberal.

Având certitudinea alocării constante de fonduri, Ministerul Apărării Naționale poate demara programe de înzestrare care se întind pe mai mulți ani și, de ce nu?, pe mai multe guvernări.

Armata României are întreg sprijinul nostru pentru achiziționarea celor mai moderne echipamente care să ne permită să ne apărăm țara și să participăm la apărarea colectivă cu tehnologii din secolul XXI.

În încheiere, le doresc colegilor noștri ca în viitor, atunci când apar probleme care aduc atingere imaginii și prestigiului României, să se gândească de două ori să-și facă timp să fie prezenți la comisii sau în plenul Senatului, pentru că nimic nu este mai important ca buna reputație a țării noastre.

Senatorii Partidului Național Liberal vor vota pentru adoptarea proiectului de lege, așa cum au votat, în unanimitate, și în comisiile avizatoare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Dincolo de necesitatea achiziției acestui sistem de apărare a spațiului aerian, vreau să vă dau o singură informație împotriva speculațiilor care au apărut.

Am văzut povești cu tainul, cu... Asta mergea, dar, poate, la Bechtel, nu aici. Vreau să știți că sistemul de apărare aerian al României are deficiențe majore. Această dotare este absolut necesară pentru siguranța cetățenilor noștri. Și aș mai face o remarcă vizavi de intervenția domnului senator Caracota. Nu este primul program lansat pentru dotarea Armatei Române și securitatea României, ci mai este programul Hawk, mai sunt programul F-16, care sunt în derulare, și programul Piranha. Probabil l-ați văzut la defilările de 1 Decembrie.

Vă mulțumesc mult.

Asta am vrut să subliniez, că este o necesitate și e în afara oricărei speculații de genul „tain”, obligații și așa mai departe.

Vă mulțumesc mult.

Îmi pare rău domnilor, dar eu cred că este puțin, foarte puțin, în condițiile în care vom plăti 4,64 de miliarde de dolari și se mai apropie un contract de încă 2 miliarde.

Într-o discuție informală cu un oficial american, încercând să facă o glumă, a spus: „I-am avertizat pe colegii mei de la Washington. Aveți grijă ce le cereți românilor, că vor zice, cu siguranță, da.”

Nu știu cum v-ați fi simțit dumneavoastră, dar eu am simțit că se topește podeaua, ca să mă pot ascunde.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a da cuvântul următorului domn senator, vă

## **Domnul Ștefan Radu Oprea**

_**:**_

Organice.

Organice. Scuzați-mă!

Cu 103 voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost majorat.

Domnul senator Fălcoi.

Vă rog, microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Uniunea Salvați România va vota acest proiect de lege, dar nu înainte de a face câteva observații.

Mă bucur să văd că această lege a ajuns, în sfârșit, în plenul Senatului, chiar dacă pentru asta secretarul de stat american a trebuit să facă un zbor în România pentru a-i determina pe colegii PSD și ALDE să se prezinte la ședința Comisiei pentru apărare.

Am susținut și susținem fără nicio reținere alocare a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale, și nu numai alocarea, ci și cheltuirea acestor bani pentru apărare. Eu, personal, am insistat încă de la începutul anului pe necesitatea de a ne respecta cuvântul dat partenerilor din NATO pe necesitatea modernizării Armatei Române, modernizare care nu a mai fost făcută de foarte mult timp. Numai că acești bani nu trebuie cheltuiți în orice condiții, ci cu un câștig cât mai mare pentru România. Știu că un contract de tipul celui pe care îl discutăm acum nu presupune și ofset. Știu că prin această achiziție România intră într-un club select de țări în care nu este deloc ușor să pătrunzi și că posibilitățile noastre de apărare antiaeriană vor crește exponențial.

Cu toate acestea, consider că cei care au negociat acest contract ar fi trebuit să se lupte pentru a obține cât mai multe avantaje pentru România.

Am întrebat despre acest lucru și astăzi în Comisia pentru apărare, iar răspunsul a fost de genul: am obținut mândria de a deține rachete Patriot și dreptul de a face mentenanța lor în România.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Țuțuianu. Microfonul?

Microfonul central.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

O să vă rog să-mi permiteți să am o intervenție puțin mai lungă pe acest subiect, pentru că este un subiect extrem de important pentru securitatea națională a României și, din păcate, și astăzi s-a debutat prost în discuția din Senat. Am văzut colegi din PNL, din USR care continuă să aibă o abordare politicianistă a acestui subiect, cu acuzații pentru majoritatea PSD și ALDE, care n-ar susține achiziția acestui sistem.

Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că eu am semnat în luna iunie scrisoarea către Departamentul de Stat al Statelor Unite pentru achiziția acestui sistem. Și-l felicit pe colegul meu, domnul ministru Fifor, care a continuat aceste demersuri, că astăzi poate prezenta în Parlamentul României un proiect de lege. Pentru cei care stați mai rău cu memoria istorică, vă pot aduce aminte că aderarea României la NATO are strânsă legătură cu activitățile Partidului Social Democrat. Și facem referire, dacă vreți, la momentul 1993, când s-a făcut prima dată solicitarea de intrare în NATO, și, dacă vreți, mai departe, la anul 2003, anul 2004, când ministrul român al afacerilor externe a participat la ceremonia protocoalelor de aderare, sau la anul 2004, când s-a adoptat Legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

Câteva chestiuni punctuale.

În primul rând, așa cum s-a spus aici, România are nevoie de un sistem de rachete modern. Ceea ce avem în dotare astăzi sunt rachete sol-aer cu rază mică și medie de acțiune, depășite din punct de vedere operațional și tehnologic. De asemenea, acestea au un nivel de interoperabilitate foarte scăzut, iar modernizarea a ceea ce avem astăzi în dotarea Armatei Române nu este fezabilă și este chiar imposibil de făcut.

Ca urmare, soluția pe care au adoptat-o militarii cred că corespunde cel mai bine intereselor de securitate ale României, asigură interoperabilitatea cu structurile NATO, asigură un grad sporit de protecție pentru cetățenii României, în contextul în care situația de securitate din regiune s-a schimbat începând cu anul 2014 în mod fundamental. Sistemul pe care-l achiziționează România este un sistem 3+, un sistem care este modern, testat în condiții de luptă și care poate fi adus în actualitate ori de câte ori va fi necesar, cu o durată normată de utilizare de circa 30 de ani. Ca urmare, cred că suntem pe un drum bun, rezolvăm o problemă de securitate și, în același timp, ne afirmăm la modul concret angajamentul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an. Existau îndoieli cu privire la capacitatea noastră de a cheltui eficient această sumă de bani. Prin ceea ce se aprobă astăzi, Guvernul României asigură cheltuirea a 2% din produsul intern brut și rezolvă o problemă de securitate națională.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Subiectul este unul de maximă importanță și aș fi vrut ca, la acest moment măcar, să nu aducem în discuție chestiuni care țin mai degrabă de un derizoriu politicianist.

Pentru cei care nu înțeleg cum se face politica la nivelul oamenilor de stat, fac precizarea că în niciun caz secretarul de stat american nu și-a schimbat traseul și a venit noaptea să se întâlnească cu ministrul de externe al României pe motiv că nu s-a întrunit cvorumul la o ședință a comisiei parlamentare din Senatul României. Iertați-mă, dar este un nivel mult prea scăzut, dacă atât ați înțeles din politica unor oameni de stat! Asta în primul rând. Și să știți că există și telefoane, dacă țineți neapărat să vă puneți problema cum se comunică în secolul XXI.

Aș fi vrut să fac însă o precizare legată de buget. Cei care s-au bătut pentru alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea armatei ar fi trebuit să voteze Legea bugetului de stat pe 2017 și ar trebui să o facă și la Legea bugetului de stat pe 2018. Cei care nu au votat să se mai abțină.

În legătură însă cu cheltuiala de care vorbim astăzi și care este foarte importantă pentru achiziția celor șapte sisteme Patriot, categoria 3+, care să doteze atât forțele terestre, cât și forțele aeriene din Armata României, aș vrea să fac un apel public la utilizarea în perioada următoare a acelorași categorii de sume, tot în limita a 2% din PIB sau poate chiar mai mult – e o limită minimă –, pentru cercetarea românească, pentru capabilități militare care să aibă la bază știință românească, mai ales în domenii sensibile în care România a avut și ar trebui să mai aibă statut de pionierat. Aviația este unul din aceste domenii. Și-atunci, eu cred că putem să facem cercetare și să fim noi, la rândul nostru, furnizori de echipamente de înaltă tehnologie militară pentru alte state.

În aceste condiții, am putea nu numai să revitalizăm cercetarea românească, am putea să revitalizăm industria românească de apărare și am putea să revenim acolo unde ne-a fost cândva locul, în zona unde noi stabilim cine intră în clubul de elită al deținătorilor unor capabilități militare de tehnologie militară de vârf.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Fifor, microfonul central.

După ce, Mihai?

După vot. A, am înțeles.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă

Listă!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Listă la toți liderii de grup. Nu?

Vă

Felicitări!

Domnule senator, domnule ministru Fifor, vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Am să fiu foarte scurt.

Aș dori să mulțumesc plenului Senatului României astăzi pentru votul acordat. Este dovada că Senatul României a înțeles importanța acestui program și a înțeles că dotarea României cu aceste sisteme de apărare nu înseamnă doar o simplă achiziție, ci înseamnă, încă o dată, poziționarea României în cadrul unei alianțe ca partener credibil, partener care poate oricând să-și dovedească capabilitățile. Cred că astăzi România a dovedit maturitate, și politică, și militară.

Aș vrea totodată să îi mulțumesc domnului senator Gabi Leș, care a fost ministru al apărării naționale și care a pornit, la rândul său, acest program. Și, desigur, aș vrea să mulțumesc colegului meu Adrian Țuțuianu, cel care, într-adevăr, a demarat acest program, a semnat aceste documente și a dus greul, până la un punct, pentru achiziționarea acestui sistem. Să știți că este un efort colectiv, din care și dumneavoastră faceți parte, și vă mulțumesc pentru acest lucru.

Mai am o foarte scurtă precizare. Vom veni în perioada imediat următoare cu alte proiecte, proiecte aprobate în CSAT și cu acord prealabil al Parlamentului României, proiecte de înzestrare pentru Armata României. Vă solicit să rămâneți în aceeași echipă pentru 2018, pentru că vom continua înzestrarea armatei cu programe de acest gen.

Și da, domnule senator Șerban Nicolae, se investește și în cercetarea românească în domeniul militar. Vom veni în Parlament cu propunere de aprobare de proiect de lege pentru modernizarea IAR Șoim, care vor deveni avioane de școală pentru piloții de F-16. Și asta se realizează cu ajutorul institutului de cercetări INCAS, adică în cercetarea românească.

Vă mulțumesc încă o dată _. (Aplauze.)_

## Mulțumesc, domnule ministru.

La punctul 2 al ordinii de zi, este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 și 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie – 4 mai 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, și pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 și 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci și una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11–13 decembrie 2012, la Protocolul Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 (L403/23.10.2017).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Mediului Ion Cîmpeanu. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Ion Cîmpeanu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reprezintă instrumentul de acceptate a amendamentelor aduse Protocolului Gothenburg și Protocolului privind metalele grele.

Fără a detalia aspectele privind revizuirea celor două protocoale, de altfel dezbătute în cadrul comisiilor de specialitate ale celor două Camere, menționez doar faptul că este necesar ca Uniunea Europeană, ca parte la protocol, să accepte amendamentele aduse Protocolului Gothenburg și Protocolului privind metalele grele.

Prin urmare, Comisia Europeană solicită statelor membre, inclusiv României, să adopte urgent actul național de acceptare a amendamentelor la protocol, astfel încât depunerea la depozitarul convenției a instrumentelor de acceptare să se realizeze în mod coordonat la nivelul UE și al statelor membre.

Față de cele menționate, Ministerul Mediului susține adoptarea proiectului de lege, fiind prioritate legislativă a Guvernului, în forma prezentată și supusă spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului comisiei. Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile nr. 1 și nr. 2 din 2012 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie – 4 mai 2012, la Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, și pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile nr. 5 și nr. 6 din 2012 cu ocazia celei de-a treizeci și una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11–13 decembrie 2012, la Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil.

La fel și Comisia pentru politică externă.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

- Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

La punctul 3 al ordinii de zi, este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L139/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul... Inițiatorul?

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului...

Vă rog, microfonul 7. Sigur.

## **Domnul Victor Paul Dobre** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În sistemul electoral românesc, după alegerea președintelui țării, cea mai importantă decizie a unui cetățean care votează este alegerea primarului comunității acolo unde locuiește, acolo unde trăiește.

În acest sens, demersul nostru, al meu și al încă 42 de colegi, ca și al Partidului Național Liberal, care a fost totdeauna consecvent acestei linii, este de a reveni la legislația anterioară, în care primarii localităților erau aleși în două tururi.

Acest lucru este necesar pentru un rezultat al votului corect și care să exprime majoritatea comunității. Acest vot este necesar pentru a asigura legitimitate principalului responsabil al unei urbe sau al unui sat sau al unei comune. Acest vot este necesar pentru ca România să revină la un sistem electoral sănătos.

Probabil că primarii actuali – și chiar și colegi de-ai mei – se gândesc că există o anumită comoditate a celui care, așa cum spunea un celebru cândva, „el este”, dar noi, cei care legiferăm, trebuie să ne gândim la legitimitate, la democrație, la o reprezentare cât mai corectă a comunității.

De aceea vă rog să fiți alături de inițiativa noastră. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Reprezentantul Guvernului, domnul Buică, vicepreședinte la Autoritatea Electorală Permanentă. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Inițiatorul propune modificarea art. 101 astfel încât să fie declarat primar candidatul care a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea voturilor valabil exprimate.

Apreciem că nu există argumente hotărâtoare în favoarea unuia sau altuia dintre sistemele mai sus enunțate, alegerea unuia dintre acestea reprezentând opțiunea exclusivă a legiuitorului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, având raport comun cu administrația publică.

Vă rog, domnule președinte, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Obiectul inițiativei a fost expus pe larg de inițiator.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație au analizat propunerea și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor, să adopte un raport comun de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul 2.

Bună seara! Mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi senatori,

Uniunea Salvați România consideră că alegerea primarilor în două tururi ar reprezenta o reparație istorică adusă democrației reprezentative din România.

Sistemul alegerii primarilor într-un singur tur a dus la niște anomalii greu de înțeles și de imaginat într-o democrație ca a noastră. Avem la București, cel mai mare oraș din România, un primar ales cu 246.000 de voturi, dintr-un total de un milion opt sute de mii și ceva de voturi posibile.

Actuala lege nu prevede nici măcar o majoritate simplă pentru alegerea primarului. De aceea credem că este nevoie de două tururi, pentru a aduce un plus de reprezentativitate primarului ales într-o comunitate. Cred că este nevoie de două tururi pentru a aduce un număr de voturi suplimentar primarului, care este, până la urmă, cel mai important și vizibil reprezentant al unei comunități locale.

Actualul sistem a fost adoptat pentru ca partide precum PSD-ul să-și poată conserva puterea la nivel local. Credem că acest lucru trebuie să se schimbe. Noi am cerut insistent revenirea la alegerea primarilor în două tururi și știm că suntem susținuți de către societatea civilă, acea societate civilă pe care PSD-ul o dorește, de altfel, redusă la tăcere.

Vă invităm așadar să respingeți raportul de respingere pe care Comisia juridică l-a prezentat aici de față și, dacă nu vă e teamă de o competiție electorală reală la nivel local, să revenim la alegerea primarilor în două tururi.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

Vă rog, microfonul central. Domnul senator...

ALDE susține alegerile în două tururi.

Avem experiența actualului sistem și suntem convinși că revenirea la două tururi va conferi mai multă legitimitate celor care se duc să ceară voturile cetățenilor. O legitimitate într-adevăr democratică poate fi dată doar printr-o reprezentativitate sporită, iar aceasta poate fi asigurată doar de alegerile în două tururi.

Dacă vrem să vorbim despre democrație, atunci trebuie să vorbim despre ea la toate nivelurile de administrație. Mersul la vot este un exercițiu democratic. Din păcate însă, toate tipurile de alegeri din ultimii ani au avut parte de o prezență scăzută la urne, iar, în aceste condiții, credem că alegerea în două tururi este absolut necesară.

De aceea Grupul parlamentar al ALDE susține alegerea în două tururi.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt...?

Doamna senator Gorghiu, microfonul 2. Avem o doamnă, domnule Deneș, cum?! Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc.

Nu-i niciun fel de problemă dacă vrea domnul senator să ia cuvântul înainte. Nu ne încurcăm.

Nu ne permitem.

Vreau să încep prin a vă spune, stimați colegi senatori, că m-aș bucura ca pe genul acesta de inițiative legislative, care țin de esența sistemului democratic din România, să încercăm să lăsăm încrâncenarea politică deoparte și să folosim argumente în favoarea sau în sprijinul acestui proiect.

În primul rând, susțin ceea ce inițiatorul spunea mai devreme, și anume faptul că primarii au nevoie de legitimitate, iar sistemul politic românesc are nevoie de primari puternici.

Cum ajungi să ai acești primari puternici? Ascultând ceea ce spun românii atunci când sunt sondați, când li se cere opinia despre primari și răspund un lucru pe care îl știm cu toții: că au încredere în primar mai mult decât în Parlament, mai mult decât în Guvern, mai mult decât în alte instituții ale statului român.

Sunt, evident, și partide – și vom vedea astăzi la vot eu și colegii mei – care vor să aibă primari slabi, primari care să fie exclusiv agenți electorali ai partidului lor. Altfel nu am cum să-mi explic – și am trăit-o pe pielea mea, împreună cu colegii din Partidul Național Liberal – nici Ordonanța din 2014 prin care primarii au fost îndemnați la migrație politică exact înainte de alegeri, că doar-doar o câștiga Ponta alegerile prezidențiale, și nu am cum să înțeleg, de exemplu, nici măsura de acum, cea luată săptămânile trecute, prin care primarii au fost lipsiți de venituri la bugetul local.

Vă amintesc un lucru pe care și cei din PSD trebuie să-l știe. În 2016, toți liderii partidelor politice parlamentare de la acel moment au promis electoratului că vor discuta serios despre acest proiect legislativ. Acum e momentul. Este un parlament nou, un parlament legitim, este timp suficient până la alegerile din 2020 să adoptăm un nou sistem, care să fie cunoscut tuturor.

Și dați-mi voie să vă amintesc o declarație a celui cu „statul paralel”, domnul Dragnea. În februarie 2016 – probabil că veți ține cont de ea sau nu – spunea așa: „PSD susține alegerile în două tururi. Nu e loc de întors. PSD susține alegerile în două tururi, însă nu acum. Trebuie să avem coerență în ce privește sistemul electoral din România și o analiză pe care o va face noul Parlament.” Adică noi, stimați colegi, astăzi, alături de toți colegii senatori.

Mulțumesc, doamna senator.

Cel puțin noi suntem consecvenți, liberalii s-au răzgândit. Vă rog, dacă mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuția de astăzi este una mai veche, de când legea a fost schimbată și s-a făcut doar un singur tur.

Noi trebuie să dăm dovadă de multă seriozitate, de implicare, în așa fel să votăm încât să mulțumim pe cetățeni, să facem ca ei să fie cei care aleg primarii, nu altcineva.

Un plus de legitimitate este atunci când majoritatea cetățenilor, în turul al doilea de scrutin, îl votează pe unul din cei doi candidați care s-au calificat în alegeri. Acest plus de reprezentativitate este dat pentru acel primar care va fi ales și care este cea mai vizibilă personalitate din fiecare localitate.

Cel care vă vorbește acum a avut de-a lungul carierei sale șapte mandate de primar. În două dintre acestea, deoarece erau înainte de ’89, am fost ales dintr-un singur tur și un singur candidat, că așa era atunci. Dar după această dată am fost supus testului electoral în cele două tururi și am răzbit în multe din aceste alegeri.

Culmea este că atunci când am pierdut alegerile, la un moment dat, după aproape 30 de ani de primariat, am făcut-o în al doilea tur de scrutin, fiindcă așa era legea atunci. Dacă ar fi fost doar un singur tur, probabil nu eram aici, eram tot la acea primărie la Întorsura Buzăului.

Îi îndemn pe toți colegii din sală să analizeze și să voteze corect, după conștiință și după cum cred că este bine. Mă bucur că cei de la ALDE au manifestat interes pentru această propunere și o vor susține și cu ocazia votului.

Majoritatea celor care aleg primarul este cea în drept să facă acest lucru. Dacă suntem din două tururi aleși, atunci înseamnă că facem un pas înainte spre democrația normală, iar cei care ne aleg ne dau mai multă reprezentativitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am să fac referire în intervenția mea la două aspecte: la consecvență, pentru că tot spunea un antevorbitor de consecvență, și la echitate, înțelegând că PNL-ul de astăzi este moștenitorul pasivelor și activelor fostului PDL. Poate am uitat acest lucru. Reîmprospătez memoria. Și, pentru că sunt om al cifrelor, vreau să vă readuc aminte, stimați colegi liberali, că în 2011 – și vă dau și L-ul, ca să-l urmăriți, L123/2011, o inițiativă legislativă propusă de către, în marea lor majoritate, foști pedeliști, actuali colegi de-ai dumneavoastră – au propus modificarea Legii nr. 67/2004, devenind Legea nr. 129/2011, care ulterior s-a transformat în Legea nr. 115/2015, în care se propunea alegerea primarilor într-un singur tur. Asta ați propus dumneavoastră și s-a și votat.

Dacă raționamentul pe care dumneavoastră îl expuneți astăzi spuneți că ar fi unul în virtutea democrației din România, de ce nu v-ați dus raționamentul până la capăt și să spuneți că și președinții de consilii județene ar trebui să fie votați uninominal? Nu, pentru că nu vă convine. Vreți ca primarii să fie aleși în două tururi și președinții de consilii județene să rămână la înțelegerea din consiliile județene.

Concluzie, dragii mei. Sunt trecut prin foarte multe campanii, fac de mulți, de zeci de ani politică și am făcut foarte multe campanii. Vreau să vă spun următorul lucru: în primul tur este votul „pentru”, în al doilea tur se fac, adeseori, înțelegeri ca să fie un vot „împotrivă”. Drept urmare... Împotriva cuiva!

Drept urmare cred că, așa cum dumneavoastră ați fost de acord în Comisia de cod electoral, când ați discutat aceste aspecte, consider că acum este corectă modalitatea de alegere a primarilor într-un singur tur și, sigur, președinții de consilii județene, pentru că așa este legea și o respectăm, aleși de către consiliile județene.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul UDMR nu susține propunerea legislativă și vom vota pentru raportul de respingere al celor două comisii.

V-aș aduce câteva argumente. Sigur, ele pot porni de la argumentul costurilor mai mari până la, câteodată, lupta crâncenă care se dă în această campanie electorală de două săptămâni, care are și efecte asupra mandatului primarului ales, dar v-aș spune două chestiuni, poate, mai importante.

Parlamentul României a decis acum câțiva ani să constituie o Comisie de cod electoral pe legile electorale și, în urma activității acestei comisii, care a fost o comisie comună, s-au votat cinci legi, dacă bine îmi aduc aminte, legate de procesul electoral, inclusiv finanțarea campaniilor electorale și așa mai departe. Au trecut doar doi ani de atunci, în 2015 s-au votat aceste legi, suntem..., am avut, practic, un..., o alegere, o campanie electorală, un singur scrutin electoral de atunci și noi credem că nu este cazul să umblăm așa de repede la legile electorale.

## Stimați colegi,

Toate reglementările în domeniul electoral legate de voturi sau numărul de tururi sunt democratice, pot fi constituționale și dau legitimitate. Și alegerea primarului într-un singur tur dă legitimitate, și alegerea în două tururi, și în trei tururi, și în cinci tururi, câte doriți dumneavoastră. Toate sunt democratice, constituționale și dau legitimitate. Ele sunt efectul procedurii legislative și, sigur, al unui vot majoritar. Și vă spun acest lucru făcând o paralelă cu Legea referendumului. Legea referendumului nr. 3/2000 a pornit cu un prag necesar de prezență la referendumurile locale sau naționale de 50%. Acest prag a fost scăzut în 2013

de majoritatea de atunci la 30%. Acest prag de 30% a fost contestat la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a stabilit foarte clar că și pragul de 30% este constituțional, este democratic și dă legitimitate în cazul referendumului pentru o anumită cauză care se pune în discuție, astfel încât depinde de voința legiuitorului ce soluție, ce modalitate alege, dar toate (și într-un tur, și în două tururi, și, eventual, în mai multe) sunt legitime, dau legitimitate, sunt democratice și constituționale.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Nu aș fi dorit să intervin, pentru că este, într-adevăr, o discuție care se duce de foarte mult timp în clasa politică din România și de fiecare dată, de câte ori s-a dus această dezbatere, eu am avut o singură poziție foarte clară, una de principiu: schimbarea legilor electorale trebuie să aducă mai multă stabilitate. Și îi răspund onoratei noastre colege la întrebarea pe care a pus-o și o să aduc un argument. Aceasta este problema: stabilitatea. Atâta timp cât legile electorale se schimbă din interese legate de moment, lucrurile nu sunt bune și toată experiența pe care am trăit-o în ultimii 10 ani legată, spre exemplu, de votul uninominal, care a fost un mare eșec al clasei politice din România, pe care nu și-l asumă nimeni, deși unii au foarte mari responsabilități, suntem și pe aici, prin sală, mai mulți, unii pro, unii contra...

De asemenea, vreau să vă spun că această idee de stabilitate a permis totuși să se facă o mișcare într-o dorință care a existat, legată de președinții de consilii județene, care a avut o anumită... Sunt totuși un număr mai redus și s-a schimbat legea, în sensul că nu au mai fost aleși prin vot uninominal, ci au fost aleși în cadrul..., s-a revenit la un anumit sistem.

Dar în ceea ce privește primarii... Și a întrebat aici o mai tânără colegă de a noastră, că vrem noi să câștigăm alegerile. Vă spun eu ceva, stimată colegă, vă respect și vă respect punctul de vedere, dar poate nu știați: Partidul Social Democrat, la nivel de primari, a câștigat totdeauna alegerile, de 27 de ani. Singurele mișcări s-au mai făcut undeva... și au fost influențe la nivelul primarilor de mari municipii sau municipii reședință de județ, dar bulversarea... Eu nu spun nici că e bun un sistem, nici că nu e. A fost foarte corect colegul nostru de la UDMR, care a spus: atâta timp cât se votează în Parlament și e o lege electorală care este constituțională, avem legitimitate. Problema este că cea mai stabilă clasă politică din România, care niciodată n-a fost până acum bulversată foarte tare în funcționalitatea ei, a fost aceasta a primarilor, care este baza, dacă vrei, a întregului eșafodaj al sistemului administrativ-teritorial al țării.

Mulțumim, domnule senator! V-aș ruga să încheiați că e timpul restrâns.

Fără Franța, da? Mulțumesc, domnule președinte. Că nu vă place!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Fără! Vă mulțumesc.

Întrucât de la fiecare grup parlamentar au vorbit câte doi-trei colegi, eu vă propun să încheiem dezbaterile generale și vă informez că raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Listă!

...propunerea legislativă nu a întrunit necesarul de voturi, ea mergând la Camera Deputaților cu raport de respingere. Vă rog.

Listă!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă rog. Imediat! Avem inițiatorul. Microfonul central.

V-aș ruga și listă pentru toți liderii de sindicat..., de grup, mă rog.

Vă rog. Îmi cer scuze!

Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi pare rău că propunerea legislativă a fost respinsă, dar mi-aș permite trei precizări.

Prima. În momentul modificării, în 2011, PSD-ul, din motivele lui, și UDMR-ul, din motive politice pe care le pot înțelege, au fost fermi pentru trecerea la un singur tur.

Doi. În Comisia de cod electoral, PNL-ul a propus alegerea în două tururi și a președinților, și a primarilor, și a președinților de consilii județene, propunere care a fost respinsă.

Trei. Eu vreau să vă asigur că, și atunci când vom recâștiga Bucureștiul, tot cu o propunere de alegere în două tururi vom veni.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă rog, motivarea votului. Dar v-aș ruga scurt, întrucât deja... Nu am parcurs decât trei proiecte, să știți, și mai avem încă 10 care trec tacit.

Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul PMP a votat împotriva raportului de respingere și pentru acest proiect legislativ, justificat de faptul că în ultima perioadă au fost modificate legile electorale, mai puțin în ceea ce privește alegerea primarilor. S-a revenit la votul pe listă pentru Parlament, s-a revenit la votul în consiliile județene, pentru președinții de consilii județene, iar acum nu se mai dorește să se facă următorul pas pentru a se reveni complet.

Având în vedere votul de astăzi, trebuie foarte serios să ne gândim la modul în care primarii asigură această reprezentativitate. Și, dacă nu reușim să votăm o astfel de inițiativă, atunci trebuie să luăm în calcul foarte serios o variantă a votului obligatoriu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Doamna senator Gorghiu. Drept la replică? Nu. Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

## Eu!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnul Vela. Dar v-aș ruga mai scurt, pentru că deja intrăm..., avem 11 organice, să știți.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Un drept la replică scurt.

Mergând pe logica și teoria științifică a colegului care a vorbit mai devreme, că PNL-ul a preluat și activul, și pasivul, sunt foarte curios dacă partidul pe care îl reprezintă Domnia Sa a preluat și pasivul, și activul de la mineriade, din FSN, din PSDR. E o întrebare pe care am pus-o doar ca să-mi dea un răspuns în pauza plenului.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Nu se face așa! Facem declarații politice, dar nu așa, face declarații după dezbateri.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Era drept la replică.

V-aș ruga să aveți un pic de decență...

## **Domnul Ion Marcel Vela** _(de la prezidiu):_

Era drept la replică. Care este problema?!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

...și să continuăm cu legile organice.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Îl apără... Îl aperi pe tovarășul Iliescu?

## **Domnul Niculae Bădălău:**

La primul...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Te înțeleg, te înțeleg...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule secretar!

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Eu te înțeleg!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule secretar, eu știu că este o oră târzie și că aveți un stres, dar v-aș ruga...

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind personalul navigant (L377/3.10.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 14 noiembrie 2017 și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Este organică, a fost respins.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L276/4.09.2017).

Dezbaterile au fost..., pe propunerea legislativă, au fost finalizate în ședința din 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, ea face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Vă

Vă supun la vot propunerea legislativă.

Cu 32 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L273/4.09.2017).

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința din 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Procedură, domnul senator Nicolae Șerban. Microfonul central.

Mulțumesc.

Domnule președinte, avem o chestiune procedurală. La primul punct din lista de proiecte de lege..., pe lege organică, s-a votat doar raportul, nu s-a pus la... Întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi, trebuia supusă votului și propunerea legislativă..., proiectul de lege.

Și doar vă pun în vedere, stimați colegi, că e vorba de transpunerea în legislația românească a unor directive europene, e vorba de personalul navigant.

Vă rog să puneți la vot, domnule președinte, și Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative privind personalul navigant, pentru că nu s-a pus la vot proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă supun la vot propunerea domnului Șerban Nicolae, ca să repunem punctul 1 din nou la vot, întrucât a fost o eroare.

Ca urmare, dau citire din nou Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind personalul navigant.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului, proiectul este..., face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă supun raportul și proiectul de lege.

Proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă

Vă mulțumesc.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L277/4.09.2017).

Vă amintesc că dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins, propunerea făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Vrea listă ALDE.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Listă, ALDE? Mulțumesc. Listă, ALDE.

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Și PNL-ul.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul de respingere.

La punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare profesională agricolă (L325/4.09.2017).

Dezbaterile au fost în data de 14 noiembrie 2017.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, ea făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L278/4.09.2017).

Dezbaterile au fost finalizate în 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, ea făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Punctul 8, Propunerea legislativă...

Repetați, vă rog.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Nu a întrunit numărul de voturi?

Și PNL-ul?

Toată lumea vrea.

Nu a întrunit numărul de voturi, nefiind adoptată. Propunerea legislativă privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991 (L284/4.09.2017).

Dezbaterile au fost în 14 noiembrie 2017.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Toată lumea, că e frig. Corect.

Toți liderii de sindicat, că e gratis.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a art. 2 alin. (1) și art. 5 alin. (3) din anexa Contract de asigurare socială (L279/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile au fost în data de 14 noiembrie 2017.

Raportul comisiei este de respingere, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică (L331/4.09.2017) _._

Dezbaterile au fost în 14 noiembrie 2017. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, ea făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 10, al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L293/4.09.2017).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința din 14 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122/2004 (L583/31.10.2016).

Vă informez că dezbaterile asupra propunerii au fost în ședința plenului din 14 noiembrie 2017.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Vă

## Stimați colegi,

Întrucât am încheiat ceea ce am hotărât prin..., prin... mărirea..., dau citire celor care astăzi aveau depuse întrebări, senatorilor care au întrebări.

Vă rog, pe procedură. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Atunci când ați stabilit programul, ne-ați comunicat că inclusiv punctul 4, cel legat de mediul asociativ din România,

va fi dezbătut astăzi. Și o să vă rog să faceți acest lucru, pentru că termenul de adoptare tacită este 20 noiembrie. Așa s-a votat...

Verific imediat.

Vă rog. Așa s-a votat...

Punctul 4 doriți. Și punctul?

4 este... Dumneavoastră ați spus 4 și 5, ați spus că până la punctul 5 se face discuția și legile ordinare – la vot final.

Imediat verific, doamna senator. Îmi cer scuze!

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă rog.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Da. Aveți dreptate, doamna senator, îmi cer scuze! Îmi cer scuze! Ne-am grăbit cu cele organice.

La punctul 4 al ordinii de zi, revenim la el pentru stenogramă, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L140/29.05.2017).

La asta vă referiți, nu? Corect.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiator dacă avem.

Nu avem inițiator? Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, doamna secretar de stat în Ministerul Justiției, doamna Moț.

Vă rog.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține propunerea legislativă, pentru motivele arătate în mod detaliat în punctul de vedere pe care l-a transmis președintelui Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Stimați colegi,

După cum constatați și dumneavoastră, nu mai avem cvorum și eu vă propun să închidem ședința.

Vă rog! Vă rog!

Vă rog. Microfonul 2.

Doar atât vreau să spun – știți că nu jignesc de la microfonul Senatului, dar mi se pare lipsă de bun-simț, domnule președinte – că am votat programul într-un fel, știind că este ordonanța marelui lider de grup Șerban Nicolae, care face niște trăznăi pe Ordonanța 26, să nu aibă colegii noștri de la PSD–ALDE decența să rămână în sală, să dezbatem un proiect de lege care astăzi se adoptă tacit. Pentru că este o inițiativă legislativă pentru care am primit foarte multe sesizări de la mediul asociativ din România.

Și vreau să vă spun, profit de ocazie că mai sunt câțiva reprezentanți ai PSD-ului, chiar și așa, în lipsă de cvorum, ca să vedeți cam ce..., cu ce se mănâncă această modificare. Nu cred că cineva vizează în România aceasta, în afară de domnul Șerban Nicolae, reglementarea, în felul în care a făcut-o Domnia Sa, a statutului de utilitate publică al organizațiilor neguvernamentale. Pentru că dânsul, din rațiuni greu de înțeles de un om normal, introduce niște cerințe sufocante de raportare financiară, care nu fac decât să crească birocrația pentru ONG-uri, nu să le ajute.

În altă ordine de idei, singurul obiectiv pe care îl urmărește este distrugerea, din acest punct de vedere, a mediului neguvernamental. Eu nu știu: îl vede stat paralel și pe acesta?! Are o problemă cu ONG-urile, este problema Domniei Sale. Dar vă rog să țineți cont de punctul de vedere al Guvernului și haideți să încercăm măcar la Cameră să ne concentrăm să nu distrugem o ordonanță...

Cu mare plăcere!

...care funcționează.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Noi suntem prima Cameră și Camera Deputaților este Cameră...

Vă rog, pe procedură?

Domnul Alexandrescu. Haideți, haideți, ca să pot să dau citire și listei, să închid.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Profit că sunteți în sală, pentru a trage un semnal de alarmă. Mă îngrijorează faptul că astăzi, în România anului 2017, într-un stat membru al Uniunii Europene, a putut fi gândită și propusă Parlamentului o astfel de inițiativă legislativă.

Nu e normal ca într-un stat european să avem parte de astfel de inițiative retrograde. Nu este normal, dar era de așteptat de la partidul care nu suferă opinii contrare, care nu suportă oamenii...

Domnule senator, haideți să...

...independenți și nu concepe o țară în afara controlului total, de la Șerban Nicolae, pentru care rezistența anticomunistă din munți a fost un pericol pentru stabilitatea țării...

Domnule senator, nu e frumos, că nu e de față domnul senator!

A plecat adineauri!

...de la Liviu Pleșoianu, care este tot mai elogiat de sputnik.ru și alte site-uri de propagandă rusești. Era de așteptat ca aceștia să-l ia drept model pe Vladimir Putin, să-i ia ca exemplu pe Viktor Orbán, pe Kaczyński și pe Erdogan...

Domnule senator, eu mai am un punct pe care trebuie să-l dezbat.

Vă cred, dar este totuși discuția despre această propunere, care astăzi împlinește termenul de adoptare tacită și avem...

Da, și noi suntem prima Cameră sesizată...

Păi da, dar noi ne-am strâns aici cu un punct de vedere.

Păi și îi spuneți domnului Goțiu?! Eu cred și respect lucrul acesta, dar...

Păi cred că domnul Goțiu e foarte sensibil la...

...nu mai avem cvorum.

...punctul de vedere al organizațiilor neguvernamentale.

Vă rog.

Deci vă rog să mă lăsați să închei.

Ce propune alianța PSD și ALDE e să tratăm organizațiile neguvernamentale mai aspru și cu mai multă suspiciune decât tratăm partidele politice. În concret, aceste organizații vor trebui să facă un raport semestrial în care să precizeze fiecare venit, fiecare cheltuială, fiecare persoană (cu nume și prenume) ce și cât a donat.

Veți crede că e ironic faptul că marii apărători ai libertăților civile care apar zi de zi la televizor, când ajung în Parlament, nu dau doi bani pe...

Domnule ministru, e o oră târzie, credeți-mă!

...de viață privată. Pentru a ne convinge cât de absurdă și excesivă e propunerea, e suficient să facem o comparație cu regulile aplicabile partidelor politice. Astfel, partidele politice, entități finanțate și din fonduri publice, sunt obligate să publice doar numele persoanelor care au donat în campaniile electorale sume în cuantum de peste 10 salarii minime.

Mai mult decât atât, absurdul ne arată că 47%, deci jumătate din toate ONG-urile care...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule ministru,

V-aș ruga să încheiați, că e târziu, credeți-mă, nu e declarație...

E târziu, dar suntem totuși în programul de lucru, domnule președinte de ședință.

E. Cu mare plăcere, dar nu sunt declarații politice. Despre asta e vorba.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Dar nu e declarație politică, este... este o...

Subiectul o fi bun, momentul e greșit.

E o discuție aplicată la propunerea legislativă care se află în discuție.

Faptul că colegii noștri de la PSD au părăsit sala, este o... e un lucru extrem de...

Asta nu vă dă dreptul să faceți declarații politice în timpul programului de lucru.

Procedură, dacă aveți!

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Eu mă refer direct la lege. Eu mă refer direct la lege. Sunt foarte dezamăgit de faptul că, atunci când ar fi trebuit să fie dezbatere în plenul Senatului, colegii de la PSD și ALDE au plecat din sală și protestez, în numele Grupului senatorilor al USR, pentru acest procedeu inelegant și, după părerea mea, anticonstituțional.

Vă mulțumesc că ați rămas și sper ca la Camera Deputaților să se remedieze acest punct.

Cu siguranță.

E o chestiune foarte importantă care privește mediul asociativ.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Doamna senator Craioveanu, dacă aveți...? Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Pe procedură, stimată doamnă.

Procedură. E o doamnă, totuși...

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte de ședință, vă rog să constatați că nu mai avem cvorum și, prin urmare, trebuie să încheiem această dezbatere.

Colegului Alexandrescu îi spun că o să dezbatem această lege în viitorul apropiat, așa că nu este nicio pierdere că s-a amânat foarte puțin dezbaterea.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Faptul că domnul Șerban Nicolae a fugit din sală în momentul în care legea a fost propusă dovedește că îi este frică de două ori: o dată îi este frică să stea la dezbaterea legii, a doua oară i-a fost frică când a inițiat această lege, față de toți cei din societatea civilă.

Din fericire însă, aceste ședințe sunt transmise on-line și sunt înregistrate. Toți au văzut cum PSD-ul a fugit de răspundere, cum a fugit de propria lege, pe care a făcut-o împotriva societății civile.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Nu generalizați, v-aș ruga, pentru că PSD-ul...

**Doamna Ecaterina Andronescu**

**:**

Noi am rămas...

Nu. Îmi cer scuze, doamna Ecaterina Andronescu, că ați rămas. Ceilalți colegi, doi colegi, sunt înregistrați și camera îi va prezenta...

Care doi? Trei. Patru...

...cine sunt.

Dumneavoastră sunteți acolo pentru închidere.

Fiți sincer!

Oricum, societatea și oamenii au văzut ceea ce s-a întâmplat în această seară și arată ceea ce se întâmplă și câtă responsabilitate are PSD față de alegători și de legile...

Iar greșiți. Parte din...

...pe care le susține. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Eu vă mulțumesc. Vă rog.

Vă mulțumesc că nu mi-ați dat cuvântul, deși l-am solicitat de cinci ori. Îl solicit la acest proiect de 10 minute...

Eu nu fac decât ce spun domnii secretari.

În fine. Cu siguranță, am asistat la un moment istoric în Parlamentul României, când PSD-ul reușește, în marea lui majoritate, să fugă de propria lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Și PNL-ul.

PNL-ul nu l-am văzut... Am văzut că a ieșit după ce a părăsit PSD-ul sala.

Eu nu văd decât o alianță a PMP-ului cu USR-ul în sală.

PMP-ul... PMP-ul, ca să vă spun dinainte...

O colaborare!

...era ferm hotărât să voteze împotriva acestei legi, dar, din păcate, nu ne dați ocazia să ne manifestăm. Ați avut o anumită tactică de a forța trecerea acestei legi pentru a bloca dezbaterile, pentru că necesitau multe dezbateri, și acest lucru chiar este deranjant. Chiar dacă sunteți la putere, nu cred că vă permiteți asemenea greșeli astăzi. Ceea ce s-a întâmplat astăzi este o mare greșeală și faptul că s-a plecat din sală la ordin este un lucru care nu ne face cinste, cel puțin nouă, Senatului.

Vă mulțumesc.

programului dincolo de limitele acceptate de regulă i-a determinat pe colegii mei să plece din sală.

De aceea, vă rog să nu interpretați în sensul în care puneți la colț PSD-ul, pentru că nu cred că acesta este un argument corect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule, aveți o problemă cu mine, vreți să mă țineți. Vă rog. Microfonul 2, vă rog, pentru domnul vicepreședinte.

Vreau doar să menționez că programul normal de lucru al unei zile de luni încă nu s-a încheiat. În mod normal, la această oră era sesiune de declarații... de interpelări și întrebări. Program de lucru normal al Senatului. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă rog, doamna senator. Haideți, să...

Mulțumesc mult.

Deși colegii mei nu mai sunt aici de față, aș vrea totuși să le aduc aminte că un program normal de lucru nu înseamnă că, atunci când mai avem proiecte pe ordinea de zi, alegem să plecăm acasă. Noi suntem aici tocmai pentru a dezbate, a discuta și a vota propunerile legislative și proiectele de legi aflate pe ordinea de zi a Senatului.

Faptul că s-a decalat programul cu o oră nu înseamnă că trebuie să dăm buzna afară din plenul Senatului pentru că am depășit ora noastră obișnuită de lucru.

Nu. Nu mai avem cvorum. Conform regulamentului.

Păi da, au plecat și, astfel, noi nu mai avem cvorum. Practic, au sabotat programul de lucru al Senatului, votat chiar de către noi.

Este inadmisibil ce se întâmplă acum, aici!

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Andronescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că o inițiativă legislativă, oricare ar fi ea, nu trebuie să încrânceneze și mai mult relațiile dintre grupurile parlamentare. Eu, personal, vă mărturisesc că n-am primit niciun ordin să plec și cred că astăzi a fost o zi cu un program prelungit, cum nu este de obicei, și cred că prelungirea

În felul acesta, o propunere foarte nocivă pentru societatea civilă merge mai departe, tacit, la Camera Deputaților. Nu pot decât să-mi imaginez că domnul Șerban Nicolae și colegii săi au orchestrat această retragere, tocmai pentru ca această propunere, care atacă organizațiile de tip civic, așa cum se spune în expunerea de motive, să poată trece mai departe.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Nu o să vă dau replică. Mulțumesc. Dau citire celor care au întrebări și interpelări pentru astăzi: Federovici Doina Elena, Avram Nicolae, Sbîrnea Liliana, Smarandache Miron Alexandru, Toma Vasilică, Mirea Siminica, Pereș Alexandru, Caracota Iancu, Stângă George Călin, Hărău Eleonora Carmen, Cazan Mircea, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia, Coliban Allen, Dinu Ramona Nicoleta, Goțiu Remus Mihai, Iriza Scarlat, Lungu Vasile Cristian, Ganea Ion, Bădulescu Dorin Valeriu și...

Și lista cu interpelările: Federovici Doina Elena, Toma Vasilică, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Stocheci Cristina Mariana, Lupu Victorel, Stângă George Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Pîrvulescu Eugen, Cîțu Florin Vasile, Pereș Alexandru, Popa Cornel, Popa Ion, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Coliban Allen, Dinică Silvia Monica, Dircă George Edward, Goțiu Remus Mihai, Ghica Cristian, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile Cristian, Covaciu Severica Rodica, Ganea Ion, Ionașcu Gabi, Talpoș Ioan Iustin și atât.

Vă mulțumesc, stimați...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Procedură.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Pe procedură, domnul secretar Vela. Vă rog.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Pentru că am asistat la un spectacol neplăcut, cred că cineva din Senat ar trebui să-i prezinte scuze doamnei secretar de stat Moț, care a venit de la Guvern să susțină un punct de vedere pe această lege și noi, Senatul României, prin anumiți colegi, am dat dovadă de mai puțin respect față de o doamnă, care a venit, indiferent de punctul de vedere, să-l susțină aici, părăsind sala într-un mod incorect și neelegant.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Și celorlalți membri ai Guvernului, ca să fim sinceri.

- Declar închisă ședința de astăzi. Vă mulțumesc. O zi plăcută!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084235]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 168/28.XI.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei