Ședință comună a Camerelor

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Domnule Președinte al României,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimați invitați,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și la primul punct al ordinii de zi de astăzi avem mesajul Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

Domnule președinte, aveți cuvântul. ## **Domnul Klaus Werner Iohannis** _– Președintele_

## _României_ **:**

Mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Onorați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori, Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

9 mai este o zi cu multiple valențe istorice și politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea independenței de stat și celebrăm, în același timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificațiilor lor.

Am dorit să mă adresez astăzi Parlamentului pentru că aici este forul suprem de reprezentare și dezbatere, cel mai potrivit loc în care să vorbim despre responsabilitatea de a înțelege resorturile prin care, în perioade dificile din trecut, România a progresat și s-a modernizat.

În această perspectivă, faptele celor care au pregătit politic independența României, precum și memoria celor care s-au sacrificat pentru ea ne fac cu atât mai conștienți de răspunderea și datoria care, peste secole, ne revin nouă.

Doamnelor și domnilor,

Obținerea independenței probează viziunea patriotică a Principelui Carol și determinarea politică a Guvernului condus de Ion C. Brătianu. Ea a fost expresia consensului politic și a sprijinului popular, o dovadă a conlucrării dintre autoritățile statului și toate corpurile societății.

În final, independența s-a consfințit prin eforturile diplomatice ale politicienilor care au reprezentat România la Congresul de pace de la Berlin. Însă independența României a fost consolidată și printr-o modernizare constituțională, legislativă, instituțională și economică, pe parcursul câtorva decenii.

În tot acest proces, responsabilitatea și angajamentul forțelor politice spre un progres de factură europeană au jucat un rol extrem de important. Realizările istorice din 1848, 1859, 1877 și, apoi, din 1918 demonstrează că politica adevărată presupune urmărirea stăruitoare, uneori pe parcursul multor ani, a obiectivelor naționale.

Mesajul faptelor excepționale ale înaintașilor noștri este că un proiect de țară, construit în jurul marilor valori naționale, are nevoie de clarviziunea clasei politice, precum și de coeziunea dintre aceasta și societate.

Independența și Marea Unire, cei doi piloni istorici fundamentali ai existenței și dezvoltării României moderne, precum și, mai recent, integrarea europeană și euroatlantică ne arată că atingerea obiectivelor noastre fundamentale nu se poate realiza fără participarea activă a României la procesele politice europene și internaționale.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Proclamația de independență a fost actul de responsabilitate și angajament al aleșilor, pentru că aceasta este menirea reprezentanților legitimi ai oamenilor, de a urmări cu înțelepciune interesul pe termen lung al țării. Astăzi, ca și în trecut, mai degrabă decât declarațiile politice solemne pe cetățeni îi interesează modul în care acțiunile autorităților ori ale instituțiilor publice sunt benefice vieții lor și viitorului copiilor lor. O democrație autentică nu poate fi funcțională fără un Parlament puternic, iar o Românie modernă nu se poate dezvolta fără un cadru legislativ coerent.

Așadar, misiunea dumneavoastră este una esențială pentru progresul țării, pentru că de îndeplinirea ei depind performanța și stabilitatea arhitecturii instituționale a statului.

România a avut la momentul declarării independenței o clasă politică formată din oameni care au propus țării proiecte și ținte ambițioase, importante. A stat în puterea generației de la 1848 să facă primii pași spre modernizarea României. A fost în sarcina urmașilor pașoptiștilor să ducă mai departe idealurile independenței și unității naționale și să le îndeplinească. A stat în sacrificiul tinerilor din 1989 schimbarea drumului României spre un parcurs democratic, urmat apoi de un puternic angajament proeuropean și pro nord-atlantic.

La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, marile demonstrații din luna februarie a acestui an au exprimat angajamentul unei noi generații de a reîncărca în conținut și semnificație noțiunile de libertate, stat de drept și democrație.

De-a lungul istoriei, românii au arătat în diverse feluri direcția și valorile la care vor să adere. Este rolul clasei politice să audă și să înțeleagă vocile lor, precum și să le fructifice printr-o relație de încredere între politicieni, instituții și cetățeni, demnă de statutul european al României.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ca în fiecare an, la 9 mai sărbătorim și Ziua Europei, ziua în care a luat naștere proiectul european în urmă cu 67 de ani. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezenta la acea dată, 9 mai 1950, propunerea sa privind crearea unei Europe unite, indispensabile pentru menținerea unor relații pașnice între statele de pe continentul european. De atunci și până acum, proiectul european a făcut pași extrem de importanți, continuând să se dezvolte și devenind un spațiu de pace, democrație, libertate, prosperitate și solidaritate între statele membre. Pentru toate acestea, în numele României, mă bucur să salut în această zi specială victoria recentă a valorilor și a angajamentului european în țara lui Robert Schuman.

Aniversăm anul acesta și un deceniu de la momentul istoric în care România a aderat la Uniunea Europeană. Sunt, așadar, 10 ani de când ne bucurăm de avantajele statutului de țară membră a Uniunii, 10 ani de când România a devenit parte a procesului decizional la nivel european.

Beneficiile aderării la marea familie europeană sunt indiscutabile și sunt greu de contestat, chiar și de cele mai eurosceptice voci. Cifrele vorbesc de la sine și nu pot fi ignorate: creșterea consistentă a produsului intern brut, dublarea valorii exportului, creșteri semnificative ale câștigului salarial mediu, ale valorii adăugate brute în economie, industrii, servicii, în ciuda crizei economice care s-a interpus.

Mai mult, România este un beneficiar net de fonduri europene. Între 1 ianuarie 2007 și 28 februarie 2017, diferența dintre fondurile pe care le-am absorbit și cele pe care le-am plătit la bugetul Uniunii este de 27,7 miliarde de euro în favoarea României. Toate acestea s-au reflectat pozitiv în calitatea vieții. Cu siguranță am fi putut face mai mult în toată această perioadă, de la reducerea decalajelor între regiuni până la absorbția efectivă a fondurilor europene și găsirea unor soluții sustenabile care să diminueze exodul resurselor umane. Dar nu Uniunea Europeană poartă vina pentru aceste neajunsuri; responsabilitatea este internă și rezidă, în principal, în capacitatea limitată a guvernelor noastre de a fructifica la maximum avantajele conferite de statutul de țară membră a Uniunii.

Indiscutabil, pentru România nu există altă opțiune decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni Europene solidare și puternice.

Am amintit succint despre ce a însemnat pentru țara noastră acest ultim deceniu, pentru că trebuie combătute discursurile populiste prin recurgerea la evidențe. Cred, de aceea, că este necesar să comunicăm frecvent și mai bine ce înseamnă concret pentru români Uniunea Europeană, să readucem în prim-plan beneficiile, adesea ignorate, pentru că sunt de la sine înțelese, ale faptului că facem parte din acest mare proiect european.

Mă bucur să constat că, la 10 ani de la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană, românii au rămas profund atașați valorilor care definesc Uniunea și sunt determinați să ducă mai departe procesul de integrare europeană. Avem de trecut însă peste unele bariere la nivel intern, care ne împiedică să ne manifestăm pe măsura capacității noastre naționale și ne constrâng în mod injust să ne autocaracterizăm ca un stat de rangul doi în Uniunea Europeană. Trebuie să depășim această percepție și aceste prejudecăți. Nu suntem un stat de rangul doi în Uniunea Europeană.

## Doamnelor și domnilor,

Ne dorim să facem parte dintr-o Uniune care respectă și garantează, în mod consecvent, valorile și principiile care au asigurat de-a lungul timpului fundamentul construcției europene, o Uniune capabilă să genereze rezultate concrete pe marile teme de interes direct pentru cetățenii săi.

Astăzi, când suntem în plin proces de redefinire a proiectului european, constatăm că aceste valori și principii își păstrează în totalitate valabilitatea. Este interesul major al României de a fi parte a unei astfel de Uniuni, aflate în deplin acord cu principiile sale constitutive. O astfel de Uniune poate face față cu succes provocărilor actuale și viitoare și poate garanta perspective mai bune de dezvoltare a statelor membre și a cetățenilor săi, în comparație cu o Europă fragmentată, divizată în mod artificial.

România susține în mod ferm aprofundarea integrării europene. Obiectivul României este acela de a fi alături de acele state membre care acționează în direcția consolidării Uniunii Europene. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional european, cu atât vom avea mai multe șanse de dezvoltare.

În acest context, este în interesul nostru ca procesul de adâncire a integrării europene să continue. Aderarea României la zona euro, cât mai curând posibil, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un pas esențial, în opinia mea, pentru consolidarea rolului României la nivel european.

Totodată, așa cum ne arată exemplul altor țări, convergența economică va avea de câștigat, atât prin pregătirea necesară a adoptării monedei comune, cât și după acest moment.

De asemenea, aderarea României la spațiul Schengen va aduce plusvaloare nu numai pentru români, ci și pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniune.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Celebrăm astăzi un arc peste timp – 140 de ani de la declararea independenței de stat și sărbătorirea Zilei Europei –, într-un context complicat pentru continentul nostru. Trăim într-una dintre acele perioade istorice legat de care, peste ani, urmașii vor privi înapoi și vor judeca dacă noi, oameni de stat și politicieni, am înțeles corect direcția spre care să ducem țara sau am ratat un moment important pentru viitorul națiunii.

Am ținut să evoc în fața dumneavoastră semnificația Zilei Independenței de Stat a României și a Zilei Europei, pentru că ceea ce definește un popor și tăria clasei sale politice sunt valorile la care aderă, proiectele pe care și le propune și pe care le aduce la îndeplinire.

Ziua de astăzi marchează cele două repere fundamentale pentru noi: construirea unui stat român puternic și integrarea în Uniunea Europeană. Lecțiile trecutului ne arată fără echivoc că țara noastră s-a dezvoltat doar când s-a asociat proceselor politice progresiste europene și atunci când politicienii ce au avut viziune au pus proiectele naționale deasupra intereselor partizane.

Astăzi, mai mult decât oricând, cred că România trebuie să afirme tare și răspicat că locul său este în continuare în rândul democrațiilor europene consolidate, în care sunt respectate drepturile civice, iar legea este egală pentru toți. Actualul context regional și internațional poate fi o oportunitate pentru ca România să demonstreze că este o națiune puternică și că are o clasă politică matură, capabilă să garanteze siguranța și prosperitatea cetățenilor. Dacă ne ridicăm sau nu la înălțimea acestui moment depinde numai de noi.

Dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori și deputați, vă revine un rol esențial. Puneți pe agendă legi cu un impact major asupra viitorului românilor.

Nu vă gândiți doar la beneficiile pe care unele măsuri le au acum!

Nu vă gândiți doar la un câștig electoral de moment! Întrebați-vă cum va arăta România în 5 ani, în 10 ani, cu legile pe care le adoptați dumneavoastră acum. Întrebați-vă dacă în anii următori România va deveni mai puternică sau dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor votate de dumneavoastră.

Aveți responsabilitatea și capacitatea de a restabili încrederea cetățenilor în Parlament, această instituție fundamentală a democrației. Aveți responsabilitatea și vă rog s-o exercitați!

Vă chem să faceți din aceasta un obiectiv politic demn de centenarul comemorării eroilor Marelui Război și aniversării Marii Uniri.

Centenarul nu este doar un moment de sărbătoare, un prilej de acordare de medalii și distincții, ci oportunitatea de a ne mobiliza toate energiile în favoarea unor fapte, nu a unor vorbe goale. Nu prin declarații demagogice, ci prin proiecte concrete și importante pentru viitor să construim coeziunea dintre societate și clasa politică.

Cum facem ca România să beneficieze de prosperitate pe termen lung, care să însemne creșterea nivelului de trai, fără vulnerabilități majore pentru următorii ani?

Care sunt mecanismele pentru consolidarea unui stat de drept funcțional?

Care trebuie să fie rolul definitoriu al României pe scena europeană?

Cu puțin timp înaintea aniversării centenarului Marii Uniri și în anul aniversării a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România așteaptă de la elitele sale un răspuns adecvat la aceste întrebări.

Vă propun ca, asumându-ne importantele învățăminte ale trecutului, precum și mesajul preocupat, atent și activ al societății românești, să facem din angajamentul european al României cel mai durabil monument al independenței și unirii naționale.

La mulți ani, România!

La mulți ani, Europa!

Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului Președinte al României și luăm o pauză de 10 minute.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Continuăm, stimați colegi. Continuăm.

Vă rog să luați loc în bănci. Vă rog! Continuăm.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în forma distribuită?

Nu.

## Reluăm lucrările.

La punctul 2, avem informare...

## Vă rog.

La punctul 2 al ordinii de zi, avem informare din partea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind aprobarea participării Armatei României, cu o subunitate de nivel companie, compusă din 120 de militari cu capabilitățile aferente, la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate a NATO din Polonia, începând cu anul 2017.

Pentru prezentarea scrisorii, are cuvântul... domnul Căprar sau domnul Dumitrescu?

Domnul Mărgărit?

Vă rog.

Scrisoarea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis

Domnule președinte,

La Summitul NATO de la Varșovia, din 2016, a fost adoptat un pachet de decizii menit să asigure consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare a statelor membre și prezența înaintată consolidată pe flancul de nord-est al Alianței Nord-Atlantice, prin constituirea unor grupuri de luptă în țările baltice și în Polonia.

România și-a asumat și a anunțat intenția de a contribui la asigurarea prezenței înaintate consolidate, cu o subunitate de 120 de militari, în cadrul grupului de luptă condus de către SUA, ce se va constitui în Polonia, ca națiune-gazdă.

Grupul de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securității, complementar forțelor naționale de apărare, în situații de criză sau de conflict.

România va asigura rotirea a două contingente naționale cu un tur de misiune de șase luni, în vederea contribuției la acest grup de luptă.

În acest context, vă informez că, în temeiul și condițiile prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a[1] ) și ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului Guvernului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am aprobat participarea Armatei Române, cu o subunitate de nivel companie... aprobat cu... participarea Armatei Române cu o subunitate... compusă din 120 de militari cu capabilitățile aferente, la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate a NATO din Polonia, începând cu anul 2017.

Ministerul Apărării Naționale va desfășura demersurile necesare punerii în aplicare a responsabilităților specifice privind generarea, angajarea, pregătirea, participarea și susținerea la misiune, în afara teritoriului național, a structurii participante.

Fondurile financiare necesare participării forțelor și mijloacelor Armatei Române la această misiune vor fi asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2017. Și acum o să dau citire raportului comun al comisiilor privind scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea de către Parlament a înființării, pe teritoriul României, a Detașamentului de Contrainformații București.

Domnule Mărgărit!

Da.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Noi suntem la punctul 2!

Punctul 2 l-am terminat.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Poftim?!

**Domnul Georgian Pop**

**:**

Ăsta e raportul de la 3.

Am terminat la punctul 2...

Păi ați terminat, dar... vă dau eu... punctul 2 și, după aia, la punctul 3.

Deci ați terminat la punctul 2, da?

Acum, vă spun eu când trebuie să vorbiți la punctul 3.

Am înțeles.

La punctul 3 al ordinii de zi, avem solicitarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind aprobarea înființării, pe teritoriul României, a Detașamentului NATO de Contrainformații, sub denumirea de ACCI BUCHAREST DETACHMENT – BuDET.

Vă rog, raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

– Înființarea detașamentului și dislocarea acestuia pe teritoriul țării noastre fac parte din efortul aliat de implementare, în această zonă, a măsurilor de sporire a capacității de reacție la provocările mediului internațional de securitate, constituind o obligație a Comandamentului Aliat.

– Detașamentul de Contrainformații București își va desfășura activitatea pe lângă Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est din București, în conformitate cu prevederile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, republicată și actualizată.

– Personalul acestei structuri va beneficia de prevederile art. 2 din Legea nr. 126/2016 pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, precum și de prevederile acordului suplimentar.

– Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în baza prevederilor art. 4 lit. f) pct. 1, lit. g) și lit. i) din Legea nr. 415/2002, a avizat înființarea acestui detașament pe teritoriul României.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi „pentru”, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului prezentul raport de admitere asupra scrisorii Președintelui prin care propune aprobarea de către Parlament a înființării, pe teritoriul României, a Detașamentului de Contrainformații București, fără indicativ de unitate militară.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Dacă sunt intervenții de ordin general? Pe articole?

**Domnul Georgian Pop**

**:**

Nu.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Nu sunt obiecții. La art. 1? Nu. Adoptat. La art. 2? Adoptat. 3? Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate,

## **Domnul Georgian Pop**

**:**

Nu.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Abțineri?

## **Domnul Georgian Pop**

**:**

Nu.

Unanimitate.

Punctul 4, constituirea Grupului Pro-America. Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat pe paginile de internet ale celor două Camere.

Domnul senator Stan, președintele Comitetului director al GRUI, al Grupului GRUI, pentru o scurtă prezentare. Vă rog.

Domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul Pro-America a fost constituit în Parlamentul României la data de 16 decembrie 2010, pe bază de afilieri voluntare ale parlamentarilor români.

În legislatura precedentă, grupul a fost reconstituit în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 20 martie 2013, la inițiativa unui număr de 16 senatori și deputați.

Grupul Pro-America nu este un grup de prietenie în sensul regulamentului celor două Camere, ci este un grup din care fac parte, pe bază de voluntariat și indiferent de apartenența lor politică, toți acei parlamentari care împărtășesc valorile democrației americane și susțin dezvoltarea parteneriatului român.

Drept consecință, vă prezint componența nominală a acestui grup:

Președinte:

- Dragnea Nicolae Liviu, deputat PSD; Membri:

- Corlățean Titus, senator PSD;

- Costoiu Mihnea Cosmin, senator PSD;

- Valeca Șerban Constantin, senator PSD;

- Pațurcă Roxana Natalia, senator PSD;

- Ciolacu Ion Marcel, deputat PSD;

- Iulian Iancu, deputat PSD;

- Iordache Florin, deputat PSD;

- Mihălcescu Carmen Ileana, deputat PSD;

- Pop Georgian, deputat PSD;

- Vlase Petru Gabriel, deputat PSD;

- Țapu-Nazare Eugen, senator PNL;

- Ardelean Ben Oni, deputat PNL;

- Moldovan Sorin Dan, deputat PNL;

- Sighiartău Robert Ionatan, deputat PNL;

- Ștefan Ion, deputat PNL; UDMR:

- Benkő Erika, deputat;

- Korodi Attila, deputat;

Urmează:

– Sibinescu Ionuț, senator ALDE;

- Avram Constantin, deputat ALDE; – Gerea Andrei Dominic, ALDE; De la PMP:

– Simionca Ionuț, senator; – Lungu Vasile Cristian, senator; Minorități:

– Pambuccian Varujan, deputat.

Vă rog să supuneți votului Camerelor componența.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule președinte, numai o secundă! Uniunea Salvați România mi-a adus acum propunerile. Dați-le dumneavoastră citire.

Sunt niște regulamente mai speciale aici.

## Nu-i vina GRUI-ului.

În sfârșit, s-au primit nominalizările.

De la Uniunea Salvați România: Nicolae Daniel Popescu, deputat, și Silvia Dinică, senator.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Intervenții de ordin general?

**Domnul Georgian Pop**

**:**

Nu.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Articole? Dezbateri?

**Domnul Georgian Pop**

**:**

Nu.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Anexă?

**Domnul Georgian Pop**

**:**

Nu.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. La anexă? Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, votăm proiectul de hotărâre în integralitatea sa.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? ## **Domnul Georgian Pop**

**:**

Aveți?! Nu.

Unanimitate.

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea articolului 9 al Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Raportul Comisiei permanente a Camerei și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Proiectul a fost distribuit și afișat. Domnule președinte al Comisiei pentru statut, Șimon, vă rog, prezentare.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea articolului 9 al Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului a fost sesizată, spre dezbatere și adoptare, cu această inițiativă.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, cu reguli clare de procedură referitoare la citarea și, respectiv, invitarea persoanelor în fața comisiei de anchetă parlamentară, care să cuprindă și măsurile ce pot fi propuse în situația în care aceste persoane refuză nemotivat să se prezinte în fața comisiei.

Membrii comisiei au examinat proiectul menționat mai sus în ședința din 2.05.2017, unde au fost prezenți 10 membri din totalul de 11 membri.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru și 3 împotrivă, să adopte proiectul de hotărâre alăturat și să-l supună, spre dezbatere și adoptare, plenului reunit al celor două Camere.

Mulțumesc. Din partea inițiatorilor? Domnul Andronache.

Ca inițiator?

Nu. La dezbateri generale.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. La dezbateri generale, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, voi expune punctul de vedere al Grupului PNL, în sensul în care Partidul Național Liberal

va vota împotriva modificării Regulamentului ședințelor comune, din următoarele motive:

Regulamentul actual, ca și Regulamentul Camerei Deputaților, ca și Legea nr. 96 privind Statutul deputaților și al senatorilor, conține – toate – suficiente norme pentru ca o comisie de anchetă să se poată constitui și să își poată desfășura activitatea. Însă, probabil, nu sunt suficiente aceste norme pentru comisia pe care doriți dumneavoastră, majoritatea parlamentară, să o constituiți.

Spuneam în ședința Comisiei juridice că acea comisie de anchetă pe care doriți dumneavoastră să o constituiți, în mod evident, are același obiect de activitate ca ancheta pe care Parchetul General deja a declanșat-o.

Colegii dumneavoastră din majoritatea parlamentară, colegii de la PSD, afirmau, sus și tare, că nu există niciun fel de identitate de obiect. S-a dovedit ulterior că inclusiv președintele PSD a ajuns la aceeași concluzie: că există identitate de obiect. Și, atunci, ce se întâmplă? Normal, trebuie să modificați regulamentele pentru ca această comisie să existe. Este obligatoriu, probabil, pentru România ca această comisie să își desfășoare activitatea. Și, atunci, ați procedat, din punctul nostru de vedere, inoportun, la modificarea regulamentelor, inclusiv a Regulamentului ședințelor comune.

Este interesant însă că inițiatorii vin și spun foarte clar, invocând, în mod stupid, din punctul nostru de vedere, Decizia Curții Constituționale nr. 1.231, că, în baza acestei decizii a Curții Constituționale, ar trebui modificat Regulamentul ședințelor comune.

Greșit! Decizia nr. 1.231 spune exact contrariul a ceea ce doriți dumneavoastră să faceți. Și vă spun foarte sincer și clar că printre articolele pe care doriți dumneavoastră să le introduceți în Regulamentul ședințelor comune se găsesc texte neconstituționale. Spre exemplu, sancționarea persoanelor invitate – subliniez, invitate – la comisie de către comisia de anchetă este, în mod evident, un motiv de neconstituționalitate, și o să vă citez din Decizia Curții Constituționale nr. 1.231, care spune foarte clar: „alte subiecte de drept pot fi invitate, fără a exista vreo obligație corelativă din partea acestora de a da curs invitației”.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul senator Traian Băsescu.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu cred că, din exces, ca întotdeauna, suntem pregătiți să facem erori. Avem deja două decizii ale Curții Constituționale – una a fost invocată de antevorbitorul meu – și Curtea Constituțională a stabilit foarte clar că nu există obligația prezentării la comisie.

Înțeleg ținta și legitimitatea dorinței de a face acest lucru, dar înțelegeți că nu va putea trece nimeni peste decizii deja emise de Curtea Constituțională.

Ce v-aș sugera? Să ridicați restricția de a mai continua activitatea unei comisii parlamentare, pentru că, pe urmă, tot Curtea Constituțională apără Parlamentul și îi dă dreptul să abordeze orice temă a comisiei parlamentare. Dar exagerările pe care vă pregătiți să le faceți cred că vor fi în detrimentul credibilității comisiei. Se vor produce atacuri la Curtea Constituțională și va fi un eșec previzibil.

Concluzie: sugestia mea este să îndepărtați din regulamente, din orice regulament, interdicția ca o comisie parlamentară să-și continue activitatea, dar nu creați obligativități deja interzise de Curtea Constituțională.

Și, ca să ne descrețim fruntea, nu înțeleg exact ce obiectiv aveți, dar, dacă vreți să-l faceți pe Geoană președinte retroactiv, să știți că nu va funcționa. Și v-aș aduce aminte că Geoană, mai acum câteva luni, umbla cu un pumn de ceasuri primite șpagă de la Vanghelie prin fața DNA-ului. Ei, cum i-am fi spus noi? „Președintele pendulă” – lui Geoană?!

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Urmează dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. La articolul unic, pct. 1? Nu. Adoptat. La articolul unic, pct. 2? Adoptat. Dezbaterile fiind finalizate, vă rog să votăm proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru? 198 de voturi pentru. Împotrivă? 119 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt. Colegi care nu votează? Nu sunt.

Cu majoritate, hotărârea a fost adoptată.

Punctul 6 al ordinii de zi; avem Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind

Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare (L98/2017, Pl-x 182/2017).

Lege organică.

Raportul Comisiei permanente a Camerei și Senatului privind statutul.

Dacă inițiatorii vor să ia cuvântul?

Domnule Șimon, președintele comisiei, vă rog, raportul.

Raport asupra Propunerii legislative privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei și Senatului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Inițiativa are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul introducerii a patru noi alineate, alin. (3)–(6), prin care se prevăd reguli clare privind organizarea și funcționarea comisiilor de anchetă parlamentară menționate la alin. (1) al aceluiași articol.

Membrii comisiei au examinat propunerea în ședința din 2.05.2017, la lucrări fiind prezenți 10 din 11 membri.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru și 3 împotrivă, să supună plenului reunit, spre dezbatere și adoptare, Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006.

Comisia a adoptat un raport de admitere, fără modificări, a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, ce vizează completarea legii organice, inițiativa face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu...

## Da?

Vă rog. Nu v-am văzut, mă scuzați!

Aveți un coleg aici care nu-i atent.

E colegul meu, atunci.

Vă rog, dezbateri generale, doamna Turcan.

## Dragi colegi,

Acest subiect al ordinii de zi este legat de precedentul și reprezintă o nouă tentativă a majorității parlamentare de a-și atinge un scop, un scop care nu este nici pe departe cel declarat, cu privire la corectitudinea alegerilor, întrucât alegerile au fost validate de către Curtea Constituțională. Există o anchetă penală derulată pentru alegațiile unor persoane aflate în dosare penale, care nici măcar nu-și asumă să facă acuzații, ci doar sugestii cu privire la fraudarea alegerilor. Acel scop este cu totul altul! Și cred că, la un moment dat, trebuie devoalat scopul ascuns pe care-l are majoritatea parlamentară, acela de a crea presiune împotriva procurorului-șef al DNA, de a ajunge să-l schimbați din funcție. Nu puteți s-o faceți direct, pentru că vă e teamă de tot ceea ce înseamnă instituții internaționale și parteneriate strategice pe care România le are, și, atunci, ați ajuns la această comisie de anchetă, pentru care vă creați un cadru legislativ într-un mod cu totul și cu totul netransparent și încălcând procedura și regulamentul parlamentar. Dacă doriți, aici explic: ați convocat comisii reunite peste noapte, cu jumătate de oră înainte de dezbaterile din aceste comisii, modificați într-un mod cu totul neconstituțional regulamentul și Statutul deputaților și al senatorilor.

Așadar, acest scop ascuns al dumneavoastră, de a ajunge să schimbați procurorul-șef al DNA, va fi spus răspicat de fiecare dată când dumneavoastră veți deschide discuții despre comisii de anchetă, despre modificări de regulament sau de statut al senatorilor și al deputaților.

Nu vă interesează nici pe departe eficientizarea activității parlamentare, nu doriți să recredibilizați instituția Parlamentului, nu doriți ca cetățenii să se simtă mândri și reprezentați de activitatea dumneavoastră în Parlament. Aveți niște mici obsesii, toate subsumate unui atac la justiție pe care l-ați început din prima zi de guvernare.

Ca atare, chiar dacă mizați că cei din Curtea Constituțională vor încălca jurisprudența pe care o au deja creată și decizii concrete pe care le-au dat pe imposibilitatea ca în comisii de anchetă să vină obligatoriu magistrați, iar, prin această modificare, dumneavoastră v-ați luat un mijloc de precauție, pentru ca, în cazul în care magistrații refuză să se prezinte la comisia de anchetă, să sesizați șefii magistraților, pe care să-i trageți la răspundere în comisia respectivă, vă vor spulbera acest demers, pentru că Partidul Național Liberal va contesta la Curtea Constituțională atât modificările la regulament, cât și modificările la Statutul senatorilor și al deputaților.

Mulțumesc. Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Normal, nu ar fi trebuit să iau cuvântul, că, după președintele partidului tău, nu prea mai este firesc să..., dar m-a inspirat doamna Turcan. M-a inspirat în mod profund și eu, fiind nostalgic, trebuie să apreciez că..., și decodificând mesajul dumneaei, că a spus niște lucruri interesante. Nu atât de interesante pe cât le spunea doamna Gorghiu la timpul Domniei Sale, dar asta este nostalgia mea.

Revenind, stimați colegi, nu e bine să oprim Parlamentul să aibă puterea pe care i-o dă legea. Noi putem institui, forma orice comisie de anchetă, ancheta pe oricine, pentru că în țara aceasta nu numai un singur om, Codruța Kövesi, poate ancheta. Parlamentul își propune să facă legi bune și, atunci când se întâmplă derapaje, cei care comit anumite fapte care nouă ni se par a nu fi în regulă pot fi chemați aici. Oricine!

Veți vedea că, dacă se începe prigoana asupra parlamentarilor, ca în urmă cu 4 ani, și vor fi smulși cu cartelă cu tot cei pe care îi dorește a fi smulși cineva, atunci o să vă schimbați atitudinea.

Parlamentul este puterea supremă într-un stat! Și nu numai legislativă! Este... Să redăm demnitatea Parlamentului știți cum? Nu prin frică, nu prin teamă. Cei care au să se ducă la pușcărie să facă o tură pe acolo și, pe urmă, îi recuperăm noi. Dar cei care au cap, creier, inimă, vocație, limbaj pot să aibă atitudine aici. Nu poți obliga pe oricine să vină la o comisie de anchetă, dar pe parlamentari îi poate obliga oricine!

Spunea domnul președinte că un anumit candidat de la un anumit partid – nu-l mai pomenesc, să nu sară iar de bucurie că va ajunge președinte – umbla cu ceasurile prin fața DNA-ului. Domne’, eu am văzut foarte mulți oameni umblând cu cătușe prin fața DNA-ului! Și luați de aici, din Parlament..., cu agheasmă, cu mir dați pe frunte, și nu i-a putut ajuta nimeni!

În esență, intervenția mea – pe lângă aprecierea față de doamna Gorghiu, care este totală, fundamentală – este aceea ca Parlamentul actual să-și intre în rol. Am vrut schimbarea clasei politice. Iată, au venit 20 de tineri noi, de la USR, care salvaseră Bucureștiul și acum salvează România. Sunt o grămadă de oameni tineri aici, vrem să transmitem țării că, de data asta, este altceva.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul Bacalbașa.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Colegul meu de la Vaslui – tot Vasluiul..., violuri și discursuri bune în Parlament oferă Vasluiul – a ridicat o problemă fundamentală: rolul Parlamentului în structura puterii din România.

S-au făcut eforturi disperate ca Parlamentul să devină o structură minoră, decredibilizată, înspăimântată și care să-și țină gura. Eu sunt fracțiunea care nu-și ține gura din Parlamentul român. Sper să mi se alăture și alții.

Am auzit un discurs care îmbina, la un mod grețos, fariseismul cu amenințarea, din partea unui reprezentant, prin alipire, al cătușelor.

Eu, unul, nu o să mă las speriat de amenințările distilate ale doamnei Gurgan, Curcan, îmi scapă..., mă scuzați, sunt bătrân!

Oricum...

Uite că se bucură și salvamarii!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog! Vă rog! Vă rog!

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Chestiunea este în felul următor...

Ne aflăm în fața...

Rușine! Rușine! Rușine!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule deputat, încheiați.

Mai tare! Mai tare!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule deputat, încheiați!

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Oricum, ne facem datoria să rezistăm...

Dă cu labele! Vezi că faci fractură!

Rușine! Rușine! Rușine!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc!

Vezi, domnișoară, că faci fractură și după aia nu mai poți să votezi!

Rușine! Rușine! Rușine!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog!

Vă rog, mergeți în sală, domnule deputat.

Domnule deputat, mergeți în sală, vă rog!

Domnule deputat! Domnule doctor! Vorbește președintele de ședință cu dumneavoastră. Vă rog să mergeți în sală acum, la locul dumneavoastră.

Vă rog. Vă rog frumos. Vă rog. Respectuos vă rog.

Mulțumesc.

Domnul Bichineț, drept la replică.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Orice s-ar spune despre mine, Corneliu Bichineț, nu voi replica, dar când cineva pomenește de rău numele județului Vaslui, care m-a trimis cu greu aici, eu reacționez.

Județul Vaslui nu este format din violatori, nu-i format din băutori și din oameni leneși. Peste tot sunt oameni buni și răi, important e să distingi binele de rău.

Domnul deputat, care îmi este simpatic câteodată, așa, ar trebui să nu mai vorbească despre județul Vaslui și să se cantoneze la Galați. Ați trecut de multe ori, stimate domnule scriitor, prin județul Vaslui și nu v-a stricat nimeni rozeta.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Nu garantez să am succesul pe care l-au avut antevorbitorii mei. Eu încerc să mă adresez dumneavoastră... prin glasul rațiunii.

Aștept să părăsească sala colegii noștri din USR.

Am mai spus și ieri, când am votat modificarea regulamentului nostru – nu vreau să repet tot ce am spus acolo –, poate era mai bine, din punct de vedere procedural, să votăm prima dată această lege și pe urmă să punem de acord cele două regulamente cu prevederea din lege.

Dar cred că... mi se pare, cel puțin mie mi se pare normal și cred că și dumneavoastră ar trebui să vi se pară normal ca, într-un stat de drept unde funcționează separația puterilor în stat, Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului, să aibă dreptul să facă comisii de anchetă la care să fie obligată toată lumea să fie prezentă, nu comisii de anchetă de fațadă, în care să se prezinte doar deputații și senatorii, eventual angajații sau câteva persoane din ministere.

Dacă dorim să avem un Parlament puternic, trebuie să avem reglementări care dau putere acestui Parlament, iar aceste reglementări sunt unele de natură constituțională, altele de natură legală și altele de natură regulamentară.

Ca atare, ni se pare normal ca orice persoană din țara asta care are cunoștințe despre existența anumitor probleme, existența anumitor fapte din domeniul acelei comisii de anchetă să vină în fața acestei comisii să informeze despre elementele pe care le cunoaște, ca această comisie să ia o decizie corectă, nu una penală. Încă o dată spun, prevederile, atât din regulament, cât și din această lege, spun clar: justiția este făcută, conform Constituției, de către instanțele de judecată. Nici măcar de procuror, ca să fie clar, ci doar de instanțele de judecată. Ăsta e un stat de drept.

Ca atare, nouă ni se pare corect ca, dacă Parlamentul face o anchetă, atunci, toată lumea care cunoaște elemente din această anchetă să fie obligată să fie prezentă în fața acestei comisii, că așa e în statele democratice.

Dacă credeți că noi nu trebuie să avem cam aceleași legi pe care le au SUA – tocmai am înființat această comisie de prietenie –, poate mai mergeți și pe acolo și întrebați dacă președintele SUA trebuie să se prezinte în fața Senatului sau nu. Vă mulțumesc.

Domnul Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Domnilor președinți, Stimate colege, Stimați colegi,

Mă aflu într-un parlament care, în urmă cu aproximativ o lună și ceva, a votat că are prestigiu.

Dacă dumneavoastră considerați că prestigiul acestei instituții se apără cu declarațiile și cu limbajul pe care le-am auzit de la această tribună, credeți-mă că vă înșelați, la fel cum vă înșelați dacă considerați că, prin vot, unii dintre noi pot să devină procurori. Procurori pot să devină prin școală. Cei din Comisia juridică au avut această șansă și ar fi putut să o facă și o pot face și de acum în continuare.

Scopul nostru nu este de a aduce în fața camerelor de luat vederi și de arăta cu degetul o persoană sau alta. Cred că scopul unei comisii de anchetă a Parlamentului este de a afla adevărul.

Dacă doriți să aflăm adevărul, putem merge mai departe cu această comisie de anchetă. Dacă doriți să transformăm Parlamentul în parchet, nu vom face decât să arătăm că nu înțelegem ce înseamnă separația puterilor în stat și nici într-un caz nu vom recâștiga prestigiul acestei instituții, la fel cum nu vom câștiga cu limbajul care i-a făcut pe colegii mei să părăsească această ședință.

Vă doresc o zi bună!

al acelei comisii de anchetă, erau colegi care astăzi sunt în majoritatea de guvernare sau în arcul guvernamental. Eram în opoziție cu PSD..., mă rog, ALDE acum nu mai e, și chiar cu colegi din UDMR.

Din nefericire, discursul era cu totul altul, și anume că într-o comisie de anchetă e bine să vină oamenii la audieri, să existe invitații oficiale din partea Parlamentului, însă nu există pârghia de a obliga pe cineva să fie prezent la comisia de anchetă.

Mă întreb: oare cum se poate ca, într-o perioadă de timp, discursul unor oameni politici să se schimbe atât de radical? De la nord la sud, de la stânga la dreapta.

Eu cred că Parlamentul are traseul său instituțional, pe care trebuie să-l respecte prin credibilitate și seriozitate.

De asemenea, sunt instituții care trebuie să asigure un echilibru în statul de drept român.

Dacă vom continua ca, prin legi, prin instituții, să satisfacem interese punctuale, politice, ale unor oameni sau formațiuni, nu vom ajunge ca România să fie respectată, în primul rând, de propriii cetățeni, nici mai ales de cei din ale căror familii facem parte în plan internațional. Nu vom putea să fim priviți ca cetățeni de rang egal cu țări democratice, pentru că noi înșine nu respectăm legea, suntem dispuși să o modificăm în funcție de ce preocupare are o majoritate parlamentară.

Așadar revin: PNL va contesta la Curtea Constituțională aceste modificări. Ele fac rău coerenței și predictibilității activității instituționale a Parlamentului României și mi-aș dori ca, dacă se va face acea comisie de anchetă, să vorbim într-adevăr despre alegeri, să vorbim despre camioane de probe, care au intrat în Curtea Constituțională, dar au ieșit doar câteva dosare, să vorbim despre cum oameni din alianța de guvernare au fost dispuși, în diferite momente, să-și trădeze propriii candidați la funcții importante în statul român și, după aceea, eventual, să-i și excludă din partid.

Cred că sunt singurele noutăți sau informații pe care le-am putea obține din această comisie de anchetă, pe care, de fapt, o vizați prin modificările la regulament și la statut.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

## Domnul secretar Vela.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

## Doamna Turcan, vă rog.

## Drept la replică, da?

## Da?

Vă rog.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Mi s-a pronunțat numele, însă nu voi răspunde unor provocări care nu-și au locul în Parlamentul României.

Aș dori doar să vă spun că am condus o comisie de anchetă și, în opoziție, în perioada în care eram președinte

## Doamnelor și domnilor,

## Dragi colegi,

Am vrut să intervin pentru că noi aici, parlamentari, senatori, deputați, trimiși de cetățenii din fiecare localitate din această țară, am fost trimiși cu speranță, cu optimism și cu multă încredere, că aici, împreună, muncim pentru țară.

Cineva spunea că o vorbă bună este ca o zi de primăvară.

Aici, de la această tribună de la care au vorbit înaintașii noștri – și aveți aici în față o cifră simbol –, de la această tribună de la care a vorbit acum o oră și jumătate Președintele României, s-au pronunțat cuvinte neelegante, neplăcute, chiar jigniri.

Ca să fie în acest Parlament doar primăvară, vreme bună, înțelegere, armonie, pace și bunăvoire, haideți astăzi, de Ziua Europei, dragi colegi, și de la putere, și din opoziție, să ne stabilim un nivel de comunicare, de discurs, astfel încât să nu mai fie vorbe urâte de la acest microfon, să nu mai fie iarnă.

N-ați auzit niciodată un parlamentar, deputat sau senator, din opoziție să jignească o doamnă senator sau deputat de la PSD sau din arcul puterii.

N-ați auzit asemenea cuvinte neplăcute referitoare la tot felul de replici, care nu ne fac cinste.

Haideți să exercitați puterea, actul de guvernare, în mod elegant, fără jigniri.

Împreună cu opoziția cu care facem o activitate parlamentară, de a atrage atenția puterii atunci când greșește, într-un mod elegant, fără să jignim nicio doamnă

parlamentar sau un domn parlamentar, credem că, împreună, putem duce țara înainte.

La mulți ani, dragi europeni! Și haideți să fim în Europa!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Din păcate, secretarii de ședință m-au informat că nu mai suntem în cvorum.

Suspendăm ședința.

Vom continua, probabil, joi.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944916]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/18.V.2017 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei